DECIZIA nr. 860 din 17 decembrie 2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă
EMITENT: CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 10 aprilie 2020
Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga- judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Valentina Bărbățeanu – magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cecilia Nestor, prin mandatar Marian-Florin Dobrică, în Dosarul nr. 5.666/118/2014** al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.837D/2017.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a acesteia, arătând că în jurisprudența sa Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra prevederilor de lege criticate, constatând conformitatea acestora cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate și în cauza de față. În acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 361 din 30 mai 2017 și nr. 624 din 17 octombrie 2017.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.666/118/2014**, Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cecilia Nestor, prin mandatar Marian-Florin Dobrică, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a dispoziției de respingere a unei notificări formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, formulată prin mandatar.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că restricția mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanță constituie o împiedicare a accesului liber la justiție, chiar dacă partea are posibilitatea de a participa la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată, deoarece prezentarea părții în fața instanței ori de câte ori este necesar să formuleze concluzii orale, în tot cursul procesului, lipsește de eficiență mandatul acordat. Prevederea legală criticată este neconstituțională și din perspectiva dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Constituție, întrucât, prin faptul că mandatarului nu îi este permis să pună concluzii orale asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului cauzei, partea pe care o reprezintă este în imposibilitatea de a-și apăra drepturile în justiție. Opțiunea legiuitorului de a nu permite mandatarului să pună concluzii orale în instanță, în numele părții, are caracter discreționar, întrucât avocatului, prin legislația în materie, îi este rezervat dreptul de a refuza justițiabilul care îi solicită asigurarea unei apărări calificate, apărarea prin avocat nefiind așadar obligatorie.
6. Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând că normele privind reprezentarea părților prin mandatar și condițiile de exercitare a acestui mandat vizează un scop legitim și nu afectează în substanța sa dreptul de acces liber la justiție și dreptul la apărare, legiuitorul fiind singurul în drept să stabilească procedura de judecată, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție.
9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale. În acest sens arată că își menține punctul de vedere reținut în Decizia nr. 624 din 17 octombrie 2017.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Din motivarea scrisă a excepției, Curtea reține însă că autoarea acesteia critică doar prevederile art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă, dispozițiile asupra cărora Curtea urmează să se pronunțe având următoarea redactare: „Reprezentarea convențională a persoanelor fizice – (1) […]. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.“
13. În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 alin. (1) care consacră dreptul de acces liber la justiție și în art. 24 alin. (1) care garantează dreptul la apărare.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că art. 83 din Codul de procedură civilă permite reprezentarea convențională a persoanelor fizice în fața instanțelor judecătorești, precizând că aceasta se poate realiza fie prin avocat, fie printr-un alt mandatar. Autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate critică regula procedurală cuprinsă în teza a doua a textului menționat, potrivit căreia, în ipoteza în care mandatul de reprezentare în instanță este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.
15. Curtea observă că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală ca cele invocate în cauza de față. Astfel, prin Decizia nr. 77 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 mai 2016, paragrafele 14-16, Curtea a constatat că limitele și condițiile în care poate fi exercitat mandatul de reprezentare, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune concluzii în instanță în numele părții doar prin intermediul unui avocat, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată.
16. Curtea a reținut, totodată, că restricția mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanță nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiție și nici a dreptului la apărare, întrucât mandatarul păstrează posibilitatea de a formula cereri, de a ridica excepții, de a propune probe în tot cursul procesului, precum și de a depune concluzii scrise, iar partea însăși poate participa la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată (a se vedea în acest sens Decizia nr. 332 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012, Decizia nr. 191 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, Decizia nr. 412 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, Decizia nr. 749 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007, sau Decizia nr. 726 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006).
17. Totodată, Curtea constată că, prin alin. (2) al art. 83, legiuitorul a oferit și posibilitatea de a pune concluzii orale în fața instanțelor judecătorești acelui mandatar care, fără să fie avocat, este licențiat în drept și, în același timp, este soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu partea reprezentată. De altfel, prevederile art. 83 din Codul de procedură civilă, în ansamblul lor, sunt destinate să asigure plenitudinea dreptului de acces liber la justiție, reglementând reprezentarea convențională ca un mecanism de facilitare a exercitării acestui drept fundamental. Faptul că persoana care consideră necesar să apeleze la justiție pentru apărarea unor drepturi sau interese proprii nu este obligată să efectueze exclusiv personal acest demers reprezintă o înlesnire pe care legiuitorul a conceput-o în scopul asigurării unor mijloace efective și eficiente de transpunere în practică a dispozițiilor art. 21 din Constituție.
18. În același timp, modalitatea de reglementare a reprezentării convenționale asigură și exercitarea deplină a dreptului de apărare, întrucât limitarea posibilității mandatarului de a pune concluzii orale în fața instanței nu reprezintă altceva decât o garanție pentru realizarea dreptului garantat de art. 24 din Legea fundamentală. În considerarea importanței acestui tip de apărare în cadrul procesului, legiuitorul a apreciat că este necesar să impună realizarea acesteia într-o manieră profesionistă, prin intermediul unui avocat, asigurându-se astfel că justițiabilul va beneficia de o apărare care să întrunească exigențele calitative suficiente pentru a-i servi interesele procesuale și a respecta standardele unui proces echitabil.
19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cecilia Nestor, prin mandatar Marian-Florin Dobrică, în Dosarul nr. 5.666/118/2014** al Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și constată că prevederile art. 83 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 decembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu