ANEXĂ din 28 iunie 2007 privind Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală
EMITENT MINISTERUL SANATATII PUBLICE, MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007 Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 1.141/1.386/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 din 1 octombrie 2007.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
Definiția specialității:
| Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă prioritar cu studiul afecțiunilor alergice, precum și al unor afecțiuni disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe. Alergologia se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie), monitorizarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice). Imunologia clinică se ocupă cu implicații clinice ale disfuncțiilor sistemului imunitar, precum și cu aspecte imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar, iar asistența de imunologie clinică se realizează în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare și poate include tratamente imunologice pentru pacienți cu afecțiuni și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și neradioterapeutice, după caz. Denumirea specialității acceptată la nivel european de UEMS este Alergologie și Imunologie Clinică. |
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI
1.1. Durata programului și prezentarea modulelor
| NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 ANI |
| NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 14 MODULE: |
| MODULUL 1 (INIȚIAL) | ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (inițiere în specialitate) |
| NUMĂRUL TOTAL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 90/24 |
| MODULUL 2 | MEDICINĂ INTERNĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 10 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 170/40 |
| MODULUL 3 | PEDIATRIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 100/24 |
| MODULUL 4 | MEDICINA DE URGENȚĂ sau TERAPIE INTENSIVĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 16/4 |
| MODULUL 5 | MEDICINA MUNCII |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 16/4 |
| MODULUL 6 | IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 26/4 |
| MODULUL 7 | BIOETICĂ |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 18/2 |
| MODULUL 8 | OTORINOLARINGOLOGIE (O.R.L.) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 48/12 |
| MODULUL 9 | OFTALMOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 16/2 |
| MODULUL 10 | DERMATOVENEROLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 48/12 |
| MODULUL 11 | PNEUMOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 48/12 |
| MODULUL 12 | BOLI INFECȚIOASE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 16/4 |
| MODULUL 13 | REUMATOLOGIE |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 28/8 |
| MODULUL 14 (FINAL) | ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (desăvârșire în specialitate) |
| NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 22 LUNI |
| ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI | 360/88 |
| Total ore pregătire teoretică | 1000 ore, reprezentând 200 de ore didactice pe an de studiu universitar; în afara cărora sunt prevăzute și ore de studiu individual; în cazul cuantificării pregătirii pe bază de credite formare universitară, un credit reprezintă 25 ore de instruire |
| Total ore pregătire practică | activități de pregătire practică conform contractului de muncă individual, reprezentând 70 – 80% din timpul alocat pregătirii (activitatea didactică acoperă restul de 20 – 30%) |
1.2. Activități și module
Etapa inițială cuprinde angajarea și luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate, în primele 2 săptămâni. Modulele de pregătire, prezentate secvențial mai jos și în tabelul următor, includ activități de pregătire teoretică și practică. În modulele de pregătire de alergologie și imunologie clinică, activitățile de pregătire teoretică includ activități didactice de curs reprezentate de lecții conferință, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice, iar pregătirea practică include activități centrate pe pacient, manevre și proceduri clinice, teste/provocări in vivo, în clinica de alergologie și imunologie clinică, și activități orientate laborator imunologie, cu prezentări și discuții legate de principii, indicații, metodologie și tehnici de laborator imunologie, cu asistare sau simulare educațională și/sau efectuare, teste de alergologie și imunologie in vivo și in vitro, observație directă a aptitudinilor procedurale, interpretare în context clinic și laborator, supravegherea pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri sau referate. După caz, pot fi incluse și activități de cercetare și educație medicală continuă. Monitorizarea activității de pregătire, cu utilizarea adecvată a caietului stagiu (log-book), se face cu evaluări periodice de etapă, lucrări/teste evaluare la finalizare modul.
● Primii 2 ani: module de dobândire a abilităților generale în specialitate și trunchi comun de medicină internă, specialități medicale, pediatrie:
| – Alergologie și Imunologie Clinică | (inițiere în specialitate: curs, practică) | – 6 luni |
| – Medicină internă | (curs, practică) | – 10 luni |
| – Pediatrie | (curs, practică) | – 6 luni |
| – Medicina de urgență sau | (urgențe medicale: curs, practică) | – opțional |
| – Terapie intensivă | (curs, practică) | 1 lună |
| – Medicina muncii | (curs, practică) | – 1 lună |
● Ultimii 3 ani: module specialități complementare, imunologie laborator și desăvârșire în specialitate:
| – Imunologie fundamentală | (curs, laborator) | – 1 lună |
| – Bioetică | (curs, seminarii) | – 2 săptămâni |
| – Otorinolaringologie | (curs, practică) | – 3 luni |
| – Oftalmologie | (curs, practică) | – 2 săptămâni |
| – Dermatovenerologie | (curs, practică) | – 3 luni |
| – Pneumologie | (curs, practică) | – 3 luni |
| – Boli infecțioase | (curs, practică) | – 1 lună |
| – Reumatologie | (curs, practică) | – 2 luni |
| – Alergologie și Imunologie Clinică | (curs, practică: stagiu clinic, laborator) | – 22 luni |
● Conform recomandărilor UEMS (Union of European Medical Specialists), durata programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică este de 5 ani. În primii doi ani de trunchi comun sunt incluse 6 luni de Pediatrie. Programul cuprinde 18 luni de pregătire în Medicină internă și specialități medicale. În ultimii trei ani se desfășoară perioade de pregătire de câte 3 luni în specialitățile complementare de Otorinolaringologie, Pneumologie și Dermatologie. Imunologia orientată spre activitatea de laborator de specialitate Imunologie Clinică este obligatorie în programul de pregătire, iar durata pregătirii în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică este de 28 de luni, în conformitate cu cerințele de formare în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică ale UEMS.
| AN | ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||||||
| MODUL | 1 | 2 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 14 |
STRUCTURA PROGRAMULUI
Modulul 1, anul I și modulul 14, anii IV și V: Alergologie și Imunologie Clinică
Nr. ore curs/lecții conferință: 450 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică
Principii de bază și epidemiologie în alergologie și imunologie clinică (25%)
● Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noțiuni de imunologie clinică (10%)
1. Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.
2. Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.
3. Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.
4. Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.
5. Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.
6. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.
7. Componentele și patologia sistemului complement.
8. Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.
9. Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.
10. Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.
● Imunogenetică și epidemiologie (5%)
11. Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.
12. Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.
13. Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.
14. Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficiențelor primare.
15. Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.
● Alergene (10%)
16. Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.
17. Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.
18. Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată), panalergene, caracteristici, relevanță clinică.
19. Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.
20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.
21. Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.
22. Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.
23. Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.
24. Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.
25. Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.
Alergologie (60%)
● Afecțiuni alergice și de hipersensibilitate (40%)
26. Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.
27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.
28. Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.
29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.
30. Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.
31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.
32. Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.
33. Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.
34. Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).
35. Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.
36. Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.
37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.
38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.
39. Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.
40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).
41. Urticaria pigmentosă ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
42. Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.
43. Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.
44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.
45. Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.
46. Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.
47. Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.
48. Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.
49. Dermatita de contact alergică ocupațională.
50. Alergia alimentară IgE – mediată și non-IgE – mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.
51. Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.
52. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.
53. Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.
54. Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.
55. Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).
56. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.
57. Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.
58. Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.
59. Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.
60. Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.
61. Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.
62. Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.
63. Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.
64. Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.
65. Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.
● Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo și in vitro (10%)
66. Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.
67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene din seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).
68. Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.
69. Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.
70. Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.
71. Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.
72. Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.
73. Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
74. Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
75. Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.
● Tratamente în alergologie (10%)
76. Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.
77. Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.
78. Imunoterapia alergenică administrată injectabil.
79. Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.
80. Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.
81. Antihistaminice în alergologie.
82. Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.
83. Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.84.
Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.
85. Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.
Imunologie clinică (15%)
● Imunodeficiențe primare și secundare
86. Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
87. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
88. Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
89. Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
● Colagenoze și vasculite, granulomatoze
90. Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
91. Sindrom Sjogren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare
92. Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare
93. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
94. Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare
95. Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
● Afecțiuni autoimune organ-specifice
96. Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
97. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
98. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
● Tratamente imunologice
99. Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.
100. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.
2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale și aptitudinilor practice necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie imunoalergică, anamnezei detaliate, inclusiv evaluarea alergenelor/factorilor trigger/agravanți sau de risc, coroborată cu evaluarea condițiilor particulare ale pacientului, investigațiile paraclinice, cu abordare particulară a activităților de laborator imunologie clinică, pentru stabilirea diagnosticului, aplicarea planului de tratament (profilactic, farmacoterapie, imunoterapie) adecvat pacientului cu patologii imunoalergice multiple, complexe sau cu complicații ale bolii de bază, precum și măsuri educaționale și monitorizare adecvată.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri, lecții conferință, serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice (modul 1 și 14), și a participat efectiv la manevre, proceduri și activități practice în clinica de alergologie și imunologie clinică și activități de laborator imunologie clinică, orientate în mod particular pe principii, indicații, metodologie și tehnici, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, participarea fiind ca observator/asistare pasivă, simulare educațională sau efectuare cu supraveghere atentă, după caz (modul 1) și efectuare ca operator cu supraveghere în grade diferite, după caz (modul 14), întotdeauna cu interpretare (modul 1 și 14), cu observația directă a aptitudinilor procedurale, a modului de implicare/efectuare/monitorizare a manevrelor și procedurilor de teste/provocări imunoalergologice, a recoltării de probe imunobiologice și aplicării planului farmacoterapeutic și/sau imunoterapeutic stabilit pentru pacient, cu obiective și mijloace bine definite, cu demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri și referate (modul 1 și 14).
Baremul de proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice:
1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1800
2. Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare: 1400
3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1200
4. Teste cutanate alergologice patch: 800
5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 400
6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 120
7. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene: 10
8. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie: 400
9. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 500
10. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 400
11. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice: 40
12. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă: 400
13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici: 220
14. Teste alergologice cu alergene ocupaționale: 80
15. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri: 120
16. Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie: 220
17. Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic: 220
18. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 300
19. Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro: 120
20. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro: 60
21. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici: 120
22. Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 320
23. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare: 300
24. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite: 300
25. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300
26. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 300
27. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare: 20
28. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 200
29. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 450
30. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 200
31. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 80
32. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 120
33. Determinări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 200
34. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1200
35. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1200
36. Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei: 500
37. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 500
38. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 300
39. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 60
40. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20
Modulul 2, anul I și anul II: Medicină internă
Nr. ore curs/lecții conferință: 170 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică
2. Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar
3. Principii de diagnostic în medicina internă: diagnostic clinic, diagnostic de laborator și imagistic
4. Principii de farmacologie clinică în medicina internă, principiile antibioterapiei
5. Bronhopneumopatia obstructivă cronică
6. Astmul. Exacerbările severe ale astmului
7. Pneumoniile
8. Abcesul pulmonar
9. Fibrozele pulmonare
10. Cancerul bronhopulmonar
11. Sindromul de compresie mediastinală
12. Pleureziile
13. Valvulopatii
14. Endocardite infecțioase
15. Tulburările de ritm și de conducere ale inimii
16. Pericarditele
17. Miocarditele și cardiomiopatiile
18. Boala cardiacă ischemică
19. Sincopa
20. Șocul cardiogen și alte forme netraumatice de șoc
21. Bolile arterelor periferice
22. Bolile venelor
23. Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen
24. Cordul pulmonar cronic
25. Insuficiența cardiacă congestivă
26. Tromboembolismul pulmonar
27. Hipertensiunea arterială
28. Glomerulonefritele
29. Sindromul nefrotic
30. Nefropatii interstițială
31. Insuficiența renală acută
32. Insuficiența renală cronică
33. Pacientul hemodializat și transplantul renal
34. Boala de reflux gastroesofagian. Esofagite
35. Gastritele acute și cronice. Ulcerul gastric și duodenal
36. Sindrom de malabsorbție
37. Parazitoze intestinale
38. Enteropatia glutenică
39. Boala Crohn
40. Rectocolita hemoragică
41. Intestinul iritabil
42. Pancreatitele acute și cronice
43. Sindromul icteric
44. Colecistitele și litiaza biliară
45. Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool
46. Hepatite medicamentoase și autoimune
47. Cirozele hepatice. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică
48. Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic
49. Sindroame de malabsorbție
50. Abdomenul acut în practica de medicină internă
51. Anemiile
52. Leucemiile acute
53. Sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative cronice
54. Sindroame limfoproliferative cronice
55. Gamapatii monoclonale
56. Sindroamele hemoragipare
57. Sindroamele trombotice
58. Vasculite în practica de medicină internă
59. Colagenoze în practica de medicină internă
60. Diabetul zaharat
61. Dislipidemiile. Obezitatea
62. Urgențele metabolice
63. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor
64. Accidentele vasculare cerebrale
65. Diagnosticul imagistic în practica de medicină internă
66. Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN
67. Abordarea pacientului cu febră în medicina internă
68. Abordarea pacientului cu limfadenopatie, splenomegalie în medicina internă
69. Abordarea pacientului cu reacții adverse medicamentoase în medicina internă
2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului adult cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de adulți/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:
1. Interpretări ECG: 160
2. Explorări radiologice (interpretare): 80
3. Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie), determinarea saturației arteriale a oxigenului: 120
4. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 160
5. Examinări ultrasonografice (asistare, interpretare): 80
6. Endoscopii digestive (asistare, interpretare): 20
7. Investigații funcționale gastroenterologice (asistare, interpretare): 5
8. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 160
9. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 160
10. Puncții venoase la adult, toracocenteze, paracenteze (efectuare supravegheată): 10
Modulul 3, anul II: Pediatrie
Nr. ore curs/lecții conferință: 100 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică
1. Alimentația sugarului și copilului mic, alimentația copilului sănătos și alergic, nutriția enterală și parenterală, formule de lapte adaptate și dietetice, abordare interdisciplinară a tulburărilor de creștere.
2. Malnutriția protein-energetică și proteică, deficiențele vitaminice la copil.
3. Stabilirea suspiciunii de boală genetică, principiile, indicațiile diagnosticului prenatal, screening-ul nou născutului pentru boli genetice, asistența multidisciplinară de durată.
4. Vaccinările în neonatologie și pediatrie.
5. Abordarea copilului cu reacții adverse de hipersensibilitate la medicamentoase.
6. Boala hemolitică neonatală.
7. Infecțiile tractului respirator superior, otita medie, mastoidita.
8. Bronșiolita acută, pneumonii acute bacteriene, bronhopneumonia, pleurezii, pneumotorax.
9. Corpi străini în căile respiratorii, pneumonii de inhalație, pneumoniile cronice, bronșiectazii.
10. Rinite alergice și nealergice, wheezing recurent, astm la copil.
11. Pneumonite de hipersensibilitate la copil
12. Fibroza chistică.
13. Hemosideroze, fibroze pulmonare la copil
14. Malformații congenitale de cord necianogene și cianogene.
15. Miocardite, cardiomiopatii, pericardite, endocardite.
16. Tulburări de ritm și conducere.
17. Hipertensiune arterială la copil.
18. Durerea toracică la copil și adolescent.
19. Alergii alimentare la copil, anafilaxia la copil.
20. Stomatite, glosite și cheilite la copil.
21. Dureri abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
22. Diaree acută și cronică, sindroame de malabsorbție la copil.
23. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil, intoleranța la lactoză și la gluten.
24. Hepatite în pediatrie, sindrom Reye.
25. Sindroame de hipertensiune portală.
26. Parazitoze intestinale la copil.
27. Infecții ale tractului urinar la copil.
28. Anemii carențiale, sindroame thalasemice, anemii hemolitice (de cauze imunologice și neimunologice) și alte anemii la copil
29. Neutropenii, defectele funcționale ale granulocitelor la copii
30. Sindroame hemoragice, purpure vasculare, trombocitopenii, trombocitopatii, tulburări de coagulare.
31. Sindrom hemolitic-uremic, purpura trombocitopenică trombotică.
32. Manifestări clinice ale cancerului la copil, principii și efecte adverse ale tratament antineoplazic.
33. Leucemiile și limfoamele la copil.
34. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil.
35. Hematuriile și proteinuriile copilului.
36. Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie.
37. Insuficiența renală cronică, dializa la copil.
38. Reumatismul articular acut.
39. Artritele cronice juvenile.
40. Colagenoze: lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.
41. Sindromul febril prelungit și febra de etiologie neprecizată. Sindroame autoinflamatoare.
42. Vasculite sistemice cu mecanism imunologic în pediatrie.
43. Imunodeficiențele primare la copil.
44. Imunodeficiențele dobândite în pediatrie.
45. Urticaria și angioedemul la copil.
46. Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică.
47. Insuficiența suprarenaliană. Hipocalcemiile și hipercalcemiile.
48. Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil.
49. Urgențe pediatrice majore, stopul cardiorespirator, resuscitarea cardiorespiratorie.
50. Înțepături/mușcături de insecte/artropode, intoxicații acute (inclusiv medicamentoase), șocul și insuficiența respiratorie acută, convulsiile, stările comatoase la copil.
2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a copilului cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de copii/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:
1. Anamneza pediatrică la copilul cu suspiciune de patologie imunoalergică: 50
2. Puncții venoase, determinarea saturației arteriale a oxigenului și a echilibrului acido-bazic și manevre de resuscitare a funcțiilor vitale: 50
3. Interpretări electrocardiograme la copil: 70
4. Explorări radiologice și ultrasonografice la copil (interpretare): 50
5. Endoscopii digestive, probe de digestie (interpretare): 24
6. Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie; asistare/efectuare, interpretare): 50
7. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 50
8. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil: 50
9. Provocări alimentare în pediatrie, recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație: 50
10. Particularități ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 25
Modulul 4, anul II: Medicină de urgență sau Terapie Intensivă
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică1. Resuscitarea cardio-pulmonară în UPU/ATI, suportul vital de bază și avansat.
2. Tulburări de ritm, cardioversie electrică și chimică, urgențe metabolice și endocrine în UPU/ATI.
3. Anafilaxia severă, șocul și complicațiile sale, resuscitarea volemică în UPU/ATI.
4. Angioedemul cu localizare de gravitate, afecțiunile dermatologice severe în UPU/ATI.
5. Insuficiența respiratorie, tehnici de menținere a permeabilității căilor respiratorii în UPU/ATI.
6. Astmul acut sever, oxigenoterapia, tehnici de suport ventilator în UPU/ATI.
7. Anestezia la pacientul astmatici, pacientul cu alergii/hipersensibilități medicamentoase în UPU/ATI.
8. Urgențe pediatrice, hematooncologice, la pacientul cu imunodeficiență sau transplantat în UPU/ATI
2. Obiective educaționale.
Evaluarea pacientului în urgență medicală sau critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (asistare/training pe manechin, participare, după caz)
1. Abordarea pacientului cu boli alergice, respiratorii, cardiovasculare, dermatologice în UPU/ATI: 20
2. Intubația orotraheală, resuscitarea cardiopulmonară, defibrilare, cardioversie: 16
3. Instalarea de linii venoase periferice/centrale, traheostomie deschisă și percutană: 8
4. Investigații clinice și paraclinice, oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie la pacient în UPU/ATI: 20
5. Management al căilor respiratorii, acces venos periferic și central, diferențiere între pacientul stabil și instabil în UPU/ATI: 40
Modulul 5, anul II: Medicina muncii
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică
1. Bolile profesionale: definiție, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul și profilaxia bolilor profesionale
2. Agenți etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate
3. Expunerea ocupațională la alergene
4. Patologia ocupațională a aparatului respirator. Rinita și astmul profesional.
5. Alveolita alergică extrinsecă ocupațională. Bisinoza, plămânul fermierului, al crescătorilor de păsări și alte pneumonite de hipersensibilitate profesionale.
6. Boli dermatologice profesionale
7. Bolile infecțioase și parazitare ocupaționale
8. Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.
2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de pacienți cu context profesional/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):
1. Anamneza de boală profesională, profesiograma: 20
2. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la aeroalergene: 10
3. Evaluarea riscurilor profesionale reprezentate de expunerea la alergene de contact: 10
4. Asistarea și/sau efectuarea testelor diagnostice etiologice in vivo cu agenți profesionali: 5
5. Explorări funcționale respiratorii în practica medicinii muncii: 5
Modulul 6, anul III: Imunologie fundamentală
Nr. ore curs/lecții conferință: 26 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
1. Tematică
1. Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare și secundare: anatomie și funcție. Sisteme limfoide asociate mucoaselor și pielii.
2. Imunitatea mucoaselor, nonimunologică și imunologică. Traficul limfocitar și procesul de homing.
3. Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare). Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare).
4. Antigene: structură, epitopi, procesare și prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară și funcție.
5. Imunoglobuline: structură, funcție, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T și B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile.
6. Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.
7. Citokine, chemokine și alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare.
8. Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacții de fază precoce și tardivă), prin alți anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă) sau prin complexe imune (proprietăți fizico-chimice și clearance).
9. Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) și altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate).Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranță, interacțiuni celulare, rețele idiotip.
10. Mecanisme în imunodeficiențe primare și secundare. Tehnici și metode de laborator avansate în diagnostic și monitorizare a imunodeficiențelor, noțiuni referitoare la registre de imunodeficiențe.
11. Mecanismele autoimunității. Evaluarea imunologică de laborator în afecțiuni autoimune. Mecanisme în colagenoze și vasculite
12. Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului. Noțiuni de imunotoxicologie și imunoterapie. Noțiuni de imunogenetică.
13. Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaștere, rolul compatibilității sistemului HLA privind rejetul de grefă, mecanisme și tipuri de rejet ale grefei, rolul evaluării imunologice în terapia imunosupresoare la pacientul transplantat. Noțiuni de activitate a laboratoarelor de histocompatibilitate, noțiuni referitoare la registre de transplant.
2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale de imunologie fundamentală necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie particulară legată de imunogenetică, imunodeficiențe, imunologia tumorală și cea a transplantului, stabilirii diagnosticului și evaluării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple complexe.
3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):
1. Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.
2. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.
3. Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.
4. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
Modulul 7, anul III: Bioetică
Nr. ore curs/lecții conferință: 18 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Introducere în Bioetică: Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii, Definirea bioeticii, Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, Teorii și metode în bioetică.2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc).3. Relația medic-pacient: Valori ale relației medic-pacient, Paternalism versus autonomie, Modele ale relației medic-pacient, Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, Consimțământul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie, Confidențialitatea în relația medic-pacient, Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.4. Greșeli și erori în practica medicală: Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.5. Probleme etice la începutul vieții: Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă.6. Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, Probleme etice în stările terminale, Tratamente inutile în practica medicală, Suicidul asistat, Îngrijirile paliative.7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane și imunologia transplantului: Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant.8. Probleme etice în genetică și genomică: Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral și cercetarea embrionului uman. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.9. Etica cercetării pe subiecți umani: Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor de bioetică necesare practicii mediate.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și noțiunile de la seminar, acestea din urmă fiind prezentate în continuare:1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: Valoarea consimțământului informat în practica alergologică și imunologică. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic-pacient.4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri: Drepturile pacienților – reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis: Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.6. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete.7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete.
Modulul 8, anul III: Otorinolaringologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia rino-sinusală, a faringelui, laringelui și urechii.2. Metode de explorare rino-sinusală.3. Rinosinuzitele acute. Rinosinuzita cronică. Alergia rinosinusală. Complicațiile infecțiilor rinosinusale.4. Tumori benigne rinosinusale. Tumori maligne rinosinusale.5. Sindromul de apnee nocturnă.6. Algiile craniocervicofaciale.7. Metode de explorare a cavității bucale și a faringelui.8. Patologia inflamatorie faringiană.9. Patologia tumorală faringiană. Tumorile parafaringiene.10. Tulburările senzitive și motorii ale faringelui.11. Patologia inflamatorie a glandelor salivare.12. Patologia tumorală a glandelor salivare.13. Patologia inflamatorie și tumorală a cavității bucale.14. Metode de explorare laringiană.15. Laringitele acute și cronice. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană.16. Tumorile benigne laringiene. Tumorile maligne laringiene.17. Sindroame paralitice laringiene și asociate. Adenopatia cervicală.18. Metode de explorare traheo-bronșice.19. Corpi străini traheo-bronșici. Patologia tumorală traheală.20. Metode de explorare a funcției auditive. Metode de explorare a funcției vestibulare.21. Afecțiunile urechii externe. Disfuncția tubară. Otitele medii acute. Otomastoidita acută. Mastoidita acută a nou-născutului și copilului. Otitele medii cronice. Otomastoidita cronică.22. Infecții specifice ale urechii. Otoscleroza. Sindroame vestibulare. Paralizia facială periferică. Tumorile urechii externe și urechii medii.23. Manifestări ale imunodeficiențelor primare și secundare în ORL.24. Urgențe în ORL. Farmacoterapia locală în ORL2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ORL, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Rinoscopia anterioară și posterioară; Endoscopia; Microscopia; Rinomanometrie: 962. Examene radiologice uzuale și CT în ORL: 483. Examene RMN, scintigrafice și angiografice în ORL: 244. Teste nazale de provocare, citologie nazală: 125. Laringoscopie indirectă, laringoscopie de contact, laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil Traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil: 246. Laringoscopie directă, microlaringoscopie, traheoscopie rigidă, bronhoscopie (rigidă, flexibilă): 127. Examenul de laborator al secreției nazale, Teste olfactometrice. Testarea funcționalității ciliare: 128. Bucofaringoscopie, Nasofaringoscopia Hipofaringoscopie Esofagoscopie: 489. Evaluare endoscopică a cavității orale, faringelui și esofagului: 4810. Teste de salivație. Teste funcționale pentru disfagie. Evaluarea sindromului de apnee în somn: 611. Otoscopie, Teste de audiometrie: 1212. Farmacoterapia locală în ORL: 24
Modulul 9, anul III: Oftalmologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal2. Conjunctivitele3. Keratitele4. Patologia inflamatorie a sclerei și uveei5. Cataracte. Glaucoame6. Ochiul roșu și dureros7. Bolile imunologice de sistem cu complicații oculare8. Farmacoterapia locală oculară2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie oftalmologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1. Examenul polului anterior al ochiului: 102. Examenul pleoapelor și conjunctivei: 103. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 104. Examenul câmpului vizual. Examenul polului anterior al ochiului. Examenul biomicroscopic: 35. Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi: 26. Examenul tensiunii intraoculare, Gonioscopia. Exoftalmometrie: 3
Modulul 10, anul III: Dermatovenerologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Structura și imunologia pielii2. Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice3. Afecțiuni cutanate induse de ectoparaziți și alte artropode4. Urticaria5. Eczeme/dermatite6. Prurigo7. Vasculite cutanate8. Reacții cutanate postmedicamentoase9. Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos10. Purpure în dermatologie11. Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)12. Afecțiuni cutanate buloase13. Limfoame și pseudo-limfoame cutanate14. Sarcomul Kaposi. Angiologie dermatologică15. Mastocitoze. Sarcoidoza16. Psoriazis. Parapsoriazis17. Lichen și reacții lichenoide18. Dermatoze prin agenți fizici19. Sindrom seboreic. Rozaceea20. Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice21. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat)22. Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului23. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV și imunodeficiențe primare24. Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie dermatologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Teste pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor, PUVA-terapie, tratamente topice cutanate: 482. Tehnica imunofluorescenței în dermatologie: 123. Citodiagnosticul Tzanck: 124. Examenul micologic în dermatologie: 105. Dermatoscopie, date semiologice dermatoscopice 126. Asistare efectuare biopsie cutanată: 67. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de lupus cutanat: 28. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de dermatită herpetiformă: 29. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de psoriazis și lichen plan: 410. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de pemfigus: 211. Interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală: 1212. Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 12
Modulul 11, anul III: Pneumologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Anatomia, fiziologia și răspunsurile imunitare ale aparatului respirator.2. Insuficiența respiratorie acută și cronică.3. Astmul nealergic, Astmul sever, Astmul eozinofilic.4. Astmul nealergic ocupațional.5. Pneumoconioza și boala legată de azbest.6. Bronhopneumopatia obstructivă cronică.7. Tabacologie, boli legate de fumat, consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat.8. Pneumonite de hipersensibilitate în pneumologie.9. Pneumopatii interstițiale, fibroze pulmonare difuze.10. Sarcoidoza.11. Pneumopatii cu eozinofilie.12. Infecții respiratorii acute.13. Bronșiectazii.14. Patologia micotică pulmonară.15. Parazitoze cu determinare pulmonară.16. Tuberculoza și infecția HIV/SIDA în pneumologie.17. Patologia respiratorie în imunodeficiențe.18. Tumori pulmonare, pleurale și mediastinale.19. Patologia mediastinală.20. Hipertensiunea arterială pulmonară.21. Edeme pulmonare. Patologia tromboembolică pulmonară.22. Sindromul apneei în somn.23. Patologia pleurală. Determinări pulmonare în colagenoze.24. Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară. Deficiența de alfa1-antitripsină2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie pneumologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Peak-flow-metrie: 1202. Spirometrie: 1003. Pletismografie: 204. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 105. Evaluarea gazelor sanguine și oximetria: 106. Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică): 207. Sputa indusă: 108. Lavajul bronho-alveolar: 109. Investigația imagistică în pneumologie: 4810. Testul tuberculinic: 511. Terapii inhalatorii, oxigenoterapia, suport ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP): 1012. Resuscitarea cardiopulmonară, intervenții/terapii endobronșice: 10
Modulul 12, anul III: Boli infecțioase
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare.2. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase.3. Gastroenterite și enterocolite. Diareea infecțioasă. Particularități ale unor infecții în pediatrie și medicina de călătorie.4. Hepatite virale acute și cronice.5. Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.6. Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunodeficiență/imunosupresați.7. Particularități ale tratamentului antimicrobian la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie.8. Principii în terapia cu antibiotice și chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. Reacții adverse la tratamentul antimicrobian.2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie infecțioasă, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1. Recoltarea produse patologice (spută, secreții, sânge etc): 102. Hemocultura: 43. Urocultura, coprocultura: 104. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 305. Examen coproparazitologic, examen parazitologic cutanat: 156. Exsudat faringian, examen de spută: 107. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 308. Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecțioasă: 20
Modulul 13, anul IV: Reumatologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 28 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Poliartrita reumatoidă a adultului2. Artrita juvenilă idiopatica și boala Still3. Spondiloartropatiile seronegative4. Lupusul eritematos sistemic5. Sclerodermia sistemică6. Fenomenul Raynaud7. Miopatiile inflamatoare8. Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate9. Fasciita enzinoficilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie10. Sindromul Sjögren11. Vasculitele sistemice12. Sindromul Behçet13. Reumatismul articular acut14. Boala artrozică periferică15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale16. Forme de reumatism abarticular17. Guta și alte artrite microcristaline18. Artrita psoriazică19. Artritele infecțioase și reactive20. Bolile ereditare ale țesutului conjunctiv21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale22. Osteoporoza și osteonecroza aseptică23. Manifestări reumatologice din boli endocrine24. Tratamentul antiinflamator nesteroidian în bolile reumatice. Profil de siguranță.25. Tratamentul cu glucocorticosteroizi în bolile reumatice. Profil de siguranță.26. Terapia biologică în bolile reumatice. Profil de siguranță.27. Medicamente modificatoare de boală (DMARDs) nonbiologice utilizate în Reumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina. Profil de siguranță.28. Alte DMARDs: ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida. Profil siguranță.2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie reumatologică și colagenoze sau vasculite, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1. Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsurilor imunitare în reumatologie: 402. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 323. Examene radiologice în reumatologie: 404. Scintigrafii osoase: 85. Osteodensitometrii: 86. Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 6
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Scopul instruirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică este de a asigura rezidentului însușirea cunoștințelor teoretice adecvate și a procedurilor/manevrelor, tehnicilor/metodelor și activităților practice esențiale pentru practicarea specialității. Rezidentul va beneficia de instruire, atât la adult, cât și la copil sau adolescent, și trebuie să parcurgă module clinice/stagii clinice, atât pentru pacienții internați, cât și pentru cei din ambulatoriul integrat, precum și activitate orientată de laborator Imunologie Clinică în cadrul modulului de Alergologie și Imunologie Clinică și în cadrul modulului de imunologie fundamentală. La finalizarea programului de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică și promovarea examenului de specialitate, medicul specialist poate profesa cu roluri și competențe de expert medical, factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică va avea de atins obiectivele educaționale generale care îl fac apt pentru asigurarea unui diagnostic bazat pe evidențe, de calitate și asistență pentru pacienți cu afecțiuni alergice și pentru anumite afecțiuni cu componentă disimunitară, deseori în echipă terapeutică multidisciplinară, pentru consilierea pacienților și a comunității pentru prevenirea și reabilitarea bolilor alergice, comunicarea eficientă, cu înțelegere pentru pacienți și familiile acestora, comunicare constructivă și eficientă cu alți medici, inclusiv cu medicii de familie și alt personal medical, funcționarea ca membru în echipa de asistență medicală și coordonarea corespunzătoare a acesteia, după caz, contribuția la educația pacienților și familiilor acestora, realizarea aptitudinilor tehnice specifice necesare asistenței pacienților cu afecțiuni alergice, indicațiilor medicale complete și corecte, capabilitatea de a întreprinde propria evaluare, de a dezvolta o strategie personală de educație continuă și evaluarea critică a literaturii de specialitate, precum și aprecierea pertinentă a informațiilor în interesul pacientului. Pe durata programei de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică, rezidentul trebuie să întreprindă o gamă largă de experiențe în practica clinică din domeniul manifestărilor acute și cronice ale boli din domeniul specialității. Această experiență dobândită va viza inclusiv prevenirea bolilor și reabilitarea pacienților. Rezidenții vor fi implicați în activitățile și programele educaționale ale serviciilor în care se instruiesc, precum și în activitățile curente și de cercetare ale acestora pentru a-și însuși aptitudinile pentru o viitoare activitate în acest domeniu. Rezidentul trebuie să-și asume responsabilități asistate și asigurate de către formator pe durata pregătirii în specialitate și să fie capabil să elaboreze decizii clinice independente la absolvire.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Scopul și obiectivele specifice detaliază cunoștințele, deprinderile și aptitudinile esențiale în instruirea medicului cu pregătire în alergologie și imunologie clinică în timpul rezidențiatului, pentru ca, după formarea în specialitate, să poată fi implicat ca profesionist, pentru suportul stării de sănătate, ca expert medical elaborator de decizii clinice, colaborator, comunicator, cu aptitudini de management și în educație profesională. Din punct de vedere profesional, rezidentul va înțelege și îndeplini obligațiile profesionale și legale, va înțelege și aplica principiile fundamentale ale eticii medicale, incluzând consimțământul informat, directive avansate, etica activității de cercetare, autonomia și drepturile pacienților și va înțelege natura relațiilor interpersonale profesionale și a conexiunilor dintre pacienți, colaboratori și studenți. Din punct de vedere al suportului stării de sănătate, va fi capabil să identifice factorii determinanți ai sănătății: biologici, psiho-sociali, de mediu și economici, să utilizeze aceste informații în planul de asistență medicală și profilaxie și să se asigure că pacientul are acces la serviciile corespunzătoare de asistență medicală și socială în managementul individual al pacienților, va fi capabil să identifice grupurile de pacienți cu risc de boli alergice și de complicații ale acestora și să aplice cunoștințele corespunzătoare legate de profilaxie, va fi apt să identifice problemele și oportunitățile pentru contribuția la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților alergici în cadrul comunității. Din punctul de vedere al expertului medical, elaborator de decizii clinice, medicul reprezintă un expert în aspectele diagnosticării și asistării bolilor alergice, este capabil să practice medicina bazată pe evidențe și cost-eficiență și să evite investigațiile cu risc crescut neasumat sau care nu sunt necesare pentru asistență. El va avea aptitudini tehnice specifice pentru diagnostic și terapie, și trebuie să demonstreze cunoștințe corespunzătoare, deprinderi și atitudini corespunzătoare. Ca și colaborator, medicul alergolog și imunolog clinician lucrează în echipă cu alte categorii de personal medical implicate în asistența pacienților și este esențial să colaboreze eficient cu echipa multidisciplinară, cu abordare interdisciplinară. El va demonstra capacitatea de a consulta alți medici sau alte categorii de personal medical și înțelege rolurile și contribuțiile acestora în asistența în echipa medicală multidisciplinară, contribuind eficient și constructiv la activitățile interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, pentru asigurarea celei mai bune asistențe medicale, medicul trebuie să stabilească relații de comunicare eficiente cu pacienții, familiile, alți medici și alte categorii de personal medical. Deprinderile de comunicare sunt esențiale pentru a obține anamneza detaliată și să transmită informații pacientului și familiei, stabilind o relație bazată pe încredere, înțelegere și compasiune. Rezidentul va demonstra capacitatea de a asculta cu atenție, a obține și sintetiza istoricul relevant de la pacienții și familiile acestora, de a demonstra empatie, înțelegere și confidențialitate, de a prezenta informații relevante concise, precise, clare, în scris și verbal, de a educa pacientul și familia cu privire la afecțiunea pacientului, factorii de risc și profilaxia și de a înțelege impactul unor factori, cum ar fi vârsta, genul, incapacitatea fizică și intelectuală, contextul etno-cultural și socio-economic al pacientului și de a evalua nivelul de complianță față de programul de profilaxie și terapeutic propus. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, rezidentul va demonstra aptitudini practice și de organizare a timpului, incluzând punctualitate, organizare-planificare, evaluarea priorităților și aptitudinilor de triere, înțelegerea particularităților asistenței medicale într-o gamă variată de locații, incluzând spitale, ambulatorii de specialitate, cabinete medicale sau asistență la domiciliu. Înțelegerea costului și a raportului cost-eficiență a programelor terapeutice și profilactice și abilitatea de a lua deciziile corespunzătoare bazate pe evidență a beneficiilor pacientului și populației tratate, înțelegerea programelor de management al calității și abilitatea dezvoltării programelor adecvate în ariile lor de responsabilitate și abilitatea utilizării tehnologiei informației ca instrument important în managementul optim al pacientului. Din punct de vedere al educației profesionale, medicul va întreprinde o permanentă monitorizare a calității profesionale în Alergologie și Imunologie Clinică și are responsabilitate pentru a se perfecționa prin programe de educație medicală continuă, efectuate individual sau în cadru organizat. Rezidentul va fi capabil să dezvolte și să utilizeze o strategie educațională continuă autodirecționată, să fie cunoscător și capabil să aplice principiile evaluării critice ale surselor de informare medicală, cunoscător și apt să aplice standardele bazate pe evidență ale asistenței bolilor alergice, să fie apt să înțeleagă importanța programelor învățământ și de cercetare în domeniul specialității.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Este de așteptat ca la finalizarea pregătirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică, din punct de vedere profesional, medicul să ofere asistență medicală de cea mai bună calitate cu integritate, onestitate și compasiune, să manifeste comportament profesional corespunzător în relațiile personale și interpersonale, să practice medicina, pe bază de evidențe, în mod etic, în concordanță cu deontologia profesională, având rol cheie ca profesionist dedicat îmbunătățirii sănătății pacienților alergici și cu anumite afecțiuni cu disfuncție imunitară, fiind angajat la înalte standarde de calitate în practica clinică și conduita etică. Din punctul de vedere al suportului stării de sănătate, la finalul pregătirii medicul va avea un rol esențial în identificarea factorilor determinanți importanți pentru bolnavi, contribuția eficientă la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților și comunității lor, recunoașterea și capacitatea de a răspunde la acele probleme unde suportul este necesar și susținerea promovării sănătății, exercitată individual sau prin organizații profesionale. Ca expert medical, elaborator de decizii clinice, medicul care a parcurs pregătirea în specialitate va demonstra abilități de diagnostic și terapeutice pentru asistarea etică și eficientă a pacientului, va accesa și aplica informațiile relevante pentru practica clinică, cu asigurarea asistenței medicale de calitate a pacientului, educației și a opiniilor legale. Ca și colaborator, se va consulta eficient cu alți medici și personal medical, aducând contribuție eficientă la alte activități interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, va trebui să asculte activ, să stabilească comunicare eficientă cu pacienți și familiile acestora, să obțină și să sintetizeze istoricul relevant de la pacienți, familiile și comunitățile acestora și să aducă informații adecvate pacienților familiilor acestora și echipei de asistență medicală. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, va utiliza eficient resursele, punând în balanță asistența medicală a pacientului, nevoia de educație și resursele externe, va aloca cu discernământ resursele asistenței medicale, va lucra eficient și efectiv în organizarea asistenței medicale și va utiliza tehnologia informației pentru a optimiza asistența medicală. La finalul pregătirii, se va comporta managerial în procesul de luare a deciziilor, care implică colaboratori, resurse și atitudinile practice, va trebui să evalueze prioritățile și să execute sarcinile, să conlucreze eficient cu colegii și să ia decizii corespunzătoare în legătură cu direcționarea resurselor asistenței medicale. Din punct de vedere educațional, va fi capabil de implementarea și monitorizarea unei strategii educaționale personale continue, accesarea și evaluarea critică a surselor de informare medicală, facilitarea educației pacienților, a personalului medical și a altor categorii profesionale sanitare, cu diverse nivele de competență și de dezvoltarea cunoștințelor în domeniu.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie ClinicăI. Proba scrisă – 10 subiecte din tematica de pregătire în modulele de Alergologie și Imunologie ClinicăII. Proba clinică – 1 caz clinic din tematica probei scriseIII. Proba practică – din baremul de manevre, tehnici și activități practice din modulele de Alergologie și Imunologie Clinică
TEMATICA pentru examenul de medic specialist
specialitatea ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
PROBA SCRISĂ:1. Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.2. Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.3. Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.4. Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.5. Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.6. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.7. Componentele și patologia sistemului complement.8. Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.9. Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.10. Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.11. Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.12. Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.13. Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.14. Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficientelor primare.15. Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.16. Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.17. Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.18. Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată). panalergene, caracteristici, relevanță clinică.19. Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.21. Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.22. Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.23. Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.24. Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.25. Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.26. Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.28. Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.30 Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.32. Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.33. Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.34. Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).35. Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.36. Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.39. Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).41. Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.42. Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.43. Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.45. Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.46. Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.47. Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.48. Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.49. Dermatita de contact alergică ocupațională.50. Alergia alimentară IgE-mediată și non-IgE-mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.51. Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.52. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.53. Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.54. Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.55. Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).56. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.57. Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.58. Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.59. Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.60. Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.61. Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.62. Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.63. Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.64. Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.65. Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.66. Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).68. Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.69. Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.70. Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.71. Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.72. Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.73. Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.74. Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.75. Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.76. Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.77. Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.78. Imunoterapia alergenică administrată injectabil.79. Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.80. Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.81. Antihistaminice în alergologie.82. Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.83. Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.84. Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.85. Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.86. Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott- Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.87. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.88. Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.89. Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.90. Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.91. Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare92. Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare93. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.94. Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare95. Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.96. Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.97. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.98. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.99. Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.100. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.
PROBA CLINICĂ: un caz clinic din tematica probei scrise
PROBA PRACTICĂ: din baremul de manevre, tehnici și activități practice
BAREMUL DE PROCEDURI/MANEVRE, TEHNICI/METODE ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE:1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu2. Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog)4. Teste cutanate alergologice patch5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică7. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene8. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie9. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie)10. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator11. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice12. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici14. Teste alergologice cu alergene ocupaționale15. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri16. Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie17. Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic18. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitățive19 Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro20. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro21. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici22. Determinarea componentelor sistemului complement23. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare24. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite25. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor26. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor27. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare28. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali29. Determinări imunologice de markeri serologici virali30. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni31. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari32. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma33. Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 20034. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică35. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică36. Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei37. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică38. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică39. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică40. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, are dobândite competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire. Medicul specialist are cunoștințe teoretice adecvate și deține aptitudini pentru proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice esențiale pentru practicarea specialității. Medicul specialist reprezintă un factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist Alergologie și Imunologie Clinică profesează cu rol de expert medical prioritar în domeniul afecțiunilor alergice, conform competențelor care intră în standardul profesional, iar asistența de imunologie clinică se realizează întotdeauna în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare.2.2. Obligații
Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății.
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Onițiu-Gherman Nadia
Semnătura:
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ANATOMIE PATOLOGICĂ
ART. 1
Definiție
Școala de Specializare în Anatomie Patologică are scopul de formare a medicilor specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo cito -histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (cu ocazia efectuării necropsiei, și cu ocazia examinării macroscopice a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (frotiuri, amprente și puncțiile aspirative cu ac fin), histopatologic la parafina (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție – biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie) histopatologic la gheata (sau al secțiunilor prelevate intraoperator), imunohistochimic și eventual ultrastructural
ART. 2
Responsabilitatea pregătirii de specialitate
Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Catedrelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicina, recunoscute de Ministerul Sănătății Publice, sub conducerea unui profesor (sau conferențiar) universitar în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile Clinice de Anatomie Patologică și în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo -patolog cu experiență îndelungata (activitățile practice). Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singura dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare poate fi alt centru bine utilat din țară sau străinătate.
ART. 3
Durata pregătirii în specialitate
Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durata de pregătire de 4 ani și după promovarea unui examen final, scris și practic. Pe perioada celor 4 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practica. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito – histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual de Microscopie electronică și de Biologie moleculară.
ART. 4
Caietele de stagiul ale rezidenților
Sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
Ele vor conține elemente care certifică participarea directă a rezidentului la următoarele activități:
● Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic: ………… 200
● Diagnostice pe piese de biopsie: ………………………… 8000
● Diagnostice citopatologice………………………………. 8000
● Diagnostice intraoperatorii (biopsie extemporanee)………….. 200
ART. 5
Examenul final de Specialitate
Se organizează într -un singur loc pentru rezidenții unei singure generații, prin rotație în centrele care asigura pregătirea rezidenților, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr -o proba scrisă cu 20 de întrebări (4 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o proba practică de necropsie (executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo -patologic) și doua probe practice de diagnostic histopatologic. Aceste probe vor consta: una din 5 preparate histopatologice de patologie netumorală, iar cealaltă din 5 preparate de patologie tumorală.
ART. 6
Structura cursurilor teoretice și a activității practice: conform practicilor din UE, apreciem activitățile teoretice la 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, în așa fel încât să ne încadrăm în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continua.
A. Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de genetica, biologie moleculară, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală.
Sectoare:
Genetică medicală
Biologie moleculară
Patologie moleculară
Statistică medicală
Bioetica
B. Aria diagnosticului anatomo -patologic: va asigura pregătirea de specialitate, începând cu cunoștințe ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheata, colorații uzuale și speciale etc), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronica. Toată activitatea de diagnostic histo – și citopatologic va avea la baza cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu cunoștințe teoretice de patologie generala, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologia speciala a diferitelor aparate și sisteme.
Sectoare:
Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic
Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic
Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic
Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescenta, microscopie electronică etc.
Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat;
Patologie specială: prin rotație, în următorii patru ani
C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil de corelații anatomo -clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicina Legala, Oncologie, ca specialități conexe.
Sectoare:
Patologie clinică și corelații anatomo -clinice
Medicina Legală
Oncologie
Neuropatologie
ART. 7
Repartizarea pe ani a activităților teoretice și practice
ANUL I | Număr de ore |
Activități teoretice: 200 de ore | |
Genetică medicală | 20 |
Biologie moleculară | 20 |
Patologie moleculară | 20 |
Statistică medicală | 10 |
Bioetică | 20 |
Histologie și citologie | 50 |
Patologie generală | 80 |
Activități practice: peste 1000 de ore | |
Tehnici de necropsie | 3 luni |
Tehnici de histo – și citopatologie | 2 luni |
Tehnici de citogenetică | 2 luni |
Tehnici de imunohistochimie | 4 luni |
Lucrări practice de bioetică | 2 săpt. |
Tehnici de microscopie electronică opțional | 1 lună |
Diagnosticul histopatologic al țesuturilor și organelor | |
Studiu individual | |
ANUL II | |
Activități teoretice: 200 de ore | |
Imunologie | 40 |
Patologia ap.respirator | 25 |
Patologia cardiovasculară | 20 |
Patologia tubului digestiv | 40 |
Patologie hepatică și pancreatică | 35 |
Patologie pediatrică și fetopatologie | 43 |
Activități practice: peste 1000 de ore | |
Necropsii | |
Stagiul de morfopatologie cardiovasculară | 3 luni |
Stagiul de morfopatologie respiratorie | 3 luni |
Stagiul de morfopatologie hepato-digestivă | 4 luni |
Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică | 2 luni |
Diagnostice citopatologice | |
Participare la ședințe anatomo-clinice | |
Studiu individual | |
ANUL III | |
Activități teoretice: 200 de ore | |
Patologia ap.hematoformator, sistem limfoid | 40 |
Nefropatologie | 26 |
Uropatologie și patologia ap.genital masc | 30 |
Dermatopatologie | 40 |
Patologie O.R.L | 12 |
Patologie oftalmologică | 25 |
Medicina Legala | 12 |
Activități practice: peste 1000 ore | |
Necropsii | |
Stagiul de hemato – și imunopatologie | 3 luni |
Nefropatologie și patologie urogenitală masculină | 3 luni |
Stagiul de dermatopatologie | 3 luni |
Stagiul de patologie o.r.l | 1 lună |
Stagiul de oftalmopatologie | 1 lună |
Stagiul de medicina legala | 1 lună |
Diagnostice în examen extemporaneu | |
Participare la ședințe anatomo-clinice | |
Studiu individual | |
ANUL IV | |
Activități teoretice: 200 de ore | |
Patologia aparatului endocrin | 15 |
Neuropatologie | 20 |
Patologia aparatului genital feminin | 60 |
Patologia osteoarticulară | 12 |
Patologia tumorală a țesuturilor moi | 10 |
Patologie oncologică | 40 |
Activități practice: peste 1000 de ore | |
Patologia aparatului endocrin | 1 luna |
Stagiul de neuropatologie | 1 luna |
Patologia aparatului genital feminin | 6 luni |
Stagiul de patologie osteoarticulară | 1 luna |
Patologie oncologică | 3 luni |
Diagnostice cito – și histopatologice cu accent pe patologiile învățate | |
Diagnostice în examen extemporaneu | |
Participare la ședințe anatomo-clinice | |
Studiu individual |
Stagiile de anul I – se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic.1.1 STRUCTURA STAGIILOR1.1.1 Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
Anul I (obligatoriu în același serviciu, înalt specializat)1.1.2 Patologia generala legată de tehnici de macroscopie și microscopie se vor desfășura pe o perioada de șase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt
Anul II, Anul III, Anul IV (prin rotație)1.2 Stagiul de patologie hepato – digestivă 4 luni1.3 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 3 luni1.4 Patologia ap.genital feminin 6 luni1.5 Dermatopatologie 3 luni1.6 Patologia ap. endocrin 1 lună1.7 Patologie osteoarticulară 1 lună1.8 Neuropatologie 1 lună1.9 Patologie pediatrică (și necropsii pediatrice) 2 luni1.10 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni1.11 Stagiul de oftalmopatologie 1 lună1.12 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni1.13 Medicina legală 1 lună1.14 Patologie oncologică 3 luni1.15 Patologie O.R.L. 1 lună
STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
Tematica lecțiilor conferință
Patologie generală (Anul I)
PATOLOGIA CELULARĂ
Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.
INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ
Generalități despre procesul inflamator.
Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.
Inflamația cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.
Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.
PROCESUL DE VINDECARE
Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.
IMUNOPATOLOGIA
Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.
BOLI GENETICE
Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2.
MODIFICĂRI HEMODINAMICE
Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul – tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc.
NEOPLAZIA
Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea și stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.
MORFOLOGIA ȘI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ȚESUTURILOR MOI
Bolile nonneoplazice ale pielii,tumorile nonmelanocitare ale pielii,leziuni melanocitare tumorile de părți moi.
MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE
Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze. Patologie specială
PATOLOGIA VASCULARĂ
Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.
Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.
Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.
PATOLOGIA CARDIACĂ
Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.
Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.
Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă.
PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite.
Sindromul de detresă respiratorie la adult și copil.
Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.
Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.
Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.
Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhioloalveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epansamentelor.
PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV
Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.
Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne.
Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.
Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.
PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN
Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.
Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și a căilor biliare extra-hepatice.
Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.
PATOLOGIA APARATULUI URINAR
Anomalii congenitale.
Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.
Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale.
Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale.
Morfopatologia vezicii urinare și a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne.
PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID
Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.
Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.
Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.
Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN
Malformații, orhiepididimite acute și cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară și tumorile prostatei.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginala, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne și maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.
PATOLOGIA GLANDEI MAMARE
Tulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreție și puncție aspirativ. Inflamații. Mastopatia fibrochistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.
PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN
Patologia glandei hipofize: adenoame.
Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.
Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.
Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. WaterhouseFriderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.
Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.
Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.
DERMATOPATOLOGIA
Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne și maligne ale pielii.
Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne și maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.
PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC
Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.
PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC
Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuromusculare: miastenia gravis.
PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ȘI CENTRAL
Polineuropatii infecțioase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici.
Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂȚII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
A. Efectuarea necropsiei: 200
B. Diagnostic histopatologic: 80001. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 80002. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 1003. Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 804. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 1005. Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie): 3006. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 3007. Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 15008. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 5009. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 30010. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 45011. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 10012. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 80013. Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 15014. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 10015. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 100016. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 80017. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10018. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 50019. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10020. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 10021. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 20022. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900
C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 80001. Frotiuri cervicovaginale: 60002. Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 10003. Frotiuri puncție cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000
MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
ANATOMIE PATOLOGICĂ
4 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI – CONFERINȚĂ
STRUCTURA STAGIILOR
Anul I
1.1.1 Etapa de angajare (2 săptămâni)
Anatomie patologică generală, principii și tehnici
1.1.2 Patologie generală, tehnici de macro- și microscopie 6 luni
1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni
1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni
1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt
1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt
Anul II1.2 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni1.3 Stagiul de morfopatologie hepato – digestivă 4 luni1.4 Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 2 luni
Anul III1.5 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni1.6 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 3 luni1.7 Patologie ORL 1 lună1.8 Dermatopatologie 3 luni1.9 Oftalmopatologie 1 lună1.12 Stagiul de medicină legală 1 lună
Anul IV1.10 Patologia ap. endocrin 1 lună1.11 Stagiul de patologie osteoarticulară 1 lună1.13 Patologia ap. genital feminin 6 luni1.14 Stagiul în patologie oncologică 3 luni1.15 Stagiul în neuropatologie 1 lună
––
Curriculum de pregătire în specialitatea anatomie patologică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Structura modulelor și stagiilor de specialitate
DEFINIȚIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ.
DURATA: 5 ani
PREGĂTIRE TEORETICĂ
200 de ore/an
Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor.
Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.
Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Tematica modulelor1. Baze fundamentale ale anesteziei.2. Anestezie generală. (tehnici)3. Anestezie locoregională. (tehnici)4. Funcția respiratorie și anestezia.5. Funcția cardiovasculară și anestezia.6. Sistemul nervos și anestezia.7. Tulburările metabolice și anestezia.8. Funcția renală și anestezia.9. Hemostaza și transfuzie.10. Anestezie în chirurgia generală.11. Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.12. Anestezie în obstetrică.13. Anestezie pediatrică.14. Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.15. Medicina de urgență și toxicologie.16. Terapie intensivă în traumatologie.17. Terapie intensivă cardiovasculară.18. Terapie intensivă respiratorie.19. Terapie intensivă neurologică.20. Terapie intensivă metabolică și nutriție.21. Terapie intensivă digestivă.22. Terapie intensivă și patologia infecțioasă.23. Terapie intensivă renală.24. Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.25. Tulburări multisistemice la bolnavii critici.26. Evaluarea și etica.27. Organizare, drepturi și responsabilități.
PREGĂTIRE PRACTICĂ
Stagii
Anestezie 3 ani (36 luni)
30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere
Anestezie în chirurgia generală | ● 12 luni (200 ore curs) |
Anestezie chirurgie ortopedică | ● 3 luni (50 ore curs) |
Anestezie chirurgie urologică | ● 2 luni (40 ore curs) |
Anestezie în obstetrică-ginecologie | ● 2 luni (40 ore curs) |
Anestezie în chirurgie cardiacă | ● 2 luni (40 ore curs) |
Anestezie în chirurgia vasculară | ● 2 luni (40 ore curs) |
Anestezie în chirurgie toracică | ● 2 luni (40 ore curs) |
Anestezie în neurochirurgie | ● 2 luni (40 ore curs) |
Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie | ● 2 luni (40 ore curs) |
Anestezie în chirurgie ambulatorie | ● 2 luni (40 ore curs) |
Anestezie pediatrică | ● 2 ½ luni (50 ore curs) |
Terapia durerii | ● 2 luni (40 ore curs) |
Bioetică | ● 2 Săpt. (20 ore curs) |
Terapie intensivă – 2 ani (24 luni) în clinici universitare
Terapie intensivă polivalentă – Chirurgicală – Medicală (diabet, intoxicații acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie) * Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică | ● 18 luni (150 ore) (150 ore) |
Terapie intensivă traumatologică | ● 3 luni (50 ore) |
Unitate primiri urgențe | ● 3 luni (50 ore) |
Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.
Cardiologie și boli vasculare Endocrinologie și boli metabolice Gastroenterologie și hepatologie Hematologie Medicină internă Nefrologie | Neurologie Oncologie Pediatrie Pneumologie Chirurgie |
Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Tematica modulelor – lecțiilor conferință
MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI
(fiziologie, farmacologie și fizică aplicată)
Fiziologie– somnul și anestezia– termoreglarea– joncțiunea neuromusculară– sistemul nervos autonom
Farmacologie– noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)– mecanismul de acțiune al anestezicelor– substanțe
● anestezice intravenoase
● sedative, hipnotice, psihotrope
● cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante)
● anestezicele volatile și gazoase– mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii– absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii– efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii– metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii– farmacologia protoxidului de azot– anestezicele volatile halogenate
● substanțe cu acțiune relaxantă– farmacologia curarelor non-deporalizante– farmacologia curarelor deporalizante– antagoniști– monitorizarea funcției neuromusculare– droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculare
Durere-analgezie
● Fiziopatologia durerii
● Opiacee
● Alte analgetice
● Anestezice locale
Mecanismul de acțiune al anestezicelor locale
Farmacologia comparată a anestezicelor locale
Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională
Agenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională
Fizica
● Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalație
I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici)
Evaluarea preoperatorie– Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale)– Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).– Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.– Evaluarea riscului operator și anestezic.– Riscul alergic.– Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații).
Probleme generale– Intubația traheală (tehnica, complicații)– Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)– Respiratoare utilizate în anestezie– Abordul venos în anestezie– Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu)– Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice)– Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei– Terapie lichidiană perioperatorie– Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei
● monitorizarea de rutină
● monitorizarea profunzimii anesteziei
● monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici
● monitorizarea ventilației
● monitorizare cardio-vasculară
● monitorizarea funcției renale
● monitorizarea temperaturii
● monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)– Securitatea electrică în sala de operație– Fișa de anestezie– Informatizarea în anestezie– Incidentele și accidentele anesteziei generale– Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzire
Perioada postanestezică imediată
– Salonul de trezire/postoperator (organizare)– Monitorizare– Complicații– Aspecte medico-legale– Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare)
MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE/ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ
Tehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații)
● Noțiuni de anatomie– sistem nervos periferic– coloana vertebrală
● Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact
● Anestezia regională intravenoasă
● Blocajele de nervi periferici
● Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural
● Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)
● Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională
● Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice)
Terapia durerii
● Evaluarea durerii acute postoperatorii
● Terapia durerii acute postoperatorii
● Terapia durerii cronice
MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia aparatului respirator
Testele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice.
Fiziopatologie– hipoxia– hiperoxia normobară– hipocapnia – hipercapnia– efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgical
Patologia respiratorie– insuficiența respiratorie acută– ALI (injuria pulmonară acută)– ARDS (pulmon de șoc)– insuficiența respiratorie cronică– boala astmatică – status astmaticus– arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum– pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric– infecțiile bronhopulmonare– obstrucția căilor aeriene superioare– embolia pulmonară– epanșamentele pleurale
Terapie respiratorie– menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia)– oxigenoterapia normobară și hiperbară– terapia respiratorie adjuvantă– tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)– tehnici de „înțărcare”– oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2
Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie)– anestezia la astmatic– anestezia la obez– anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronică
Anestezia în chirurgia toracică– anestezia pentru toracoscopie– anestezia în chirurgia esofagului
MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular– circulația coronariană
Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)
Fiziopatologie– efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială)– recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale
Farmacologie cardiovasculară
● Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive
● Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice
Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară
● Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie
● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere
● Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea și stenoza mitrală, regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală)
● Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă
● Anestezia la bolnav hipertensiv
● Anestezia la bolnav în șoc
Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)
Anestezia în chirurgia cardiacă
● Anestezia pentru înlocuiri valvulare
● Anestezia pentru pontaje coronariene
● Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie
● Anestezia pentru pericardite
Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)
● Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și/sau cord pulmonar cronic
Embolia pulmonară (diagnostic, tratament)
Tehnici speciale
● Circulație extracoporeală
● Hipotensiune controlată
● Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară)
MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIA
Anatomie și fiziologie nervoasă
● Organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
● Circulația cerebrală
● Metabolismul cerebral
Metode de diagnostic în neurologie
● Examenul clinic neurologic
● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
Fiziopatologie
● Edemul cerebral
● Stările de comă
● Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale)
● Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebrale
Monitorizarea funcției sistemului nervos central
Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe
Anestezia în neurochirurgie
● Chirurgia intracraniană supratentorială
● Chirurgia fosei posterioare
● Chirurgia anevrismelor cerebrale
● Chirurgia coloanei vertebrale
Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii
MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIA
Fiziologia și fiziopatologia termoreglării
● hipotermia indusă și accidentală
● hipertermia malignă
● șocul caloric
Echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologic
Anestezia la bolnavul diabetic
● Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia)
Anestezia în chirurgia tiroidiană
Anestezia în chirurgia paratiroidiană
Anestezia în chirurgia suprarenalei
● Feocromocitomul
Anestezia în chirurgia hipofizei
● Tulburările funcției hipofizare
MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia rinichiului
Fiziopatologia insuficienței renale acute și cronice
● Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală
● Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)
Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronică
Anestezia și terapia intensivă în transplantul renal
Anestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică
MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE
Hemostaza
● Coagularea și fibrinoliza fiziologică
● Tulburările congenitale de hemostază
● Coagularea intravasculară diseminată
● Prevenirea trombozelor
Transfuzia
● Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)
● Sângele integral (recoltare, conservare)
● Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații)
● Transfuzia de sânge și fracțiuni
● Transfuzia masivă
● Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni
● Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei
● Metode de transfuzie autologă
Anestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)
MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ
Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect)
● Complicații postoperatorii, incluzând fistule, infecția plăgii, eviscerația
● Ocluzia intestinală
● Anestezia pentru endoscopia digestivă
● Anestezia pentru chirurgia laparoscopică
● Anestezie pentru explorări în afara blocului operator
● Anestezie pentru radiologie intervențională
Anestezia în chirurgia hepato-biliară
● Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice
● Anestezia la bolnavi cu suferință hepatică
● Anestezia pentru chirurgia căilor biliare
● Anestezia în chirurgia hepatică
● Transplantul hepatic
● Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord)
Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică și nonprotetică)
Anestezia în chirurgia plastică
● Reimplantări de membre
Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)
Anestezia ambulatorie
Anestezia la bătrâni
MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIE
Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER)
● Laringectomie
● Chirurgie cu laser
● Endoscopie
● Chirurgia urechii medii
● Amigdalectomie, adenoidectomie
Anestezia în chirurgia oftalmologică
● Locoregională
● Anestezie pentru globul ocular
● Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom și strabism
Anestezia în chirurgia maxilo-facială
MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ
Modificările fiziologice din timpul sarcinii
● Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul nașterii
● Căile durerii
Fiziopatologie
● Transferul placentar al drogurilor anestezice
● Efectele substanțelor anestezice asupra mamei și fătului
● Suferința fetală acută și cronică
● Sarcina cu risc mare
● Eclampsia și preeclampsia
Analgezia obstetricală
Anestezia pentru expulzie
Anestezia pentru cezariană
Anestezia în urgențele obstetricale
Anestezia pentru operații în timpul sarcinii
Reanimarea nou-născutului
MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ
Particularitățile fiziologice ale nou-născutului și sugarului
Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică
Generalități referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie
● Evaluare și pregătire preoperatorie
● Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale
● Anestezie generală (circuite, intubație, anestezice)
● Anestezie regională (tehnici, substanțe)
● Abordul venos
● Echilibrul hidroelectrolitic
● Transfuzia în anestezia pediatrică
● Supravegherea copilului în timpul anesteziei
● Incidente și accidente perianestezice
Anestezie specifică
● Amigdalectomie și adenoidectomie
● Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator
● Copilul cu malformații congenitale cardiace
● Urgențele în anestezia pediatrică:– urgențe chirurgicale– omfalocel, laparoschizis– hernia diafragmatică– atrezia de esofag, ocluzia neonatală– invaginația intestinală acută– stenoza pilorică– torsiunea de testicul– apendicectomie– traumatologie:– arsuri– politraumatisme
Analgezie postoperatorie
MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂ
Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubație, ventilație)
Patologie pediatrică– insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului– adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină– oprirea cardiorespiratorie– moartea subită la nou-născut– traumatismele copilului– deshidratarea acută a nou născutului– insuficiența renală acută a nou-născutului– sindromul hemolitic uremic– corpi străini în căile aeriene– patologia farino-laringiană– convulsiile– purpura– tulburări de hemostază– intoxicațiile acute
Urgențe obstetricale– sarcina toxică– hemoragii obstetricale– embolia cu lichid amniotic– sindromul HELLP– mola hidatiformă– placenta praevia– cardiomiopatia peripartum
MODULUL 15. MEDICINA DE URGENȚĂ ȘI TOXICOLOGIE
Organizarea unui sistem de medicină de urgență
Probleme medico-legale ale urgențelor
Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă
Tehnici folosite în medicina de urgență
● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)– analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat
● evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului
● resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support)
● tehnici de resuscitare volemică
● tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială
● tehnici de monitorizare
Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support)
Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meninge
Urgențe hipertensive
Sindroame coronariene acute
Convulsii
Durerea și analgezia în mediu extraspitalicesc
Intoxicații
● conduita generală în intoxicații
● medicamentoase– supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)
● toxicomanii
● produse industriale și domestice– substanțe caustice
● gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)
● mușcătura de șarpe
Leziuni datorate temperaturii
a. Hipertermia, șocul termic
b. Hipotermia, degerăturile
Accidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea)
Răul de altitudine
Răul de decompresie
Accesul palustru grav
Îngrijirea pielii și a rănilor
Terorismul biologic și chimic
MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE
● Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital)
● Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism
● Imagistica la politraumatizați
● Traumatisme craniocerebrale
● Traumatisme medulare
● Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante
● Traumatisme abdominale
● Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile
● Leziuni prin strivire
● Embolia grăsoasă
● Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore)
MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ
Fiziologie
Evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice
● determinanții debitului cardiac
● reglarea presiunii arteriale
● principiile transportului și utilizării oxigenului
● efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie
Tehnici
● principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate
● monitorizarea hemodinamică non-invazivă
● ecocardiografie
● complicațiile angioplastiei
● monitorizarea hemodinamică invazivă
a. principiile de funcționare a transductorilor
b. întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustarea
c. tehnici de afișare
d. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilor
Patologie cardiovasculară
● șocul și complicațiile sale
● insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală
● infarctul miocardic și complicațiile sale
● aritmiile și tulburările de conducere
● indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker
● disecția de aortă
● ruptura anevrismului de aortă
● embolia pulmonară – aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism
● edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen
● tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute
● valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața
● afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă
● complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei
● hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar
● bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală
Terapie specifică cardiovasculară
● tratamentul vasoactiv și inotrop
● terapia trombolitică și anticoagulantă
● antianginoase
● antiaritmice
● soluții de umplere volemică
● managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare
● managementul urgențelor hipertensive
● metode de asistență ventriculară
MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE
Fiziologie
● reglarea ventilației
● mecanica ventilatorie
● fiziologia mușchilor respiratori
● schimburile gazoase
● variațiile capniei
Tehnici
● menținerea permeabilității căilor respiratorii
a. managementul de urgență al căilor respiratorii
b. intubația endo-traheală
c. traheostomia, deschisă și percutană
d. intubația prelungită vs. traheostomie
● ventilația mecanică
a. ventilație mecanică în presiune și volum
b. presiune pozitivă end-expiratorie
c. indicațiile ventilației mecanice
d. moduri de ventilație– ventilație intermitent obligatorie– presiune continuă pozitivă– ventilație cu raport inversat– ventilație cu suport presional– ventilație cu suport de volum– ventilație cu presiune negativă– ventilația pulmonară diferențială– ventilația non-invazivă cu control presional– ventilația pe un plămân– ventilație cu frecvență înaltă
e. barotrauma și volutrauma
f. criteriile de detubare și tehnici de sevrare
g. oxigenarea extracorporeală
h. hipercapnia permisivăi. ventilație cu lichid
j. terapie cu surfactant pulmonar
● oxigenoterapia
● oxigenarea hiperbară
● drenajul pleural
● imagistica toraco-pulmonară
● monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spațiu mort/volum curent, complianța, rezistența, capnografie)
Patologie
● insuficiența respiratorie acută
a. insuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acută
b. insuficiența respiratorie hipercapnică
c. insuficiența respiratorie cronică acutizată
● statusul astmatic
● inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii
● aspirația
● complicații respiratorii postoperatorii
● traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)
● infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita
● obstrucția căilor respiratorii superioare
● fistule bronhopleurale
● polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari
● chilotoraxul
● hemoragia pulmonară și hemoptizia
● afecțiuni pleurale– Empiemul– Efuziunea pleurală– Pneumotoraxul– Hemotoraxul
Terapie
● oxid nitric și prostaglandine
● bronhodilatatoare
● analeptice respiratorii
● fluidificante bronșice
● kinesiterapia
● aerosoloterapie
● terapia pozițională (decubit ventral, terapia rotațională)
MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ
Fiziologie
● organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
● circulația cerebrală
● metabolismul cerebral
Tehnici
● Examenul clinic neurologic
● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
● Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)
● Diagnosticul morții cerebrale
● Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistent
Patologie
● Edemul cerebral
● Stările de agitație acută
● Stările de comă– Metabolică– Traumatică– Infecțioasă– Leziuni de substanță cerebrală– Vasculară-anoxică și ischemică– Indusă medicamentos
Evaluarea și prognosticul
● Hidrocefalia – funcționalitatea și disfuncția șuntului
● Statusul epilpetic
● Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)
● Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice– Subarahnoidiană– Intracerebrală– Epidurală– Altele (subdurală)
● Traumatisme cerebrale
● Traumatisme medulare
● Leziunea axonală
● Hipotermia accidentală
● Șocul caloric
● Hipertermia malignă
● Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic
● Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie– poliradiculonevritele– scleroza laterală amiotrofică– miastenia gravis– miopatiile (Duchenne etc.)
● Probleme psihiatrice la bolnavul critic
● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical
Terapie
● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neurochirurgicale
● Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene
● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial
● Blocarea neuro-musculară: utilizare, monitorizare și complicații
● Sedarea în reanimare
MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE
Fiziologie
● Metabolismul apei și electroliților
● Echilibrul acido-bazic
● Reglarea glicemiei
● Necesarul nutrițional
● Termoreglarea
Tehnici
● Monitorizarea hidroelectrolitică și acido-bazică
● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă)
Patologie
● Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)
● Tulburări acido-bazice
● Diabetul zaharat– coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică– hipoglicemia
● Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul „sick euthyroid”)
● Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară)
● Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic
● Feocromocitomul
● Insulinomul
● Tulburări metabolice moștenite
Terapie
● Terapie volemică
● Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acido-bazice
● Managementul glicemiei
● Suportul nutrițional
a. Enteral și parenteral
b. Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectă
c. Imunonutriția și formule speciale
MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ
Fiziologia
● Fiziologia tubului digestiv
● Fiziologie hepatică
Tehnici
● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
● Explorarea abdominală în reanimare
Patologie
● Hemoragiile digestive superioare
● Hemoragiile digestive inferioare
● Insuficiența hepatică acută fulminantă
● Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică
● Colecistita nelitiazică
● Ocluzia intestinală
● Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv (Oligvie)
● Colite acute grave
● Icterul
● Afecțiuni inflamatorii acute intestinale
● Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric
● Perforațiile acute ale tractului digestiv
● Ruptura de esofag
● Peritonitele postoperatorii
● Pancreatita acută cu șoc
● Fistulele digestive externe postoperatorii
● Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv)
Terapie
● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
● Managementul perioperator al pacientului chirurgical
● Profilaxia ulcerului de stress
● Modificatori ai tranzitului intestinal
● Transplantul hepatic
● MARS
MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ
Evaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivă
Diagnosticul de infecție
Diagnosticul de sepsis
Clasificarea infecțiilor
Infecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivă
Controlul infecțiilor în spital și în terapie intensivă
Riscul infecțios al personalului medical
Mecanismele rezistenței la antibiotice
Patologie
● Celulita și gangrena gazoasă
● Tetanos
● Infecții fungice
● Mediastinite
● Febra postoperatorie
● Imunodepresia– Infecțiile oportuniste la pacienții critici– Sindromul imunodeficienței dobândite– Bolnavul cu transplant– Bolnavul neoplazic
Terapie
● Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapie
a. Dezvoltarea rezistenței la antibiotice
b. Precauții universale
c. Izolarea
● Antibioprofilaxie în chirurgie
● Antibioterapie de primă intenție
● Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni
● Antibiotice și antifungice: mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic
● Antivirale
● Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați
MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ
Fiziologie
● Formarea urinii
● Fiziologie renală
● Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic
Tehnici
● Interpretarea electroliților urinari
● Evaluarea oliguriei
● Dozarea medicamentelor în insuficiența renală
Patologie
● Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală– Etiopatogenia insuficienței renale acute– Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei)– Leziuni anatomopatologice– Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).– Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională)– Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute– Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute– Monitorizarea în insuficiența renală acută– Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiență renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.– Complicații, evoluție și prognostic– Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută– Antibioticele în insuficiența renală acută
● Insuficiența renală cronică
● Rabdomioliza
● Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)
● Uropatii obstructive, retenția acută de urină
● Sângerări ale tractului urinar
Terapie
● Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)
● Metode de epurare extrarenală
Hemodializa– Bazele fizico-chimice– Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării– Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente– Dializantul – soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare– Circuitul extracorporeal – anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal– Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă – calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor– Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei– Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați– Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido-bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializați, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializă, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate– Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective– Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat– Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute
● Dializa peritoneală– date generale– anatomia funcțională a peritoneului– fiziologia peritoneului– bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale– soluțiile folosite în dializa peritoneală– tehnica dializei peritoneale– determinarea eficienței dializei peritoneale– indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale– complicațiile dializei peritoneale.
● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei– tehnici noi de plasmafereză
● Hemoperfuzia
MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT
Defecte acute de hemostază
● Trombocitopenia/trombopatia
● Coagularea intravasculară diseminată
● Fibrinoliza acută
● Anomalii congenitale
Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică
Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică
Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice
Tulburări de hemostază la nou-născut
Siclemia
Anticoagularea și terapia fibrinolitică
● Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică
● Profilaxia tromboembolismului
Anemia în unitatea de terapie intensivă
● Indicațiile transfuziei
Imunologie și transplant
● Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe)
● Imunosupresia
● Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie
● Bolile infecțioase legate de transplant
Principiile terapiei cu produși de sânge
● Transfuzia de masă eritrocitară
● Transfuzia de plasmă proaspătă congelată
● Transfuzia de masă trombocitară
● Transfuzia de crioprecipitat
● Concentrate de factori specifici ai coagulării
● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice
● Substituenți ai hemoglobinei
● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)
● Eritropoetina
MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC
● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune– Fenomenologia sindromului de stress– Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea)– Răspunsul celular la agresiune
● Structura și funcționarea sistemului imunitar– mecanisme locale– mecanisme sistemice:– răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)– imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare)
● Modificări imunologice la bolnavul critic
● Fiziopatologia generală a stărilor de șoc
● Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament)
● Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament)
● Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)
● Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)
● Infecție, sepsis, șoc septic
● Tratamentul șocului septic
● Soluții înlocuitoare de volum sanguin
● Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc
● Sindromul de disfuncții organice multiple:– cauze (factori declanșatori)– mediatori– efecte la nivelul sistemelor de organe
● Tratamentul SDOM
MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂ
Indici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeutică
Metodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATI
Evaluarea calității
Utilizarea statisticii medicale
Etica1. Consimțământ2. Înrolarea în studii3. Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea4. Procurarea organelor5. Prognosticul6. Calitatea sfârșitului vieții
Genetica1. Afecțiuni congenitale (trisomia, etc.)2. Tezaurismoze (Hurlers, etc.)3. Polimorfisme
MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI
Administrație1. Clădirea2. Contractul3. Triajul pacienților4. Medici, asistenți și alt personal5. Complianța completării documentelor și calcularea costurilor6. Siguranța pacienților
Securitatea electrică
Utilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă
MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURSI. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Baremul de activități practice
ANESTEZIA GENERALĂ
● Examenul preanestezic – 50
● Instalarea de linii venoase periferice – 200
● Instalarea de linii venoase centrale – 100
● Intubația traheală– orotraheală – 200– nasotraheală – 50
● Anestezia generală cu pivot volatil – 100
● Anestezie generală i.v. – 100
● Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA – 50
● Instalarea de sondă gastrică – 50
● Instalarea de sonde jejunale – 20
● Instalarea de sondă uretrovezicală – 50
● Monitorizare EKG – 100
● Monitorizare puls oximetrie – 100
● Monitorizare capnografie – 100
● Monitorizare PVC – 50
● Monitorizare presiune capilară pulmonară și debit cardiac – 10
● Monitorizarea temperaturii centrale și periferice – 100
● Monitorizarea profunzimii anesteziei – 10
● Poziționarea bolnavului pe masa de operație – 100
ANESTEZIA REGIONALĂ
● Rahianestezie – 50
● Anestezie peridurală simplă – 50
● Anestezie peridurală continuă – 20
● Blocaj de plex brahial pe cale axilară – 20
● Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară – 10
● Anestezie regională intravenoasă – 10
● Blocaj de nerv sciatic – 10
● Blocaj de nervi intercostali – 20
● Analgezie intrapleurală – 10
● Anestezie regională la copil – 10
TERAPIE INTENSIVĂ
Libertatea căilor aeriene
● Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați – 200
● Intubația traheală– orală – 200– nazală – 50
● Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană – 50
Respirație-Ventilație
● Ventilație pe mască – 200
● Utilizarea diverselor moduri de ventilație: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilație cu frecvență crescută – 200
● Tehnici de înțărcare de pe ventilator – 200
● Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor și umidificatoarelor
● Tehnici de aspirație traheo-bronșică – 100
● Tehnici de fizioterapie toracică și spirometrie – 100
● Bronhoscopie – 5
● Tratamentul pneumotoraxului (puncție cu ac, inserție de dren percutan, sisteme de drenaj) – 10
● Monitorizarea presiunii în căile aeriene – 10
● Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică – 300
● Oxigenoterapie – 200
● Interpretarea testelor funcționale pulmonare – 100
● Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreție traheală și bronșică – 100
● Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare – 100
● Interpretarea scintigrafiei pulmonare – 10
● Interpretarea CT pulmonare – 10
Circulație
● Puncție arterială și recoltarea de sânge – 100
● Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale – 100
● Puncții venoase periferice – 500
● Instalarea de catetere venoase centrale:– jugulară – 100– subclavie – 50– venă femurală – 50
● Instalarea de cateter arterial pulmonar – 10
● Interpretarea datelor obținute cu cateter arterial pulmonar – 50
● Calcule hemodinamice pe baza acestor date – 50
● Pericardiocenteza – 5
● Instalarea de pacemaker transvenos – 5
● Determinarea debitului cardiac prin termodiluție – 50
● Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv – 50
● Efectuarea ECG în derivațiile standard – 100
● Analiza de segment ST, detectarea de aritmii) – 100
● Interpretarea ECG în diverse circumstanțe patologice – 50
● Interpretarea Rx – 20
● Administrarea drogurilor inotrop pozitive și vasoactive – 100
● Utilizarea infuzomatelor și injectomatelor – 200
● Resuscitare cardiorespiratorie – 100
● Defibrilarea electrică și cardioversia – 50
● Inserția și utilizarea balonului de contrapulsație – 5
● Ecocardiografie transtoracică – 50
● Ecocardiografie transesofagiană – 50
● Interpretarea datelor obținute prin tehnici de medicină nucleară – 20
● Interpretarea datelor de cateterism și angiografie – 30
Sistemul nervos central
● Puncția lombară diagnostică – 20
● Monitorizarea EEG – 100
● Monitorizarea presiunii intracraniene – 10
● Hipotermie indusă – 10
Rinichi
● Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie – 20
● Dializa peritoneală – 5
● Hemodializa – 10
● Hemofiltrare: – 50
Tub digestiv
● Instalarea de sonde nazo-gastrice – 200
● Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație – 25
● Instalarea de sonde Blackmore – 50
● Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală – 200
Hematologie – Transfuzie
● Recoltarea și conservarea sângelui – 50
● Determinări de grupe sanguine – 50
● Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă – 100
● Utilizarea componentelor de sânge – 200
● Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluția acută normovolemică, Cellsaver) – 100
● Indicația, recoltarea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare – 100
● Plasmafereza – 20
Infecție
● Tehnici de sterilizare și profilaxie a infecțiilor în terapie intensivă
● Recoltarea și interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje
● Interpretarea sensibilității și nivelelor de antibiotice
● Decontaminarea selectivă a tubului digestiv
Metabolism – Nutriție
● Utilizarea analizorului de gaze sanguine – 100
● Interpretarea datelor echilibrului acido-bazic – 200
● Alimentația pe sonda gastrică și enteral – 200
● Alimentația parenterală – 100
● Monitorizarea și evaluarea metabolismului și nutriției – 50
● Menținerea echilibrului termic – 200
Monitoare – Computere
● Calibrarea transducerilor
● Utilizarea amplificatoarelor și înregistratoarelor
● Utilizarea computerelor în ATI
● Elemente de bază de protecție împotriva accidentelor electrice
Trauma
● Imobilizarea provizorie a fracturilor – 5
● Metode de hemostază provizorie – 10
● Utilizarea paturilor speciale de TI – 100
● Lavajul peritoneal diagnostic – 5
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Evaluare
Evaluare teoretică1. Evaluare periodică: examen scris la sfârșitul fiecărui modul
Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului2. Evaluare finală: examen scris național la sfârșitul celor 5 ani de rezidențiat.
Responsabil: Comisie națională de examinare
Evaluare practică
Evaluare periodică: la sfârșitul fiecărui stagiu practic se verifică baremul minim de activități.
Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului
Observații: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenți trebuie să cunoască noțiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidențiat.
Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos.
Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice
Module | Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 |
1 | X | X | X | X | X |
2 | X | X | X | X | X |
3 | X | X | X | X | X |
4 | X | X | |||
5 | X | X | |||
6 | X | X | |||
7 | X | X | |||
8 | X | X | |||
9 | X | X | |||
10 | X | ||||
11 | X | ||||
12 | X | ||||
13 | X | ||||
14 | X | ||||
15 | X | ||||
16 | X | ||||
17 | X | ||||
18 | X | ||||
19 | X | ||||
20 | X | ||||
21 | X | ||||
22 | X | ||||
23 | X | ||||
24 | X | ||||
25 | X | ||||
26 | X | ||||
27 | X |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE
DURATA: 5 ani
STRUCTURA STAGIILORI. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 35 luni
A. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ: 32 luni
B. ACTIVITATE DE CERCETARE: 3 luni (din care 1 lună biostatistică)
Total = 600 ore cursII. STAGII COMPLEMENTARE (25 luni):
A. STAGII CLINICE MEDICALE: 19 luni
Medicină internă 8,5 luni – din care:– Medicină internă – 3,5 luni– Gastroenterologie – 1 lună– Nefrologie – 1 lună– Diabet și boli de nutriție – 1 lună– Medicină de urgență – 2 luni
Bioetică – 0,5 luni
Neurologie – 2 luni
Hematologie clinică – 1 lună
Pediatrie – 3 luni
Dermatologie – 1 lună
ATI – 2 luni
Pneumologie – 1 lună
B. LABORATOR CLINIC ȘI EPIDEMIOLOGIE: 6 luni
a. microbiologie medicală – 3 luni
b. epidemiologie – 3 luni, din care:
● Controlul infecțiilor: 2 lună
● Vaccinări: 1 lună1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului – 5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 5 |
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 15 |
MODULUL 1 | Boli infecțioase |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 6 luni |
ORE DE CURS/MODUL | 120 ore curs |
MODULUL 2 | Bioetică |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 0,5 luni |
ORE DE CURS/MODUL | 10 ore curs |
MODULUL 3 | Medicină internă 3,5 luni (56 ore) și Medicină de urgență 2 luni (32 ore), Diabet și boli de nutriție 1 lună (20 ore), Gastroenterologie – 1 lună (20 ore), nefrologie – 1 lună) (20 ore) |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 8,5 luni |
ORE DE CURS/MODUL | 148 ore |
MODULUL 4 | Pediatrie |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
ORE DE CURS/MODUL | 60 ore |
MODULUL 5 | Neurologie |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
ORE DE CURS/MODUL | 32 ore |
MODULUL 6 | Boli infecțioase – 5 luni Boli infecțioase: Cercetare clinică și biostatistică – 3 luni |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 8 luni |
ORE DE CURS/MODUL | 128 ore curs |
MODULUL 7 | ATI (infecții) |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 2 luni |
ORE DE CURS/MODUL | 40 ore |
MODULUL 8 | Hematologie clinică-oncologică |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1 lună |
ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
MODULUL 9 | Microbiologie medicală |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
ORE DE CURS/MODUL | 84 ore |
MODULUL 10 | Boli infecțioase |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 8 luni |
ORE DE CURS/MODUL | 128 ore |
MODULUL 11 | Boli infecțioase |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 4 luni |
ORE DE CURS/MODUL | 80 ore |
MODULUL 12 | Epidemiologie Controlul infecțiilor: 2 luni; Vaccinări: 1 lună |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 3 luni |
ORE DE CURS/MODUL | 72 ore |
MODULUL 13 | Dermatologie |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1 lună |
ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
MODULUL 14 | Pneumologie |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 1 lună |
ORE DE CURS/MODUL | 20 ore |
MODUL 15 | Boli infecțioase |
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL | 9 luni |
ORE DE CURS | 144 ore |
Total ore pregătire teoretică | 600 ore didactice, la care se adaugă 60 – 70 ore studiu individual/an, reprezentând 20 – 30% din activitate |
Total ore pregătire practică | 70 – 80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual |
Obiective generale1. Să obțină cunoștințe și aptitudinile necesare diagnosticului, îngrijirii și prevenției și să se poată orienta rapid asupra diagnosticului și atitudinii de urgență la pacienții care se prezintă cu infecții severe.2. Să poată elabora un plan de conduită pentru pacientul „ca un întreg” și să fie capabil să-l aplice3. Să realizeze diagnosticul diferențial al afecțiunilor infecțioase4. Să fie capabil să coopereze în cadrul unei echipe multidisciplinare, atunci când este necesar, inclusiv la pacienții critici, aflați în terapie intensivă5. Să elaboreze și să aplice intervenții pentru ocrotirea/prezervarea sănătății publice6. Să obțină aptitudini adecvate de comunicare cu colegii și cu pacienții7. Să fie capabil să participe și să inițieze activități de cercetare8. Să fie capabil să se mențină la curent cu actualitățile din Bolile infecțioase9. Să fie capabil să-și managerieze timpul și resursele în beneficiul pacienților și colegilor.10. Să obțină abilități de leader
Obiective specifice specialității de Boli Infecțioase1. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în evaluarea, investigarea, controlul, diagnosticul și managementul infecțiilor comunitare și a celor asociate îngrijirilor medicale2. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în managementul pacienților imunodeprimați, inclusiv a celor cu HIV/și al celor cu neutropenie severă3. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor de import și să fie capabil să ofere relații și recomandări referitoare la medicina călătorului4. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor cronice: ex. hepatite virale B și C, tuberculoza, etc.5. Să înțeleagă tehnicile microbiologice și să interpreteze corect rezultatele în cadrul activității lor.6. Să devină competent în privința tuturor aspectelor legate de utilizarea antibioticelor7. Să obțină o înțelegere a procesului de transmitere a infecției atât în comunitate cât și în instituțiile medicale8. Să fie capabil să aplice suficiente cunoștințe și aptitudini pentru diagnostic și management în vederea asigurării unei practici sigure și independente în Bolile infecțioase9. Să poată realiza activitate educațională medicală în domeniul patologiei infecțioase cu studenții și cu medicii din diverse specialități
Să poată propune/decide asupra modalităților de a îmbunătăți modul de derulare al activității în domeniul bolilor infecțioase la locul său de muncă
STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (5 module)
Tematica lecțiilor conferința (600 ore)1. Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale și a lucrărilor științifice.2. Secția de spital pentru boli infecțioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcționare, concepții moderne (spital de zi), legislație sanitară.3. Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.4. Dinamica și patogeneza bolilor infecțioase.5. Diagnosticul bolilor infecțioase:5.1. Diagnostic pozitiv5.1.1. Date epidemiologice5.1.2. Date clinice5.1.3. Date de laborator5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).6. Tratamentul antimicrobian:6.1. Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor -, rezistența microbiană la antibiotice.6.2. Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice, principii de alegere și de modificare a tratamentului antibiotic, asocieri de antibiotice, parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare); monitorizarea evoluției în timpul tratamentului, metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; cauze de insucces în terapia antimicrobiană.6.3. Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide, particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficiența renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidități; pătrunderea în LCR și SNC.6.4. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice.6.5. Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice.6.6. Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții anti-infecțioși.7. Tratamentul antiviral:7.1. Clasificare.7.2. Mecanisme de acțiune7.3. Chimioterapice antivirale.7.4. Practica terapiei.8. Terapia antifungică:8.1. Clasificare.8.2. Mecanisme de acțiune.8.3. Chimioterapice antifungice.8.4. Practica terapiei.9. Terapia antiparazitară:9.1. Clasificare9.2. Mecanisme de acțiune9.3. Chimioterapice antiparazitare.9.4. Practica terapiei.10. Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.– Vaccinuri; clasificare; program național de recuperare; indicații; contraindicații11. Tratament nespecific: repaus, dieta, simptomatic.12. Tratament patogenic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.13. Diagnosticul și tratamentul: sepsis, șocul infecțios, insuficiența organică sistemică multiplă.14. Febra de origine necunoscută, sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.15. Delimitarea între infecțiile acute comunitare, infecțiile asociate îngrijirilor medicale – modul de abordare terapeutic specific și nespecific.16. Infecții ale căilor respiratorii superioare:
Guturaiul
Angine
Epiglotita
Laringita acută
Laringo-traheobronșită acută
Otită externă și medie
Sinuzite
Infecții ale cavității orale, gâtului și capului17. Infecții ale căilor respiratorii inferioare:
Bronșite acute, bronșite cronice acutizate
Bronșiolita
Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)
Abcesul pulmonar
Pleurezii18. Infecții cardio-vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite
Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite)19. Infecții ale sistemului nervos:
Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene)
Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale
Mielite, nevrite
Abces cerebral
Empiem sub – și epidural, tromboflebită intracraniană supurativă
Infecții de shunt LCR20. Infecții cutanate și de părți moi:
Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.
Miozite, fasceite
Infecțiile plăgilor, arsurilor21. Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată
Limfangite22. Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.
Diareei acute neinvazive („secretorii”): enterite, enterocolite, diareea călătorilor
Diareei invazive (inflamatorii)
Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile
Toxiinfecții alimentare
Boala Whipple23. Infecții intraabdominale
Peritonite
Supurații intraabdominale localizate
Abcese parenchimatoase
Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite24. Hepatite virale acute și cronice.– Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E.– Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D,25. Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.26. Infecții osteo-articulare:
Infecții ale articulațiilor native
Infecții asociate protezelor osoase și articulare
Osteomielita, Spondilodiscita27. Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.).28. Infecții streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, sindrom de șoc toxic streptococic etc) și complicațiile acestora.29. Infecții stafilococice.30. Infecții pneumococice.31. Infecții cu BGN.32. Infecții meningococice.33. Infecții cu anaerobi.34. Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.35. Boli eruptive virale:
Rujeola
Rubeola
Infecții cu virusul varicelo-zosterian
Roseola infantum
Megaleritemul epidemic36. Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoză infecțioasă, HHV (6, 7, 8).37. Gripa.38. Infecția urliana.39. Difteria.40. Tusea convulsivă.41. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.42. Febra tifoidă și paratifoida.43. Dizenteria bacteriană.44. Holera.45. Trichmeloza.46. Botulism.47. Antrax.48. Tetanos.49. Gangrena gazoasă.50. Bruceloza.51. Listerioza. Toxoplasmoza52. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.53. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.54. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q).55. Erizipeloid Rosenbach.56. Boala ghearelor de pisică.57. Febra mușcăturii de șobolan.58. Boli tropicale.
a. Amibiaza
b. Leishmanioze
c. Malaria
d. Schistosomiaze
e. Filarioze
f. Tripanosomiaza
g. Pesta
h. Febre hemoragice, febra Denga, febra galbenă, arboviroze59. Infecția cu HIV.60. Infecții la gazde imunocompromise:– pacienți cu boli maligne, febrili neutropenici– pacienți consumatori de droguri i. v.– pacienți cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid– pacienți cu intervenții neurochirurgicale– pacienți asplenici (splenectomie, disfuncții splenice)– vârstnici– protezați (biofilme)61. Infecții în sarcină și lehuzie62. Particularități ale principalelor infecții la pacientul pediatric.63. Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare:– Respirator, urinar, digestive, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate– Infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe64. Medicina de călătorie.65. Boli infecțioase emergente:
SARS
Gripa aviară etc.66. Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni răspândiți deliberat în comunitate: variola, antrax, pesta, botulism, tularemie)
Baremul activităților practice1. Interpretarea leucogramei: 150,2. Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreții purulente etc): 50,3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 100,5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,7. Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 100,8. Puncția rahidiană: 10,9. Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 500,11. Interpretarea următoarelor probe: hepatice, biochimice, serologice, factori de coagulare renale (200),12. Interpretarea valorilor biomarkerilor utilizați pentru evaluarea sindromului biologic de inflamație (200),13. Interpretarea radiografiilor pulmonare: 100,14. Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale: 10.1.2. Structura programului
MODUL 1 ANUL 1 – BOLI INFECȚIOASE – (6 luni)
Nr. ore curs = 120 ore
Nr. ore practică = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
Boli infecțioase: Terapia etiologică; utilizarea corectă (judicioasă) a antibioticelor.1. Tratamentul antiinfecțios
a. importanța tratamentului antiinfecțios;
b. modalități terapeutice medicale: antimicrobiene, seruri specifice și alte alternative de tratament antiinfecțios în curs de evaluare;
c. modalități terapeutice invazive: asanarea focarelor septice, îndepărtarea corpilor străinii infectați (medicali sau nu)2. Tratamentul antibacterian – clasificarea și descrierea principalelor antibiotice:
a. mecanisme de acțiune;
b. spectrul de activitate și indicații clinice actuale;
c. efecte adverse;
d. noțiuni de farmacocinetică și de farmacodinamie3. Terapia antibiotică: Indicațiile și principiile utilizării de antibiotice; principalele situații de utilizare excesivă
a. administrarea de antibiotic în tratamentul infecțiilor; infecții și alte situații în care antibioticele se prescriu/utilizează nejustificat
b. principii de alegere și de modificare ale tratamentului antibiotic;
c. parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare);
d. monitorizarea evoluției în timpul tratamentului.4. Efecte nedorite ale administrării de antibiotice
a. Toxicitatea medicamentoasă și monitorizarea acesteia
b. Selectarea rezistenței bacteriene și generarea de dismicrobisme cu patologie postantibiotică (candidoze, infecții cu Clostridium difficile)5. Rezistența la antibiotice. Principalele bacterii implicate în patologia umană, rezistența lor la antibiotice și alternative terapeutice.
a. testarea sensibilității bacteriene la antibiotice – valoare clinică; antibiograma selectivă
b. Bacterii multirezistente la antibiotice (MDR): definiții; mecanisme de rezistență importante clinic și/sau epidemiologic.
c. coci Gram pozitivi; MRSA, VRE
d. bacili Gram-negativi: Enterobacteriaceae producătoare de ESBL și/sau carbapenemaze; nonfermentativi
e. coci Gram negativi (gonococ, meningococ)
f. anaerobi6. Problema rezistenței bacteriene la antibiotice – amenințare globală majoră la adresa sănătății publice. Cauzele ale acestui fenomen:– utilizare excesivă a antibioticelor (prescriere, autoadministrare, eliberare nejustificată)– transmitere a germenilor rezistenți la antibiotice interuman sau de la animale la om.7. Modalități de limitare a rezistenței microbiene.
a. Programe de utilizare judicioasă a antibioticelor în unități medicale: obiective, echipa de lucru, strategii (restricționare și audit prospectiv). Importanța elaborării și actualizării recomandărilor terapeutice și a listei de antibiotice în dispensabile;
b. consulturile interdisciplinare pentru diagnosticul și tratamentul unei posibile infecții – componentă importantă a programului de utilizare judicioasă a antibioticelor;
c. Creșterea complianței pacienților la tratamentul antibiotic.8. Utilizare profilactică a antiinfecțioaselor.
a. Profilaxia antibiotică perioperatorie; indicații, obiective, modalități de realizare.
b. Alte situații9. Tratamentul antiviral:
a. Clasificare, mecanisme de acțiune.
b. Indicații de administrare – situații particulare. Problema rezistenței la antivirale.10. Tratamentul antifungic: antifungice topice și antifungice sistemice.
a. Principalii fungi implicați în infecții sistemice la om, clasele de antifungice și principii ale administrării antifungicelor.
b. Evoluții legate de rezistența la antifungice.11. Tratamentul antiparazitar: clasificare; mecanisme de acțiune. Principalele indicații clinice.12. Alte măsuri utilizate în tratamentul infecțiilor: tratamentul simptomatic și tratamentul patogenic.II. Teme activități practice
Interpretare antibiograme (100)
Elaborare de planuri terapeutice (scheme de antibioterapie) (100)III. Obiective specifice
La finele acestui modul, medicul rezident va cunoaște:
● indicațiile, eficiența scontată și riscurile utilizării antibioticelor (profilactic și terapeutic);
● antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele importante în practica medicală, cu spectrul lor de activitate și indicațiile clinice actuale;
● principiile de alegere a tratamentului antibiotic inițial, monitorizarea tratamentului și criteriile pentru modificarea/întreruperea acestuia;
● importanța problemei rezistenței bacteriene la antibiotice și soluții posibile pentru limitarea acesteia;
● speciile bacteriene cu risc de multirezistență bacteriană și alternative terapeutice pentru infecțiile cauzate de acestea;
● conținutul programelor de utilizare judicioasă a antibioticelor.
MODULUL 2 ANUL 1 BIOETICA – 0,5 luni
Nr. ore curs = 10 ore
Nr. ore lucrări practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice (10 ore)1. Drepturile și obligațiile medicului și pacientului.2. Valori ale relației medic-pacient.3. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.4. Consimțământul informat.5. Confidențialitatea în relația medic – pacient.6. Acte normative care reglementează relația medic – pacient.7. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăII. Teme activități practice1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică.3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice.4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice.5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete.6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete.7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concret.III. Obiective specific
La sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale;
● înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale;
● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală;
● cunoască și să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecți aparținând grupurilor vulnerabile;
● să aplice în practică permanent principiile confidențialității, nediscriminării
● prescrie medicația conform regulilor eticii medicale
MODUL 3 ANUL 1
MEDICINĂ INTERNĂ – 3,5 luni (56 ore) și MEDICINĂ DE URGENȚĂ – 2 luni (32 ore)
MEDICINĂ INTERNĂ – 3,5 luni
Nr. ore curs = 56 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1. Cardiopatia ischemică.2. Infarctul miocardic acut.3. Tulburările de conducere ale inimii.4. Tulburările de ritm ale inimii.5. Pericardite neinfecțioase.6. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.7. Cordul pulmonar cronic.8. Insuficiența cardiacă congestivă.9. Hipertensiunea arterială esențială și secundară.10. Tromboflebite.11. Dislipidemiile.12. Reumatismul articular acut.13. Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoida, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodemii, dermatomiozite).14. Dislipidemiile.15. Artrite reactive.16. Terapia biologică în bolile reumatismale.II. Teme activități practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 50 cazuri.2. Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri.
● stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului;
● hipertrofiile atriale și ventriculare;
● modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică;
● cardiomiopatii;
● diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic.
● tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnică și interpretarea probei de efort;3. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.III. Obiective specifice
● abordarea pacientului hipertensiv;
● abordarea pacientului cu sdr. anemic;
MEDICINĂ DE URGENȚĂ – 2 luni
Nr. ore curs = 32 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1. Evaluarea primară și secundară a pacientului.2. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare.3. Monitorizarea pacientului – funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică.4. Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale.5. Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic6. Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului7. Mijloace de transport ale pacientului critic.8. Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii.9. Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică10. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant.11. Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon.12. Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene).II. Teme activități practice (50 ore)1. Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv – complet.2. Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare – cateter Foley.3. Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil.4. Defibrilarea – Cardioversia – defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin).5. Interpretarea ECG – recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA.6. Imobilizarea fracturilor și luxațiilor.III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident va fi capabil să:– enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale– efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență efectueze examenul clinic– identifice pacientul critic cât mai rapid posibil– evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale
MODUL 3 ANUL 2
DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE – 1 lună (20 ore), GASTROENTEROLOGIE – 1 lună (20 ore), NEFROLOGIE – 1 lună (20 ore)
DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE – 1 lună
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1. Diagnosticul și managementul complicațiilor cronice ale diabetului zaharat2. Diagnosticul și managementul complicațiilor acute hiperglicemice ale diabetului zaharat.3. Diagnosticul și managementul hipoglicemiei la pacientul cu diabet zaharat.4. Etiopatogenia și managementul complicațiilor infecțioase la pacientul cu diabet zaharat.5. Principii de tratament a diabetului zaharat.II. Teme activități practice
● Determinarea glicemiei, glicozuriei și cetonuriei.
● Profilul glicemic: tehnică și interpretare.
● Spectrul lipidic plasmatic: tehnică și interpretare.
● Explorarea echilibrului acido-bazic și hidroelectrolitic: tehnică și interpretare.III. Obiective specifice
La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:
● diagnosticheze, să evalueze și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple asociate;
● realizeze managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc
● realizeze diagnosticul și tratamentul complicațiilor infecțioase la pacientul diabetic;
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
GASTROENTEROLOGIE – 1 lună (20 ore)
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Ciroza hepatică postvirală.2. Bolile inflamatorii intestinale.3. Sindroame diareice acute și cronice de cauză neinfecțioasă.4. Ascita – management.5. Insuficiența hepatică și encefalopatia portală.6. Icterele.7. Examenul rectoscopic în bolile infecțioase.8. Boala ulceroasă.II. Teme activități practice1. Interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului de ascită2. Efectuarea paracentezei, puncția biopsie hepatică (5)3. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.4. Regimul alimentar al pacientului digestiv – alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivăIII. Obiective specifice
La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:
● identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute
● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări digestive și să stabilească managementul lor
● identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar,
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.
NEFROLOGIE – 1 lună
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Insuficiența renală acută.3. Hepatita cu virus B, hepatita cu virus C și afectarea renală.4. Complicațiile infecțioase ale hemodializei.5. Infecțiile virale la pacienții cu transplant renal.6. Afectarea renală în infecțiile cu hantavirusuri, leptospiroza.II. Teme activități practice1. Îngrijirea accesului vascular.2. Interpretarea modificărilor ionogramei.3. Stabilirea indicațiilor hemodializei.4. Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare)III. Obiective specifice– La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:– realizeze diagnosticul corect al infecțiilor bacteriene, fungice, virale care evoluează cu afectare renală.– să realizeze diagnosticul și managementul infecțiilor la hemodializați.– efectueze o antibioterapie adaptată condițiilor specifice de farmacocinetică și farmacodinamie la pacienții cu afecțiuni renale.– realizeze un management corect al terapiei antivirale vizând virusurile hepatitice sau al altor infecții virale la pacienții transplantați.
MODULUL 4 ANUL 2 PEDIATRIE – 3 luni
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută. Tratament igienodietetic, etiologie și rehidratarea sugarului.2. Tulburări de nutriție la copil: malnutriția protein-energetică, obezitatea, rahitismul, diabetul zaharat.3. Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil.4. Stomatitele, glositele și cheilitele la copil.5. Sindromul hemoragipar.6. Sindromul convulsivant.7. Patologia cardiovasculară de urgență: insuficiență cardiacă prin malformații cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.8. Abdomenul acut.9. Intoxicații.10. Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului – diagnostic și tratament.11. Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă.12. Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV).13. Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii.14. Urgențe pediatrice majore: reacțiile alergice, intoxicațiile la copil acute, înțepăturile de insecte veninoase, mușcăturile de animale, insolația, șocul, insuficiența cardio-respiratorie, sindroamele de deshidratare acută, comele.II. Teme activități practice1. Examinarea clinică a nou-născutului și copilului.2. Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului.3. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil.4. Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic.5. Interpretarea radiografiilor și altor examene imagistice la copil.6. Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă.7. Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0 – 1 an, 1 – 3 ani, 4 – 7 ani, 7 – 14 ani și adolescenți.8. Comunicarea cu copilul și părintele/tutorele acestuia pe parcursul actului medical și preventiv.9. Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament).10. Participarea la consulturile interdisciplinare pediatrie-boli infecțioase-alte specialități cu identificarea problemelor de interdisciplinaritate și comunicarea în cadrul echipei multidisciplinare.III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de boli infecțioase va trebui să:
● facă anamneza, examenul clinic și planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice la nou născut, copil 0 – 1 an, preșcolar, școlar, adolescent;
● comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației;
● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârstă;
● descrie intervențiile profilactice necesare conform vârstei;
● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă;
● enumere principalele cauze ale tulburărilor de creștere și dezvoltare la copil;
● facă anamneza, examenul clinic;
● recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului;
● aplice managementul urgențelor medicale pediatrice.
MODUL 5 ANUL 2 – NEUROLOGIE – 2 luni
Nr. ore curs = 32 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Diagnosticul și tratamentul comelor și al crizelor convulsive2. Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.3. Diagnosticul și conduita în cazul deficiențelor motorii centrale și al deficiențelor motorii periferice.II. Teme activități practice1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.2. Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.3. Interpretarea electromiogramei: 10 cazuri.4. Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri.III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● recunoască infecțiile SNC;
● efectueze un examen neurologic complet;
● diferențieze deficientele motorii periferice de deficientele motorii centrale;
● asigure managementul infecțiilor SN;
● identifice riscurile vitale;
● realizeze managementul comei/convulsiilor în urgență.
MODUL 6 ANUL 2 + MODUL 6 ANUL 3 – BOLI INFECȚIOASE
Nr. ore curs = 128 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
A. BOLI INFECȚIOASE: infecții severe: Sepsis, infecții ale SNC, etc – (5 luni: 4 luni în anul 2 + 1 lună anul 3)1. SepsisI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
Definiție: SIRS, SEPSIS, SEPSIS SEVER, ȘOC SEPTIC și MSOF, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic, investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic), prognostic – scoruri, profilaxie.II. Teme activități practice (10 ore)1. Aplicarea scorurilor de severitate în Sepsis.2. Recoltarea unei hemoculturi.3. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.4. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în Sepsis și integrarea lor în contextul clinic.5. Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască definițiile SIRS, SEPSIS, ȘOC SEPTIC și MSOF și să știe să facă diagnosticul diferențial între acestea;
● cunoască scorurile de severitate care se aplică în SEPSIS (SOFA, qSOFA, Glasgow);
● știe care sunt criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu SEPSIS;
● cunoască elementele de diagnostic și conduită terapeutică de urgență la pacientul instabil hemodinamic, cu insuficiență respiratorie, insuficiență renală, MSOF;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu SEPSIS: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, culturi din secreții (spută, uroculturi, secreții plagă, secreții otice, coprocultură etc.), radiografia pulmonară, CT pulmonar, echografia abdominală, CT abdominal, echografia cardiacă, echografie de părți moi, CT cerebral;
● recunoască punctul de plecare și determinările septice la distanță în vederea unei terapii infecțioase țintite, dar și a unei posibile abordări chirurgicale;
● facă o clasificare a infecțiilor acute (comunitare, asociate îngrijirilor de sănătate și nozocomiale) să cunoască germenii care pot fi implicați și să cunoască principii de terapie antibiotică în funcție de această clasificare;
● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specific;
● cunoască posibilele complicații care pot apare, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu SEPSIS;
● să înțeleagă cauzele și factorii de risc.2. Endocardite infecțioase
Endocardita infecțioasă pe valva nativă
Endocardita infecțioasă pe valva protezatăI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
Definiția endocarditei infecțioase.
Clasificare: endocardite pe valve native, endocardite pe valve protezate, endocardite la utilizatorii de droguri intravenoase, endocardite nozocomiale, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic (endocardite infecțioase acute, endocardite infecțioase subacute), investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv (criteriile Duke, hemoculturi, teste serologice pentru microorganismele atipice, PCR din emboliile septice periferice), diagnostic diferențial, tratament (etiologic, chirurgical), prognostic, profilaxie.II. Teme activități practice1. Examinarea pacientului cu endocardită infecțioasă.2. Aplicarea scorurilor de severitate.3. Aplicarea criteriilor de diagnostic (criteriile Duke).3. Recoltarea unei hemoculturi.4. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.5. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în endocardita infecțioasă și integrarea lor în contextul clinic.6. Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască criteriile de diagnostic în endocarditele infecțioase (criteriile Duke majore și minore);
● cunoască scorurile de severitate care se aplică în endocarditele infecțioase și calcularea riscului de mortalitate la 6 luni la pacienții diagnosticați cu endocardită infecțioasă;
● aprecieze criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu endocardită infecțioasă;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu endocardită infecțioasă: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, PCR (biopsiile cutanate din emboliile septice periferice), teste serologice (Mycoplasma pneumoniae, Bartonella, Coxiella burneti, Brucella sp.), EKG, echografia cardiacă;
● recunoască factorii de risc (factorii predispozanți ai gazdei, rolul bacteriemiilor tranzitorii, caracteristicile microorganismelor), în vederea unei terapii antimicrobiene țintite;
● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice;
● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu endocardită infecțioasă.3. INFECȚII ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRALI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).1. Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene).2. Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale3. Mielite, nevrite4. Abces cerebral5. Empiem sub – și epidural, tromboflebita intracraniană supurativă6. Infecții de șunt LCR
Definiție, clasificări, etiologie, epidemiologie, patogenie, factori predispozanți tablou clinic, investigații paraclinice (examinare LCR, hemoleucograma, testele de inflamație, CT cerebral, radiografie pulmonară, serologii ELISA și PCR din LCR), diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic, suportiv), complicații, prognostic, profilaxie.II. Teme activități practice (50 ore)1. Examinarea pacientului cu meningită, semnele de iritație meningiană.2. Aplicarea criteriilor de diagnostic.3. Efectuarea puncției lombare.4. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.5. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în meningită și integrarea lor în contextul clinic.6. Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască criteriile de diagnostic în infecțiile SNC;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu meningită: analiza LCR (examinare frotiu, culturi, examen biochimic, ELISA, PCR), hemoleucograma, markeri ai inflamației, hemoculturi, CT/RMN cerebral;
● să știe să coreleze antecedentele vaccinale ale pacientului cu tabloul clinic și investigațiile paraclinice;
● recunoască factorii de risc: factori care țin de pacient, de virulența germenilor sau de mediu (călătorii în zone geografice cu risc – meningita meningococică);
● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la confirmarea etiologiei, în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● știe să facă un diagnostic diferențial între o meningită acută și o meningită cronică, diferite tipuri de encefalită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice;
● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu meningită, indicațiile de vaccinare.
Alte infecții severe
A. Infecții intraabdominale
B. Peritonite
C. Supurații intraabdominale localizate
D. Abcese parenchimatoase
E. Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite
F. Trichineloza.
G. Botulism.
H. Antrax.
I. Tetanos.
J. Gangrena gazoasă.
K. Bruceloza.
L. Difteria.
B. Boli Infecțioase, Cercetare clinică (2 luni) și biostatistică (1 lună) = 3 luniI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Identificarea problemelor. Analiza și prezentarea problemei. Ierarhizarea priorităților. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție. Formularea obiectivelor.2. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor. Pretestarea metodologiei. Planul de lucru.3. Cercetarea bazelor de date pentru constituirea bibliografiei4. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor: Bugetarea acțiunilor.5. Implementarea proiectului. Prezentarea rezultatelor.II. Teme activități practice1. Proiectarea unui studiu de evaluare a unei patologii infecțioase.2. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.3. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.4. Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).5. Participarea la realizarea unor studii de cercetare și a unor lucrări științifice pentru prezentarea la congrese și conferințe.6. Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.
Biostatistică:1. Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu;2. Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor;3. Proiectarea unui studiu pe eșantion;4. Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:– utilizeze programul EpiInfo;– realizeze studii de cercetare;– să întocmească o bibliografie adecvată.
MODULUL 7 ANUL 3 ATI: 2 luni
Ore de curs/lună/săptămână – 5 ore/săpt x 8 = 40 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Comele2. Echilibrul acido-bazic (normal și patologic)3. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic4. Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic)5. Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice6. Tehnici de suport ventilator artificial7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut.8. Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acutII. Teme activități practice1. Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații2. Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos3. Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice4. Proceduri de suport vital de bază5. Tehnica efectuării masajului cardiac extern6. Tehnica efectuării ventilației mecaniceIII. Obiective specifice.
● Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
● Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20
● Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe „viu”
● Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării)
● Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării)
MODULUL 8 ANUL 3 – HEMATOLOGIE CLINICĂ – ONCOLOGICĂ
Ore de curs/lună/săptămână = 5 ore x 4 = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).1. Clasificarea, diagnosticul și tratamentul următoarelor tipuri de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.2. Clasificarea și criteriile de diagnostic ale bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroza) și ale leucemiei limfatice cronice.3. Clasificarea și diagnosticul leucemiilor acute mieloblastice și limfoblastice.4. Limfoame maligne: diagnostic.5. Limfoproliferări reactive – limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecțioasă acută, infecția cu Bordetella pertusis).6. Agranulocitoză și sindromul febril: cauze și management.7. Clasificarea, diagnosticul și managementul sindroamelor hemoragice.II. Teme activități practice1. Interpretarea unei hemoleucograme: 30.2. Interpretarea unei medulograme: 5.3. Interpretarea probelor de coagulare: 10.4. Determinarea grupului sanguin, a Rh-ului: 5.5. Transfuzia de sânge – indicații, tehnică, riscuri.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:– recunoască și să diagnosticheze principalele afecțiuni din tematica de studiu– să stabilească diagnosticul infecțiilor asociate și să inițieze o terapie empirica adecvată– să realizeze managementul de urgență al afecțiunilor studiate (hemoragii, trombocitopenii, șoc, Insuficiență respiratorie, etc)
MODULUL 9 – ANUL 3+4 – MICROBIOLOGIE MEDICALĂ (3 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 84
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Structura și organizarea laboratorului de microbiologie.2. Măsuri de protecție în laboratorul de microbiologie. Detergent, dezinfectante, antiseptice.3. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă și lamelă.4. Diagnosticul de laborator în principalele sindroame infecțioase:– Infecții SNC;– Infecții oftalmologice;– Infecții în sfera ORL;– Infecții de tract respirator superior;– Infecții de tract respirator inferior;– Infecții ale aparatului cardio-vascular;– Infecții de tract digestiv;– Infecții de tract uro-genital;– Infecții osteoarticulare;– Infecții tegumentare și de părți moi;– Afecțiuni virale: infecția HIV/SIDA, hepatite acute și cronice virale etc.;– Afecțiuni parazitare.5. Aportul laboratorului de microbiologie în diferențierea dintre colonizare, contaminare și infecție.6. Testarea sensibilității la antimicrobiene prin metode clasice și semiautomate: principiul metodei și interpretare.7. Metode de diagnostic în infecțiile asociate dispozitivelor medicale implantabile (ex. sonicare).
GENETICĂ MOLECULARĂ1. Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic și monitorizarea bolilor infecțioase specifice.2. Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecțiile cu virusuri hepatitice.3. Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecția HIV.II. Teme activități practice1. preparatul proaspăt între lamă și lamelă: 50.2. Însămânțarea produselor patologice: culturi aerobe și anaerobe: 50.4. Identificarea agenților patogeni din diverse produse patologice:– exsudat faringian: 50– spută: 30– urocultură: 30– coprocultură: 20– hemocultură: 30– LCR: 20– secreții purulente: 504. Efectuarea și interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la antibiotice, inclusiv identificarea prezentei betalactamazelor și a ESBL-urilor: 300.5. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale: 50.6. Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziți intestinali, paraziți sanguini, paraziți cu alte localizări): 30.7. Diagnosticul imunologic în bolile infecțioase: determinare de antigene și anticorpi: 50.8. Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase: 50.9. Diagnosticul de laborator al infecțiilor fungice (cultură, identificare).III. Obiective specifice
Se va avea în vedere dobândirea următoarelor cunoștințe:
● Principalii agenți microbieni implicați în producerea infecțiilor enumerate anterior;
● Etapele diagnosticului de laborator:
a) recoltarea corespunzătoare a produselor patologice: tipul produsului, metoda/protocol de recoltare;
b) transportul probelor: medii de transport/interval de timp de la recoltare la prelucrare;
c) prelucrarea probelor utilizând metode de diagnostic:– bacteriologic prin metode clasice (frotiu Gram/culturi bacteriene) și semiautomate;– serologic: detecție de antigene și anticorpi specifici;– molecular: detecție de acizi nucleici;
MODULUL 10 ANUL 4 BOLI INFECȚIOASE (8 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 128
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Infecții asociate îngrijirilor medicale – 3 luni2. Infecții digestive – 2 luni3. Infecții diverse: ITU, respiratorii, genitale, etc – 3 luniI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Infecții nozocomiale date generale.2. Mecanisme de rezistență la antibiotice.3. Politici de antibioticoterapie.4. Diagnosticul infecțiilor nozocomiale.5. Pneumonia nozocomială, pneumonia de ventilație.6. Infecțiile plăgilor chirurgicale, profilaxia infecțiilor chirurgicale.7. Infecții urinare nozocomiale, portajul de sondă urinară permanent.8. Infecțiile protezelor.9. Bacteriemia de cateter.10. Diareea post-antibiotice.11. Profilaxia și tratamentul escarelor.12. Infecții determinate de germeni multirezistenți: MRSA, VISA, VRE, bacili Gram negativi MDR, XDR, PDR – opțiuni terapeutice.13. Profilaxia infecțiilor nozocomiale.II. Teme activități practice1. Recoltarea probelor pentru portajul fecal și nazal de germeni multirezistenți, și pentru diagnosticul infecțiilor nozocomiale2. Identificarea factorilor de risc pentru infecții nozocomiale în secția unde lucrează și propunerea măsurilor necesare pentru profilaxia acestora.3. Diagnosticul clinic al infecțiilor nozocomiale.4. Aplicarea măsurilor de utilizare judicioasă a antibioticelor.5. Colaborarea cu medicul microbiolog pentru identificarea germenilor și testarea sensibilității la antibiotice.6. Colaborarea cu medicul epidemiolog pentru identificarea și remedierea riscurilor de infecții nozocomiale și de transmitere a rezistenței la antibiotice.7. Aplicarea corectă a datelor antibiogramelor în stabilirea tratamentului infecțiilor.8. Colaborarea cu medicii chirurgi pentru profilaxia infecțiilor chirurgicale, diagnosticul și tratamentul corect al acestora.9. Training în secția de TI pentru diagnosticul și tratamentul pneumonie de ventilator10. Îngrijirea plăgilor și escarelor pentru reducerea riscului de infecție.11. Montarea și îngrijirea cateterelor urinare și vasculare.III. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase va putea să facă diagnosticul pozitiv și diferențial al infecțiilor nozocomiale, va cunoaște factorii de risc și modalitățile de prevenire a infecțiilor nozocomiale și de asemenea va avea cunoștințe legate de rezistența la antibiotice și tratamentul infecțiilor nozocomiale.
A. Infecții ale căilor respiratorii superioare:
● Guturaiul
● Angine
● Epiglotita
● Laringita acută
● Laringo-traheobronșita acută
● Otita externă și medie
● Sinuzite
● Infecții ale cavității orale, gâtului și capului.
B. Infecții ale căilor respiratorii inferioare:
● Bronșite acute, bronșite cronice acutizate.
● Bronșiolita.
● Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)
● Abcesul pulmonar
● Pleurezii
C. Infecții cutanate și de părți moi:
● Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.
● Miozite, fasceite
● Infecțiile plăgilor, arsurilor
D. Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată. Limfangite
E. Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.
● Diareei acute neinvazive („secretorii”): enterite, enterocolite, diareea călătorilor.
● Diareei invazive (inflamatorii).
● Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile.
● Toxiinfecții alimentare.
● Boala Whipple
● Infecții genitale
● Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.
MODULUL 11 ANUL 5 (4 luni)
BOLI INFECȚIOASE:1. Infecția HIV (2 luni),2. Infecții virale acute și cronice și infecții la imunodeprimați (2 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 80 oreI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Fiziologia sistemului imun (prelegere, explicație teoretică).2. Fiziopatologia infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).3. Epidemiologia și istoria naturală a infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).4. Elaborarea deciziilor medicale bazate pe analiza raportului risc/beneficiu pentru terapia HIV, profilaxia anti-HIV și a infecțiilor oportuniste (prelegere, explicație teoretică).5. Opțiunile terapeutice în managementul pacientului cu HIV (prelegere, explicație teoretică).6. Reacții adverse și interacțiuni medicamentoase ale antiretroviralelor (prelegere, explicație teoretică, demonstrații pentru utilizarea algoritmilor de verificare a interacțiunilor medicamentoase).7. Diagnosticul și tratamentul bolilor oportuniste asociate HIV (prelegere, explicație teoretică).8. Semnificația și utilitatea investigațiilor de laborator în infecția cu HIV (explicație teoretică).9. Evaluarea inițială și monitorizarea pacientului diagnosticat cu HIV (explicație teoretică).10. Consilierea pre și post-testare HIV (prelegere, explicație teoretică).11. Profilaxia transmiterii infecției HIV. Managementul expunerii cu risc la infecția HIV (prelegere, explicație teoretică).II. Teme activități practice1. Prescrierea adecvată a investigațiilor de laborator la pacientul cu HIV (demonstrații practice, exerciții).2. Interpretarea rezultatelor de laborator, atitudinea practică, explicarea semnificației (demonstrații practice, exerciții).3. Consilierea pacientului privind scăderea riscului infecțiilor oportuniste asociate HIV, chimioprofilaxie, vaccinare (demonstrații practice, exerciții).4. Dezvoltarea abilităților de comunicare cu pacientul, rudele și personalul de îngrijire pentru participarea la managementul deciziilor (demonstrații practice, exerciții).5. Consilierea și informarea pacientului privind transmiterea HIV și strategiile de renunțare la comportamentele cu risc (demonstrații practice, exerciții).6. Calitatea vieții pacienților cu HIV – rolul consilierii psihologice și sociale integrate serviciilor medicale (demonstrații practice, exerciții).7. Comportamentul empatic și nediscriminatoriu în comunicarea cu pacientul HIV, adaptat particularităților psihologice, sexuale, sociale, culturale, religioase (demonstrații practice, exerciții).8. Păstrarea confidențialității persoanelor cu infecție HIV. Comunicarea drepturilor și responsabilităților pacientului cu HIV (demonstrații practice, exerciții).9. Informarea și consilierea pentru terapia antiretrovirală și aderența terapeutică (demonstrații practice, exerciții).10. Colaborarea și comunicarea cu membrii echipei multidisciplinare care îngrijește pacientul cu HIV: ginecolog, oncolog, gastroenterolog, etc. (demonstrații practice, exerciții).11. Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament, participarea la o cercetare clinică și participarea la redactarea rezultatelor cercetării).7. Cunoașterea legislației naționale privind drepturile și obligațiile medicului, respectiv pacientului (confidențialitate, drepturi de ajutor social, consiliere pre/posttestare).III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● recunoască infecțiile oportuniste asociate HIV;
● asigure managementul infecțiilor oportuniste și al infecției HIV;
● identifice riscurile pentru transmiterea infecției cu HIV;
● realizeze managementul profilaxiei transmiterii HIV;
● evalueze riscurile co-morbidităților non-HIV și să participe la managementul multidisciplinar al pacientului cu HIV;
● explice necesitatea continuității terapiei antiretrovirale, să promoveze și să evalueze aderența pacienților cu infecție HIV.2. Hepatite virale acute și cronice
● Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E
● Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, DIII. Obiective specifice
● Să fie capabil să încadreze corect cazul într-un anumit stadiu evolutiv în funcție de markerii virali;
● Să inițieze și să conducă un tratament antiviral în hepatita acută și cronică urmând regulile impuse de protocoalele terapeutice;
● Pentru infecțiile cronice: să poată identifica pacienții care necesită spitalizare continuă;
● Să poată prescrie profilaxie pre și postexpunere pentru infecțiile cu virusuri hepatitice.
MODULUL 12 ANUL 5 EPIDEMIOLOGIE
Ore de curs/lună/săptămână = 72 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Proces infecțios. Focar epidemiologie.2. Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).3. Epidemiologie specială în infecțiile cu agent etiologic cunoscut/necunoscut (importanța clinico-epidemiologică, etiologic, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc):
a. Infecții respiratorii acute și sindroame, gripale.
b. Exanteme febrile.
c. Infecții digestive.
d. Infecții ale SNC și periferic.
e. Infecții cu transmitere parenterală.
f. Infecții cu poartă de intrare cutanată.4. Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale.5. Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc.II. Teme activități practice1. Studii (anchete) epidemiologice: 8.2. Triajul epidemiologie: 2.3. Supravegherea bolilor infecțioase: 2.4. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportunități: 2.5. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere: 2.6. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.7. Imunoprofilaxia bolilor infecțioase-principii de bază, imunoprofilaxia activă (20), imunoprofilaxia pasivă (20).III. Obiective specifice
● Să realizeze o anchetă epidemiologică în focarul de boală transmisibilă
● Să realizeze triajul epidemiologic
● Să cunoască modalitățile de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc
MODUL 13 ANUL 4 DERMATOLOGIE
Ore de curs/lună/săptămână = 4 săpt/1 lună
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Infecții cutanate virale.2. Urticaria.3. Eczeme/dermatite.4. Prurigouri.5. Vasculite.6. Reacții cutanate postmedicamentoase.7. Eritrodermiile.8. Purpure.9. Boli buloase.10. Sifilisul dobândit și congenital.11. Alte infecții cu transmitere sexuală.II. Teme activități practice1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.2. Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.3. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.III. Obiective specifice
● Diferențierea leziunilor determinate de microorganisme de alte leziuni cutanate.
● Decelarea elementelor de gravitate în cursul evoluției unor afecțiuni cu leziuni cutanate
MODULUL 13 ANUL 4: PNEUMOLOGIE (1 lună)
Ore de curs/lună/săptămână = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Tuberculoza. Diagnostic, terapie, managementul efectelor adverse la medicația antituberculoasă2. BPOC.3. Pleurezii neinfecțioase.4. Insuficiență respiratorie acută și cronică.II. Teme activități practice1. să fie capabil de a conduce un tratament antituberculos în condițiile existenței efectelor adverse la terapie;2. interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului pleural;3. efectuarea toracocentezei (%);4. interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.III. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medical, rezidentul de boli infecțioase își va însuși:
● cunoștințele teoretice și practice referitoare la diagnosticul tuberculozei;
● managementul cazurilor cu My. Tbc MDR;
● managementul efectelor adverse la terapie;
MODULUL 15 ANUL 5 BOLI INFECȚIOASE1. Infecții la femeia gravidă, infecțiile nou-născutului și ale copilului (Boli eruptive) etc – 3 luni2. Zoonoze – 3 luni3. Boli tropicale, Medicina călătorului, Alte infecții – 3 luni
Ore de curs/lună/săptămână = 144 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
A. Infecțiile la femeia gravidă1. Bilanț preconcepțional pentru infecții cu transmitere maternofetală – imunizări ce pot fi recomandate.2. Testarea gravidei pentru infecții cu transmitere maternofetală (primul bilanț, retestări, testări în ultimele 4 săptămâni).3. Infecții frecvente ale gravidei: infecții urinare, bacteriurii asimptomatice, IACRS.4. Infecții/colonizări cu risc de afectare fetală: virale, bacteriene, parazitare, fungice – atitudine5. Infecții specifice gravidei și lehuzei: corioamniotita, infecții de plagă postcezariană/epiziotomie, endometrite, mastite.6. Profilaxia antibiotică la cezariană și în caz de ruptură prematură de membrane
B. Infecțiile nou-născutului și ale copilului1. Sepsisul neonatal2. Rubeola3. Rujeola4. Roseola infantum și megaleritemul infecțios5. Scarlatina6. Infecția cu virusul varicelo-zosterian7. Tusea convulsivă8. Infecția urliană
C. Toxoplasmoza
D. Infecția cu ListeriaII. Teme activități practice1. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;2. diagnosticul clinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;3. diagnosticul paraclinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;4. conduita terapeutică.III. Obiective specifice
● să recunoască elementele caracteristice fiecărei boli eruptive;
● să deceleze elementele de gravitate și să le trateze adecvat;
● să cunoască și să aplice măsurile de izolare a cazurilor contagioase și de depistare a contacților;
● să evite testările inutile și să explice inutilitatea lor
● să știe când se efectuează retestări (după uroculturi pozitive, serologie de toxoplasmă dacă inițial este negativă, HBV-DNA cei cu infecție VHB, etc).
E. Boli tropicale, Medicina călătoruluiI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore curs/modul, 4 ore curs/săpt)1. Boli infecțioase tropicale: etiologie și epidemiologie.2. Agenți antiparazitari.3. Vectori: noțiuni generale.4. Malaria5. Filarioze limfatice și leishmaniaza6. Amoebiaza și schistosomiaza7. Strongiloidoza și tripanosomiaza8. Febre hemoragice9. Diareea călătorului10. Dengue, Zika, Chikungunya11. Vaccinuri necesare pentru călătorii12. Chimioprofilaxia infecțiilor tropicale13. Profilaxia generală a infecțiilor tropicale14. Noțiuni generale de bioterorism15. Arme biologice16. Planul de pandemieII. Teme activități practice (2 luni)1. Anamneza pacientului care se întoarce din zone tropicale2. Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial al infecțiilor tropicale3. Metodele diagnostice paraclinice4. Prepararea lamelor de diagnostic a malariei și citirea lor5. Prescrierea tratamentului pentru pacienți cu boli infecțioase tropicale6. Recomandările în vederea călătoriei în zone tropicale7. Întocmirea planului de dezastru în simularea de dezastru biologicIII. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase își va însuși:
● cunoștințele teoretice referitoare la bolile infecțioase tropicale: virale, bacteriene și parazitare;
● noțiunile generale despre vectori;
● noțiunile de profilaxie generală și specifică a bolilor infecțioase tropicale;
● noțiunile generale de bioterorism și arme biologice.
● de asemenea va fi capabil să întocmească planul de dezastru (cu accent pe planul de pandemie).
F. Zoonoze
● Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
● Leptospiroze.
● Boala Lyme. Febra recurentă.
● Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).
● Erizipeloid Rosenbach.
● Boala ghearelor de pisică.
● Febra mușcăturii de șobolan.II. Teme activități practice1. Anamneza pacientului2. Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial.3. Metodele diagnostice paraclinice.III. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase:
● Își va însuși abordarea unitară a rezistenței la antibiotice pentru medicina umană și cea veterinară
● Va avea capacitatea de a contribui la intervenții de sănătate publică în cazul implicării de germeni proveniți de la animale
● Va fi capabil să orienteze diagnosticul și terapia în patologia de import de tip zoonotic
● Își va însuși noțiunile de profilaxie generală și specifică zoonozelor
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea „Boli Infecțioase”I. Proba scrisă – 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul de Boli Infecțioase (pg. 6 – 9)II. Proba clinică de Boli infecțioase – cazurile vor fi alese din tematica probei scriseIII. Proba clinică de Boli Infecțioase – cazurile vor fi alese din tematica probei scrise
Bibliografie propusă:
Având în vedere dinamica Bolilor Infecțioase, comisia de specialitate din Ministerul Sănătății va avea în vedere elaborarea unui material (în cursul următoarelor 18 luni) actualizat, care să fie folosit pentru evaluarea medicilor rezidenți în perioada de pregătire și la examenul de medic specialist.
Vom cere acordul de a traduce materialul necesar pentru susținerea examenului de specialitate la nivel european.
Comisia de Boli Infecțioase din Ministerul Sănătății
Președinte: Prof. dr. Egidia Miftode
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CARDIOLOGIE1.1 DEFINIȚIE: Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.1.2 DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30 %, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR:1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
A. Trunchi comun: Medicina Internă cu subspecialitățile medicale – durata 1 an și jumătate
a. Se începe cu Medicina Internă – 8 luni, din care 3 luni vor fi în ambulatoriu (policlinică)
b. Neurologie – 2 luni
c. Gastroenterologie – 2 luni
d. ATI – 2luni
e. Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – 2 luni
f. Endocrinologie – 2 luni
B. Cardiologie – 4 ani cu accent pe pregătirea practică (70% din întreaga activitate).
a. Cardiologie clinică și explorări neinvazive (stagii clinice, seminarii clinice, seminarii, cursuri) – 15 luni (lan și 3 luni)
b. Terapie intensivă cardiologică (UTIC) – timp în care se va face și curs de resuscitare cardiorespiratorie – 6 luni
c. Ecocardiografie – 6 luni
d. Cardiologie invazivă (cateterism, coronarografie, stimulatoare, electrofiziologie) – 6 luni
e. Chirurgie cardiovasculară – 3 luni
f. Cardiologie preventivă și recuperare – 3 luni.
g. Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (cardiologie intervențională, electrofiziologie, ecocardiografie, etc) – 2 1/2 luni
h. Bioetică – 1/2 lună.
Fiecare rezident de cardiologie va participa în cursul specializării la minim un proiect de cercetare ale cărui rezultate vor fi comunicate/publicate.
În ultimele 6 luni se vor face stagii opționale pentru aprofundarea unor domenii cum ar fi: teste de efort, ecocardiografie, cardiologia preventivă, etc, venind în ajutorul celor care doresc să-și ocupe un loc de muncă într-un domeniu mai restrâns al cardiologiei.1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.1.1. Tematica lecțiilor de conferință (120 ore)1. Principii de diagnostic:– diagnosticul clinic– diagnosticul de laborator– imagistică și medicina internă2. Septicemiile, șocul septic3. Boli infecțioase pulmonare virale, bacteriene, riketsii4. Boli infecțioase abdominale5. Infecții ale căilor urinare, pielonefrite6. Infecții articulare7. Infecții nozocomiale8. Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări9. AIDS – forme de manifestare, și boli ale sistemului imun10. Bronșita cronică, emfizemul și obstrucțiile căilor aeriene11. Astmul bronșic12. Pneumoniile, pneumopatiile acute13. Boli pulmonare interstițiale14. Bronșiectazii, abces pulmonar, fibroza chistică15. Neoplasmul pulmonar16. Boli ale pleurei și mediastinului17. Sindromul de suferință acută respiratorie18. Insuficiența respiratorie acută și cronică. Metode de diagnostic și tratament19. Artrita reumatoidă și spondilartropatiile20. Colagenozele21. Anemiile22. Leucemiile23. Limfoamele maligne24. Tulburări de coagulare și trombozele25. Glomerulopatii majore acute și cronice26. Nefropatiile obstructive27. Insuficiența renală acută și cronică, dializa și transplantul renal28. Neoplasmul renal și al căilor urinare29. Patologia indusă de factorii de mediu și de activități profesionale1.4.1.2. Baremul activităților practice1. Toracocenteze: 10 manevre2. Paracenteze: 10 manevre3. Teste funcționale pulmonare: 50buletine(interpretare)4. Teste funcționale hepatice: 150 buletine (interpretare)5. Teste funcționale renale: 150 buletine6. Buletine hematologice: 150 buletine (interpretare)1.4.2. STAGIUL DE A.T.I.1.4.2.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)1. Echilibrul acido-bazic normal și patologic2. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic3. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor electrolitice4. Anestezia locală și generală5. Circulația extracorporeală6. Resuscitarea cardiopulmonară7. Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsație, alte tehnici8. Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)9. Indicațiile și tehnica dializei1.4.2.2. Baremul activităților practice1. Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin) și 3 pe „viu”2. Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 203. Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe „viu”4. Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 10 cazuri (dirijarea reechilibrării)1.4.3. STAGIUL DE DIABET, BOLI DE NUTRIȚIE ȘI METABOLISM1.4.3.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)1. Diabet zaharat2. Tratamentul cu insulină3. Stările hipoglicemice4. Obezitatea5. Dislipidemiile. Sindromul metabolic6. Guta și alte tulburări ale metabolismului purinic7. Hemocromatoza8. Porfiriile9. Lipodistrofiile10. Tulburări în metabolismul hidraților de carbon, galactozemie, deficiență galactokinase și altele
Tulburări moștenite ale metabolismului acizilor aminați11. Boli cu depozitare de glicogen și lisosomală12. Hipoglicemiile13. Afecțiunile renale în diabetul zaharat1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Test de încărcare la glucoză: 30 buletine (interpretare)2. Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare)3. Reechilibrare acido-bazică: 30 buletine (interpretare) și 30 de cazuri (dirijare)4. Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri5. Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri6. Tratamentul comei hiperosomolare: 10 cazuri1.4.4. STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE1.4.4.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)1. Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular2. Acțiunile hipofizei anterioare și ale hipotalamusului. Reglarea neuroendocrină.3. Tumorile hipofizare și hipopituitarismul4. Boli ale tiroidei. Hipotiroidia și hipertiroidia5. Boli ale glandelor paratiroide6. Hipertensiunea secundara endocrină: boli ale cortexului suprarenal; feocromocitomul7. Tulburări testiculare și ovariene8. Sindroame poliglandulare9. Sindromul carcinoid10. Tulburări în diferențierea sexual1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Determinări hormonale: 75buletine (interpretare)2. Scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare)3. Explorări imagistice ale suprarenalei (echografie, CT): 50 (interpretare)1.4.10. STAGIUL DE NEUROLOGIE1.4.10.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)1. Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale2. Accidente vasculare cerebrale ischemice3. Accidente vasculare cerebrale hemoragice4. Hemoragia subarahnoidiană5. Ischemia medulară6. Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral1.4.10.2. Baremul activităților practice1. Examenul clinic de bază în neurologie2. Măsuri terapeutice de urgență în accidentele vasculare cerebrale3. CT și RMN în boli neurologice acute și cronice1.4.11. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE1.4.11.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)1. Bolile esofagului2. Gastritele și ulcerul peptic3. Neoplasmul esofagian și gastric4. Neoplasmul intestinului subțire și al colonului5. Colita ulceroasă și boala Crohn6. Abdomenul acut: peritonita, apendicita și ocluzia intestinală7. Hepatitele acute. Hepatitele cronice. Cirozele hepatice8. Tumorile hepato-biliare. Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare9. Pancreatitele acute și cronice1.4.11.2. Baremul activităților practice1. Buletine de ecografie abdominală2. Buletine de endoscopie digestivă superioară2. Buletine de colangiopancreatografie retrogradă3. CT și RMN abdominale1.4.5. STAGIUL DE CARDIOLOGIE INVAZIVĂ1.4.5.1. Cardiologie intervențională (100 ore)1. Anatomia coronariană. Fiziologie circulației coronare.2. Coronarografia diagnostic: indicații, tehnică, complicații3. Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST5. Tehnici complementare PCI:6. Tehnici intervenționale noi7. Metode diagnostic complementare:8. Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică, indicații, complicații9. Arteriografia periferică10. Angioplastia arterelor periferice și visceral1.4.5.2. Electrofiziologie clinică1. Elemente de bază ale studiului electrofiziologic2. Indicațiile studiului electrofiziologic3. Aprecierea funcției nodului sinusal4. Diagnosticul electrofiziologic5. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie6. Indicațiile ablației prin radiofrecvență7. Tratamentul intervențional al aritmiilor1.4.5.3. Dispozitive implantabile1. Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente2. Bazele fizice și hemodinamice ale stimulării cardiace artificiale3. Stimularea cardiacă temporară4. Stimularea cardiacă permanentă5. Defibrilatorul implantabil6. Terapia de resincronizare cardiacă7. Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile1.4.5.4. Baremul activităților practice1. Coronarografii și ventriculografii – 200 cazuri (A/I)2. PCI – 50 cazuri (A)3. Implantarea unui cardiostimulator permanent – 30 cazuri (A)4. Implantarea unui cardiostimulator temporar – 30 cazuri (A/E)5. Studii electrofiziologice – 25 cazuri (A)6. Implantarea unui defibrilator – 5 (A)7. Arteriografie periferică – 20 cazuri (A)8. Programarea de stimulator – 30 cazuri (A/E)
A = asistat
I = interpretat
E = efectuat1.4.6. MODULUL DE BIOETICĂ1.4.6.1. TEMATICĂ CURS (2 0 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.6.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.4.7. STAGIUL DE CARDIOLOGIE1.4.7.1. Tematica cursului (148 ore)1. Lecție introductivă – 2 ore2. Noțiuni de embriologia și anatomia aparatului cardiovascular – 2 ore3. Fiziologia aparatului cardiovascular – 2 ore4. Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare – 4 ore5. Locul examenului clinic în cardiologia modernă – 2 ore6. Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular – 2 ore7. Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) – 2 ore8. Explorarea radionuclidică în cardiologie (PET) – 1 oră9. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare – 1 oră10. HTA primară și secundară – 6 ore11. Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare – 8 ore12. Indicațiile chirurgicale /intervenționale în valvulopatii – 2 ore13. Proteze valvulare – 2 ore14. Cardiopatiile congenitale ale adultului – 4 ore15. Patologia cordului operat – 2 ore16. Endocardite infecțioase – 4 ore17. Aterogeneza – 2 ore18. Riscul cardiovascular – 2 ore19. Boala cardiacă ischemică dureroasă și nedureroasă – 12 ore– Angina stabilă – 2 ore– SCA fără supradenivelare ST – 4 ore– IMA cu supradenivelare ST- 4 ore– Forme nedureroase de boală coronariană – 2 ore20. Tulburările de ritm – 6 ore21. Tulburările de conducere – etiopatogenie, diagnostic, tratament, indicațiile de stimulare temporară și permanentă – 6 ore22. Sincopa și intolerantă ortostatică – 2 ore23. Moartea subită cardiacă – 2 ore24. Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii – 6 ore25. Patologia pericardului – 2 ore26. Tumori cardiace – 2 ore27. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară; 4 ore28. Tromboembolismul pulmonar -2 ore29. Cordul pulmonar cronic-1 oră30. Insuficiența cardiacă cronică – 6 ore31. Insuficiența cardiacă acută -2 ore32. Socul cardiogen -2 ore33. Determinări cardiovasculare în bolile reumatismale (autoimune, RAA, sarcoidoza, etc), bolile endocrine, bolile hematologice -4 ore34. Patologia cardiovasculară și bolile hematologice – 2 ore35. Sarcina și bolile cardiovasculare -2 ore36. Traumatismele cardiovasculare – 2 ore37. Patologia cardiovasculară și bolile neurologice – 2 ore38. Afectarea renală și bolile cardiovasculare – 2 ore39. Bolile aortei (anevrismul și disecția, aortite) – 4 ore40. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) – 2 ore41. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia); 2 ore42. Bolile venelor – 2 ore43. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) – 2 ore44. Cordul atletic – 1 oră45. Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice – 1 oră46. Terapia antiplachetară, antitrombotică, fibrinolitică – 4 ore47. Terapia cu betablocante, cu blocante de calciu și inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron – 3 ore48. Terapia inotrop pozitivă și diuretică-4 ore49. Terapia antiaritmică – 2 ore50. Terapia hipolipemiantă -2 ore51. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace – 2 ore52. Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară – 2 ore53. Utilizarea computerului în cardiologie – 1 oră54. Analiza cost-eficiență în cardiologie – 1 oră
> ÎN PARALEL CU CURSUL SE VOR DESFĂȘURA: (MODUL EKG, MODUL DE RESUSCITARE, MODUL DE CERCETARE)
A. Modulul de electrocardiografie (prelegeri și aplicații practice) – 1 luna
Tematică:
Electrocardiografie clinică (4 săptămâni) – 20 ore1. Instrumentele diagnosticului electrocardiografic. Normal și anormal în electrocardiogramă. Variantele electrocardiogramei normale.2. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul sindroamelor coronariene acute.3. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul infarctului miocardic acut4. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS îngust.5. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS larg6. Medicamentele și electrocardiograma7. Bradiaritmii8. Diagnosticul și semnificația tulburărilor de conducere intraventriculare.9. Valoarea electrocardiogramei în stabilirea riscului cardiovascular10. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și aprecierea prognosticului diselectrolitemiilor.11. Interpretarea electrocardiogramei la un pacient purtător de dispozitiv implantabil.12. Electrocardiograma în patologia cardiovasculară generală13. Metode moderne de electrocardiologie noninvazivă.
B. Modulul de resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală (2 săptămâni)I. Tematică – Curs – 15 ore1. Introducere. Importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală2. Suportul vital de bază (SVB).3. Suportul vital avansat (SVA)4. Resuscitarea în condiții speciale5. Sindromul postresuscitare6. Aspectele etice ale resuscitării7. Organizarea echipei de resuscitareII. Exerciții practice (12 ore)1. Însușirea tehnicilor de SVB și SVA2. Scenarii practiceIII. Examen
C. Modul de cercetare (1 săptămâna)
Tematică
INTRODUCERE ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ MEDICALĂ (20 ore)– Medicina bazată pe dovezi – introducerea unui concept.– Noțiuni de epidemiologie generală.– Noțiuni de bază de statistică medicală. Strategia de eșantionare. Noțiunea de hazard.– Interpretarea critică a studiilor clinice.– Conceperea și redactarea unui articol științific – ghid practic.– Cum să faci o prezentare științifică medicală.1.4.7.2. Baremul activităților practice1. Activitatea de asistență a bolnavilor cu responsabilitate directă: zilnic2. Program de consultații în ambulatoriu: 2 luni/an3. Activitate de contravizită: 3 zile/săptămâna4. Gărzi 2/lună5. Demonstrații clinice: săptămânal6. Conferința de cateterism: săptămânal7. Referat informativ: 10 pt. fiecare rezident8. Conferința anatomo–clinică: lunar9. Demonstrații de ECG, ECO, Rx.,: zilnic10. Exerciții de prezentări de cazuri: săptămânal11. Însușire de tehnici:– ECG – 1000 (I/E)– Holter ECG – 200 (I/E)– test de efort – 300 (I/E)– scintigrafie miocardică – 20 (A/I)– conversia electrică:200A/100P13. Teste grilă la începutul și sfârșitul capitolelor mari.1.4.8. STAGIUL DE CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ RECUPERARE1.4.8.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1. Factorii de risc cardio–vasculari clasici2. Factorii de risc în curs de evaluare3. Riscul global sau absolut4. Metode noninvazive de evaluare a aterosclerozei subclinice5. Profilaxia primară a bolilor cardio–vasculare6. Profilaxia secundară a bolilor cardio–vasculare7. Reabilitarea după sindroamele coronariene acute8. Reabilitarea în insuficiența cardiacă9. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis1.4.8.2. Baremul activităților practice1. Însușirea diverselor protocoale pentru testul de efort2. Stratificarea riscului cardio–vascular la bolnavii hipertensivi, coronarieni, diabetici, etc.3. Alcătuirea unui program de antrenament fizic în funcție de grupa de risc.4. Alcătuirea unui program educațional.1.4.9. MODULUL DE ECOCARDIOGRAFIE ȘI ECOGRAFIE VASCULARĂ1.4.9.1. Tematică (100 ore)2. Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler3. Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional; aparatura ecocardiografică4. Tehnica examenului Doppler spectral și color5. Examenul ecocardiografic normal6. Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler7. Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale8. Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice9. Evaluarea ecografică a valvei tricuspide10. Evaluarea ecografică a protezelor valvulare11. Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile miocardului12. Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile pericardului13. Evaluarea ecocardiografică și examenul Doppler în cardiopatia ischemică14. Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng15. Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace16. Evaluarea ecografică a bolile aortei17. Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale necianogene și cianogene18. Ecografia arterelor membrelor inferioare; indicații, interpretare.19. Ecografia venelor periferice; indicații, interpretare.20. Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalități de examinare.21. Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stres, protocoale, indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.22. Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții.23. Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.24. Doppler-ul tisular: tehnică, utilitate clinică.1.4.9.2. Barem manevre– Ecocardiografii și examene Doppler – 350 cazuri (I/E)– Ecografii transesofagiene – 30 cazuri (A)
CARDIOLOGIE
5 ANI
A. Trunchi comun
MEDICINA INTERNĂ INCLUSIV 3 LUNI AMBULATORIU (I.1) – 8 luni
NEUROLOGIE (I.2) – 2 luni
GASTROENTEROLOGIE (I.3) – 2 luni
ATI (I.4) – 2 luni 1
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.5) – 2 luni
ENDOCRINOLOGIE (I.6) – 2 luni
B. Cardiologie
CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.7) – 15 luni
TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (TIC) (I.8) – 6 luni
ECOCARDIOGRAFIE (I.9) – 6 luni
CARDIOLOGIE INVAZIVĂ (I.10) – 6 luni
CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ (I.11) – 3 luni
CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE CARDIOVASCULARĂ (I.12) – 3 luni
STAGII OPȚIONALE DE APROFUNDARE (I.13) – 2 1/2 luni
BIOETICĂ (I.14) – 1/2 lună
ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | |||||||||||||
I.7 | I.1 | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.8 | I.9 | I.10 | I.10 | I.11 | I.12 | I.13 | I.14 |
N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS.
––
Curriculum de pregătire în specialitatea cardiologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
Definiția specialității:
Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor).1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
NUMARUL TOTAL DE ANI | 6 ANI |
NUMARUL TOTAL DE MODULE | 10 MODULE |
MODULUL 1 | CHIRURGIE CARDIACA |
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
MODULUL 2 | CHIRURGIE GENERALA |
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
MODULUL 3 | CHIRURGIE TORACICA |
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
MODULUL 4 | ATI CARDIAC |
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
MODULUL 5 | INVESTIGAȚII CARDIACE NEINVAZIVE, IMAGISTICĂ CORD ȘI VASE, INVESTIGAȚII INVAZIVE |
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 3 LUNI |
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
MODULUL 6 | PROCEDURI ENDOVASCULARE |
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 5 LUNI |
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
MODULUL 7 | CHIRURGIE VASCULARA |
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 12 LUNI |
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
MODULUL 8 | CHIRURGIE CARDIACA |
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 30 LUNI |
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
MODULUL 9 | CHIRURGIE EXPERIMENTALA. CERCETARE STIINTIFICA |
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 1,5 LUNI |
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 16 ORE CURS/LUNA |
MODULUL 10 | BIOETICA |
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL | 2 SAPTAMANI |
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA | 4 ORE CURS/SAPT |
Total ore pregătire teoretică | 1200 |
Total ore pregătire practică | 4800 |
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
TEMATICĂ cursuri1. Asepsie – antisepsie, sterilitate în chirurgie2. Infecții chirurgicale localizate și generalizate. Antibioterapia în chirurgie3. Abdomenul acut chirurgical4. Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații.5. Esofagul: traumatisme, perforații, esofagite.6. Stomac – duoden: gastropatii hemoragice, ulcerul gastric și duodenal7. Hemoragii digestive – superioare, inferioare9. Intestin subțire și mezenter: diverticuli, limfadenita mezenterică, infarctul entero – mezenteric, ischemia mezenterică10. Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută11. Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne12. Icterul mecanic13. Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei14. Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori retroperitoneale15. Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragmatice16. Chirurgia laparoscopică vs. chirurgie deschisă.
Activități practice – chirurgie generală
Tipuri de intervenții (Asistență și/sau prim operator)1. Tehnici de sutură chirurgicală2. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului3. Anastomozele intestinale – Anastomozele gastro-intestinale, Anastomozele de intestin subțire, Anastomoze la nivelul colonului, Variante cu diferențe de calibru, Suturi mecanice.4. Laparotomie . . . . . . . . . . . . . 105. Hernii inghinale . . . . . . . . . . 46. Hernii femurale . . . . . . . . . . . 27. Hernii ombilicale . . . . . . . . . . 28. Eventrații . . . . . . . . . . . . . . 29. Eviscerații . . . . . . . . . . . . . 210. Hernii hiatale . . . . . . . . . . . 111. Laparorafie . . . . . . . . . . . . 1012. Splenectomii . . . . . . . . . . . . 318. Enterorafii . . . . . . . . . . . . . 5II. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ
TEMATICĂ cursuri1. Anatomia, fiziologia, imagistica și explorări funcționale ale pleurei și plămânilor2. Bolile non-neoplastice a plămânilor3. Transplantul de plămâni4. Neoplasme pulmonare5. Boli congenitale pulmonare6. Boli ale pleurei7. Traheea și bronhiile. Anomaliile congenitale ale traheii8. Peretele toracic9. Anomaliile peretelui toracic și neoplasmele10. Traumatismele peretelui toracic11. Traumatismele traheo-bronșice și pulmonare12. Diafragmul13. Traumatismele diafragmului14. Mediastinul și pericardul15. Anomaliile congenitale de mediastin16. Esofagul17. Chirurgia toracică video-asistată18. Intervențiile endo-bronșice
Activități practice chirurgie toracică
Proceduri: prim operator sau asistent:– plămâni, pleură, perete toracic – 50– mediastin – 5– VATS – 10– Endoscopii – 40– Bronhoscopii – 20– Esofagoscopii – 10– Mediastinoscopii – 10– Traheostomii – 5– Pleurotomii – 5– Drenaj toracic – 10– Consultații 50 pacienți
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ
TEMATICĂ cursuri1. Istoricul chirurgiei vasculare2. Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, sistemul aortic inferior, sistemul venos cav superior, sistemul venos inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii3. Embriologia sistemului circulator; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare5. Fiziologia și fiziopatologia circulației6. Fiziopatologia microcirculației:
a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase)
b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.
c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).
d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele).
e. reglarea fluxului sanguin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.) – autoreglarea.– microcirculația în: – diabet zaharat, – nefropatii, – afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord etc.– microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet– reologia sanguină și microcirculația– Coagularea intravasculară diseminată7. Fiziologia circulației arteriale:
a. anatomia funcțională a arterelor
b. presiunea arterială
c. presiunea pulsului
d. reglarea presiunii arteriale8. Fiziologia circulației venoase:
a. anatomia funcțională a sistemului venos
b. parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sanguin – debit, presiune venoasă, viteze de circulație etc.)
c. capacitatea venoasă
d. funcția de rezervor sanguin a sistemului venos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)
e. sistemul venos și debitul cardiac9. Hemodinamica și ateroscleroza
a. Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.
b. Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.
c. Ateroscleroza: etiologie și patogenie
d. Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.
e. Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmul
f. Boala vasculară diabetică: macro- și microangiopatia diabetică.
g. Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDL
h. Fumatul și boala vasculară10. Coagularea și dereglările hemostazei: fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice (anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic) și nefarmacologice, transfuzia.11. Medicamente utilizate în bolile vasculare12. Înlocuitori vasculari biologici și sintetici.13. Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc14. Explorarea funcțională a sistemului vascular: neinvazivă și invazivă.15. Principii de organizare ale blocului operator – etapele circuitului bolnavului vascular, evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular, pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular, monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular16. Dezobstrucția arterială și venoasă17. Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice18. Disecția aortei19. Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului.20. Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament21. Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament22. Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament23. Sindromul de crosă aortică24. Insuficiența circulatorie vertebro-bazilară25. Sindromul de furt arterial sanguin26. Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice; diagnostic, tratament27. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie, sindromul de compresie.28. Ischemia critică29. Piciorul diabetic – diagnostic și tratament30. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă.31. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.32. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post-trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament.33. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament.34. Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături.35. Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase36. Accesul vascular37. Hipertensiunea portală38. Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:
a) – Descoperirea arterelor membrelor superioare
b) – Descoperirea arterelor membrelor inferioare
c) – Descoperirea venelor membrului superior
d) – Descoperirea venelor membrului pelvin39. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar40. Căile de acces asupra vaselor intra-toracice: toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia parțială.41. Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat42. Tumorile vasculare
Activități practice (prim operator/asistent)1. Embolectomia – 252. Suturi vasculare – 253. Trombendaterectomie – 104. Angioplastia de lărgire cu petec – 55. Restabiliri de flux arterial:– aorto-iliace – 10– aorto-femural – 10– femuro-femural – 20– femuro-popliteu – 20– extra-anatomice – 106. Ligatura subfascială a venelor comunicante – 107. Cura chirurgicală a varicelor – 108. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă – 259. By-pass-ul safen in-situ – 210. Operații combinate în ischemiile severe – 2
STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ
TEMATICĂ cursuri
Fiziologie
Fiziologia celulară miocardică
Electrofiziologie
Fiziologia insuficienței cardiace congestive
Anatomie
Inima, pericardul și vasele mari
Anatomia coronariană
Anatomia valvulară
Anatomia sistemului vascular periferic
Anatomia inervației cardiace
Patologie
Aterom, necroză mediei
Infarctul miocardic și complicațiile sale
Tulburări miocardice intrinsece
Endocardita
Pericardită
Tumorile inimii
Sechele ale peretelui toracic și mediastinului după radioterapie
Farmacologie
Medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii, insuficienței cardiace și anginei
Inotroape, vasodilatatoare și vasoconstrictoare
Anticoagulante, medicamente antiplachetare
Microbiologie
Profilaxie antibiotică pentru chirurgia cardiacă
Imagistică
Ecocardiografia
Cateterismul cardiac – coronarografia
Tomografia computerizată
Rezonanța magnetică nucleară
Managementul general al pacienților
Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor de inimă
Evaluarea riscului (inclusiv contraindicațiile)
Resuscitare cardiopulmonară (inclusiv stern deschis)
Aritmii cardiace – diagnostic și management
Recuperarea cardiovasculară
Managementul complicațiilor chirurgiei cardiace
Sternotomia mediană
Tehnica canularii arteriale și venosoase periferice
Infecții ale plăgilor și dehiscențele sternale
Tamponada cardiacă
Interpretarea următorilor parametrii:
Date hemodinamice
ECG, inclusiv datele despre testele de efort
Angiografia coronariană
Hemodinamica cardiacă
Echo inclusiv 2D, Doppler și transtoracic, echo de stres
Cardiologie nucleară
IRM cardiac
CT angiografie
By-pass-ul cardiopulmonar, protecția miocardică, suportul circulator
Răspunsul metabolic la CEC
Reglarea temperaturii
Principiile prezervării miocardului
Fiziologia balonului de contrapulsație
Anatomia trepiedului femural, defileului toracic și a gâtului
Principiile și practică CEC
Echipamente și tehnologii relevante și utilizarea lor
Monitorizarea în timpul CEC
Lichidele de priming oxigenator și hemodiluția
Echilibrul acido-bazic: alpha și pH stat
Consecințele neuropsihologice ale CEC
Recuperarea și conservarea sângelui
Soluții cardioplegice și moduri de administrare
Tehnici noncardioplegice de conservare a miocardului
Pompă cu balon intra-cardiac – indicații pentru utilizare, selecția pacientului și complicații
Coordonarea perfuzionistului, anestezistului și chirurgului
Selectarea pacientului pentru suport mecanic circulator
Gestionarea balonului de contrapulsație
Sevrarea de CEC și decanularea
Recunoașterea și gestionarea complicațiile acute ale CEC
Canularea și instituirea CEC
Sternotomia iterativă cu disecția pericardică, mobilizarea cardiacă
Canularea și decanularea femurală sau axilară
BOALĂ CARDIACĂ ISCHEMICĂ
Diagnosticarea, investigarea și tratamentul bolilor cardiace ischemice
Rezultatele intervenției chirurgicale: supraviețuirea, permeabilitatea grefei, recurența
Indicații pentru revascularizarea miocardică
Revascularizarea arterială
Rolul PCI și tratamentul nechirurgical
Abordări hibride
Complicarea infarctului miocardic acut și a bolii cardiace ischemice: DSV, regurgitare mitrală, anevrism
Tehnici de revascularizare on și of pump
Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, evaluarea grefoanelor, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor
Interpretarea imagisticii
Managementul postoperator, inclusiv complicații
Recoltarea de arteră mamară/radială grefoane venoase
Anastomoza coronariană proximală și distală
Reintervențiile în chirurgia coronariană
Recoltarea grefoanelor prin tehnici minim invazive
Intervenție coronariană și carotidiană combinată
BOLI VALVULARE CARDIACE
Anatomia cavităților și valvelor cardiace
Fiziologia și hemodinamica valvelor
Calcularea ariei valvulare și a volumului regurgitant
Fiziopatologia insuficiențelor și stenozelor valvulare
Consecințele bolii valvulare asupra funcției cardiace și a morfologiei
Patofiziologia bolii valvulare mixte și a patologiei valvulare combinate
Diagnosticarea, investigarea și evaluarea bolilor cardiace valvulare
Determinarea indicației și a momentului intervenției chirurgicale
Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor
Interpretarea echo (transtoracică și transesofagiană)
Boala cardiacă valvulară și ischemică combinată
Endocardita de valve native și de proteze
Indicații pentru managementul chirurgical, incluzând: înlocuirea/repararea valvelor (proteze mecanice, biologice cu stent și stentless, homogrefe și autografe)
Guide-line-uri pentru boala cardiacă valvulară și endocardită
Designul vanei: materiale, anticoagulare și biomecanică
Rezultatele intervenției chirurgicale – supraviețuire, status funcțional pe termen lung, tromboza valvei, endocardită, sângerare
Metode chirurgicale alternative pentru chirurgia valvulară, incluzând toracotomie, abordări transseptale/transapicale, intervenții chirurgicale minim invaziv și abordări percutanate
Gestionarea pacienților cu proteză cardiacă postoperator, inclusiv a complicațiilor
Managementul medical al endocarditelor
Selectarea tipului de valvă
Anticoagularea pe termen lung și guide-line-uri pentru profilaxia cu antibiotice
Chirurgia valvei și a rădăcinii aortice: repararea și înlocuirea
Chirurgia valvulară mitrală: reparare și înlocuire
Chirurgia valvei tricuspide: reparare și înlocuire
Valva pulmonară și chirurgia tractului de ieșire a ventriculului drept: repararea și înlocuirea
Strategii chirurgicale pentru managementul rădăcinii aortice de dimensiuni mici
BOLI ALE VASELOR MARI
Patologia vasculară (inclusiv ateroscleroza, tulburări moștenite și dobândite)
Sursa de vascularizație a măduvei spinării
Tehnici de protejare pentru măduva spinării și encefal
Ruptura traumatică de aortă
Rezultatele intervențiilor chirurgicale – supraviețuire, rate de complicații
Rolul stentării endovasculare
Managementul medical al bolii vaselor mari
Cunoașterea bolii tromboembolice
Interpretarea examinărilor CT, RMN, aortografiei
Selectarea pacienților pentru intervenții chirurgicale
Gestionarea postoperatorie a pacienților, inclusiv a complicațiilor
Managementul medical și chirurgical al bolii obstructive venoase
Managementul medical și chirurgical al bolilor embolice pulmonare acute și cronice
Monitorizare intraoperatorie
Măduva spinării și protecția cerebrală
Modele cu și fără CEC pentru chirurgia aortică majoră
Chirurgie pentru disecția acută a aortei toracice
Înlocuirea rădăcinii aortice pentru boala de rădăcină aortică acută și cronică
Chirurgie aortică complexă, incluzând chirurgia arcului aortic, chirurgia aortei descendente și toraco-abdominală
Tehnici endo-vasculare
Embolectomie pulmonară
Reconstrucția venelor mari
BOLII VASCULARE PERIFERICE
Examenul vascular (inclusiv interpretarea indicelui gleznă-braț)
Diagnostic și management al trombozei venoase profunde
Diagnosticul și gestionarea ischemiei acute a membrelor
Diagnosticul și gestionarea ischemiei viscerale
Boala arterei carotide și atacurile ischemice tranzitorii
Boala anevrismală
Ulcerul gambier
Boală arterială aterosclerotică– aortică– ischemie acută și cronică a membrelor
Boala arterială embolică și trombotică
Insuficiența venoasă
Ulcerul diabetic
Pseudoanevrisme
Complicațiile accesului vascular
Recoltarea venei safene
Anastomoza vasculară
Embolectomia
Fasciotomia
TULBURĂRI CARDIACE DE CONDUCERE
Anatomia căilor normale de conducere
Anatomia și influența sistemului nervos simpatic și parasimpatic asupra conducerii cardiace
Caracteristicile tulburărilor de conducere atrială (disfuncția nodului sinusal, flutterul atrial, fibrilația atrială, sindromul Wolf-Parkinson-White, reintrarea nodului AV)
Caracteristicile tulburărilor de conducere ventriculare [tahicardie ventriculară (monomorfă vs. polimorfă), fibrilație ventriculară, bloc ramură stânga, bloc ramură dreaptă]
Factori de risc pentru fibrilația atrială postoperatorie
Efectele adverse ale aritmiilor atriale și ventriculare și terapii medicale actuale
Indicații pentru implantarea de stimulator cardiac pentru tulburări atriale și ventriculare
Indicații și time-ing pentru defibrilatoare cardiace implantabile automate
Indicații pentru plasarea de electrozi epicardici
Indicații pentru terapia de resincronizare cardiacă
Complicațiile electrozilor intravasculari (perforare, infecție, stenoză a vaselor mari)
Indicații și complicații ale ablatiei prin tehnici transcateter
Selectarea pacienților și a leziunilor potrivite pentru o intervenție chirurgicală (individuală sau concomitentă) pentru fibrilația atrială și definirea ratele de succes
Gestionarea medicației anticoagulante și antiaritmice după o intervenție chirurgicală pentru fibrilație atrială
Managementul fibrilației atriale postoperator
Complicațiile extragerii electrozilor transvenoși
Determinarea indicației pentru intervenție chirurgicală de urgență pentru complicații ale procedurilor de ablație sau extragere de electrozi
Selectarea pacienții adecvați pentru tratamentul chirurgical al tulburărilor cardiace
Gestionarea stimulării cardiace temporare în perioada post-operatorie
Implantarea stimulatoarelor cardiace și a electrozilor
Chirurgia pentru fibrilația atrială
BOLILE PERICARDULUI ȘI MIOCARDULUI. TUMORILE CARDIACE
Anatomia pericardului
Patologia pericardului (procese benigne, maligne, inflamatorii)
Consecințe patofiziologice ale constricției pericardice și ale tamponadei
Tehnici clinice și imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor pericardice
Pericardita (primară și post pericardiotomie)
Puncția pericardică sub ghidaj ecografic
Fereastra pericardică (abord subxifoidian, toracoscopic)
Pericardiectomie pentru pericardita constrictivă
Materiale utilizate pentru înlocuirea pericardică
Complicații după intervenția chirurgicală pericardică
Indicații pentru reconstrucția pericardiacă
Interpretarea tehnicilor de laborator, funcționale și imagistice, inclusiv ecografia
Recunoașterea și evaluarea tamponadei cardiace și a constricției pericardice
Recunoașterea herniei și strangulării cardiace
Managementul postoperator al pacienților după intervenția chirurgicală pericardică
Tumori cardiace benigne și maligne
Managementul tumorilor cardiace
Diagnosticarea și gestionarea cardiomiopatiei hipertrofice obstructive (CMHO)
INSUFICIENȚA CARDIACĂ ȘI TRANSPLANTUL CARDIAC
Etiologia și istoria naturală a insuficienței cardiace
Moduri de acțiune și interacțiunea medicamentelor utilizate frecvent în insuficiența cardiacă
Evaluarea și gestionarea insuficienței cardiace avansate
Indicații pentru asistența circulatorie mecanică acută și cronică
Fiziopatologia fluxului nonpulsatil
Evaluarea preoperatorie pentru transplantul cardiac
Indicații și evaluare pentru transplantul cardiac
Rejetul cardiac acut și cronic
Rezultatele transplantului cardiac și intervențiilor non-transplant pentru insuficiența cardiacă
Gestionarea donatorului în moarte cerebrală
Recoltarea de la donatori
Gestionarea pacienților cu transplant postoperator, inclusiv a complicațiilor
Terapia imunosupresivă
Diagnosticarea și tratamentul defecțiunilor dispozitivului de asistență circulatorie
Managementul insuficienței cardiace acute acute după cardiotomie
Tehnica transplantului cardiac
Revascularizarea chirurgicală pentru cardiomiopatia ischemică
Operație de remodelare chirurgicală ventriculară
Repararea valvei mitrale pentru insuficiența cardiacă
Furnizarea și administrarea suportului ventricular mecanic în scenariu acut
Dispozitive de asistență ventriculară extracorporeală și intracorporeală
TRAUMATISMELE CARDIOTORACICE
Mecanismul și modelele de leziuni nepenetrante, penetrante și prin decelerare ale toracelui
Indicații și utilizarea investigațiilor adecvate în managementul traumei toracice
Indicații pentru toracotomie în traume
Diagnosticarea și gestionarea situațiilor care amenință viața: obstrucționarea căilor aeriene, pneumotorax în tensiune, hemotorax masiv, leziuni toracice deschise, tamponada cardiacă
Diagnosticarea și evaluarea situațiilor care pot pune viața în pericol: contuzii pulmonare, ruptură bronșică, leziuni cardiace, sângerări intratoracice, leziuni esofagiene, pneumotorax simplu și leziuni vasculare majore
Pericardiocenteza și drenajul pericardic subxifoidian pentru tamponadă
Repararea leziunilor cardiace
Repararea transecției aortice
Repararea altor leziuni vasculare majore
BOALA CARDIACĂ CONGENITALĂ
Fiziologie
Hemodinamica; fiziologia și măsurarea, inclusiv calcule de șunt, PVR, determinări SVR
Fiziologia șunturilor stânga-dreapta și șunturile drepte-stânga
Fiziologia vascularizației pulmonare și schimbările cu creșterea
Tulburări de conducere
Fiziologia bypass-ului cardiopulmonar pediatric, incluzând hipotermia, debitul redus (low-flow) și arestul circulator.
Anatomie
Embriologia de bază a inimii, plămânilor, vaselor mari
Anatomia și variantele coronariene
Localizarea și traiectul sistemului de conducere în boala cardiacă congenitală
Anatomia de bază a septului atrial și septului ventricular
Concepte de bază ale pozițiilor cardiace, ale situsului, conexiunilor atrioventriculare și ventriculoarteriale
Fiziopatologie
Concepte de bază ale supraîncărcării de volum și presiune
Mecanismele cianozei
Manifestări ale insuficienței cardiace congestive la sugari și copii
Farmacologie
Medicamente specifice utilizate în tratamentul bolilor cardiace congenitale (beta-blocante, inhibitori ECA, digoxină, diuretice, PGE1, oxid nitric, vasodilatatoare sistemice)
Dozare și aplicații specifice
Indicații generale și utilizarea inotroapelor, medicamente antiaritmice, medicamente hemostatice, antiplachetare, medicamente anticoagulante și trombolitice, analgezice, antibiotice, agenți anestezici și vasodilatatoare (sistemice și pulmonare) la copii și adolescenți
Boală cardiacă congenitală
Interpretarea datelor
Hematologie de rutină și investigații biochimice
Radiografia toracică și ECG
Datele privind cateterismul cardiac, inclusiv interpretarea datelor hemodinamice, calculului de șunt și rezistență
Imagistica congenitală a bolii cardiace congenitale (echo, RMN, CT)
Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor cardiace congenitale comune
Rolul colaborativ și complementar al cardiologiei intervenționale
Evaluarea și stratificarea riscurilor
Elemente de îngrijire intensivă pediatrică de bază (include managementul ventilației)
Managementul perioperator la adulți și copii după intervenții chirurgicale cardiace congenitale
Asistență mecanică (IABP, VAD, ECMO)
Indicații pentru transplantului cardiac sau pulmonar
Managementul complicațiilor chirurgicale
Resuscitare cardiopulmonară
Diagnosticul și tratamentul aritmiilor cardiace congenitale comune
Infecția plăgilor și dehiscența sternală
Sternotomie
Toracotomie
Pregătirea și instituirea by-passului cardiopulmonar, inclusiv bypass parțial
Tehnici de bază ECMO, canulări și management.
Anatomia, patofiziologia, istoria naturală, managementul și rezultatele următoarelor boli sau proceduri:
Persistența de canal arterial
Defectul septal interatrial
Defectul septal interventricular
Coarctația
Banding de artera pulmonară și șunturi sistemico-pulmonare
Transpoziția de vase mari – Switch arterial
Tetralogia Fallot
Inele vasculare
Patologia de ventricul unic (circulația Fontan)
Stenoză/insuficiență aortică congenitală (procedura Konno, Ross)
Operația Rastelli
Sindromul de inimă stângă hipoplazică și procedura Norwood
Truncus arteriosus
Ventricul drept cu dublă cale de ieșire
Atrezia pulmonară cu DSV și MAPCA
Atrezia pulmonară cu sept intact
Defectele septale atrioventriculare parțiale și complete
Patologia valvulară mitrală
Afecțiuni ale valvei tricuspidice, incluzând anomalia lui Ebstein
Arcul aortic întrerupt
Drenajul venos pulmonar aberant total
ECMO
Transplantul – inimă și plămân
ACTIVITĂȚI PRACTICE ÎN CHIRURGIA CARDIACĂ
PRIM OPERATOR | ASISTENȚE | |
1. Sternotomii | -100 | -100 |
2. Sternorafii | -100 | -100 |
3. Recoltarea venei safene interne | – 50 | – 50 |
4. Recoltarea arterei radiale | – 10 | – 10 |
5. Recoltarea arterei mamare interne | – 25 | – 100 |
6. Canularea pentru CEC | – 100 | – 100 |
7. Asistarea ca primul asistent (cu CEC) | – 200 | |
8. Anastomoze aorto- coronariene | – 10 | – 100 |
9. Decanulări | – 100 | – 100 |
10. Conducere CEC | – 50 | – 50 |
11. By-pass aortocoronarian (supravegheat) | – 5 | – 100 |
12. Înlocuire de valvă aortică (supravegheat) | – 5 | – 50 |
13. Înlocuire de valvă mitrală (supravegheat) | – 5 | – 50 |
14. Of-pump BAC (supravegheat) | – 3 | – 10 |
15. Plastii valvulare (supravegheat) | – 2 | – 10 |
16. Proceduri la nivelul aortei (supravegheat) | – 2 | – 5 |
17. Sternotomii în reintervenții (supravegheat) | – 10 | – 10 |
18. Închidere DSA (supravegheat) | – 5 | – 10 |
19. Secțiune sutură CAP (supravegheat) | – 5 | – 10 |
20. Închidere DSV (supravegheat) | – 5 | – 10 |
21. Coarctație de Ao | – 5 | – 10 |
22. Montare IABP | – 10 | – 10 |
23. Utilizarea defibrilatorului (ext., int.) | – 20 | – 20 |
24. Canulare și decanulare femurală | – 10 | – 10 |
25.Intervenții pe valva tricuspidă | – 5 | – 10 |
26. Tamponadă cardiacă | – 5 | – 10 |
27. Plastii de VS (Anevrism VS) (supravegheat) | – 1 | – 5 |
28. Proceduri diagnostice, intubații, catetere venoase centrale, arteriale, puncție și drenaj toracic și pericardic | -150 | |
Consultații chirurgie cardiovasculară: 200 | 100 | 100 |
MODUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practică medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practică medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Se recomandă ca fiecare rezident să posede un registru în care să consemneze toate procedurile și manevrele practice efectuate. Acest registru trebuie vizat periodic de către conducătorul de rezidențiat.
Volumul activităților practice va fi stabilit de către serviciile respective de specialitate, în legătură cu specificul și volumul de activitate al centrului de pregătire.
Procedeele de cardiologie și radiologie intervențională sunt necesare rezidentului de chirurgie cardiovasculară, în vederea practicii sale viitoare în domeniul procedeelor hibride (de chirurgie cardiacă și cardiologie intervențională) așa cum se conturează acestea în prezent.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Trebuie definite clar obiectivele educaționale, rezultatele așteptate la finalul pregătirii, sublinierea evidentă a standardului profesional (portofoliul) al specialistului certificat în urma promovării examenului de specialitate. Trebuie creat un document solid, medico-legal, opozabil terților, valid și în situații nedorite, de asemenea ușor recognoscibil la nivel european, potrivit recomandărilor din ghidurile UEMS.
PROBA SCRISĂ1. Anatomia cavităților stângi ale cordului2. Anatomia cavităților drepte ale cordului3. Anatomia sistemului aortic.4. Malformațiile cardiace congenitale-clasificare5. Coarctația de aortă – definiție, aspecte clinice6. Coarctația de aortă – aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial7. Coarctația de aortă – tratament8. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng – clasificare și elemente clinice9. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial10. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng – tratament11. Persistența de canal arterial – definiție și elemente clinice12. Persistența de canal arterial – aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial13. Persistența de canal arterial – tratament14. Defectul septal interatrial – definiție, clasificare15. Defectul septal interatrial – aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial16. Defectul septal interatrial – tratament17. Defectul septal interventricular – definiție, clasificare18. Defectul septal interventricular – aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial19. Defectul septal interventricular – tratament20. Tetralogia Fallot – definiție, clasificare21. Tetralogia Fallot – aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial22. Tetralogia Fallot – tratament23. Cardiopatia ischemică cronică – definiție, clasificare24. Cardiopatia ischemică cronică – elemente clinice și paraclinice25. Cardiopatia ischemică cronică – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine26. Cardiopatia ischemică cronică – tratament medicamentos27. Cardiopatia ischemică cronică – tratament intervențional28. Cardiopatia ischemică cronică – tratament chirurgical29. Clasificarea valvulopatiilor30. Afecțiunile valvei aortice – clasificare, etiopatogenie, elemente clinice31. Afecțiunile valvei aortice – elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial32. Afecțiunile valvei aortice – tratament33. Afecțiunile valvei mitrale – clasificare, etiopatogenie, elemente clinice34. Afecțiunile valvei mitrale – elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial35. Stenoza valvei mitrale – tratament36. Insuficiența valvei mitrale – tratament37. Afecțiunile valvei tricuspide – clasificare, etiopatogenie, elemente clinice38. Afecțiunile valvei tricuspide – elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial39. Afecțiunile valvei tricuspide – tratament40. Anevrismele aortice – definiție, clasificare41. Anevrismele aortice – elemente clinice și explorările paraclinice42. Anevrismele aortei ascendente – principii de tratament43. Anevrismele toracoabdominale – principii de tratament44. Anevrismele aortei abdominale infrarenale – principii de tratament45. Disecția acută de aortă – definiție, clasificare46. Disecția acută de aortă – elemente clinice și explorările paraclinice47. Disecția acută de aortă – diagnostic pozitiv și diferențial48. Disecția acută de aortă tip A – tratament49. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut – clasificare, elemente clinice50. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial51. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut – tratament52. Cardiomiopatiile – definiție, etiopatogenie, clasificare53. Cardiomiopatiile – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial54. Cardiomiopatiile – principii de tratament55. Pericardita acută – definiție, clasificare56. Pericardita acută – elemente clinice și explorările paraclinice57. Pericardita acută – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine58. Pericardita acută – tratament59. Pericardita cronică – definiție, clasificare60. Pericardita cronică – elemente clinice și explorările paraclinice61. Pericardita cronică – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine62. Pericardita cronică – tratament63. Tamponada cardiacă – definiție, elemente clinice64. Tamponada cardiacă – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial65. Tamponada cardiacă – tratament66. Transplantul cardiac – principii de selectare a donatorului și receptorului67. Transplantul cardiac – managementul transplantului propriu-zis (etapa chirurgicală)68. Transplantul cardiac – complicații precoce și la distanță69. Circulația extracorporeală – circuite, principii de management intraoperator70. Stopul cardiac – principii de resuscitare71. Stopul respirator – principii de resuscitare72. Șocul cardiogen – fiziopatologie, tratament73. Șocul hemoragic – fiziopatologie, tratament74. Ischemia acută a membrelor inferioare – definiție, aspecte clinice75. Ischemia acută a membrelor inferioare – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial76. Ischemia acută a membrelor inferioare – tratament77. Ischemia cronică a membrelor inferioare – definiție, aspecte clinice78. Ischemia cronică a membrelor inferioare – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial79. Ischemia cronică a membrelor inferioare – tratament80. Ischemia critică a membrelor inferioare – definiție, aspecte clinice81. Ischemia critică a membrelor inferioare – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial82. Ischemia critică a membrelor inferioare – tratament83. Boala aterosclerotică a aortei abdominale – definiție, clasificare84. Boala aterosclerotică a aortei abdominale – elemente clinice și paraclinice85. Boala aterosclerotică a aortei abdominale – tratament86. Boala cerebrovasculară ischemică – definiție, clasificare87. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană – elemente clinice și paraclinice88. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană – diagnostic diferențial, principii de tratament89. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană – tratament chirurgical90. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare – definiție, elemente clinice91. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial92. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare – principii de tratament93. Tromboembolismul pulmonar – definiție, elemente clinice94. Tromboembolismul pulmonar – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial95. Tromboembolismul pulmonar – principii de tratament96. Tromboembolismul pulmonar – tratament chirurgical97. Abdomenul acut chirurgical – etiopatogenie, clasificare, elemente clinice98. Abdomenul acut chirurgical – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial99. Abdomenul acut chirurgical – principii de tratament100. Hemoragia digestivă superioară – definiție, etiopatogenie101. Hemoragia digestivă superioară – explorări paraclinice și tratament102. Traumatismele abdominale – clasificare, etiopatogenie103. Traumatismele abdominale – elemente clinice și explorări paraclinice104. Traumatismele abdominale – principii de tratament105. Sindromul ocluziv intestinal – definiție, etiopatogenie, clasificare106. Sindromul ocluziv intestinal – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial107. Sindromul ocluziv intestinal – principii de tratament108. Afecțiunile pleurei – clasificare, etiopatogenie, elemente clinice109. Afecțiunile pleurei – explorări paraclinice, tratament110. Traumatismele peretelui toracic – clasificare, etiopatogenie111. Traumatismele peretelui toracic – explorări paraclinice, tratament112. Toracoscopia și chirurgia toracică videoasistată – indicații, avantaje
PROBA PRACTICĂ
Tehnici chirurgicale:1. Sternotomia2. Sternotomia în reintervenții3. Sternorafia4. Pericardotomia5. Drenajul toracic6. Puncția pericardică, pleurală7. Traheostomia8. Recoltarea venei safene interne9. Recoltarea arterei radiale10. Recoltarea arterei mamare interne11. Recoltare grefoane pentru by-pass12. Masajul cardiac intern13. Defibrilarea electrică a inimii, Utilizarea defibrilatorului (ext., int.)14. Incanulare CEC15. Decanulare CEC16. Conducere CEC17. Montare IAB18. Canulare și decanulare femurală19. Canulare și decanulare alternativă20. Tamponadă cardiacă (Management chirurgical)21. Proceduri la nivelul aortei22. Înlocuiri valvulare (Mitrală, Aortică)23. Intervenții pe valva tricuspidă24. Plastii valvulare25. Bypass aortocoronarian, Anastomoze aorto-coronariene26. Plastii de VS (Anevrism VS)27. Închidere DSA28. Închidere DSV29. Coarctație de Ao30. Secțiune, sutură CAP31. Trombendaterectomia32. Embolectomia arterială33. Ligaturile arteriale34. Suturi vasculare35. Bypassurile vasculare36. Restabiliri de flux arterial:– aorto-iliace– aorto-femural– femuro-femural– femuro-popliteu– extra-anatomice37. Angioplastia de lărgire cu petec38. Cura chirurgicală a varicelor39. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă40. Operații combinate în ischemiile severe
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:1. de a armoniza programul de pregătire în chirurgia cardiovasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale – UEMS)2. de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practică chirurgia cardio vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia cardiovasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie cardiovasculară (ambulator/unități cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie cardiovasculară studenților, rezidenților sau pacienților.3. de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi cardiovasculari și de centre de chirurgie cardiovasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli cardiace și vasculare.4. de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei cardiovasculare în Europa și în lume
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie cardiovasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia cardiovasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îi conferă competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități:
[ ] cabinet ambulator de chirurgie cardiovasculară
[ ] chirurgie cardiovasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată
[ ] educație cardiovasculară la studenți, rezidenți și pacienți.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
Probe de evaluare, specifice programului: | Probă Da/Nu |
Examen teoretic scris | DA |
Examen clinic 1 | DA |
Examen clinic 2 | DA |
Probă operatorie | DA |
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
A FOST DETALIAT LA FIECARE MODUL2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Chirurgul cardiovascular să aibă cunoștințe și să înțeleagă:1. Științele fundamentale
Embriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practică chirurgiei cardiovasculare pediatrice și adulte.
Anatomie pentru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicală;
Fiziologie și biochimie pentru a înțelege efectele bolii cardio vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților cardiovasculari;
Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practică chirurgiei cardiovasculare;
Farmacologie incluzând acțiunile medicamentelor folosite în mod obișnuit perioperativ și în managementul pacienților cardiovasculari critici;
Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit.2. Aptitudini și atitudine profesională2.1. Comunicare și comportament
Contactul clinic cu pacientul
Abilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului.
Aptitudini de consiliere și comunicare
Abilitate de a consilia pacienții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu efectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund.
Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor cardiovasculare
Cunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer.2.2. Management
Abilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie cardiovasculară
Abilități de bază manageriale, incluzând strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile.
Înțelegerea aspectelor socio-economice și legale ale pacienților cardiovasculari
Contact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților cardiovasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților.2.3. Învățământul și cercetarea
Însușirea experienței didactice
Demonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri specifice.
Dezvoltarea experienței în cercetare
Instruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review.2.4. Controlul calității
Înțelegerea importanței auditului și a managementului calității
Recunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia cardiovasculară.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI
CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
CONF. DR. ADRIAN MOLNAR
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Proiect elaborat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în
Contractul „Twinning Light” RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01
Elaborat sub coordonarea:
Prof. Univ. Dr. Alexandru BUCUR, U.M.F. „Carol Davila” București
Prof. Univ. Dr. Mihaela BĂCIUȚ, U.M.F. „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Prof. Univ. Dr. Grigore BĂCIUȚ, U.M.F. „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca1. Definiție
Chirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în cadrul asistenței medicale ambulatorii și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul – inclusiv chirurgical – al afecțiunilor dento-parodontale.
Metodele chirurgicale ce pot fi efectuate în cadrul asistenței medicale ambulatorii se referă la:1. Chirurgia endodontică2. Chirurgia preprotetică3. Chirurgia parodontală4. Accidentele de erupție ale dinților5. Incluziile dentare6. Traumatisme dento-parodontale7. Tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare2. Durata rezidențiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log – book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate.
Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în Secțiile Clinice de Chirurgie Oro- maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în cadrul Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială, comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială.3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat3A.2. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni3A.3. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 17 luni și 3 săptămâni3A.4. Stagiul de Parodontologie: 3 luni3A.5. Stagiul de Endodonție: 3 luni3A.6. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună3A.7. Stagiul de Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 și 1/2 luni3A.8. Stagiul de Protetică Dentară și Implantologie: 3 luni3A.9. Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat
Anul I:
Chirurgie oro-maxilo-facială: 6 luni
Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni
Anul II:
Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni
Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână
Anul III:
Parodontologie: 2 luni
Endodonție: 1 lună Bioetică: 1/2 lună
Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 1/2 luni
Protetică dentară și Implantologie: 3 luni4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Anestezia în medicina dentară2. Traumatologie oro-maxilo-facială3. Infecții nespecifice periosoase4. Infecții ale lojilor superficiale, profunde și supurații difuze5. Adenitele specifice și nespecifice6. Sinuzita maxilară de cauză dentară7. Tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale8. Tumori benigne ale oaselor maxilare9. Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale10. Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și cervico-faciale11. Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare12. Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale13. Patologia glandelor salivare14. Patologia articulației temporo-mandibulare15. Anomalii cranio-maxilo-faciale16. Despicături labio-maxilo-palatine4.1.1.2. Pregătire practică1. Întocmirea foii de observație2. Participarea/asistare la intervenții chirurgicale3. Îngrijire postoperatorie4. Întocmirea documentației medicale pentru transfer, externare etc
Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.1.2. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni4.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Anestezia loco-regională în corelație cu afecțiunile generale ale pacientului2. Extracția dentară3. Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic4. Metode chirurgicale protetice5. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare4.1.2.2. Pregătire practică1. Efectuarea de anestezii loco-regionale2. Extracții dentare3. Extracții alveoplastice4. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție5. Odontectomii ale molarilor de minte inferiori6. Odontectomii ale caninilor superiori7. Odontocmii ale dinților incluși cu excepția ectopiilor8. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică în colaborare cu medicul ortodont9. Rezecția apicală, amputația radiculară
Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.2. Anul II4.2.1. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical2. Inserția implanturilor dentare3. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar4. Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale5. Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic4.2.1.2. Pregătire practică:1. Gingivectomie2. Gingivoplastie3. Intervenții chirurgicale preprotetice în deficiențe ale părților moi și osoaose
a) Mucoasa subțire
b) Creasta gingivală balantă
c) Fibromatoză tuberozitară
d) Hiperplazie epitelio-conjunctivă
e) Deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale
f) Bride vestibulare și paralinguale
g) Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)
h) Regularizări de creastă
i) Intervenții chirurgicale efectuate în vederea măririi ofertei osoase la nivelul crestelor alveolare cu materiale osteoinductoare sau grefe osoase recoltate de la nivelul cavității orale4. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional)5. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase6. Inserția de implante dentare
Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.2.2. Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist2. Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis.3. Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical – aspecte procedurale4. Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională5. Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională4.3. Anul III4.3.1. Stagiul de Paradontologie: 2 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Etiopatogenia bolilor parodontale2. Metode de investigație în bolile parodontale3. Forme clinice ale bolii parodontale4. Tratamentul complex al bolilor parodontale5. Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale4.3.1.2. Pregătire practică4.3.2. Stagiul de Endodonție: 1 lună
4.3.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Metode de tratament în pulpita acută și cronică2. Metode de tratament în gangrena pulpară3. Extirparea vitală cu obturație de canal4. Obturația de canal – metode și tehnici moderne5. Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice4.3.2.2. Pregătire practică4.3.3. Stagiul de Bioetică – 2 săptămâni4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematică cursuriI. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic – pacient1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principiilor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Tematica seminariilor:I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice1. Rolul comunicării în relația medic – pacient2. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri3. Drepturile pacienților – reglementare legislativăIV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale4.3.4. Stagiul de Ortodonție și ODF: 2 1/2 luni4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2. Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial3. Dezvoltarea ocluziei4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare5. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare6. Diagnosticul în ortodonție7. Principii de bază în tratamentul ortodontic8. Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților9. Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală10. Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență11. Caria complicată la dinții permanenți tineri – tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență12. Patologia molarului de șase ani – atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară13. Traumatismele la dinții temporali și permanenți tineri – forme clinice, diagnostice, tratament de urgență14. Periodonția juvenilă – diagnostic, principii de tratament4.3.4.2. Pregătire practică4.3.5. Stagiul de protetică dentară și implantologie: 3 luni4.3.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri Protetică Dentară1. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive etc)3. Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisciplinară5. Tratamentul protetic al edentației unidentare6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8. Variante de protezare a edentațiilor terminale9. Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentației totale10. Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzie
Tematica cursuri Implantologie1. Rolul și locul terapiei Implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare2. Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică și modalități de soluționare a acestora3. Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații4. Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase5. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto- protetice6. Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică7. Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale8. Inserția implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase9. Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice10. Preimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament11. Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi4.3.5.2. Pregătire practică
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UMF „Carol Davila” București
Membru al Academiei de Științe Medicale
(la 26-07-2019, Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie dento-alveolară a fost modificat de ANEXELE la ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 622 bis din 26 iulie 2019 ) Notă
Articolul II din ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, prevede:
„Articolul II
Medicii rezidenți și medicii stomatologi rezidenți continuă pregătirea conform duratei de pregătire și curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidențiat”.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
Definiție. Chirurgia generală este specialitatea ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor chirurgicale ale abdomenului precum și a altor afecțiuni chirurgicale care fac obiectul altor specialități, ce necesită tehnici speciale cum ar fi traumatisme, afecțiuni vasculare, genitale, urologice, toracice, endocrine, neurochirurgicale, chirurgie oncologică etc.
Durata: – 6 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Structura stagiilor– Etapa administrativă: repartizare pe spitale și stagii, angajare, prezentare la spital, repartizare în serviciu, alcătuirea planului de activitate – (o săptămână)
Stagii (Anexa I)1. – Chirurgie generală (din care 3 luni – Chir. laparoscopică) 35 ½ luni2. – Chirurgie vasculară 4 luni3. – Chirurgie urologică 3 luni4. – Chirurgie oncologică 4 luni5. – Chirurgie toracică 4 luni6. – Ortopedie și traumatologie 4 luni7. – Chirurgie plastică și reparatorie 3 luni8. – Neurochirurgie 3 luni9. – Chirurgie ginecologică 3 luni10. – Anestezie – terapie intensivă 2 luni11. – Chirurgie de urgență 6 luni12. – Bioetică ½ lună
– Rezidențiatul în chirurgie generală presupune 6 ani de antrenament clinic și este gândit să ofere progresiv creșterea experienței clinice și a responsabilităților rezidentului.– Considerăm util că efectuarea stagiilor în specialitățile chirurgicale, să se facă în anii II, III și IV de rezidențiat iar repartizarea rezidenților în aceste stagii să fie făcută centralizat, încă de la început, în etapa administrativă (în prima săptămână), în raport de posibilitățile de instruire a clinicilor respective, cu scopul de a evita aglomerările și a obține o pregătire calitativă a rezidenților (Anexa 2).– Considerăm, de asemeni, că stagiul de traumatologie să se facă în clinicile de ortopedie din spitale de urgență, unde se oferă posibilitatea formării complexe a rezidentului, în acest domeniu. Pentru aceleași motive, stagiul de chirurgie de urgență se va efectua numai în clinicile de chirurgie de profil.– Stagiile vor cuprinde o parte teoretică (cursul) și o parte practică, ce se vor efectua simultan, în sistem modular, astfel că la terminarea unui stagiu de specialitate să fie parcursă toată programa.– Pentru stagiile din alte specialități chirurgicale, programa analitică poate fi completată de către coordonatorii programelor respective, după consultul cu șefii departamentelor de chirurgie generală.– Cursul va fi ținut de cadrele de predare, după o programă care să cuprindă toate aspectele cu care se va confrunta viitorul chirurg specialist în activitatea sa. În cadrul cursului vor fi abordate noțiuni de etiopatogenie, diagnostic, complicații și tehnici chirurgicale. În cadrul tehnicilor chirurgicale se vor prezenta atât tehnicile clasice precum și tehnici moderne de chirurgie laparoscopică și endoscopică.– Stagiul practic va consta în activitate la patul bolnavului, efectuarea unor manevre și tehnici necesare precizării diagnosticului și participarea la intervenții operatorii ca ajutor și prim-operator.– Pentru formarea completă a rezidentului considerăm necesar ca, în cadrul stagiilor, rezidenții să fie cuprinși într-un sistem de cercetare. Aceasta presupune obligativitatea rezidenților de a prezenta referate din revistele de specialitate sau sinteze pe anumite probleme și participarea lor la elaborarea unor lucrări de cercetare în cadrul colectivelor clinicilor respective, în special în ultimii ani de stagiu.
La sfârșitul programului de rezidențiat, absolvenții acestuia trebuie:– Să aibă capacitatea de a rezolva afecțiunile chirurgicale pe baza cunoștințelor clinice medicale– Să posede capacitățile și abilitățile necesare efectuării tehnicilor chirurgicale– Să colaboreze efectiv cu ceilalți colegi– Să aibă capacitatea de a preda și a împărtăși cunoștințele cu colegii rezidenți și studenți– Să poată sfătui pacienții și familiile lor în legătură cu dispensarizarea bolnavilor, monitorizarea lor, regimul de viață, etc.– Să aibă capacitatea de a participa la un studiu de cercetare
Pe lângă pregătirea intensă clinică în primul an se pune un accent important pe pregătirea continuă în științele de bază – anatomie, biochimie, microbiologie, fiziologie și anatomie patologică, în special ținând cont de întrepătrunderea acestora cu clinica.
PROGRAMA DE PREGĂTIRE ÎN STAGII1. Stagiul de chirurgie generală = 32 ½ luni
a/CURSUL = 150 ore– Metode moderne de diagnostic în chirurgie ………………. 2 ore– Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza ………………………………………….. 4 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică …………………….. 6 ore– Noțiuni de transplantare de organe …………………….. 2 ore– Asepsia și antisepsia ………………………………… 2 ore– Pregătirea preoperatorie a bolnavului ………………….. 2 ore– Îngrijiri și complicații postoperatorii ………………… 4 ore– Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie ……………………………………….. 6 ore– Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale ……… 6 ore– Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne ………………… 6 ore– Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații ……….. 8 ore– Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro-esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne ………………………………………….. 6 ore– Stomac – duoden: tulburări funcționale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne …………………… 12 ore– Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero-mezenteric, ischemia cronică intestinală …………………………………………. 8 ore– Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ………………………………………… 4 ore– Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemica, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne ………………… 10 ore– Rect: prolapsul rectal, rectocolita ulcero-hemoragică, tumori benigne și maligne …………………………….. 6 ore– Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinența anală, tumori benigne și maligne …………………………….. 6 ore– Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, noțiuni de transplantare a ficatului …………. 12 ore– Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne ………………………………………… 10 ore– Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne 8 ore- Icterul mecanic ……………… 2 ore– Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei ……. 4 ore– Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale ……………… 6 ore– Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragm ………………………. 4 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– tușee rectale ……………………………. 100– tușee vaginale …………………………… 50– aspirație și spălătura gastrică ……………. 30– montajul unei perfuzii ……………………. 30– paracenteze ……………………………… 10– anestezii locale și loco-regionale …………. 20– anuscopii ……………………………….. 50– rectoscopii ……………………………… 20– participare la endoscopii digestive ………… 10– puncții de tumori ………………………… 15– resuscitare cardio-respiratorie ……………. 10– cateterisme venoase ……………………….. 5
c/TEHNICI CHIRURGICALE
Tehnici chirurgicale de bază1. Manevrarea instrumentelor2. Efectuarea nodurilor,
a. manual
b. cu ajutorul instrumentelor3. Tehnici de sutură chirurgicală4. Utilizarea diatermiei în chirurgie – sisteme de electrochirurgie5. Debridarea țesuturilor6. Sutura tendoanelor7. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului8. Anastomozele intestinale
a. Anastomozele gastro-intestinale
b. Anastomozele de intestin subțire
c. Anastomoze colonice
d. Variante cu diferențe de calibru
e. Suturi mecanice9. Anastomozele vasculare
a. Arteriotomia
b. Angioplastia
c. Anastomoze termino-terminale
d. Anastomoze termino-laterale10. Tehnici chirurgicale miniminvazive
Intervenții chirurgicale
Efectuate ca prim-operator (se va încerca să fie efectuate cât mai multe din intervențiile de mai jos)– Apendicectomii …………………………… 30– Hernii inghinale ………………………….. 8– Hernii femurale …………………………… 2– Hernii ombilicale …………………………. 2– Eventrații ……………………………….. 3– Eviscerații ………………………………. 2– Mastite acute …………………………….. 2– Mamectomii sectoriale ……………………… 3– Mamectomii radicale ……………………….. 1– Tiroidectomii subtotale ……………………. 1– Hernii hiatale ……………………………. 1– Gastrostomii ……………………………… 4– Gastroenteroanastomoze …………………….. 3– Jejunostomii ……………………………… 2– Colonostomii ……………………………… 2– Rezecții gastrice …………………………. 3– Vagotomii tronculare și selective …………… 3– Splenectomii ……………………………… 1– Colecistostomii …………………………… 2– Colecistectomii clasice și laparoscopice …….. 5– Coledocotomii cu drenaj coledocian ………….. 5– Derivații bilio-digestive ………………….. 2– Enterectomii segmentare ……………………. 2– Colectomii segmentare ……………………… 2– Operații Hartman ………………………….. 1– Hemicolectomii ……………………………. 2– Amputații de rect …………………………. 1 – 2– Rezecții de rect ………………………….. 1– Amputații de gambă ………………………… 1– Amputații de coapsă ……………………….. 1– Cura hemoroizilor …………………………. 5– Supurații ano-rectale ……………………… 5– Furuncule, hidrosadenite …………………… 5– Simpatectomii lombare ……………………… 1– Cura varicelor membrelor inferioare …………. 3
● Participare ca ajutor, la intervenții chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de șeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.
Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de:
● 50 operații mari, din care 15% ca prim operator
● 120 operații medii din care 20% ca prim operator
● 150 operații mici din care 40% ca prim operator
Din toate intervențiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgență2. Stagiul de chirurgie vasculară = 4 luni
a/CURSUL = 30 ore– Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară … 2 ore– Anevrisme arteriale ………………………………………… 2 ore– Ischemia acută arterială ……………………………………. 2 ore– Arteriopatii cronice obstructive …………………………….. 4 ore– Varicele membrelor inferioare ……………………………….. 2 ore– Boala tromboembolică ……………………………………….. 2 ore– Sindromul posttrombotic …………………………………….. 2 ore– Limfedemul ………………………………………………… 2 ore– Căi de abord în chirurgia vasculară periferică ………………… 4 ore– Suturi vasculare: indicații, tehnică …………………………. 2 ore– Plastii vasculare ………………………………………….. 4 ore– Imagistica patologiei vasculare ……………………………… 2 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– Arteriografii …………………………………………….. 4– Flebografii ………………………………………………. 2– Oscilometrii ……………………………………………… 5
c/OPERAȚII (participare)– Suturi vasculare …………………………………………. 3– Cura varicelor membrelor pelvine …………………………… 3– Plastii vasculare cu vena …………………………………. 3– Plastii vasculare cu grefe ………………………………… 3– Embolectomii periferice …………………………………… 23. Stagiul de urologie = 3 luni
a/CURS = 26 ore– Traumatisme ale aparatului urinar …………………….. 2 ore– Litiaza urinară …………………………………….. 2 ore– Tumori benigne și maligne aparat urinar ……………….. 4 ore– Adenomul de prostată ………………………………… 2 ore– Adenocarcinomul de prostată ………………………….. 2 ore– Traumatismele aparatului genital masculin ……………… 2 ore– Malformații și afecțiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia …………………………….. 2 ore– Hidrocel, varicocel …………………………………. 2 ore– Orhiepididimita acută și cronică ……………………… 1 oră– Insuficiența renală acută la bolnavul chirurgical ………. 2 ore– Tehnici moderne urologice ……………………………. 4 ore– Imagistica în urologie ………………………………. 2 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj vezical ……………………………………… 10– Puncții vezicale suprapubiene …………………………. 2– Cistostomii …………………………………………. 2– Uretrocistoscopii ……………………………………. 5
c/OPERAȚII– Pielolitotomii ………………………………………. 5– Ureterolitotomii …………………………………….. 5– Nefrectomii …………………………………………. 5– Adenomectomii ……………………………………….. 5– Cura hidrocelului ……………………………………. 3– Cura varicocelului …………………………………… 34. Stagiul de chirurgie oncologică digestivă = 4 luni
a/CURS = 4 LUNI– Epidemiologia cancerelor ……………………………. 2 ore– Noțiuni de oncogeneză ………………………………. 4 ore– Biologia cancerelor ………………………………… 4 ore– Etiopatogenia bolii canceroase ………………………. 2 ore– Clinica bolii canceroase ……………………………. 4 ore– Tehnici de explorare și diagnostic în cancerologie …….. 2 ore– Anatomie patologică ………………………………… 2 ore– Tratamentul complex al cancerelor ……………………. 6 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE
– Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor ……………… 10
– Interpretarea diverselor metode și procedee de diagnostic în cancere ……………………………………………… 20
c/OPERAȚII– Participare la intervenții mari.5. Stagiul de chirurgie toracică = 4 luni
a/CURS = 30 ORE– Traumatisme toracice închise și deschise ………………… 2 ore– Politraumatisme cu componenta toracică ………………….. 2 ore– Pleurezii purulente …………………………………… 2 ore– Infecții pulmonare chirurgicale ………………………… 2 ore– Chistul hidatic pulmonar ………………………………. 2 ore– Tumori benigne și maligne ……………………………… 4 ore– Intervenții de graniță ………………………………… 4 ore– Mediastinul, mediastinite, tumori benigne și maligne ……… 4 ore– Explorarea imagistică a toracelui ………………………. 4 ore– Noțiuni de chirurgie toracoscopică ……………………… 4 ore
b/ACTIVITĂȚI OPERATORII– Toracotomie ………………………………………….. 3– Puncții pleurale ……………………………………… 5– Drenaj pleural ……………………………………….. 3– Primul ajutor în voletul costal ………………………… 2– Primul ajutor în plăgile toraco-pulmonare ……………….. 2– Toracoscopii …………………………………………. 4
c/OPERAȚII– Participare ca ajutor6. Stagiul de traumatologie = 4 luni
a/CURS = 30 ore– Imagistica în traumatologie …………………………… 4 ore– Traumatism de părți moi extrascheletale ………………… 4 ore– Tratamentul plăgilor curate și supurate ………………… 2 ore– Entorse …………………………………………….. 1 oră– Luxații și fracturi ale coloanei vertebrale și bazinulu ….. 4 ore– Traumatisme externe cu componenta viscerală……………… 3 ore– Politraumatisme ……………………………………… 6 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE
– Reducere de luxații …………………………………. 10
– Reducere și imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat ……………………………………… 10
– Montarea unei extensii continue transscheletale …………. 5
– Atitudine în voletul costal …………………………… 3
c/OPERAȚII– Participare ca ajutor7. Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie = 3 luni
a/CURS = 26 ore– Traumatisme ale mâinii ………………………………….. 2 ore– Panariții și flegmoane ale mâinii ………………………… 4 ore– Arsuri ………………………………………………… 6 ore– Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, înghețare …. 2 ore– Escare de decubit ………………………………………. 2 ore– Plastii cutanate: generalități, indicații, tehnică …………. 6 ore– Noțiuni de microchirurgie ……………………………….. 4 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tratamentul unor panariții și flegmoane ale mâinii …………. 6– Tratamentul escarelor de decubit …………………………. 2– Grefe libere de piele …………………………………… 5– Plastii cutanate cu lambouri …………………………….. 3– Tenorafii ……………………………………………… 2– Tratamentul arsurilor și degerăturilor …………………… 10– Amputații și dezarticulații ale degetelor mâinii …………… 5
c/OPERAȚII– Participare ca ajutor8. Stagiul de neurochirurgie = 3 luni
a/CURS = 26 ORE– Traumatisme cranio-cerebrale ………………………….. 4 ore– Traumatisme vertebro-medulare …………………………. 4 ore– Hernii discale ………………………………………. 2 ore– Procese expansive intracraniene ……………………….. 2 ore– Procese expansive intrarahidiene ………………………. 2 ore– Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară …………………………………… 4 ore– Diagnosticul și tratamentul comelor ……………………. 4 ore– Imagistica neuro-chirurgicală………………………….. 4 ore
b/MANEVRE– Puncții rahidiene: lombare și suboccipitale …………….. 10– Neuroliza ……………………………………………. 5– Neurorafie …………………………………………… 5
c/OPERAȚII– Participare ca ajutor9. Stagiul de chirurgie ginecologică = 3 luni
a/CURS = 26 ore– Fibromul uterin ……………………………………. 2 ore– Cancerul de col și corp uterin ………………………. 4 ore– Tumori benigne ovariene …………………………….. 4 ore– Cancerul de ovar …………………………………… 2 ore– Cancerul trompei …………………………………… 2 ore– Cancerul vulvar ……………………………………. 2 ore– Incontinența de urină la femei ………………………. 2 ore– Sarcina extrauterină ……………………………….. 2 ore– Pelviperitonitele ………………………………….. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică ……….. 4 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tușee vaginale …………………………………….. 50– Curetaje uterine bioptice ……………………………. 5– Biopsii din tumori ………………………………….. 5– Anexectomii ………………………………………… 3
c/TEHNICI OPERATORII– Participare ca ajutor10. Stagiul de anestezie și terapie intensivă = 2 luni
a/CURS = 26 ORE– Anestezia locală și loco-regională ……………………… 2 ore– Noțiuni de anestezie generală. Riscul anestezic ………….. 4 ore– Homeostazia normală și tulburări ale homeostaziei organismului uman …………………………………….. 2 ore– Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică ………………………………. 4 ore– Hemoragie, hemostază, transfuzii ……………………….. 2 ore– Socul ……………………………………………….. 4 ore– Monitorizarea în chirurgie …………………………….. 2 ore– Resuscitarea cardio-respiratorie ……………………….. 2 ore– Nutriția bolnavului chirurgical ………………………… 4 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Anestezie locală ……………………………………… 6– Anestezii loco-regionale ………………………………. 4– Monitorizarea bolnavului ………………………………. 4– Resuscitări cardio-respiratorii ………………………… 311. Stagiul de chirurgie de urgență = 6 luni
a/CURS = 46 ORE
– Noțiuni generale de chirurgie de urgență ……………………. 2 ore
– Explorări clinice și imagistice în chirurgia de urgență abdominală ………………………………………………. 4 ore
– Traumatisme abdominale ……………………………………. 6 ore
– Hemoragii digestive superioare și inferioare ………………… 6 ore
– Hemoragia intraperitoneală…………………………………. 2 ore
– Peritonitele …………………………………………….. 6 ore
– Ocluzii intestinale ………………………………………. 6 ore
– Politraumatisme cu componente viscerale abdominale …………… 4 ore
– Traumatisme prin accidente de circulație ……………………. 2 ore
– Atitudinea de urgență în calamități ………………………… 4 ore
– Leziuni combinate ………………………………………… 2 ore
– Noțiuni de chirurgie laparoscopică, în urgențe abdominale …….. 2 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Hemostaza provizorie și definitivă …………………………. 6– Celioscopia în urgențe abdominale ………………………….. 5– Puncția – spălătura peritoneală ……………………………. 4– Sutura ulcerului perforat …………………………………. 2– Drenaj peritoneal multiplu și drenaj – spălătură …………….. 2
c/OPERAȚII– Participare ca ajutor și prim – ajutor
Caietul de stagiu
Caietul de stagiu va cuprinde un număr de aproximativ 400 de rubrici în care se vor menționa activitățile și manevrele practicate precum și intervențiile operatorii efectuate în perioada diverselor stagii autentificate prin semnătura îndrumătorului de rezidențiat. Cadrele medicale îndrumătoare au obligația să asigure rezidenților, în limita activităților chirurgicale din clinică, condițiile pentru efectuarea baremului stabilit.
Neîndeplinirea acestui barem, din cauza îndrumătorilor atrage reevaluarea posibilităților clinicilor de a forma rezidenți iar neîndeplinirea lui din cauza rezidentului atrage, după sine, reevaluarea acordării dreptului de a se prezenta la examenul de specialist.
Caietul rezidentului va conține:1. CV de activitate profesională și științifică2. punctajul obținut la terminarea programului „Tehnici chirurgicale de bază”3. punctajul obținut la terminarea programului „Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază”4. punctajul obținut la evaluarea scrisă la finalul fiecărui an5. evaluarea îndrumătorului direct6. formular cu numărul de manevre și tehnici efectuate (conform curricula, evaluate de îndrumătorul direct), cu precizarea:
a. fără supraveghere sau supraveghind un rezident mai tânăr
b. sub supraveghere
c. ajutând
Îndrumări pentru evaluarea rezidenților1. Fiecare procedeu din curricula va fi evaluat:
a. Nu a fost efectuată N necunoscut
b. Competent să efectueze procedeul fără supraveghere A
c. Poate necesita ajutor ocazional B
d. Poate efectua procedeul sub supraveghere C
e. Nu a putut efectua tot procedeul sub supraveghere D2. Pași de urmat în evaluarea rezidenților
a. Anamneza examenul fizic și consensul pacienților
b. Buna comunicare cu echipa operatorie
c. Pregătirea preoperatorie
d. Spălat bine, asepsie antisepsie
e. Poziționarea pacientului pe masa de operație
f. Incizie adecvată
g. Disecție atentă, în plan
h. Cunoștințe solide de anatomie
i. Familiarizat cu timpii operatori
j. Utilizează atent și eficace instrumentele
k. Folosește ajutoarele în cel mai avantajos mod
l. Buna coordonare ochi – mână
m. Manevrează țesuturile cu delicatețe și dexteritate
n. Tehnica de cusut și înnodat bună
o. Anastomoza
p. Electrocoagulare adecvată
q. Control hemostază
r. Laparorafia
s. Factor timp
t. Protocol operator12. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 3 luniI. Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică1. Sistemul de insuflare a cavității peritoneale și tehnicile alternative de creare a spațiului de lucru2. Sistemul de preluare și transmitere a imaginii3. Sistemul de irigație – aspirație4. Sistemul de electrochirurgie5. Pregătirea sălii de operație
Instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor.
Defecțiuni posibile, incidente și accidenteII. Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică1. Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază2. Instrumentar pentru situații speciale3. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului laparoscopic.
Defecțiuni posibile, incidente și accidenteIII. Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice1. Criterii generale de opțiune pentru abordul laparoscopic, indicații și contraindicații2. Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică3. Particularitățile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică și consecințele fiziopatologice ale insuflării peritoneale
Incidente și accidente intraoperatorii specifice4. Evoluția și îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică.
Complicații postoperatorii specificeIV. Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază1. Instituirea pneumoperitoneului2. Dispozitivul operator și plasarea trocarelor3. Utilizarea lanțului imagistic4. Utilizarea sistemului de electrochirurgie5. Utilizarea sistemului de irigație aspirație6. Incidente, accidente și complicații ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică (insuflare, trocarizare, mânuirea camerei, utilizarea sistemului electric, irigație aspirație)7. Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale8. Visceroliza, explorarea pentru ascita și tehnici de biopsie laparoscopică9. Tehnici de ligaturi și sutura laparoscopică10. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopicV. Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical1. Indicații și contraindicații2. Abdomenul acut chirurgical3. Abdomenul acut netraumatic4. Gesturi terapeutice de bază în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj și drenaj. Atitudinea în ulcerul perforatVI. Colecistectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnică operatorie4. Dificultăți, incidente și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Colangiografia intraoperatorie7. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVII. Apendicectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnică operatorie4. Dificultăți, incidente, și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVIII. Barem minimal de activități practice1. Asistarea la desfășurarea operațiilor laparoscopice în direct – 202. Activitate ca instrumentar în echipa operatorie – 103. Mânuirea telescopului – 104. Ajutor în echipa operatorie – 105. Intervenții efectuate ca prim operator: explorări, (3 op.),
Colecistectomii (4 op.), apendicectomii (3 op.).IX. Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică.
Posibilități:– Teste cu răspunsuri multiple– Examen oral– Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator– Apreciere întocmită de instructor/tutorele de practică
CHIRURGIE GENERALĂ
6 ANI
ANUL I | CHIRURGIE GENERALĂ | 11 ½ LUNI |
BIOETICĂ | ½ LUNĂ | |
ANUL II | ATI | 2 LUNI |
TRAUMATOLOGIE | 4 LUNI | |
CHIRURGIE VASCULARĂ | 4 LUNI | |
CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE | 3 LUNI | |
ANUL III | ||
CHIRURGIE TORACICĂ | 4 LUNI | |
CHIRURGIE UROLOGICĂ | 3 LUNI | |
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ DIGESTIVĂ | 4 LUNI | |
ANUL IV | NEUROCHIRURGIE | 3 LUNI |
CHIRURGIE GINECOLOGICĂ | 3 LUNI | |
CHIRURGIE DE URGENȚĂ | 6 LUNI | |
ANUL V | CHIRURGIE GENERALĂ | 9 LUNI |
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ | 3 LUNI | |
ANUL VI | CHIRURGIE GENERALĂ | 12 LUNI |
N. B. În anul V sau VI de pregătire se va efectua modulul de Chirurgie laparoscopică cu durata de 3 luni.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
(la 07-09-2017, sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
(la 07-09-2017, sintagma: Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
1. Definiție
Chirurgia orală și maxilo-facială cuprinde tratamentul chirurgical al părților moi cervico-faciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporomandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale.
Specialitatea cuprinde 2 părți:
a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale:
● chirurgia endodontică
● chirurgia preprotetică
● accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare
● traumatisme dento-parodontale
● chirurgia parodontală
● inserarea implanturilor dentare
b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare, diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale etc.2. Durata: 5 ani (cu dublă licență:Medicină Generală/Medicină Dentară)
În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene, specialiștii în chirurgia orală și maxilo-facială trebuie să posede o dublă licență, cea de absolvent al Facultății de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generală.
În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia orală și maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultății de Medicină (care își completează studiile de medicină dentară).
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, în afara cărora sunt prevăzute si 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizata prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă în specialitate.3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate.3A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an3A.3. Stagiul de chirurgie orală și maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săptămâni (anii II, III, IV, V).
În secțiile clinice acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie orală și maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității.3A.4. Stagiul de O.R.L.: 2 luni3A.5. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3A.6. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună3A.7. Stagiul de Bioetică 2 săptămâni3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat
Anul I: Chirurgie generală 12 luni
Anul II: Chirurgie orală și maxilo-facială 12 luni
Anul III: Chirurgie orală și maxilo-facială 12 luni
Anul IV: Chirurgie orală și maxilo-facială 12 luni
Anul V: Chirurgie orală și maxilo-facială 5 1/2 luni
O.R.L.: 2 luni
Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni
Neurochirurgie: 1 lună
Bioetică 2 săptămâni4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I
Cuprinde stagiu de Chirurgie generală: 12 luni4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 200 ore
Cursuri: 70 ore1. Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală: 4 ore2. Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui: 2 ore3. Tehnici de drenaj: 2 ore4. Tehnici de sutură: 2 ore5. Tehnica pansamentului: 2 ore6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice: 4 ore7. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul): 2 ore8. Tehnici de anestezie loco-regională: 2 ore9. Resuscitarea cardiorespiratorie: 4 ore10. Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală: 4 ore11. Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge: 2 ore12. Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic): 4 ore13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe): 2 ore14. Tehnica pleurotomiei: 2 ore15. Tehnica gastrostomiei: 2 ore16. Tubajul și spălătura gastrică: 2 ore17. Sondajul vezical: 2 ore18. Examenul unui bolnav politraumatizat: 4 ore19. Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament): 4 ore20. Principii de tratament în politraumatisme: 4 ore21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală: 2 ore22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale): 4 ore24. Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide: 2 ore
Prezentări de caz: 80 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore4.1.2. Pregătire practică:1. Participare la:– tiroidectomii subtotale: 2– tiroidectomii totale: 2– tratamentul chirurgical al megaesofagului: 2– gastrostomii: 5– pleurotomii: 2– apendicectomii: 10– colecistoctemii: 102. Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale:– chirurgia reconstructivă vasculară– urgențe (camera de gardă) la:– politraumatizați:10– traumatisme toracice:10– traumatisme abdominale:103. Manopere:– abord venos periferic: 40– aspirații și spălături gastrice:10– cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă): 10– tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor: 54.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole4.2. Anul II
Cuprinde stagiu de chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni4.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 210 ore
Cursuri: 80 ore1. Anatomia capului și gâtului: 10 ore2. Probleme generale ale chirurgiei orale și maxilo-faciale: 4 ore– particularitățile chirurgiei orale și maxilo-faciale– examenul clinic oral și maxilo-facial3. Probleme de anestezie-reanimare în chirurgia orală și maxilo-facială: 4 ore– anestezia generală în chirurgia orală și maxilo-facială– reanimare și reechilibrare funcțională în chirurgia orală și maxilo-facială– anestezia loco-regională și locală: substanțe, tehnici, accidente și complicații4. Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații: 4 ore5. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice: 4 ore5. Chirurgie endodontică: 4 ore6. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice: 4 ore7. Chirurgia proprotetică: 4 ore8. Incluzia dentară și patologia erupției dentare: 6 ore9. Infecțiile părților moi orale și maxilo-faciale: 4 ore– generalități, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologică– supurații periosoase10. Implantologie orală: 10 ore11. Atitudinea terapeutică față de pacienții cu afecțiuni generale asociate: 20 ore12. Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative din sfera oro-maxilo-facială: 2 ore
Prezentări de caz: 80 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore4.2.2. Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 1502. Extracții chirurgicale: 1503. Extracții alveoloplastice cu protezare imediată: 44. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție: 155. Odontectomii molari de minte inferiori: 306. Odontectomii canini superiori: 57. Odontectomii, alți dinți incluși: 38. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică: 29. Rezecții apicale: 3010. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional): 211. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 512. Gingivectomie: 213. Operații parodontale cu lambou: 314. Gingivoplastii: 316. Intervenții chirurgicale proprotetice în:– mucoasa subțire: 2– creasta gingivală balantă: 2– fibromatoză tuberozitară: 1– hiperplazie epitelio-conjunctivă: 6– deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale: 6– bride vestibulare și paralinguale: 4– îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale): 2– regularizări de creastă: 3– plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare: 217. Deschiderea de supurații periosoase: 204.2.3. Barem de promovare a anului II de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.3. Anul III
Cuprinde stagiu de chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni4.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 194 ore
Cursuri: 64 ore1. Traumatologie oro-maxilo-facială: 10 ore– plăgile părților moi orale și maxilo-faciale: particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitiv– șocul și reanimarea în traumatismele orale și maxilo-faciale– fracturile mandibulei– fracturile maxilarului– fracturile orbito-zigomatice– fracturile asociate2. Infecțiile orale și maxilo-faciale: 10 ore– supurațiile lojilor superficiale– supurațiile lojilor profunde și supurațiile difuze– particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copii– osteita și osteomielita maxilarului și mandibulei– necroza maxilarelor– infecțiile specifice orale și maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicoza– limfadenite acute și cronice3. Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare: 4 ore4. Tumorile benigne ale părților moi: 10 ore– pseudotumori– tumori benigne epiteliale– tumori benigne mezenchimale– chisturile părților moi– chisturi și fistule5. Tumorile benigne osoase: 6 ore– tumori neodontogene: osteogene, non-osteogene– tumori odontogene: epiteliale, mezenchimale– chisturile oaselor maxilare: odontogene, neodontogene6. Patologia glandelor salivare: 10 ore– infecțiile glandelor salivare– traumatismele glandelor salivare– litiaza salivară– tumorile benigne și maligne ale glandelor salivare– sialozele7. Patologia articulației temporo-mandibulare: 6 ore– sindroame disfuncționale temporo-mandibulare– artropatiile acute și cronice temporo-mandibulare– traumatismele articulației temporo-mandibulare– luxațiile articulației temporo-mandibulare– constricția mandibulei– anchiloza temporo-mandibulară8. Osteodistrofiile maxilarelor: 2 ore– osteita fibroasă– boala Recklinghausen– boala Paget– Leontiasis ossea9. Osteopatii în bolile de sistem cu localizare orală și maxilo-facială: 2 ore10. Durerea în teritoriul maxilo-facial: 4 ore
Prezentări de caz: 80 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore4.3.2. Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:1. Rezecții apicale: 302. Deschiderea de supurații periosoase: 103. Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare la copii și adulți: 104. Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă: 105. Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței: 106. Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare orală și maxilo-facială: 107. Cura radicală a chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților: 68. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului oral și ale gingiei: 59. Extirparea tumorilor endoosoase sau mandibulare cu păstrarea continuității osoase:210. Extirpare de calculi salivari din canalul Warthon sau Stenon: 211. Extirpare de tumori ale glanedlor salivare mici din vălul moale, boltă, obraz și planșeu oral: 212. Reducerea nechirurgicală a luxației de articulație temporo-mandibulară: 2
Intervenții de dificultate medie:1. Deschidere de abcese ale lojilor superficiale: 102. Deschidere de supurații ale lojilor profunde ale feței și gâtului (fosa infratemporală, spațiul laterofaringian, loja marilor vase): 103. Deschidere de supurații difuze ale planșeului oral sau feței: 34. Deschiderea supurațiilor limfonodulilor feței și gâtului: 105. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare: 56. Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC): 37. Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară: 38. Plastia comunicării oro-sinuzale: 39. Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilarelor: 210. Corticotomia în osteomielita maxilarelor: 211. Tratamentul primar și secundar al plăgilor orale și cervicofaciale: 2012. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice: 513. Osteosinteza cu sârmă sau plăcuțe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale: 514. Ligatura arterei carotide externe: 315. Traheotomie: 34.3.3. Barem de promovare a anului III de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.4. Anul IV– chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni4.4.1. Stagiul de chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 105 ore
Cursuri: 40 ore1. Tumori maligne orale și maxilo-faciale: 40 ore– Noțiuni de biologie a procesului neoplazic– Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facială– Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale– Adenopatia metastatică cervicală– Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale– Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale (I)– Tumorile maligne ale buzelor– Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucal– Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatin– Tumorile maligne ale maxilarului și mandibulei– Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale– Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială– Tumorile maligne ale glandelor salivare– Accidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT+CT)
Prezentări de caz: 40 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 25 ore4.4.1.2. Pregătire practică
Intervenții de dificultate medie:1. Submaxilectomie: 3
Intervenții de dificultate mare:1. Rezecție de platou palato-alveolar: 22. Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator: 43. Hemirezecții de mandibulă (participare): 24. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată: 55. Hemiglosectomie (participare): 56. Hemipelvectomie (participare): 57. Hemiglosopelvectomie (participare):58. Evidare cervicală supraomohioidiană: 29. Extirpare de tumoră laterocervicală: 24.4.3. Barem de promovare a anului IV de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.5. Anul V
Cuprinde stagii de:– Chirurgie orală și maxilo-facială: 5 1/2 luni– O.R.L: 2 luni– Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni– Neurochirurgie: 1 lună– Bioetică: 1/2 lună4.5.1. Pregătire teoretică: total 205 ore
Cursuri: 35 ore1. Plastia reconstructivă în chirurgia orală și maxilo-facială: 20 ore– fiziopatologia lambourilor– clasificarea metodelor de plastie reconstructivă– tipuri de închidere primară– grefe de piele– lambouri locale– lambouri loco-regionale pediculate– lambouri liber vascularizate– grefe osoase nevascularizate– tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic2. Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: 10 ore– prognatismul și retrognatismul mandibular– prognatismul și retrognatismul maxilar– proalveolia și proalveolodentia– ocluzia deschisă– laterodeviațiile mandibulare– anomalii asociate3. Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale: 5 ore– despicăturile labio-maxilo-palatine– malformații cranio-faciale
Prezentări de caz: 20 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 10 ore
Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist: 140 ore4.5.2. Pregătire practică
Intervenții de dificultate mare:1. Hemiglosopelvimandibulectomii (participare): 22. Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale: 23. Evidare cervicală radicală: 24. Evidare cervicală radicală modificată: 25. Parotidectomia totală sau segmentară: 26. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 27. Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor: 28. Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 29. Faringoplastii în insuficiențe velare: 210. Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 211. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție: 212. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare): 24.5.2. Stagiul de O.R.L: 2 luni4.5.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 36 ore1. Metode de explorare rino-sinuzală2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale3. Epistaxisul4. Sinuzite acute și cronice5. Complicațiile sinuzitelor6. Alergia rino-sinuzală7. Amigdalita și adenoidita acută8. Tumorile benigne ale faringelui9. Tumorile maligne laringiene10. Tumorile parafaringiene11. Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană12. Tumorile benigne laringiene13. Tumorile maligne laringiene14. Corpii străini traheo-bronșici15. Metode de explorare traheo-bronșică16. Afecțiunile urechii externe17. Tumorile benigne și maligne ale urechii18. Traumatismele urechii4.5.2.2. Pregătire practică (participare):1. Tamponament nazal anterior: 102. Tamponament nazal posterior: 103. Puncții sinuzale maxilare: 104. Reducere fracturi piramidă nazală: 25. Incizie flegmon periamigdalian: 56. Chirurgia sinuzitei maxilare: 57. Chirurgia sinuzitei etmoidale: 58. Traheotomia: 29. Traheotomii în condiții dificile: 110. Asistență la intervenții cu lasser în sfera ORL: 54.5.3. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni4.5.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 50 ore1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)2. Chirurgia arsului3. Arsuri asociate cu traumatisme4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)4.5.3.2. Pregătire practică (participare):1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției: 22. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate: 13. Incizii de decompresiune circumvolare: 24. Grefarea plăgilor granulare: 25. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale: 26. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele: 27. Plastii pediculate cu lambouri locale: 18. Neurorafii: 19. Plastia cu lambouri loco-regionale: 110. Plastia cu lambouri de la distanță: 111. Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului: 112. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical: 14.5.4. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună4.5.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 20 ore1. Examen clinic neuro-chirurgical2. Traumatisme craniocerebrale3. Diagnosticul și tratamentul comelor4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară4.5.4.2. Pregătire practică1. Examene clinice neurochirurgicale: 102. Puncții rahidiene lombare: 2 (patricipare):3. Puncții rahidiene suboccipitale: 2 (participare)4. Neurorafie: 2 (participare)4.5.5. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună
Tematică curs (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțămîntul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Liberertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică4.5.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore4.5.6. Barem de promovare a anului V de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator
CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
● ANUL I: CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 12 luni
● ANUL II: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.2) 12 luni
● ANUL III: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.3) 12 luni
● ANUL IV: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.4) 12 luni
● ANUL V: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.5) 5 1/2 luni
OTORINOLARINGOLOGIE (I.6) 2 luni
CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI RECONSTRUCTIVĂ (I.7) 3 luni
NEUROCHIRURGIE (I.8) 1 lună
BIOETICĂ (I.9) 2 săptămâni
ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | |||||
STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 |
–––-
Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie orală și maxilo-facială a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 2 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE PEDIATRICĂ
DEFINIȚIE
Chirurgia pediatrică este specialitatea, care are ca obiect de studiu patologia chirurgicală a vârstei copilăriei (0 – 16 ani sau elevi ce au depășit vârsta de 16 ani, până la terminarea studiilor), cu excepția patologiei ortopedice, neurochirurgicale și cardiovasculare a copilului.
ORGANIZARE
Specializarea în chirurgie pediatrică se poate obține de absolvenți cu licență, ai facultăților de medicină acreditate, în urma promovării concursului de admitere în rezidențiat, în limita locurilor disponibile pentru această specializare, la un moment dat.
Specializarea în chirurgie pediatrică se realizează în clinicile de chirurgie pediatrică ale universităților de medicină, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a șefului de clinică și a echipei de medici/cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire și activitatea practică a rezidenților.
Dobândirea și evaluarea cunoștințelor din domeniul științelor fundamentale, trunchiului comun de pregătire pentru toate specialitățile chirurgicale, de către rezidenții de chirurgie pediatrică, se realizează în cadrul catedrelor/disciplinelor respective. Evaluarea cunoștințelor se face la finalul fiecărui an de pregătire sub forma unui test grilă.
Durata stagiului de pregătire (rezidențiat), în vederea obținerii titlului de medic specialist în chirurgie pediatrică este de 5 ani.
ARIA DE CUPRINDERE A DISCIPLINELOR DE STUDIU
Propedeutica:
Obiectiv: dobândirea de cunoștințe fundamentale din următoarele domenii:– biochimie– fiziologie– embriologie– anatomie topografică– histologie– farmacologie– patologie generală
Chirurgie Generală
Obiectiv: dobândirea de cunoștințe în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul pre, intra și postoperator al principalelor afecțiuni chirurgicale ale adultului,– anatomie patologică– chirurgie generală– imagistică– radioterapie– anestezie-terapie intensivă
Chirurgie Pediatrică
Obiectiv: dobândirea de cunoștințe teoretice și practice cu privire la îngrijirea pre și postoperatorie (inclusiv terapie intensivă) și tratamentul chirurgical al maladiilor chirurgicale ale fătului, nou-născutului și copilului,– chirurgie plastică– chirurgie neo-natală– chirurgie toracică– urologie– pediatrie generală– imagistică și radioterapie.
PREGĂTIREA TEORETICĂ – PLAN DE STUDIU (200 ore/an – cursuri, seminarii, prezentări de caz)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (cursuri, seminarii prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 7080% fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (logbook), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Anul I– biochimie– fiziologie– embriologie– anatomie topografică– histologie– chirurgie generală– pediatrie– chirurgie pediatrică– statistică medicală
Anul II– farmacologie– fiziopatologie– imunologie– genetică– chirurgie generală– anestezie – terapie intensivă– imagistică medicală– neonatologie– chirurgie pediatrică
Anul III– anatomie patologică– chirurgie generală– pediatrie– chirurgie pediatrică– imagistică medicală
Anul IV– chirurgie generală– pediatrie – oncologie pediatrică– chirurgie plastică– chirurgie toracică– chirurgie pediatrică– chirurgie laparoscopică
Anul V– obstetrică – ginecologie– urologie– ortopedie pediatrică– diagnosticul prenatal al malformațiilor– neonatologie – terapie intensivă neonatală– chirurgie prenatală– chirurgie neonatală
Stagiul practic de chirurgie pediatrică se realizează în clinicile de chirurgie pediatrică, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a șefului de clinică și a echipei de medici/cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire și activitatea practică a rezidenților.
STRUCTURA STAGIILOR – durata: 5 ani– pediatrie – 3 luni,– neonatologie – 1 lună,– bioetică – 2 săptămâni,– chirurgie generală – 5 și 1/2 luni,– chirurgie toracică – 1 lună,– chirurgie plastică – 1 lună– chirurgie vasculară – 1 lună– ortopedie pediatrică – 3 luni– chirurgie pediatrică – 3 ani și 8 luni.
Titlul de medic specialist în chirurgie pediatrică se obține în urma unui examen final, teoretic (test grilă) și practic (prezentare de caz și probă operatorie), susținut la sfârșitul celor 5 ani de pregătire în fața unei comisii de specialitate. Examenul trebuie să includă și susținerea unei teze de absolvire.
Pentru a putea fi admis la examenul final, rezidentul de chirurgie pediatrică trebuie să facă dovada:– că a absolvit cursul teoretic,– că a participat nemijlocit la actele medicale cuprinse în planul de studiu,– că a efectuat cel puțin 50 de intervenții chirurgicale de mare dificultate (M), dintre care 10% ca prim operator,– că a efectuat cel puțin 100 de intervenții chirurgicale de medie dificultate (m), dintre care 20% ca prim operator,– că a efectuat cel puțin 200 de intervenții de mică chirurgie (mc), dintre care 30% ca prim operator,– că a participat la elaborarea a cel puțin 20 lucrări/studii de specialitate publicate/ prezentate în cadrul unor manifestări științifice acreditate EMC.
CONȚINUTUL STAGIILOR
Chirurgie generală (90 ore)
Tematica prelegerilor1. Asepsia, antisepsia2. Șocul3. Pancreatita acută4. Colecistita acută5. Ulcerul gasto-duodenal6. Esofagita postcustică7. Hernia inghinală și femurală8. Varicocelul9. Elemente de laparoscopie10. Sutura mecanică
Baremul activităților practice1. Cura herniei inghinale – 12. Cura herniei femurale – 13. Rezecția de ileon cu anastomoză – 14. Rezecția de colon cu anastomoză – 15. Colecistectomie – 16. Colostomie – 17. Ileostomie – 18. Apendicectomie laparoscopică – 39. Cura panarițiului – 510. Rezecție gastrică – 111. Cura varicocelului – 1
Neonatologie
Tematica prelegerilor:1. Diagnosticul antenatal2. Urgențe respiratorii neonatale3. Insuficiență renală la nou-născut4. Tratamentul durerii la nou-născut5. Elemente de fiziologie și fiziopatologie ale prematurului
Chirurgie toracică (30 ore)
Tematica prelegerilor:1. Deformările toracice2. Tumorile pulmonare3. Supurațiile pleuro-pulmonare4. Chistul hidatic pulmonar5. Tumorile mediastinale
Baremul activităților practice:1. Puncție pleurală – 52. Pleurotomie – 23. Decorticare pulmonară – 14. Chistotomie cu extragerea membranei proligere – 15. Extirpare de tumori pulmonare sau mediastinale – 1
Chirurgie plastică (30 ore)
Tematica prelegerilor:1. Tratamentul arsurilor2. Principiile corectării malformațiilor faciale și ale membrelor3. Principiile neurorafiei și tenorafiei
Baremul activităților practice1. Pansamente, arsuri – 32. Neurorafie – 23. Tenorafie – 24. Corectare sindactilie – 15. Grefa de piele liberă – 16. Grefa de piele pediculată – 1
Chirurgie vasculară (30 ore)
Tematica prelegerilor:1. Arterita2. Anevrismele3. Insuficiența arterială periferică4. Insuficiența venoasă periferică5. Principiile suturii vasculare
Baremul activităților practice1. Descoperire de venă periferică – 32. Cateterism de venă centrală /periferică – 33. Anastomoza vasculară – 24. Ligatura canal arterial – 1
Ortopedie pediatrică (50 ore)
Tematica prelegerilor – principii de diagnostic și tratament în:1. Traumatologie2. Scolioze3. Hemo și hidrartroza de genunchi4. Luxația congenitală de șold5. Piciorul strâmb congenital6. Osteomielita acută7. Artritele acute
Baremul activităților practice:1. Puncție articulară – 22. Incizie-drenaj în osteomielita acută – 13. Reducere ortopedică de fracturi de oase lungi și imobilizare în aparat gipsat – 34. Osteosinteză fractură diafizară – 1
Bioetică (20 ore curs + 20 ore seminar)
Tematica prelegerilor:1. Introducere în bioetică:
a. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.
b. Contextul apariției bioeticii
c. Definirea bioeticii
d. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
e. Teorii și metode în bioetică2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii:
a. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
b. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
c. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală, suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)3. Relația medic-pacient
a. Valori ale relației medic-pacient
b. Paternalism versus autonomie
c. Modele ale relației medic-pacient
d. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate4. Relația medic-pacient
a. Consimțământul informat
b. Confidențialitatea în relația medic-pacient
c. Relația medic-pacient minor
d. Acte normative care reglementează relația medic-pacient5. Greșeli și erori în practica medicală
a. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
b. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice
c. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală6. Probleme etice la începutul vieții
a. Libertatea procreației
b. Dileme etice în avort
c. Etica reproducerii umane asistate medical
d. Probleme etice în clonarea reproductivă7. Probleme etice la finalul vieții
a. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
b. Probleme etice în stările terminale
c. Tratamente inutile în practica medicală
d. Eutanasia și suicidul asistat
e. Îngrijiri paliative8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
a. Donarea de organe de la cadavru
b. Donarea de organe de la persoana vie
c. Etica acordării de resurse în transplant9. Probleme etice în genetică și genomică
a. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
b. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
c. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
d. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
e. Terapia genică
f. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice10. Etica cercetării pe subiecți umani.
a. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
b. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecții umani
c. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
d. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
e. Comitetele de etică a cercetării
f. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Tematica seminariilor:1. Ilustrarea prin cazuri particulare a principiilor și teoriilor în bioetică.2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică.
a. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
b. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
c. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
a. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
b. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
c. Rolul comunicării în relația medic – pacient4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
a. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri
b. Drepturile pacienților – discutare de cazuri
c. Rolul comitetelor de etică din spitale5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
a. Delimitarea noțiunii de malpraxis
b. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
c. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale6. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete10. Discutarea unor probleme etice în cercetarea pe subiecți umani pe baza unor cazuri concrete
Chirurgie pediatrică (700 ore)
Tematica prelegerilor:1. Despicăturile labio-velo-palatine2. Fistulele și chisturile congenitale ale gâtului3. Torticolisul muscular congenital4. Malformațiile bronho-pulmonare5. Chistul hidatic pulmonar6. Supurațiile pleuro-pulmonare7. Infecțiile mediastinale8. Arsurile și stenozele cicatriceale ale esofagului9. Hernia diafragmatică congenitală10. Hernia hiatală11. Tumorile mediastinale și pleuro-pulmonare12. Malformațiile congenitale ale esofagului13. Cardiospasmul14. Stenoza hipertrofică de pilor15. Ocluziile neo-natale16. Patologia diverticulului Meckel17. Invaginația intestinală18. Abdomenul acut19. Peritonita și ileusul meconial20. Anomalii de peristaltică intestinală21. Megacolonul congenital22. Malformațiile ano-rectale23. Hemoragiile digestive superioare24. Hemoragiile digestive inferioare25. Chistul hidatic hepatic26. Icterle neo-natale. Malformațiile de căi biliare27. Traumatismele abdominale28. Tumorile abdominale ale copilului29. Omfalocelul și gastroschizisul și alte anomalii ale regiunii ombilicale30. Patologia canalului peritoneo-vaginal31. Polipoza recto-colică32. Hidronefroza33. Megaureterul34. Refluxul vezico-ureteral35. Extrofia de vezică. Epispadias36. Valvele congenitale ale uretrei posterioare37. Litiaza urinară38. Tumorile renale39. Hipospadias40. Ambiguitatea genitală41. Testiculul necoborât42. Sindromul de scrot acut43. Torsiunile de anexă44. Fimoza45. Hidrocolpos. Hematocolpos46. Tumorile tractului urinar47. Tumorile genitale48. Varicocelul49. Enurezis50. Incontinența de urină
Baremul activităților practice1. Denudare și cateterizare venoasă – m2. Sutura de plagă superficială -mc3. Apendicectomie – m4. Cura herniei inghinale, hidrocelului, chistului de cordon – m5. Circumcizie – mc6. Pleurotomie – mc7. Tenorafie – m8. Cura chistului sinovial – mc9. Excizie hemangiom cutanat – m/M10. Corectare torticolis muscular – m11. Traheostomie – m12. Gastrostomie – m/M13. Pilorotomie extramucoasă – m14. Cistostomie – m15. Orhiopexie – m/M16. Nefrostomie – M17. Ureterostomie – M18. Plastie cutanată cu grefă de piele liberă -m19. Neurorafie – M20. Excizia de fistule și chiste ale gâtului – m21. Ileostomie – M22. Colostomie – M23. Splenectomie – M24. Hepatorafie – M25. Cura omfalocelului – M26. Cura herniei ombilicale – m27. Cura varicocelului – m28. Rezecție intestinală cu anastomoză – m29. Cura hipospadias-ului – M30. Biopsie ganglion periferic – m31. Corectare despicătura labio-velo-palatină – M32. Pieloureteroplastie – M33. Pielolitotomie – M34. Ureterolitotomie – M35. Cistolitotomie – m36. Reimplantare uretero-vezicală – m37. Extirparea teratomului sacrococcigian – M38. Chistotomie cu extragerea membranei proligere – M39. Lobectomie – M40. Esofagostomie – m/M41. Anastomoza esofagiană în atrezie esofagiană – M42. Fundoplicatura Nissen – M43. Corectare malformație ano-rectală joasă – M44. Corectare malformație ano-rectală înaltă – M
CHIRURGIE PEDIATRICĂ
5 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ– pediatrie – 3 luni (1)– neonatologie – 1 lună (2)– bioetică – 2 săptămâni (3)– chirurgie generală – 5 și 1/2 luni (4)– chirurgie toracică – 1 lună (5)– chirurgie plastică – 1 lună (6)– chirurgie vasculară – 1 lună (7)– ortopedie pediatrică – 3 luni (8)– chirurgie pediatrică – 3 ani și 8 luni (9)
ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | |
STAGIUL | 1, 2, 3, 4, 5, 6 | 7, 8, 9 | 9 | 9 | 9 |
––
Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie pediatrică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
Definiția specialității
Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă este o specialitate chirurgicală cu caracter interdisciplinar care tratează pacienți cu defecte sau deformități congenitale sau dobândite. Defectele dobândite pot rezulta în urma bolilor sistemice, a traumatismelor, a arsurilor, a patologiei tumorale, degenerative sau a îmbătrânirii.
Obiectivul specialității este restaurarea sau îmbunătățirea funcției și a aspectului prin proceduri corectoare și sau reconstructive.
Aceasta este definiția actuală, conform UEMS/EBOPRAS
In extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul și tratamentul chirurgical al:– Arsurilor (indiferent de mecanismul acestora) și a sechelelor postcombustionale– Traumatismelor însoțite de distrugere de părți moi (leziuni extensive tegumentare, scheletice, tendinoase, vasculo-nervoase)– Chirurgia mâinii (leziuni posttraumatice, sindroame de compresie, afecțiuni cronice sau sechele postoperatorii)– Patologia tumorală cutanată și de părți moi– Malformațiilor congenitale– Suferințe estetice
Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă folosește în afara tehnicilor chirurgicale nespecializate și tehnici caracteristice: transplantarea și transferul tisular, dintre care unele microchirurgicale1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.
NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 6 |
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 16 |
MODULUL 1 | CHIRURGIE GENERALĂ |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 LUNI |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ORE/LUNĂ (120 ore) |
MODULUL 2 | ORTOPEDIE |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 15 ORE/LUNĂ (30 ore) |
MODULUL 3 | CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore |
MODULUL 4 | NEUROCHIRURGIE |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 15 ore |
MODULUL 5 | ORL |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 15 ore/lună |
MODULUL 6 | CHIRURGIE OMF |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 15 ore/lună |
MODULUL 7 | RECUPERARE MEDICALĂ |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
MODULUL 8 | DERMATOLOGIE |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 SĂPTĂMÂNI |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
MODULUL 9 | CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 6 SĂPTĂMÂNI |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 5 ore/săptămână |
MODULUL 10 | GINECOLOGIE |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
MODULUL 11 | UROLOGIE |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
MODULUL 12 | ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 LUNI |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
MODULUL 13 | OFTALMOLOGIE |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 1 LUNĂ |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 20 ore/lună |
MODULUL 14 | MEDICINĂ LEGALĂ |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore/săptămână |
MODULUL 15 | BIOETICĂ |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 2 SĂPTĂMÂNI |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore/săptămână |
MODULUL 16 | CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 48 LUNI (4 ANI) |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 10 ore/lună |
Total ore pregătire teoretică | CONFORM CURRICULEI |
Total ore pregătire practică | CONFORM CURRICULEI |
MODULUL I ANUL I
CHIRURGIE GENERALĂ
Durata: 6 luni
Nr. Ore curs: 120
Nr. Ore practică: 720
TEMATICA1. Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale2. Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic3. Principii de asepsie și antisepsie4. Principii de sterilizare5. Principii de antibioprofilaxie6. Principii de tratament medicamentos în infecții7. Principii de electrochirurgie8. Principii generale de incizie și sutură9. Materiale de sutură și ligatură10. Fiziopatologia vindecării plăgilor11. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor12. Cicatricea retractilă13. Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator14. Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale15. Hemoragia postoperatorie – cauze, principii generale de tratament16. Traumatismele toraco-abdominale17. Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul.18. Patologia chirurgicală ano-perianală, reconstrucția sfincterului anal19. Defecte parietale abdominale20. Traumatismele cranio-cerebrale21. Politraumatismele22. Abdomenul acut chirurgical23. Defectele parietale abdominale24. Elemente de semiologie chirurgicală, examenul clinic general și local25. Șocul hemoragic26. Infecțiile de părți moi – conduita terapeutică27. Noțiuni de antibioterapie/antibioprofilaxie, infecțiile nosocomiale,28. Managementul pacientului chirurgical; parametrii de monitorizare postoperatorie29. Sutura tegumentară: material de sutura/ligatura disponibile, modul de selecție, principii, tipuri de sutură, complicații imediate și tardive ale plăgilor tegumentare, vindecarea chirurgicală a plăgii30. Rolul investigațiilor imagistice în specialitățile chirurgicale31. Noțiuni generale de oncologie chirurgicală, terapii adjuvante, urmărirea postoperatorie – chirurgia neoplasmului mamar
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE:
După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește– Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.– Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat)– Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului– Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie/antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia– Abilitatea de a participa ca observator la intervenții chirurgicale, fără să desterilizeze masa operatorie sau personalul– Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de bază de incizii, tehnici de bază de sutură, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutură– Incizii de evacuare pentru infecții localizate de părți moi.– Recunoașterea urgențelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management eficient al cazului– Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chirurgia generală
Activități practice:
Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– Tușeu rectal/tușeu vaginal– Cateterizarea venoasă periferică– Montarea unei perfuzii– Paracenteza– Toracocenteza– Debridare plagă– Incizii tegumentare– Sutură plagă– Nursingul colostomei– Cateterism vezical și suprimarea sondei– Suprimarea materialului de sutură– Efectuarea ligaturii hemostatice intraoperator– Pansamentul plăgii posttraumatice– Recoltarea probelor biologice pentru examen bacteriologic
REZULTATE AȘTEPTATE
În urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesare dobândirea următoarelor competente teoretice și practice minim acceptabile
Aspecte teoretice1. Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală2. Managementul pacientului chirurgical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice3. Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat4. Abordarea multidisciplinară a pacientului5. Principii de management al abdomenului acut chirurgical6. Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală7. Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic8. Principii de tratament al infecțiilor localizate de părți moi9. Conduita intraoperatorie corespunzătoare
Aspecte practice1. Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice)2. Urmărirea evoluției pacientului chirurgical3. Incizii tegumentare4. Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură5. Managementul plăgilor6. Cunoașterea conduitei intraoperatorii: izolarea pacientului, instrumentarul chirurgical, tehnici de sutură, ligatură, hemostază electrică.
MODULUL II ANUL I
ORTOPEDIE – 2 LUNI
Nr. Ore curs: 30 ore
Nr. Ore practică: 250 ore
TEMATICA1. Traumatismele părților moi extrascheletale2. Fracturi și luxații ale membrelor3. Fracturi ale coloanei vertebrale, bazinului4. Amputațiile coapsei5. Amputațiile gambei6. Politraumatismele7. Tratamentul pseudoartrozelor și a întârzierii de consolidare8. Malformații congenitale ale membrelor9. Materiale de osteosinteza10. Principii de tratament în fracturile închise/deschise ale membrelor11. Principii de tratament în fracturile închise ale membrelor12. Trombembolismul pulmonar: profilaxia TEP13. Sindromul de compartiment: diagnostic, conduita terapeutică, urmărire postoperatorie14. Materiale protetice15. Situații particulare: Osteo-artrita septică; defectele de părți moi în asociere cu fracturile, extruzia materialului de osteosinteza;16. Anatomia și fiziologia chirurgicală a osului, a articulației17. Investigații imagistice în ortopedie
Activități practice1. Reducerea luxațiilor2. Reducerea fracturilor și tratamentul ortopedic3. Montarea extensiei continue transscheletice4. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare5. Principii de imobilizare și realizare a atelelor termoplastice sau de ghips
Obiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifica pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora.
Rezultate așteptate:
Cunoștințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgent al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteza și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor
Competente practice:– Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii– Reducerea luxațiilor și a fracturilor– Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor– Cunoașterea instrumentarului specific necesar osteosintezei– Tratamentul anticoagulant în profilaxia TEP– Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic– Recunoașterea sindromului de compartiment– Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie– Suprimarea materialului de osteosinteza (brose centromedulare)
MODULUL III ANUL I
CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ – 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practică: 120 ore
Tematica1. Particularități în abordarea pacientului chirurgical de vârsta pediatrica2. Urgente chirurgicale în pediatrie3. Malformații congenitale la copil la nivelul extremității cefalice4. Malformații congenitale la copil la nivelul membrelor5. Particularități ale cicatrizării la copil6. Conduita terapeutică în fracturi și luxații la copil7. Malformații congenital ale sistemului urinar8. Particularități morfofuncționale ale sistemului locomotor la copil și noțiuni de traumatologie pediatrică9. Malformații congenitale ale toracelui10. Patologia tumorală la copil
Activitate practică:– Efectuarea anamnezei, completarea FOCG la pacientul pediatric– Urmărirea postoperatorie la copil– Reducerea fracturilor/luxațiilor– Tehnici de menținere a reducerii prin metode ortopedice
Rezultate așteptate: La promovarea modulului cunoștințele minim acceptate sunt:
Competente teoretice:– Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică– Particularități ale evoluției postoperatorii la copil– Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate
Competențe practice:– Urmărirea postoperatorie la copil
MODULUL IV AN I
NEUROCHIRURGIE – 1 LUNĂ
Nr. Ore curs 15 ore
Nr. Ore practică 125 ore
Tematica1. Traumatismele cranio-cerebrale2. Traumatismele vertebro-medulare3. Neuropatii compresive periferice4. Investigații imagistice aplicabile în NCH (CT, IRM)5. Urgențe medico-chirurgicale în neurochirurgie (diagnostic, conduita terapeutică)
Activitate practică:– Anamneza, examen clinic, completarea foilor de observație– Participarea la intervenții chirurgicale neurochirurgicale ca observator/ajutor– Interpretarea rezultatelor CT/IRM
Rezultate așteptate: La finalul stagiul, candidatul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului.
Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și masurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Se dorește participarea la intervenții chirurgicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor.
MODULUL V AN I
ORL – 2 LUNI
Nr. Ore curs 30 ore
Nr Ore practică 250 ore
Tematica1. Traumatismele nasului2. Traumatismele pavilionului auricular3. Reconstrucția nasului4. Reconstrucția pavilionului auricular5. Fracturile oaselor nazale6. Tumori ale părților moi ale nasului și pavilionului auricular7. Rinocorecția8. Tratamentul disfuncțiilor funcționale ale nasului9. Anatomia și fiziologia nasului10. Traheostomia11. Tehnici imagistice specifice
Activitate practică1. Tratamentul epistaxisului2. Anestezii loco-regionale pentru intervențiile chirurgicale la nivelul piramidei nazale3. Reducerea fracturilor oaselor nasului4. Traheostomia5. Tratamentul deviațiilor de sept6. Tratamentul hipertrofiei cornetelor nazale și a rinitei
Rezultate așteptate:
La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască anatomia și fiziologia normală a piramidei nazale, intervențiile în urgență în cazul traumatismelor nazale/de pavilion auricular, investigațiile de specialitate în OR, noțiuni de reconstrucție în defectele totale sau parțiale ce implică nasul/regiunea auriculară.
Din punct de vedere practic se consideră necesară efectuarea tamponamentului nazal anterior, diagnosticul clinic și imagistic al fracturilor de piramidă nazală, asistarea la o intervenție de reducere și menținere a reducerii în fracturile cu deplasare de piramidă nazală, participarea în calitate de observator/operator la o traheostomie de necesitate.
MODULUL VI ANUL II
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ – 2 luni
Nr. Ore curs 30 ore
Nr. Ore practică 250 ore
Tematica1. Traumatismele părților moi la nivelul feței2. Traumatismele scheletului facial: fracturile LE FORT3. Malformații congenitale labio-palatine4. Tumorile de suprafață la nivelul feței, tumorile de mandibulă și maxilar; tumorile de parotidă5. Malformațiile congenitale ale feței6. Anestezia loco-regională în OMF7. Traumatismele cranio-cerebrale – abordarea interdisciplinare8. Leziuni dento-alveolare posttraumatice9. Investigații imagistice utile în evaluarea traumatismelor faciale10. Tehnici de reconstrucție a defectelor posttraumatice sau postexcizionale osoase și de părți moi la nivelul feței.11. Parotidectomia și paralizia de nerv facial
Activități practice:1. Reducerea și imobilizare fracturilor de mandibulă2. Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigoma3. Cateterizarea ductului lui stenon4. Cura chirurgicală a despicăturilor labio-palatine5. Cura chirurgicală a prognatismului și micrognatiei6. Anestezii locale și loco-regionale în chirurgia OMF7. Parotidectomia superficială
Obiective educaționale:
Reluarea anatomiei visecrocraniului, a malformațiilor congenitale. Deprinderea protocolului de investigații clinice și imagistice la pacientul OMF. Deprinderea principiilor de tratament în urgență al fracturilor viscerocraniului, a tipului de material de osteosinteza disponibil, importanța chirurgiei ortognatice, cunoașterea tehnicilor de anestezie loco-regională aplicabile în OMF, tehnici de reducere și menținere a reducerii în fracturile/luxațiile ATM; cunoașterea tehnicilor de reconstructive în defectele de părți moi/osoase la nivelul feței.
Rezultatele așteptate referitor la aspectele teoretice abordate:– Cunoașterea anatomiei locale– Cunoașterea atitudinii de urgent în fracturile oaselor feței– Cunoașterea tehnicilor reconstructive aplicabile în OMF– Cunoașterea principiilor de tratament în despicăturile labio-palatine– Cunoașterea tehnicilor de anestezie loco-regională în OMF
Din punct de vedere a activității practice, se consideră că activitățile practice pot fi efectuate și în calitate de ajutor, dat fiind implicațiile deosebite ale apariției complicațiilor. Sunt considerate deprinderi practice minime:– Bloc infraorbital/bloc mental– Interpretarea CT/RX în fracturile visecrocraniului– Participarea la un numai minim de 5 intervenții chirurgicale– Recunoașterea ductului lui Stenon– Principiile de paroTidectomie
MODULUL VII AN II
RECUPERARE MEDICALĂ – 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practică 120 ore
Tematica1. Noțiuni introductive în recuperarea medicală2. Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor osteo-articulare ale membrelor3. Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor nervoase periferice4. Aplicații curente ale conceptului de recuperare precoce în traumatismele complexe ale membrelor5. Terapia durerii cronice6. Recuperarea medicală în recuperarea funcțională a pacientului ars
Activitate practică:
Participarea la ședințe de recuperare a pacienților cu afecțiuni postraumatice/degenerative ale membrelor:– Evaluarea inițială a deficitului funcțional– Elaborarea unui plan etapizat de recuperare– Urmărirea în dinamică e evoluției– Obiectivarea rezultatelor prin metode specifice (creșterea mobilității, dispariția fenomenelor algice, recuperarea progresivă a sensibilității)
Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor elementare de recuperare medicală: tehnici, aplicații în patologia musculoscheletală, evaluarea inițială a pacientului, conduita terapeutică, limite, stabilirea momentului optim de întrerupere a tratamentului de recuperare și stabilirea indicației de reintervenție chirurgicală.
Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de recuperare medicală și kinetoterapie, indicațiile lor, aplicații ale acestora în recuperarea precoce, evaluarea rezultatului postoperator, diferențierea leziunilor cu indicație chirurgicală de cele care beneficiază de pe urma tratamentului de recuperare.
Abilități practice: efectuarea protocoalelor de mobilizare precoce în traumatismele membrelor
MODULUL VIII AN II
DERMATOLOGIE – 6 săptămâni
Nr. ore curs 30 ore
Nr. ore practică 180
Tematica1. Urgențe în dermatologie2. Vasculite – afecțiuni cutanate3. Infecțiile pielii și ale țesutului subcutanat4. Aplicațiile topicelor în dermatologie5. Diagnosticul pozitiv în dermatologie: examen microscopic, dermatoscopic, paraclinic6. Tumorile cutanate7. Ulcerul trofic8. Melanomul malign9. Alergodermia10. Antiageing11. Anatomia și fiziologia pielii și a anexelor
Activități practice– Examenul clinic în dermatologie– Prick-test– Tratamentul local în leziuni dermatologice– Ablația leziunilor cutanate (electrocauterizare, NO2)– Ablația chirurgicală a tumorilor cutanate– Tratamentul local în leziunile tegumentare secundare vasculitelor– Tratamentul local în celulite– Pansamentul ulcerului trofic
Obiectivele educaționale: cunoașterea leziunilor dermatologice uzuale, recunoașterea leziunilor specifice ce beneficiază în urma tratamentului conservator (leziuni vasculitice, leziuni herpetice, tumori benigne cutanate, infecții cutanate, reacții alergice)
Rezultate așteptate la finalizarea programului de pregătire:
Teoretic: cunoașterea algoritmului terapeutic în afecțiunile dermatologice de bază, cunoașterea caracteristicelor clinice sugestive pentru afecțiunile neoplazice cutanate, protocoalele actuale de diagnostic și tratament, limite de rezecție oncologică și urmărire postoperatorie.
Practic: tratamentul local cu topice al leziunilor specifice, pansamente locale în ulcerele trofice, urmărirea evoluției leziunilor cutanate, abordarea interdisciplinară a pacientului.
MODULUL IX AN II
CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ – 6 săptămâni
Nr. Ore curs 30 ore
Nr. Ore practică 180 ore
Tematica1. Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:– Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilară, brahială, radială, ulnară– Expunerea arterelor membrului inferior: femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare– Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie– Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femurale– Expunerea vaselor limfatice.2. Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară.3. Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.4. Grefe vasculare biologice și sintetice.5. Noțiuni fundamentale: Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment6. Fiziologia și fiziopatologia circulației venoase;– hemodinamica circulației venoase– incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundară– tromboza venoasă profundă– insuficiența venoasă cronică– tromboflebita.7. Fiziologia sistemului limfatic:– anatomia funcțională a sistemului limfatic– fiziologia– fiziopatologie.8. Coagularea și dereglările hemostazei:– coagularea normală– terapia anticoagulantă– agenți trombolitici– coagulopatiile și hemoragia– stări hipercoagulante.9. Sindromul Raynaud.10. Anomaliile arterio-venoase:– Malformațiile vasculare congenitale– Tumorile vasculare ale copilului – hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic– Fistulele arterio-venoase dobândite.11. Ischemia periferică acută – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.12. Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular):– Tromboza venoasă profundă– Sindromul posttrombotic– Tromboza venoasă superficială– Insuficiența venoasă cronică13. Piciorul diabetic – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.14. Limfedemul – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis.
Activități practice1. Expunerea arterelor:– poplitee– tibială anterioară– tibială posterioară– peronieră– axilară– brahială– radială/ulnară2. Expunerea venelor:– recoltarea venei safene interne– vena femurală comună– vena femurală superficială– vena cefalică– vena bazilică3. Anastomoză termino-laterală4. Anastomoză termino-terminală
Obiective educaționale: cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase cronice
Rezultate așteptate: parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.
Abilități practice: participarea la intervenții chirurgicale
Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specific
Observarea/efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală
Urmărirea postoperatorie a pacientului
Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor (tromboza, sdr de compartiment)
MODULUL X AN II
GINECOLOGIE – 1 lună
Nr. Ore curs 20 ORE
Nr. ore practică 120 ore
TEMATICA1. Anatomia și fiziologia sânului2. Anatomia organelor genitale externe3. Patologia tumorală benignă a sânului4. Elemente de oncologie a sânului5. Tratamentul chirurgical al tumorilor OGE std IV6. Reconstrucția regiunii perineale7. Chirurgia estetică a organelor genitale8. Antibioterapia anestezia în sarcină și alăptare
Activități practice:– Echografia sânului– Mamografia– Mastectomia– Evidarea ganglionară– Tehnica ganglionului santinela– Chirurgia oncologică– Urmărirea oncologică la pacienta ginecopată
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie, fiziologie a sânului și a organelor genitale externe; a noțiunilor de chirurgie oncologică a sânului, a tehnicilor de reconstrucție a sânului și a regiunii perineale
Rezultate așteptate:
Parcurgerea tematicii, completată de studiul individual înțelegerii mecanismelor fiziologice, fiziopatologice implicate în patogeneza tumorilor de sân; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în mastectomie, enumerarea tehnicilor reconstructive aplicabila în sfera ginecologică; tratamentul medicamentos uzual non teratogen
Aplicații practice
Examenul clinic al sânului
Examinarea stațiilor ganglionare ale sânului
Participarea la intervenții chirurgicale oncologice
Cunoașterea și identificarea anatomiei locale normale a sânului
MODULUL XI AN II
UROLOGIE – 2 luni
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practice 240 ore
Tematica1. Anatomia și fiziologia aparatului urinar2. Malformații congenitale ale OGE3. Hipospadiasul4. Gangrena Fournier5. Reconstrucția penisului
Activități practice:– sondajul urinar– tușeul rectal– sondajul vezical– interpretarea urolculturii și a sumarului de urină– participarea la intervenții chirurgicale urologice
Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normala; aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar ce necesită proceduri reconstructive, urmărirea pacientului urologic.
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor congenital și dobândite care reclamă intervenții chirurgicale
Aspecte practice: efectuarea manevrelor menționate anterior.
MODULUL XII AN II
ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ – 2 luni
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practice 240 ore
Tematica1. Șocul hemoragic, postcombustional, toxico-septic2. Monitorizarea funcțiilor vitale3. Echilibrul acido-bazic, interpretarea EAB4. Sindromul de reperfuzie5. Resuscitarea; ALS/BLS6. Tipuri de anestezie – generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații7. Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă8. Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, mecanismele coagulării).9. Hemodinamica postoperatorie: (tratamentul medical cu sânge, substituienți, complicațiile transfuziei)10. Suportul nutrițional (energetic – caloric)
Activitate practică
Montare perfuzie
Montare cateter venos
Sondaj vezical
Sonda de aspirație nazogastrică
Anestezie axilară
Rahianestezia
Resuscitarea cardiorespiratorie
Defibrilare externă
Obiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.
Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.
Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tratat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale.
MODULUL XIII AN II
OFTALMOLOGIE – 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 120 ore
Tematica1. Arsurile corneo-conjunctivale2. Arsurile palpebrale3. Traumatismele pleoapelor4. Tratamentul obstrucțiilor de căi lacrimale
Activități practice1. Tarsorafii:2. Cateterizarea canalelor lacrimale:3. Enucleerea globului ocular:4. Reconstrucția cavității orbitale în vederea protezării:
Obiective educaționale: recunoașterea urgențelor oftalmologice și cunoașterea principiilor de tratament al acestora; aplicațiile topicelor locale, familiarizarea cu anatomia aplicată a ochiului și a regiunii periorbitale
Rezultate așteptate: cunoașterea anatomiei locale, a conduitei terapeutice în abordarea interdisicplinare a pacienților cu traumatisme și arsuri faciale
Rezultate practice: identificarea corectă și sutura în straturi anatomice ale pleoapei, identificarea și protejarea glandei și a ductul lacrimal; observarea tehnici de enucleere a globului ocular
MODULUL XIV AN II
MEDICINA LEGALĂ
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
Tematica1. Leziuni traumatice superficiale2. Medicina legală a leziunilor nervoase2. Leziuni traumatice ale aparatului loco-motor3. Conduita terapeutică în accidentele rutiere4. Conduita terapeutică în intoxicațiile acute5. Conduita terapeutică în agresiuni6. Conduita terapeutică în accidentele în timpul muncii
Activitate practică:– Descrierea corectă a leziunilor traumatice– Zilele de îngrijire medicală – implicații juridice– Stabilirea sechelelor postraumatice sau postoperatorii
Obiective educaționale se suprapun peste competențele teoretice și practice minim acceptate, acestea fiind reprezentate de: cuantificarea corectă a leziunilor traumatice astfel încât acestea să corespundă echivalentului medico-legal; cunoașterea atitudinii terapeutice în cazuri medico-legale
Așteptări teoretice: cunoașterea aspectelor medico-legale în medicină, descrierea corectă a leziunilor traumatice
Așteptări practice: asistarea la analiza dosarelor de constatare pentru stabilirea daunelor în cazuri de traumatologie, chirurgie plastică și estetică.
MODULUL XV AN II
BIOETICĂ
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
TematicaI. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etică, etică medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Activități practiceI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent4. Proprietatea intelectualăIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic-pacient, a malpraxisului, a transplantării tisulare și a cercetării pe subiecți umani, direct aplicabile în Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă.
Rezultate așteptate
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;
Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire
MODULUL XVI
CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
4 ani (48 luni)
Ore curs 20 ore/lună
Ore activitate practică: 120 ore/lună
Structura stagiului:
Curricula de pregătire în specialitatea de bază conține 4 componente principale1. Silabusul (conținutul programului de pregătire teoretică) – ceea ce rezidenții se așteaptă să cunoască la nivel teoretic și să fie capabili să efectueze asistați/fără supraveghere în diferite etape ale perioadei de formare în rezidențiat2. Predare și învățare – cum este transmis conținutul curriculei, incluzând și metodele cu care rezidenții sunt supervizați3. Evaluare și feedback – cum sunt măsurate/evaluate atingerea obiectivelor + folosirea feedbackurilor pentru a sprijini învățarea4. Sistemul de pregătirea și resursele – cum este organizat programul educațional, cum este înregistrată și asigurată calitatea pregătirii
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastică din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board of Plastic Surgery – EBOPRAS și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale – UEMS2. Ofere competențelor de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie plastică (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie plastică studenților, rezidenților sau pacienților.
Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curriculă, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:I. Începerea pregătirii în specialitate1. Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptate
Competențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED – internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.– După admiterea în programul de pregătire în specialitate, candidatul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.– Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Plastice, Estetice și Microchirurgiei Reconstructive din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa.
Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă la propunerea comisiei consultative Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.
A. Cunoștințe teoretice și clinice
Baza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniu
Noțiuni de științe fundamentale:– Anatomia, suportul vascular și nervos al pielii și a structurilor musculoscheletale– Biologia cicatrizării și cicatrizarea patologică– Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanică)– Genetică și embriologie relevantă în malformațiile congenitale– Anatomie clinică– Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)– Fiziopatologie: principiul de imunologie și microbiologie– Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie– Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia Plastică
B. Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)
Listarea temelor necesare competenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare lege profesională, candidatul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.
Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul candidatului.
Cunoștințe teoretice
Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.
Candidații au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.2. Aptitudini profesionale și atitudine– Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)– Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi (prin intermediul unui interpret)– Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență3. Aptitudini practice și clinice
Pregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time.
Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea candidatului de a efectua independent toate procedurile documentate.3. Management– Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Plastică– Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei4. Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice)5. Capacitatea de autoevaluare
Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare.
Procedura de selecție este non-discriminatorie, transparent.
Durata de pregătire: 6 Ani
Se consideră obligatorie efectuarea inițială a unui trunchi comun, cu o durată de 2 ani, în care rezidentul aflat în pregătire să se familiarizeze cu specialitățile medico-chirurgicale înrudite, să dobândească aptitudini chirurgicale și teoretice necesare inițierii pregătirii în stagiul de bază.
După efectuarea trunchiului comun în primii 2 ani de rezidențiat, programul de pregătire de bază va debuta cu deprinderea unor noțiuni de bază (noțiuni de anatomie chirurgicală, fiziologie, fiziopatologie, leziuni postraumatice, cicatrizarea, șocul și resuscitarea.
Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curicula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracuriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.
Cerințe minime
Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.
Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub strictă observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log- book, fiind contraparafate de medicul coordinator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: CNP pacient, data efectuării procedurii, foaia de observație clinică a pacientului, medicul coordinator.
Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model:
Se va considera următorul sistem de evaluare al competenței pentru fiecare procedură:1. Participare ca Observator (O)2. Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)3. Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)
Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.
Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.
Pentru a dobândi titlul de medic specialist, candidatul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de baza pentru un Chirurg în Specialitate.
Monitorizare și examinare
Fiecare țară este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea candidatului ca medic specialist european în specialitate.
Candidații vor fi susținuți la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea candidatului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.
Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Candidatul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Candidatul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe documente care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta candidatul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.
Evaluarea competențelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.
Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale candidatului.
Tipuri de examinări posibile:– Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)– Mini examinare clinică (Mini ExC)– Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)– Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice– Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care candidatul s-a ocupat direct– Log-book-ul de proceduri– Evaluare comportamentului prin feedback multi-sursă: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: candidatul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar candidații care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate.
După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, candidatul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Acest examen poate fi completat de înscrierea și promovarea unui examen internațional, ca de exemplu examenul EBOPRAS, cu rol de supervizor al direcției de dezvoltare a Chirurgiei Plastice, Estetice și Microchirurgie Reconstructive din Uniunea Europeană. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament)
În cazul nepromovării acestei examinări, candidatul se poate înscrie pentru reexaminare.
Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborate de EPOBRAS. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene bianuale, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.
În urma obținerii calificativului minim, va fi eliberat certificatul de încheiere a studiilor. Rezidenții pot susține examenul EBOPRAS, rolul acestuia fiind de a armoniza standardele pregătiri în specialitate a țărilor membre UEMS.
Responsabilitate
Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale.
Asigurarea calității
Autoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei.
Instituțiile de pregătire
Pregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.
Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în component cel puțin 3 medici specialist/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirea obiectivelor 3 și/sau 4.
Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice.
Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.
Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competență al medicului specialist.
Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indicii de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.
Asigurarea calității
Instituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.
Coordonatorul programului de pregătire
Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie un membru al comisiei de specialitate, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de comisia de specialitate. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.
În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare.
Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.
Calități ale îndrumătorilor1. Recunoașterea ca îndrumător
a. Calificare necesară și experiență
Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, recunoscut de comisia națională de specialitate. Pentru a promova armonizarea la standardele internaționale, UEMS recomandă ca îndrumătorii să promoveze și examenul EBOPRAS, fără ca aceasta să fie o condiție sine qua non.
Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.
Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale.
Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program/îndrumător este reglementată de Directiva nr. 2005/36/EC, paragraful C2/20
b. Competențe de bază pentru îndrumători
Un îndrumător trebuie să fie– Familiar cu noțiunile de bază în specialitate– Experimentat în activități didactice– Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate– Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente– Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue2. Managementul calității pentru îndrumători
Managementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de comisia de specialitate. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică
Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială.
Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează.
Medicii aflați în programul de pregătire
Obiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studio, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book.
Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.
Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini.
Relația coordonator-rezident
La începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.
Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională.
Cerințe centre de pregătire în rezidențiat
Instituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonator unei școli medicale recunoscute internațional.
Instituțiile de pregătire trebuie să organizeze cursuri de pregătire, inițiere în științe fundamentale, administrație și management, cât și întâlniri de audit.1. Procesul de recunoaștere ca centru de pregătire
a. Personal, activități clinice
Centrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care candidații au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.
Candidatul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei plastice, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru candidați.
Ca parte esențială a programului de pregătire, candidatul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmării pre-, intra- și postoperatorii al acestora.
Candidatul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.
Sunt încurajate întâlniri multidisicplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.
Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a candidatului.
Se consideră optimă rotația candidatului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât candidatul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.
Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, candidatul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator.
Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.
b. Echipament, cazare
Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Candidații trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru candidații care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți candidații trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.2. Managementul calității în centrele de pregătire
Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:– Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate. Acreditarea din partea forurilor internaționale (EBOPRAS) este binevenită– Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului– Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații– Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire– Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.– Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.– Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități candidatului.
Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMS
Având în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către EBOPRAS/UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.
Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1)
Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu.
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL III
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
Stagiul de ARSURI se va desfășura obligatoriu într-un centru de arși/a unui burn unit, având o durată de 1 an calendaristic.
Tematica de curs – Chirurgie plastică generală și ARSURI:1. Istoria chirurgiei plastice2. Științe fundamentale în chirurgia plastică (anatomia și fiziologia chirurgicală a pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor)3. Cicatrizarea normală și patologică4. Noțiuni de antibioterapie, antibioprofilaxie, infecții nosocomiale: aplicații, durata optimă tratament medicamentos, farmacologia principalelor clase antibiotice6. Plăgile postraumatice și postoperatorii: evaluare inițială, utilitatea investigațiilor paraclinice și imagistice, conduita terapeutică7. Debridarea plăgilor: hematom, serom, infecție8. Tehnici de sutură, materiale de sutură, incidente, accidente, complicații imediate și tardive ale suturii– Pansamentul plăgilor posttraumatice și postoperatorii, detecția complicațiilor imediate– Principii de imobilizare în atele gipsate/termoplastice– profilaxia cicatrizării patologice– Infecții acute tegumentare și de părți moi: diagnostic, evaluare, conduită terapeutică, urmărire postoperatorie– Fasceita necrozantă– conduita terapeutică în agresiunile animale/umane– conduita terapeutică în înțepăturile de insecte– Noțiuni de traumatologie a membrelor și extremității cefalice– Plăgile cronice– Metode de pansament al plăgilor acute și cronice inclusiv terapia de închidere vaacum asistată– Transplantul de țesuturi (piele, os, tendon)– Transplantul liber de piele PPLD– Transplantul liber de piele PTG– Expandarea tisulară– Clasificarea lambourilor: locale, axiale, la distanță, transferate liber– Microchirurgia vasculară; Microchirurgia nervoasă periferică– Replantări și revascularizări– Nervi periferici– Lasere în chirurgia plastică– Biomateriale – implante– Principii noi în chirurgia plastică: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice– Malformații congenitale la nivelul membrului superior– Malformații congenitale la nivelul toracelui– Malformații congenitale la nivelul extremității cefalice– Principii de biostatistică
ARSURI anul III– Arsuri – generalități– Arsura prin flacără– Arsura de contact– Arsura chimică– Electrocuțiile– Arsura prin iradiere– Leziunea locală în arsuri– Tratamentul chirurgical local în arsuri– Prognosticul în arsuri– Diagnosticul arsurilor – prospectiv și retrospectiv– Protocolul de admisie al arsului în UIAG– Evaluarea inițială a pacientului ars grav– Indicațiile inciziilor de decompresie în arsuri– Leziunile inhalatorii la pacientul ars grav– Prevenția sechelelor postcombustionale– Arsurile corneene: diagnostic, principii de tratament– Indicațiile traheostomie la pacientul ars grav– Monitorizarea funcțiilor vitale la pacientul ars– Urmărirea postoperatorie la pacientul ars– Șocul postcombustional: reanimarea hidroelectrolitică, EAB în arsuri, prezentări de caz– Stadializarea bolii arsului și complicațiile specifice: cardiovasculare, gastroenterologice, pulmonare, hematologice, nefrologice, MSOF în arsuri– Nutriția arsului– Homogrefe/allogrefe/xenogrefe– Substituienții dermici– Culturile de keratinocite– Recuperarea medicală și kinetoterapia la pacientul ars grav– Cicatrizarea patologică: prevenție, tratament chirurgical– Sechelele postcombustionale la nivelul membrului superior– Sechelele postcombustionale la nivelul feței– Principiile plastiei cu lambouri triunghiulare încrucișate– Principiile exciziei cicatriciilor– Expandarea tisulară– Degerăturile: principii de diagnostic, managementul general și chirurgical
Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei plastice generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei plastice, abilitatea de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minima neasistat și la intervenții de complexitate medie/mare.
Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei plastice. Abilitatea de a stabili diagnosticul și de a fi capabili să inițieze managementul terapeutic la pacientul ars, de a implementa și monitoriza evoluția postoperatorie.
Rezultate așteptate:
Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a 2 două teste(plastică generală/arsuri) cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol/prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică.
Practică: conform log-book-ului
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL IV
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
PIELE ȘI ANEXE
Anatomia și fiziologia chirurgicală a pielii
Anatomia și fiziologia chirurgicală a anexelor
Anatomia și fiziologia chirurgicală a unghiei
Noțiuni de embriologie
Malformații congenitale ale pielii – diagnostic clinic, paraclinic, imagistic, management chirurgical, urmărirea postoperatoriei. Anomalii vasculareii. Malformații vasculareiii. Hemangioameiv. Limfangioamev. Bride congenitale
Accidente traumaticei. Plăgi acute și cronice (principii de tratament, tehnici de sutură, pansamente performante, imobilizare, urmărirea postoperatori)ii. Chirurgia cicatricilor patologice (reluarea cicatrizării normale, patologice, reluarea tipurilor particulare de cicatrici patologice, tehnici uzuale de excizie a cicatricilor, profilaxia cicatrizării patologice, urmărirea pacientului, tratamentul non-chirurgical al cicatricilor)
Noțiuni de chirurgie dermatologică
Afecțiuni neoplaziei. Tumori pieleii. Carcinom bazocelulariii. Melanomiv. Carcinom scuamosv. Alte tumori ale pieliivi. Limfodisecția și ganglionul santinelăvii. Diagnosticul tumorilor de pieleviii. Bilanțul lezional în patologia tumorală cutanatăix. Urmărirea postoperatorie la pacientul diagnosticat cu tumori cutanatex. Tratamente adjuvante în tumorile cutanate fără indicație operatorie
CHIRURGIA MÂINII– Embriologia membrului superior– Anatomia chirurgicală mâinii– Anatomia chirurgicală antebrațului– Anatomia chirurgicală brațului– Malformații congenitale – sindactilie, polidactilie principii de tratament– Patologia traumatică a membrului superiori. Tendoaneii. Osoaseiii. Articulații și ligamentiv. Țesut subcutanat
Indicații și tehnici de tenorafie
Mobilizarea precoce în leziunile tendinoase
Osteosinteza oaselor mâinii
Alegerea materialului de osteosinteza
Fracturile intraarticulare
Fracturile deschise/închise ale oaselor mâinii
Traumatismele complexe ale mâinii
Mâna mutilată
Expertiza capacității de muncă
Tehnici de reconstrucție a degetelor
Metode reconstructive în reconstrucția policelui amputat
Rolul microchirurgiei în chirurgia mâinii
Neurorafia
Revascularizarea/replantarea –
Sechele posttraumatice principii de tratament
Sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie și sindromul Volkmann
Nervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresie ale nervilor periferici
Sindroame de compresie al nervului median, ulnar, radial
Utilitatea EMG în diagnosticul și tratamentul leziunilor nervoase periferice
Tratamentul paraliziei de n median, ulnar și radial și a paraliziilor mixte
Transfer funcțional tendinos și muscular
Artroze și artrite, incluzând mâna reumatismală
Instabilitatea articulară
Afecțiuni neoplazicei. Osoaseii. Țesut subcutanat
Altelev. Boala Dupuytrenvi. Limfedemi. Mâna spastică
MEMBRU INFERIOR
Embriologia membrului inferior
Malformații congenitalei. Sindactilie, polidactilieii. Bride congenitale
Accidente traumatice
Principii de osteosinteza
Principii de tratament al fracturilor închise
Principii de tratament al fracturilor deschise
Principii de tratament al fracturilor intraarticulare
Complicațiile locale și generale ale fracturilor
Situații particulare: abordarea părților moi în fracturile membrului inferior
Acoperirea defectelor de părți moi la nivelul membrului inferior
Tehnici de reconstrucție a defectelor osoase posttraumatice sau postoperatorii
Leziuni nervoase în patologia membrului inferior
Afecțiuni neoplazice – clasificare, algoritm diagnostic, terapeutic, management chirurgical, urmărire postoperatorie, terapie oncologică
a. Osoase
b. Țesut subcutanat
Limfedemul
Obiective educaționale: lărgirea sferei cunoștințelor teoretice din specialitate cu creșterea gradului de complexitate față de anul anterior, implicând regiuni anatomice diferite, structuri anatomice cu patologie variată, postraumatică și postoperatorie, a elementelor de oncologie intricate și a tehnicilor reconstructive astfel încât să fie capabil să managerieze eficient patologia acută și cronică a membrelor și a tegumentului, să participe la intervențiile chirurgicale aferente, de complexitate medie și ridicată, să fie capabili să monitorizeze pacienții postoperator
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de curs cu prezența la minim 75% cursuri, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7. Participarea la congrese și conferințe de specialitate cu lucrări științifice în calitate de coautor, participarea la proiecte de cercetare științifică
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate minima neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie,
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL V
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂI. CAP ȘI GÂT
Anatomia și fiziologia capului și a gâtului
Malformații congenitalei. Despicături labiale și palatineii. Urechi decolateiii. Microtiaiv. Sindroame craniofacialev. Altele
Accidente traumatice evaluare inițială
Valoarea CT în traumatologia extremității cefalice
Tratamentul interdisciplinat al traumatismelor cranio-cerebrale și cranio-faciale
Leziuni ale țesuturi moi
Amputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp – evaluare, plan management, intervenții reconstructive, urmărire postoperatorie)
Anatomia nervului facial
Mușchii mimicii
Paralizia facială
Tratamentul paraliziei de nerv facial
Leziuni și defecte ale nervilor periferici
Defecte compozite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)
Reconstrucția unităților estetice ale feței principii generale
Reconstrucția pleoapelor
Reconstrucția regiunii temporale
Reconstrucția regiunii malare
Reconstrucția piramidei nazale
Reconstrucția buzelor
Reconstrucția pavilionului auricular
Reconstrucția mandibulei
Reconstrucția scalpului
Afecțiuni neoplazicei. Tumori ale țesuturilor moiii. Tumori osoaseiii. Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superioriv. Tumorile parotidei
Hemiatrofia facialăII. PERETE TORACIC ȘI SÂN
Malformații congenitalei. Asimetria mamară (inclusiv sindromul Poland)ii. Sâni tuberoși – tratamentul chirurgicaliii. Pectus excavatum/carinatum
Anatomia toracelui
Traumatismul toracic
Tumori ale țesuturilor moi
Reconstrucția de perete toracic
Anatomia și fiziologia glandei mamare
Principii de oncologie – neoplasmul mamari. Tratament chirurgical al cancerului de sânii. Reconstrucția mamarăiii. Limfodisecția/nodulul santinelaiv. Urmărirea postoperatoriev. Reconstrucția mamară
Hipertrofia mamară – mamoplastia de reducție
Ginecomastia – ablația mamară în ginecomastieIII. TRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALE
Anatomia abdomenului și a trunchiului
Malformații congenitalei. Hipospadias și epispadiasii. Malformații ale organelor genitale feminineiii. Spina bifida
Accidente traumatice ale regiunii abdominale și lombare
Reconstrucția peretelui abdominal
Organe genitale externe – anatomie
Gangrena Fournier
Transsexualismul
Reconstrucția perineului
Reconstrucția penisului
Reconstrucția vaginului
Boala Peyronie
Afecțiuni neoplazicei. Tumori vaginale și vulvareii. Tumori ale penisuluiiii. Tumori ale țesutului subcutanat
Obiective educaționale: stabilizarea noțiunilor teoretice dobândite în anii anterior, la un nivel care să permită tratamentul asistat de coordinator al pacienților cu afecțiuni aferente competenței profesionale, stabilirea indicațiilor operatorii, participarea activă la intervenții chirurgicale.
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică cu prezența minimă la 75% din cursuri, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor, participarea la congrese și conferințe de specialitate cu lucrări științifice, participarea la proiecte de cercetare științifică.
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie și ridicată, conform log-book-ului
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL VI
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
CHIRURGIE ESTETICĂ
Cap și gât
Noțiuni de estetică și proporții faciale
Rejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinică
Farmacologia toxinei botulinice
Tratamente laser
Anatomia chirurgicală a feței
Blefaroplastia
Lifting facial
Lifting de sprâncene
Anatomia chirurgicală a nasului
Rinoplastia
Anatomia pavilionului auricular
Otoplastia
Tratamentul alopeciei-transplantul de păr
Reconturare facială1. Cu implant2. Lipoplastie, inclusiv transferul de grăsime3. Genioplastie
Membrul superiori. Liposuctiaii. Brahioplastia
Sâni. Mamoplastia de augmentareii. Ptoza mamară – mastopexiaiii. Mameloane invaginate
Abdomeni. Liposucțiaii. Abdominoplastiaiii. BodyLifting
Membru inferiori. Liposucțiaii. Lifting de coapseiii. Lifting de feseiv. Implante
Chirurgia postbariatrică
RECAPITULARE a noțiunilor teoretice și practice dobândite în anii de studiu, completarea log-book-ului, studiul individual în vederea susținerii examenului de specialitate.
Obiective educaționale: stabilizarea noțiunilor teoretice dobândite în anii anteriori, integrarea noțiunilor de medicină estetică, participarea ca observator la intervențiile ce fac obiectul curiculei. Managementul majorității cazurilor de dificultate medie. Participarea la congrese și conferințe de specialitate, publicare de articole științifice în calitate de coautor sau autor principal, implicarea în cercetarea științifică/didactică a clinicii.
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor.
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie și ridicată, conform log-book-ului
Examenul de medic specialist
Candidații vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.
Organizarea examenului de specialitate:
Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății.
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:– Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus– Examen clinic: va fi desfășurat pentru două cazuri clinice per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.– Proba pe fotografie poate înlocui unul din cele două cazuri clinice sau poate fi adițional acestora (constă în denumirea diagnosticului clinic după evaluarea unei imagini fotografice specifice unei patologii din silabus și/sau a principiilor de management chirurgical după evaluarea unui document fotografic– Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Din motive etice, proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală sau echivalentul acestuia. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7.
Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)
Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătirii în rezidențiat în centrul în care a absolvit candidatul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.
Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional)).
În urma promovării examenului de specialitate, candidatul va dobândi dreptul de libera practică în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.
Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:
Calitățile unui medic specialist în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă sunt:– Să fie un specialist pluripotent– Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității– Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii– Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi– Să practice medicina cu raport cost eficiență optim– Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant– Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității– Să aibă calități de leadership, să fie capabili să acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare– Demonstreze capacitatea de învățare– Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor– Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu rasune tin specialitatea lor– Să învețe și să susțină viitori candidați– Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etică, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte– Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o altă țară decât cea în care s-au pregătit.
Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate.
În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico-chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante. (sindroame de compartiment de varii cauze, tratamentul de urgență al pacienților arși grav, managementul replantărilor/revascularizărilor, a injuriilor principalelor trunchiuri nervoase periferice).
Obligații– Etice:
Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.– Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.– Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistică, tehnici de laborator, bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.– Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală– Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: „utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor, valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității.
Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist:
NU SE APLICĂ
Domeniile, adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:– Echografie generală– Echografie vasculară– Medicina hiperbară– Dermatoscopie– Chirurgie oncologică (neoplasmul mamar, limfadenectomii, neoplasme cutanate)– Managementul medical al dezastrelor– Managementul medical al urgențelor prespitalicești
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Prof. Emerit Dr. Lascăr Ioan
Anexa nr. 1
Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
– Silabusul –
PRINCIPII ȘI TEHNICI GENERALE
a. Istoria chirurgiei plastice
b. Științe fundamentale în chirurgia plastică (inclusiv anatomia și fiziologia pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor)
c. Principii de bazăi. Șocul și Resuscitarea cardiorespiratorieii. Arsuriiii. Managementul în traumatologieiv. Managementul oncologicv. Malformații congenitalevi. Plăgi
d. Cicatrizarea plăgilori. Sutura plăgilorii. Debridarea plăgilor (hematom, serom, infecție)iii. Managementul fasceitei necrozanteiv. Plăgi cronice (incluzând escare, ulcere cronice)
e. Transplantul de țesuturi
f. Expandarea tisulară
g. Lambouri
h. Microchirurgiei. Transferul liber microchirurgicalii. Replantări și revascularizăriiii. Nervi perifericii. Lasere în chirurgia plastică
j. Biomateriale – implante
k. Managementul arsurilor
a. Arsuri termice, chimice, electrice, postiradiere
b. Resuscitarea arsului
c. Chirurgia arsurilor
l. Managementul degerăturilor
Principii noi: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice
CAP ȘI GÂT
a. Malformații congenitalevi. Despicături labiale și palatinevii. Urechi decolateviii. Microtiaix. Sindroame craniofacialex. Altele
b. Accidente traumaticei. Leziuni ale țesuturi moi1. Amputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)2. Leziuni și defecte ale nervilor periferici3. Defecte composite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)4. Defecte ale scalpuluiii. Leziuni osoase
c. Afecțiuni neoplazicev. Tumori ale țesuturilor moivi. Tumori osoasevii. Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superior
d. Paralizia facială
e. Hemiatrofia facială
PERETE TORACIC ȘI SÂN
a. Malformații congenitaleiv. Asimetria mamară (inclusiv sindromul Poland)v. Sâni tuberoșivi. Pectus excavatum/carinatum
b. Accidente traumatice
c. Afecțiuni neoplazicevi. Tratament chirurgical al cancerului de sânvii. Reconstrucția mamarăviii. Limfodisecția/nodulul santinelaix. Tumori ale țesuturilor moix. Reconstrucția de perete toracic
d. Altelei. Hipertrofia mamarăii. Ginecomastia
TRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALE
a. Malformații congenitaleiv. Hipospadias și epispadiasv. Malformații ale organelor genitale femininevi. Spina bifidavii. Altele
b. Accidente traumaticei. Perete abdominalii. Organe genitale externe
c. Afecțiuni neoplaziceiv. Tumori vaginale și vulvarev. Tumori ale penisuluivi. Tumori ale țesutului subcutanat
d. Altelei. Transsexualismulii. Boala Peyronie
MEMBRU SUPERIOR, INCLUSIV MÂNA
a. Malformații congenitale – sindactilie, polidactilie
b. Accidente traumaticevii. Tendoaneviii. Osoaseix. Articulații și ligamentx. Țesut subcutanatxi. Nervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresiexii. Transfer funcțional tendinos și muscularxiii. Amputații și replantărixiv. Reconstrucția de policexv. Sindromul de compartiment, incluzând și boala Volkmannxvi. Artroze și artrite, incluzând mâna reumatismalăxvii. Instabilitatea articulară
c. Afecțiuni neoplaziceiii. Osoaseiv. Țesut subcutanat
d. Altelexviii. Boala Dupuytrenxix. Limfedemii. Mâna spastică
MEMBRU INFERIOR
b. Malformații congenitaleiii. Sindactilie, polidactilieiv. Bride congenital
c. Accidente traumaticei. Țesut subcutanatii. Reconstrucție osoasăiii. Nervi
d. Afecțiuni neoplazice
a. Osoase
b. Țesut subcutanat
e. Altele
a. Limfedem
PIELEA ȘI ANEXELE EI
a. Anatomie și fiziologie
b. Malformații congenitalevi. Anomalii vascularevii. Malformații vasculareviii. Hemangioameix. Limfangioamex. Bride congenital
c. Accidente traumaticeiii. Plăgi acute și croniceiv. Chirurgia cicatricilor
d. Afecțiuni neoplaziexi. Tumori pielexii. Carcinom bazocelularxiii. Melanomxiv. Carcinom scuamosxv. Alte tumori ale pieliixvi. Limfodisecția și ganglionul santinela
CHIRURGIE ESTETICĂ
a. Cap și gâti. Rejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinicăii. Tratamente laseriii. Blefaroplastiaiv. Lifting facialv. Lifting de sprâncenevi. Rinoplastiavii. Otoplastiaviii. Tratamentul alopeciei-transplantul de părix. Reconturare facială4. Cu implant5. Lipoplastie, inclusiv transferul de grăsime6. Genioplastie
b. Membrul superioriii. Liposucțiaiv. Brahioplastia
c. Sâniv. Mamoplastia de augmentarev. Ptoza mamarăvi. Mameloane invaginate
d. Abdomeniv. Liposucțiav. Abdominoplastiavi. BodyLifting
e. Membru inferiorv. Liposucțiavi. Lifting de coapsevii. Lifting de feseviii. Implante
Anexa nr. 2
Logbook proceduri
Modalitate de completare:
Completarea logbook-ului intra în obligațiile candidatului.
Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, cnp pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.
Fiecare procedura va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului.
Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practica pe perioada rezidențiatului, candidatul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație:– Observator (O)– Operator secundar (OS)– Operator primar asistat (OPA)
Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către candidat până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.
Anual candidatul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuat, eventualele probleme întâmpinate.
Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat.
Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule.
Anexa nr. 3
COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE
Nume Prenume candidat: Perioada acoperită de log-book: Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitate Semnătura: | ||||||
slab | mediu | bun | foarte bun | excelent | ||
Cunoștiințe despre | Istoria Chirurgiei Plastice Teritoriile vasculare ale corpului Malformații congenitale Trauma Arsuri Oncologie Plăgi cronice Proceduri reconstructive Recuperare Noutăți: inginerie tisulară, proceduri lipoplastice, etc | |||||
Competențe în | Consilierea pacienților Comunicarea cu pacienți și aparținătorii Munca în echipă cu colegii și restul colectivului Control al calității și management al riscului | |||||
De completat de către candidat: | ||||||
Data | Locul | |||||
Cursuri absolvite | Cursuri de lambouri Cursuri de microchirurgie Cursuri de arsuri Cursuri de baza în tehnici chirurgicale? Cursuri de resuscitare adulți Cursuri de resuscitare copii? Altele (specificați) | |||||
Număr | ||||||
Publicații | Prezentări de caz Articole în reviste (fără prezentări de caz) | |||||
Prezentări la manifestări științifice | Postere Prezentări orale Prezentări susținute ca invitat Chairman | |||||
Premii academice | ||||||
Titluri științifice dobândite | D/N | |||||
Doctor Medic Doctor în Științe Medicale | ||||||
Aptitudini | |||||
Nume, prenume candidat: ……………….. Centru de pregătire: ……………………….. | |||||
Aptitudini | Slab | Necesită îmbunătățire | Mediu | Bun | Foarte bun |
Maturitate profesională | |||||
Capacitate tehnică | |||||
Compatibilitate | |||||
Administrație | |||||
Punctualitate | |||||
Industrie | |||||
Dependență | |||||
Receptiv la instrucție | |||||
Activitate de studiu | |||||
Cercetare | |||||
Publicații | |||||
Cursuri, conferințe |
Certific prin prezenta că medicul Chirurg Plastician este:
Medic specialist
Medic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
Coordonator al programului de pregătire în rezidențiat,
Nume, Prenume …………………
Data ……………………………..
Semnătura ………………………
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE TORACICĂ1.1. DEFINIȚIE
Chirurgia toracică este ramura chirurgicală ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor peretelui toracic și pleurei, traheobronhopulmonare, mediastinului, pericardului, esofagului, diafragmului, precum și ale granițelor cervico-toracică și toracoabdominală.1.2. DURATA 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR
A. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
B. Stagiul de chirurgie generală: 1 an
În perioada anului de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgențe chirurgicale, traumatologie și procedeele chirurgicale aferente.
C. Stagiul de chirurgie toracică: 4 ani
În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de:1. Chirurgie cardiovasculară: 3 luni2. Endoscopie bronșică: 3 luni3. Imagistică toracică (Rx., CT, MRI): 1 lună4. Explorări funcționale respiratorii speciale: 2 luni5. Bioetică – 2 săptămâni
La sfârșitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca primoperator și/sau prim asistent, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice.1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1 Stagiul de Chirurgie Toracică1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (650 ore)1. Anatomia chirurgicală a plămânului stâng2. Anatomia chirurgicală a plămânului drept3. Anatomia chirurgicală a mediastinului4. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic5. Anatomia chirurgicală a cavității pleurale6. Anatomia chirurgicală a traheei7. Anatomia chirurgicală a esofagului8. Anatomia chirurgicală a cavității pericardice9. Anatomia chirurgicală a diafragmului10. Anatomia chirurgicală a tiroidei11. Fiziologia și fiziopatologia respirației12. Sindromul de detresă respiratorie a adultului (ARDS)13. Tromboembolismul pulmonar (diagnostic, tratament)14. Hemoptizia15. Evaluarea preoperatorie a pacientului chirurgical toracic16. Elemente de anesteziologie în chirurgia toracică17. Malformațiile congenitale ale peretelui toracic18. Infecțiile peretelui toracic19. Tumorile primare și secundare ale peretelui toracic20. Pneumotoraxul spontan21. Pleureziile purulente nespecifice (netuberculoase)22. Pleureziile specifice (tuberculoase)23. Tumorile pleurale primitive și secundare24. Chilotoraxul25. Malformațiile congenitale traheo-bronho-pulmonare26. Micozele pulmonare27. Mediastinitele acute și cronice.28. Tumorile și chisturile mediastinale.29. Pseudotumorile mediastinului.30. Miastenia: indicație chirurgicală, moment operator.31. Gușile cervicomediastinale.32. Pericarditele acute33. Pericarditele cronice34. Stenozele traheale postintubație35. Tumorile traheale benigne și maligne36. Cancerul esofagian37. Tumorile benigne esofagiene38. Stenoza esofagiană postcaustică39. Tulburările de motilitate esofagiană40. Esofagul Barrett41. Diverticulii esofagieni42. Fistulele eso-traheale și eso-bronșice43. Herniile hiatale44. Chisturile și tumorile diafragmului45. Herniile diafragmatice congenitale și dobândite46. Sindromul de venă cavă superioară47. Cancerul bronhopulmonar – etiologie și patogenie48. Cancerul bronhopulmonar – anatomie patologică.– aspecte macroscopice și de topografie în cancerul bronhopulmonar;– histogeneza;– leziuni preneoplazice;– clasificarea histologică;– caracteristici microscopice;– metastazarea cancerului bronhopulmonar (extensia directă, metastazarea limfatică, metastazarea hematogenă);49. Cancerul bronhopulmonar – diagnostic clinic.– date generale;– simptome și semne toracice;– simptome și semne extratoracice nemetastatice (sindroamele paraneoplazice);– simptome și semne extratoracice metastatice;– simptome și semne generale nespecifice;– semne fizice50. Cancerul bronhopulmonar – evaluare imagistică51. Cancerul bronhopulmonar – metode invazive de diagnostic52. Cancerul bronhopulmonar – stadializare53. Cancerul bronhopulmonar NSCLC – tratament chirurgical54. Cancerul bronhopulmonar avansat- definiția conceptului, posibilități terapeutice actuale.55. Chirurgia SCLC.56. Cancerul bronhopulmonar: terapie non-chirurgicală.57. Nodulul pulmonar solitar58. Tumorile carcinoide bronhopulmonare59. Chirurgia metastazelor pulmonare.60. Chistul hidatic pulmonar61. Supurațiile bronhopulmonare62. Bronșiectaziile63. Elemente de chirurgie de graniță cervico-toracică64. Elemente de chirurgie de graniță toraco-abdominală65. Chirurgia tuberculozei– etiologia bolii tuberculoase– bacilul Koch și micobacteriile atipice– factori de cronicizare a bolii tuberculoase:i. factori de ordin general;ii. factori locali;iii. factori biologici;iv. factori sociali, economici și psihologici– clasificarea bolnavilor cu tuberculoză cronică– criterii de operabilitate în tuberculoză:
criteriul funcțional;
criteriul bacteriologic și lezional;
criteriul biologic;
criteriul tehnico-anesteziologic
alegerea momentului intervenției chirurgicale;– sindroamele posttuberculoase (SPT):
definiție;
generalități;
clasificarea SPT pe criterii anatomo-patologice și funcționale;
indicațiile tratamentului chirurgical în SPT;
contraindicațiile tratamentului chirurgical al SPT;– tehnici chirurgicale:
rezecțiile pulmonare;
toracoplastiile, particularități66. Transplantul pulmonar67. Sindromul de apertură toracică superioară68. Complicațiile postoperatorii în chirurgia toracică1.4.1.2. Baremul activităților practice(efectuate, asistate)1. Pleurotomia minimă.2. Pleurotomia cu rezecție de coastă3. Chirurgia toracoscopică: generalități, posibilități și limite4. Mediastinoscopia5. Traheostomia6. Toracotomia axilară.7. Toracotomia anterolaterală.8. Toracotomia posterolaterală.9. Toracofrenolaparotomia.10. Sternotomia11. Căi particulare de acces în cavitatea toracică12. Toracoplastia superioară clasică.13. Toracopleuroplastia.14. Decorticarea pleuropulmonară15. Pneumonectomia dreaptă.16. Pneumonectomia stângă.17. Pleuropneumonectomia dreaptă.18. Pleuropneumonectomia stângă.19. Lobectomia superioară dreaptă.20. Lobectomia medie.21. Lobectomia inferioară dreaptă.22. Lobectomia superioară stângă.23. Lobectomia inferioară stângă.24. Bilobectomia inferioară.25. Bilobectomia superioară.26. Culmenectomia.27. Lingulectomia tipică.28. Rezecția pulmonară atipică (nonanatomică).29. Rezecția segmentului Fowler drept.30. Rezecția segmentului Fowler stâng.31. Rezecția piramidei bazale drepte.32. Rezecția piramidei bazale stângi.33. Rezecții combinate în plămânul drept.34. Rezecții combinate în plămânul stâng.35. Rezecții asociate în plămânul drept.36. Rezecții asociate în plămânul stâng.37. Tehnici de sutură a bontului bronșic.38. Procedee chirurgicale de rezecție traheală.39. Procedee chirurgicale de bronho-anastomoză.40. Procedee chirurgicale de bronhoplastie (wedge bronchial resection).41. Suturile parenchimului pulmonar.42. Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar.43. Procedee chirurgicale în deformațiile de perete toracic.44. Rezecția costală.45. Parietectomia toracică pentru leziuni maligne și procedee plastice de reconstrucție parietală.46. Rezecția parțială și totală de stern, procedee plastice de reconstrucție.47. Procedee chirurgicale în voletele toracice.48. Timectomia.49. Esomiotomia extramucoasa pe cale toracică.50. Diverticulectomia esofagiană.51. Pericardectomia – procedee de reconstrucție pericardică.52. Fereastra pericardo-pleurală.53. Fereastra pericardo-peritoneală.54. Drenajul subxifoidian al cavității pericardice.55. Frenorafii, frenoplicaturi și frenoplastii.56. Rezecția mușchiului diafragm.57. Reinserția înaltă a diafragmului.58. Procedee chirurgicale în herniile hiatale.59. Procedee de sutură vasculară.60. Sutura plăgilor cardiace.61. Procedee de drenaj în chirurgia toracică.62. Procedee chirurgicale în sindromul de apertură toracică (rezecția coastei cervicale, rezecția coastei I).63. Procedee chirurgicale în emfizemul pulmonar (chirurgia reducție volumică)64. Chirurgia toracică video-asistată în maladiile pulmonare.65. Chirurgia toracică video-asistată în maladiile pleurale.66. Chirurgia toracică video-asistată în patologia mediastinală.67. Chirurgia toracică video-asistată în patologia paricardică.68. Chirurgia toracică video-asistată în patologia esofagiană.69. Sutura mecanică în chirurgia toracică.1.4.2. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ – 1 an1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)1. Traumatismele toraco-abdominale.2. Traumatismele abdominale.
a. Traumatismele abdominale închise.
b. Traumatismele abdominale deschise.3. Chirurgia de graniță toraco-abdominală.
a. Chistul hidatic cu evoluție toracică.
b. Fistulele biliobronșice.
c. Herniile diafragmatice.
d. Congenitale.
e. Dobândite: posttraumatice, retrocostoxifoidiene, Bochdalek.
f. Herniile hiatale.
g. Abcesul subfrenic.
h. Sindromul Chilaiditi.i. Tulburările de motilitate esofagiană.
j. Boala de reflux gastroesofagian.
k. Cancerul polului superior gastric.4. Chirurgia esofagului.
a. Stenozele esofagului (benigne, maligne).
b. Ulcerul esofagian.
c. Diverticulul esofagian.
d. Fistule esobronșice, esotraheale.
e. Traumatismele esofagului.5. Urgențele chirurgicale abdominale.
a. Peritonitele generalizate și localizate (abcese).
b. Ocluziile intestinale: dinamice și mecanice.
c. Hemoragia digestivă superioară.
d. Infarctul enteromezenteric.
e. Pancreatita acută.
f. Colecistita acută.
g. Apendicita acută.
h. Hernia inghinală și femurală strangulată.i. Torsiunea de organ.
j. Hemoperitoneul acut.1.4.2.2. Baremul activităților practice
Intervențiile chirurgicale efectuate ca prim-operator și/sau prim asistent trebuie să cuprindă:1. Gastrostomia2. Splenectomia3. Sutura hepatică4. Sutura gastrică5. Enterorafia6. Enterectomia segmentară7. Colorafia8. Colostomia temporară1.4.3. STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ – 3 luni1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1. Anatomia inimii și pericardului.2. Anatomia sistemului aortic.3. Hemoragia și hemostaza.4. Șocul hemoragic (fiziologie și tratament).5. Hemopericardul și tamponada cardiacă.6. Pericardita constrictivă.7. Coarctația de aortă.8. Canalul arterial permeabil.9. Anevrismele de aortă.10. Embolia pulmonară (cauze, fiziopatologie, diagnostic, tratament).11. Traumatismele inimii și a vaselor mari.12. Traumatismele vasculare periferice.13. Sindromul de ischemie periferică.1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Abordul chirurgical al crosei aortice și ramurilor.2. Abordul chirurgical al aortei toracice.6. Suturile vasculare.7. Sutura plăgilor inimii.8. Tehnica pericardectomiei.10. Tehnica masajului cardiac intern.11. Defribrilarea electrică a inimii prin toracotomie, pericardotomie.12. Ligatura canalului arterial.14. Tehnica embolectomiei arteriale.15. Tehnica tromboendarterectomiei arteriale.18. Simpatectomia toracică.20. Simpatectomia periarterială.22. Tehnica rezecției coastei cervicale.23. Scalenotomia anterioară.1.4.4. STAGIUL DE ENDOSCOPIE BRONȘICĂ – 3 luni1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)– istoricul bronhoscopiei
noțiuni de anatomie, morfologie și fiziologie a arborelui traheo-bronșic
topografia normală și patologică congenitală a arborelui traheo-bronșic cu nomenclatura bronhială lobară și segmentară, în dreapta și stânga
anestezia în bronhologie:
● anestezia locală
● anestezia generală
● anestezii potențate
> date teoretice și aplicarea lor în practică– instrumentar bronhoscopic– bronhoscop rigid, sistem optic și de transmitere a luminii, tip adult, tip copil– bronhoscoape – tipuri– videoscopia endobronșică, adaptarea camerei– metode de sterilizare a fibrobronhoscoapelor și a accesoriilor; stocajul lor1.4.4.2. Baremul activităților practice– tehnica bronhoscopiei rigide, însușirea metodei la copii și adulți– tehnica fibrobronhoscopică – căi de realizare: calea oro-faringo-laringiană, calea nazală, intubare pe canula traheală sau pe sonda de intubație– complicațiile bronhoscopiei flexibile și a celei rigide
Semiologia normală la endoscopia traheobronșică: mucoasa bronșică, calibrul căilor aeriene, statica bronșică
Semiologia endoscopică patologică– inflamația bronșică– hipersecreția bronșică– modificările de colorație, grosime ale mucoasei, secreții bronșice; reactivitatea bronșică, sensibilitatea tusigenă– modificările de statică; obstrucțiile traheale, bronșice; natura, forma proceselor obstructive; modificările dinamice– corelații între modificările endoscopice și cele radiologice, clinice, funcționale
Metode de recoltare bronhoscopică– aspiratul bronșic: condiții de realizare, „aspiratul bronșic protejat”– biopsia endobronșică directă; instrumentar– puncția bioptică ganglionară transbronșică (PBTG)– puncția bioptică transbronșică pulmonară (PBTP)– biopsia pulmonară transbronșică (BPTB)– bronhoscopia și biopsia dirijate periferic sub fluoroscopie– brosajul bronșic (BB)– lavajul bronhoalveolar (LBA)
Aplicații terapeutice bronhologice– procedee de dezobstrucție bronșică, aspirarea secrețiilor în procesele supurative– LBA terapeutic: în fibroza chistică, proteinoze, alveolite, SIDA, etc.– extragerea corpilor străini (tehnici, conduită terapeutică)– terapia dezobstructivă cu pense prin bronhoscopia rigidă (în procesele tumorale, stenoze) în absența tehnicii laser– laser, crioterapie, terapia cu înaltă frecvență în patologia obstructivă traheobronșică și în stenozele traheo-bronșice iatrogene, etc.– tehnici de protezare prin inserția „stent”-urilor traheale și bronșice în obstrucțiile traheo – bronșice– administrarea endobronșică de medicamente: antibiotice, trombină– tratamentul dezobstructiv, în fistulele gangliobronșice în tuberculoza copilului
Analiza bronhoscopică în patologia bronhopulmonară– anomalii congenitale la nivel traheo-bronșic– fistule traheo-esofagiene– traheo-bronhomalacia– anomalii cardiovasculare cu alterări endoscopice traheo-bronșice– bronșite cronice, bronșiectazii, pleurezii– tumori bronșice, traheale– tuberculoza copilului și a adultului– studiul bronhoscopic în astm, boli cardiovasculare, afecțiuni mediastinale, hemoptizii, traumatisme toracice și traheobronșice, sarcoidoză, mucoviscidoză– patologia traheei: traheomegalie, diverticuloză traheo-bronșică, traheopatia condro-osteoplastică, etc.– aspecte endoscopice ale tumorilor benigne (carcinoid, cilindrom, tumoră mucoepidermoidă, papilomatoză, condrom)– aspecte endoscopice ale tumorilor maligne– aspecte endoscopice în patologia bronhopulmonară nespecifică sau în patologia de vecinătate– indicații chirurgicale în funcție de aspectele endobronșice: limita operabilității (corelații cu aspectul clinico-radiologic)– urmărirea endoscopică postoperatorie sau după diverse terapii aplicate– bronhografia: tehnică, substanțe de contrast, aspecte bronhografice patologice– indicații terapeutice în bronșiectazii1.4.5. STAGIUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI – 1 lună1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1. Metode de investigație radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie)2. Anatomia radiologică și secțională (axială,coronală,sagitală) a structurilor anatomice intratoracice:– segmentația pulmonară– regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal3. Mediastinul3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori,esofagită,varice esofagiene, hernia hiatală)3.4. Diagnosticul radioimagistic al mediastinitelor și abceselor mediastinale; pneumomediastinul.3.5. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor paraspinale (tumori neurogene)4. Diagnosticul radioimagistic al patologiei căilor respiratorii4.1. Sindrom de condensare pulmonară4.2. Atelectaziile5. Tumori bronho-pulmonare5.1. Tumori maligne primare5.2. Metastazele pulmonare5.3. Tumori pulmonare benigne6. Traumatismele toraco-pleuro-pulmonare7. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peretelui toracic, pleurei și diafragmului8. Aspectul radioimagistic al toracelui operat1.4.5.2. Baremul activităților practice1. Interpretarea unei radiografii toracice (față și profil normală) -102. Interpretarea unei radiografii toracice (față și profil patologică) – din tematica lecțiilor conferință -103. Interpretarea unui film CT normal 104. Interpretarea unui film CT patologic 105. Interpretarea unui film MRI normal 106. Interpretarea unui film MRI patologic 101.4.6. STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE – 2 luni1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)– recapitularea noțiunilor de fiziologie a respirației;– studiul funcției respiratorii a plămânilor în clinică:
Principiile explorării funcționale a ventilației pulmonare (plămânul ca pompă de aer)– Volumele pulmonare– Debitele ventilatorii– Proprietățile mecanice ale aparatului toraco-pulmonar– Reglarea ventilației
Principiile explorării schimbului gazos în plămâni– Distribuția aerului în plămâni– Spațiul mort– Ventilația alveolară– Ecuația aerului alveolar– Transferul gazos prin membrana alveolo-capilară
Circulația sângelui în plămâni– Raporturile ventilație-perfuzie– Funcția de transport gazos al sângelui
Aportul de oxigen la țesuturi– Reglarea echilibrului acido-bazic
Principiile explorării la efort muscular– Particularități fiziologice: respirația la altitudine, în spațiul cosmic, în adâncul mării– Fiziopatologia respirației pulmonare în:– Bronșita cronică și BPOC– Emfizemul primitiv– Astmul bronșic– Pneumopatiile interstițiale difuze– Sarcoidoza pulmonară– Pneumoconioze– Tuberculoza– Cancerul bronhopulmonar1.4.6.2. Baremul activităților practice
> determinarea parametrilor funcționali pulmonari
> determinarea parametrilor ventilației pulmonare:– metoda spirografică– metoda pneumotahografică– metoda pletismografică– metoda sondei esofagiene
> determinarea distribuției intrapulmonare a aerului ventilat
> determinarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară
> determinarea gazelor sanguine în sângele arterial
> determinarea eficacității schimburilor gazoase (determinarea ventilației alveolare și a ventilației spațiului mort)
> testarea adaptării la efort muscular
● determinarea parametrilor hemodinamici ai circulației pulmonare
> testarea reglării ventilației
> determinarea activității mușchilor ventilatori
> testarea bronhomotricității în contextul clinic:– Valori prezise; abateri de la normal– Tablouri funcționale mai frecvente în diferite afecțiuni bronhopulmonare cronice– Evaluarea capacității funcționale pulmonare în expertiza capacității de muncă– Evaluarea riscului funcțional operator– Programe de explorare funcțională pulmonară (baterii de teste) în diferite condiții
D.1. PROBE FUNCȚIONALE RESPIRATORII
D.1.1. Volume pulmonare statice și dinamice – efectuare și interpretare
D.1.2. Pletismografie – interpretare
D.1.3. Difuziunea prin membrana alveolo-capilară
D.1.4. Evaluarea gazelor sangvine și oximetria – efectuare și interpretare
D.1.5. Testele de provocare bronșică
D.1.6. Teste de efort incluzând teste de mers și spiro-ergometrie: efectuare și interpretare
D.1.7. Evaluarea mecanicii respiratorii – interpretare
D.1.8. Măsurarea gradului de „shunt”
D.1.9. Polisomnografia
D.2. ALTE PROCEDURI
D.2.1. Teste de sânge și serologice relevante în pneumologie
D.2.3. Sputa indusă
D.2.4. Analiza sputei
D.2.5. Intradermoreacția la PPD
D.2.6. Testare cutanată pentru diverși alergeni
D.2.7. Ultrasonografie pleurală
D.2.8. Toracocenteza
D.2.9. Puncția biopsie pleurală
D.2.10. Fibrobronhoscopia
D.2.11. Lavajul bronhoalveolar
D.2.12. Puncția biopsie transcutanată
D.2.13. Aspirația cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologie
D.2.14. Radiografia pulmonară
D.2.15. Fluoroscopia
D.3. PROCEDURI INTERDISCIPLINARE
D.3.1. Imagistica toracică (Radiografia, CT, MRI)
D.3.3. EKG
D.3.8. Histologie/citologie
D.3.9. Testarea microbiologică1.4.7. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.4.7.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.7.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
CHIRURGIE TORACICĂ
5 ANI
CHIRURGIE GENERALĂ 1 AN
BIOETICĂ 2 SĂPT.
CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ 3 LUNI
ENDOSCOPIE BRONȘICĂ 3 LUNI
IMAGISTICĂ TORACICĂ (RX, CT, MRI) 1 LUNĂ
EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE 2 LUNI
STAGIU ȘI CURS CHIRURGIE TORACICĂ 3 ANI 2 1/2 LUNI
––
Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie toracică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ1.1. DEFINIȚIE – Chirurgia vasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor vasculare arteriale, venoase și limfatice.1.2. DURATA: – 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR:1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, fixarea planului de activitate și alegerea îndrumătorului1.3.2. Stagiul de chirurgie generală – 1 an1.3.3. Stagiul de ortopedie-traumatologie – 3 luni1.3.4. Stagiul de chirurgie toracică – 2 luni1.3.5. A.T.I. cardio-vascular – 5 luni1.3.6. Angiologie și imagistică vasculară (E.K.G. Cateterism, angiografii, ecografie vasc. (CT, RMN-angio) – 5 1/2 luni1.3.7. Stagiul de chirurgie cardiacă – 3 luni1.3.8. Modulul de bioetică – 2 săptămâni1.3.9. Stagiul de chirurgie vasculară – 2 ani și 5 luni
TOTAL 5 ANI
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (200 ore)1. Traumatismele toraco-abdominale.2. Litiaza biliară.3. Abcesul subfrenic.4. Traumatismele abdominale.5. Tumorile retroperitoneale.6. Eventrații, eviscerații.7. Cancerul gastric.8. Neoplasmele colonice.9. Patologia chirurgicală a tiroidei.10. Ulcerul gastro-duodenal.
Urgențe chirurgicale abdominale:11. Peritonitele.12. Ocluziile intestinale.13. Hemoragia digestivă superioară.14. Infarctul entero-mezenteric.15. Pancreatita acută.16. Colecistita acută.17. Apendicita acută.18. Hernia inghinală și femurală strangulate.19. Torsiunea de organ.20. Hemoperitoneul.21. Șocul hemoragic.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE1. Gastrostomia – 22. Splenectomia – 53. Sutura hepatică – 54. Sutura gastrică – 55. Colecistectomia – 56. Enterorafia – 57. Enterectomia segmentară – 58. Colorafia – 59. Colostomia – 5
STAGIUL DE ORTOPEDIE – TRAUMATOLOGIE
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (50 ORE):1. Politraumatismele – șocul traumatic.2. Traumatismele părților moi ale membrelor.3. Fracturile oaselor membrelor superioare.4. Fracturile oaselor membrelor inferioare.5. Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare.6. Fracturile deschise ale membrelor – particularități – tratament.7. Traumatismele bazinului.8. Traumatismele coloanei vertebrale.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:1. Tratamentul ortopedic al fracturilor – 102. Tratamentul ortopedic al luxațiilor – 103. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise – 34. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise – 35. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare – 36. Tratamentul complex al traumatismelor coloanei vertebrale și bazinului -27. Tratamentul complex al supurațiilor membrelor – 28. Amputații tipice, atipice ale membrelor superioare – 29. Amputații tipice, atipice ale membrelor inferioare – 2
STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ: (40 ORE)1. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavității pleurale și diafragmei.2. Anatomia chirurgicală a mediastinului.3. Anatomia chirurgicală a plămânilor.4. Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin și plămân.5. Tromboembolia pulmonară.6. Hemoptizia.7. Metode de investigație în patologia toraco-mediastino-pulmonară.8. Tumorile peretelui toracic și malformațiile acestuia.9. Traumatismele toracice.10. Pleureziile purulente specifice și nespecifice.11. Supurațiile pulmonare.12. Hemotoraxul, chilotoraxul.13. Tuberculoza pulmonară.14. Tumorile pulmonare primitive și secundare.15. Tumorile pulmonare benigne.16. Tumorile pulmonare maligne.17. Tumorile mediastinale.18. Chistul hidatic pulmonar.19. Chirurgie de graniță toraco-abdominală.
BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE:1. Pleurotomie minimă – 52. Pleurotomia cu rezecție de coastă – 53. Pleuroscopia – toracoscopia – 14. Mediastinoscopia – 15. Traheostomia – 36. Toracotomia axilară – 57. Toracotomia antero-laterală – 58. Toracotomia postero-laterală – 29. Toracofrenolaparotomia – 210. Sternotomia – 511. Rezectia pulmonară atipică – 212. Suturi parenchim pulmonar – 513. Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar – 214. Procedee de drenaj toracic – 515. Simpatectomia toracică – 2
STAGIUL A.T.I. CARDIOVASCULAR
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (80 ORE):1. Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă2. Monitorizarea bolnavului cardio-vascular (EKG, presiune arterială sângerandă/nesângerândă, presiune venoasă centrală, presiune arterială pulmonară, ECOtransesofagian, pulsoximetria, diureza etc.,)3. Hemodinamica postoperatorie– evaluarea statusului hemodinamic– monitorizarea hemodinamică de bază– debitul cardiac– sindromul de debit cardiac scăzut – tratament– insuficiența ventriculară dreaptă – tratament– ischemia miocardică postoperatorie: diagnostic, tratament– hipertensiunea postoperatorie – tratament– hipotensiunea postoperatorie – cauză, tratament4. Ventilația artificială: indicații – evaluarea funcției respiratorii, supravegherea, criterii pentru extubare, indicațiile prelungirii ventilației asistate, cauzele insuficienței respiratorii după chirurgie cardiacă și vasculară
Alegerea tipului de ventilație, disfuncția diafragmatică – edemul pulmonar acut noncardiac, traheostomia – urmărirea post extubație.1. Hemoragia și tamponada cardiacă postoperatorie
Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma – factori predispozanți (boli concomitente, efectele by pass-ului cardiopulmonar, Heparina, Protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată)
Tratamentul: considerații chirurgicale – tratamentul medical cu sânge, substituienți
Complicațiile hemoragiei: tamponada pericardică, infecția, complicațiile transfuziei.2. Aritmiile
Diagnosticul electrocardiografic al aritmiilor – EKG de bază, cauzele aritmiilor perioperator, cardiostimulare temporară (urmărirea EKG, medicația antiaritmică – V categorii), intoxicația digitalică, aritmia supraventriculară – tahiaritmia sinusală, tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia atrială ectopică, fibrilația atrială, flutterul atrial, bradicardia sinusală.
Aritmia ventriculară: contracția ventriculară prematură, tahicardia ventriculară, fibrilația ventriculară, defibrilarea, cardioconversia.3. Suportul nutrițional (energetic – caloric) după chirurgia cardiovasculară– indicații– mod de administrare– evaluare – complicații potențiale– necesitățile nutriționale– considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară)– nutriția enterală – indicații, formele de administrare, complicații– nutriția parenterală – indicații, mod de administrare, complicații– monitorizarea metabolică și terapeutică4. Suferința multiorganică și sistemică– disfuncții neurologice– disfuncții gastrointestinale– disfuncții renale
a – azotemia prerenală
b – necroza tubulară acută
c – glomerulonefrita acută
d – nefrita interstițială acută
e – uropatia obstructivă
f – profilaxie – tratament5. Anestezia și chirurgia cardiovasculară
a monitorizare
b protecția miocardului – rolul anestezistului
c agenți anestezici
d vasodilatatoare
e metode de anestezie
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:1. Sondaj vezical – 252. Cateter venos central cu abord subclavicular, jugular, femural – 253. Descoperire arteră radială,arteră cubitală pentru presiune sângerandă -104. Traheostomie – 35. Intubație orotraheală – 106. Puncție – drenaj toracic – 37. Puncție – drenaj tamponadă cardiacă – 58. Defibrilare externă – 59. Resuscitare cardiorespiratorie – 510. Sonda de aspirație nazogastrică – 10
CARDIOLOGIE (EKG, IMAGISTICĂ VASE) – 6 luni
STAGIUL EKG
TEMATICA CURSURILOR ȘI BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE PENTRU REZIDENȚII DE CHIRURGIE VASCULARĂ
STRUCTURA STAGIILOR:
DATE GENERALE
● Aterogeneza
● Alte etiologii ale arteriopatiilor
● Resuscitare cardiovasculară
● Tratamentul cu pace-makeri etc– Electrocardiografia
Teste de efort
TEMATICA CURSURILOR DE ELECTROCARDIOGRAFIE (20 ore)
● Vectocardiograma normală
● Anatomia și irigarea țesutului de conducere
● Date de electrofiziologie
● Electrocardiograma normală
● Hipertrofii atriale
● Hipertrofii ventriculare
● Blocuri de ramură
● Ischemie, leziune, necroză
● Tulburări de ritm
● Tulburări de conducere
● Sindromul W.P.W.
TESTE DE EFORT
● Fiziologia efortului
● Modalități de testare
● Teste de efort fizic
● Teste de efort farmacologice
STAGIUL DE CATETERISM ȘI ANGIOGRAFIE (60 ore)
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ:1. – Istoricul investigațiilor invazive hemodinamice și imagistice și al cardiologiei intervenționale.– Principii generale ale examenului hemodinamic și angiografic.– Aportul investigației hemodinamice și angiografice în perfectarea tratamentului chirurgical.– Poziția tratamentului prin cateterism față de rezultatele tratamentului medical și chirurgical.2. Noțiuni din practica de cateterism:
a. structura unei săli de cateterism și angiografie
b. principiul cinematografiei, imagistică digitalică și substracție, stocarea imaginii radiologice
c. sondele de cateterism
d. tehnica Seldinger
e. tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen și al măsurii de presiune intravasculară3. Principii de hemodinamică:
a. presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologice
b. debite sangvine pulmonare, aortice și de șunt
c. rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice4. Principii de angiocardiografie (cu exemple):
a. anatomia angiografică a cordului și marilor vase
b. tehnica de injectare
c. aspecte normale și patologice
d. ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracția de ejecție și studiul kineticii segmentare5. Principii de angiografie (cu exemple):
a. aortografia toraco-abdominală
b. coronarografie
c. arteriografia membrelor inferioare și superioare
d. arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac
e. arteriografia mezenterică superioară și inferioară.
f. arteriografia vertebro-carotidiană
g. arteriografia bronșică6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice):
a. hipertensiune de debit
b. hipertensiune de rezistență
c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut
d. hipertensiune venoasă pulmonară
e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic:
a. pericardita, dilatare ventriculară.
b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă8. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în șuntul stânga-dreapta și dreapta-stânga:
a. comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng-atriu drept, canal atrio-ventricular comun (forma completă și incompletă), sinus Valsalva rupt în atriu drept.
b. comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul
c. canalul arterial, fereastră aorto-pulmonară
d. fistula arteriovenoasă
e. insuficiența valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară.9. Investigația invazivă în cardiopatia ischemică:
a. indicațiile coronarografiei
b. aspectul anatomo-angiografic al patului coronarian
c. pozițiile radiologice
d. gradarea și tipologia stenozelor coronariene
e. indicația operatorie și de angioplastie în raport cu aspectul angiografic
f. valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanței cardiace10. Investigația invazivă în sindromul de ischemie periferică.11. Investigația invazivă în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă.12. Principalele tehnici terapeutice ale cardiologiei intervenționale:
a. angioplastia
b. valvuloplastia
c. embolizarea arterială
d. extragerea de corpi străini din circulația sangvină
e. septostomia atrială
f. închiderea defectelor septale
g. închiderea canalului arterial
h. filtru cav13. Investigații computer – tomograf cardiovasculare14. Angio RMN și angioscopie – principii
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE1. Puncția Seldinger arterială și venoasă femurale – 202. Puncția Seldinger arterială și venoasă axilare – 53. Punctia Seldinger arterială și venoasă brahială – 54. Arteriografia membrelor inferioare – 205. Puncție translombare – 26. Arteriografie celiaco-mezenterice – 27. Arteriografie carotidiene – 28. Flebografie – 59. Cavografie – 210. Limfografie
Stagiul de Ecografie Vasculară (20 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Ultrasunete – proprietăți.2. Efectul Doppler și aplicațiile lui în medicină.3. Curgerea lichidelor – câteva principii de hemodinamică și aplicarea lor la circulația arterială și venoasă.4. Circulația arterială.
a) Formarea undei de puls.
b) Aspecte Doppler normale
c) Rolul rezistențelor periferice și efectul lor asupra undei Doppler.
d) Criterii generale pentru diagnosticul Doppler al stenozelor, ocluziilor și anevrismelor arteriale.5. Circulația venoasă.
a) Carecteristicile circulației venoase.
b) Aspecte Doppler normale.6. Noțiuni despre aparatura folosită.
a) Tipuri de sonde
b) Parametrii folosiți în examinarea vaselor.
c) Surse de eroare legate de reglaje defectuoase.7. Aspecte morfologice normale ale arterelor și venelor.
a) Ecografia bidimensională
b) Examinarea Doppler color
c) Angiografia Doppler8. Placa de aterom – aspecte ecografice.9. Examinarea axelor carotidiene extracraniene.
a) Tehnica examinării
b) Rezultate normale
c) Rezultate patologice10. Arterele vertebrale și ale membrului superior.
a) Tehnica examinării
b) Rezultate normale
c) Rezultate patologice11. Examenul Doppler transcranian – principii generale, indicații principale.12. Aorta abdominală și arterele membrelor inferioare.
a) Tehnica examinării
b) Rezultate normale
c) Patologia stenozantă
d) Anevrismele arteriale13. Examinarea ultrasonografică a arterelor viscerale
a) Artera mezenterică superioară și trunchiul celiac
b) Arterele renale14. Patologia stenozantă degenerativă15. Patologia stenozantă inflamatorie16. Explorarea venelor membrelor superioare17. Explorarea sistemului venos profund al membrelor inferioare:
a) Tehnica de examinare
b) Aspecte normale
c) Diagnosticul trombozelor acute
d) Sindroamele posttrombotice18. Fistule de dializă:
a) Noțiuni anatomice
b) Aspecte normale
c) Calculul debitelor
d) Principalele aspecte patologice19. Patologia vasculară iatrogenă
Baremul de activități practice1. Cunoașterea și întreținerea aparatului.2. Însușirea diferitelor modalități de explorare ultrasonografică3. Măsurători ale parametrilor Doppler4. Explorarea axelor carotidiene extracraniene – 105. Explorarea arterelor vertebrale și ale membrelor superioare. – 106. Explorarea aortei abdominale și a arterelor viscerale. – 107. Arterele membrelor inferioare – 108. Venele membrelor inferioare – 109. Investigarea fistulelor de dializă – 1010. Întocmirea unui buletin11. Calculele debitului arterial12. Imagini echografice în tromboza venoasă profundă a membrelor – 1013. Aspectul echo Doppler al sistemului venos jugular cav superior și inferior – 1014. Explorarea arterelor renale – 10
STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (50 ore):1. Istoricul chirurgiei cardiace (cu accent pe dezvoltarea lor în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România).2. Mediastinul – anatomie chirurgicală (căi de acces) – vezi stagiu de chirurgie toracică3. Anatomia descriptivă și topografică a pericardului, cordului și marilor vase (căi de acces).4. Vascularizația și inervația cordului – variante anatomice ale vascularizației5. Sistemul excito-conductor al cordului6. Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă7. Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac8. Pregătirea preoperatorie a bolnavului cardiac9. Monitorizarea bolnavului cardiac chirurgical10. Hemodinamica postoperatorie – vezi ATI11. Aritmii postoperatorii. Cauze, tratament – vezi ATI12. Alimentația bolnavului cardiac operat: – vezi ATI– evaluarea statusului nutrițional– evaluarea clinică– markeri biochimici– aspecte ale catabolismului (catecolamine, glucocorticoizi) și ale anabolismului (insulina și hormonii de creștere).13. Infecția în chirurgia cardiacă – mediastinita postoperatorie.14. Sindromul de debit cardiac scăzut. Fiziopatologie și tratament – vezi ATI15. Oprirea cardiacă:– etiologie– fiziopatologie– metode de resuscitare– indicații de resuscitare, etc.16. Insuficiența renală acută postoperatorie (etiologie, fiziopatologie, tratament).17. Edemul pulmonar acut în perioada perioperatorie.18. Stopul respirator:– cauze– fiziopatologie– metode de resuscitare respiratorie artificială, etc.19. Hipertensiunea pulmonară – evaluare, mijloace terapeutice20. Hemoragia – socul hemoragic, hemostaza – vezi chirurgie generală și ATI21. Tulburări ale echilibrului fluido-coagulant în perioada perioperatorie:– cauze– fiziopatologie– diagnostic– mijloace terapeutice22. Cardio-stimularea artificială – metode, indicații, tipuri de cardio-stimulatoare23. Insuficiența cardiacă stângă:– definiție– semne clinice și paraclinice– tratament– complicații24. Insuficiența cardiacă dreaptă:– diagnostic– fiziopatologie– etiologie– semne clinice și paraclinice– tratament– complicații
VALVULOPATII25. Valvulopatii mitrale:– definiție– fiziopatologie– cauze– semne clinice și paraclinice– tratament– complicații26. Chirurgia valvei mitrale:– comisurotomie– valvuloplastie– anuloplastie– înlocuire27. Valvulopatii aortice– definiție– fiziopatologie– etiologie– semne clinice și paraclinice– tratament.28. Chirurgia valvei aortice:– valvulotomie– înlocuire valvulară– chirurgia stenozelor subvalvulare– cardiomiopatia obstructivă, etc.29. Valvulopatiile tricuspidiene:– definiție și mecanisme– fiziopatologie– etiologie– semne clinice și paraclinice– tratament30. Chirurgia valvei tricuspide:– anuloplastie– comisurotomie– înlocuire valvulară tricuspidă31. Protezele mecanice și biologice valvulare cardiace, conducte valvulate:– istoric– tipuri de proteze: cu disc, cu bilă, etc.– aspecte hemodinamice ale ale diferitelor tipuri de proteze – indicații, urmărire postoperatorie, fiabilitate.32. Disfuncții de proteze valvulare cardiace:– etiologie– fiziopatologie– metode de diagnostic– tratament medico-chirurgical.33. Endocardite:– etiologie– fiziopatologie– forme clinice– aspecte terapeutice34. Chirurgia arterelor coronare:– indicații pentru intervenție chirurgicală– tactica și strategia chirurgicală– tehnici chirurgicale– complicații, rezultate– reintervenții35. Anevrismul de ventricul stâng – diagnostic și tratament36. Defectul septal ventricular post infarct:– indicații chirurgicale– strategii chirurgicale– anatomie chirurgicală– tehnici chirurgicale– rezultate.37. Embolii pulmonare.38. Canalul arterial permeabil:– indicații chirurgicale– strategii chirurgicale– anatomie chirurgicală– tehnici chirurgicale– rezultate.39. Coarctația de aortă:– indicații pentru angioplastie– indicații chirurgicale– strategie anatomo-chirurgicală– tehnici chirurgicale40. Stenoza valvulară pulmonară:– valvuloplastie– valvulotomie
ȘUNT STÂNGA-DREAPTA41. Defectul septal atrial– diagnostic– clasificare– indicație chirurgicală– tehnici chirurgicale42. Canal atrio-ventricular complet– diagnostic– indicație chirurgicală– strategie anatomo-chirurgicală– tehnici chirurgicale43. Drenaj venos pulmonar aberant– diagnostic– indicații chirurgicale– tehnici chirurgicale44. Defectul septal ventricular:– diagnostic– clasificare– anatomie topografică– indicație chirurgicală– strategie anatomo-chirurgicală– tehnici chirurgicale
ȘUNT DREAPTA-STÂNGA45. Complexul Fallot– diagnostic– clasificare– intervenție chirurgicală– strategie anatomo-chirurgicală– tehnici chirurgicale46. Disecția de aortă:– diagnostic– fiziopatologie– clasificare– tratament47. Traumatismele cardiace:– diagnostic– cauze– fiziopatologie– clasificare– tratament48. Traumatismele marilor vase intratoracice– diagnostic– cauze– fiziopatologie– tratament49. Pericardita:– etiologia– diagnostic– indicații chirurgicale50. Tamponada cardiacă– etiologie– diagnostic– tratament51. Tratamentul chirurgical al tulburărilor de ritm cardiac:– indicații– tehnici, rezultate52. Anevrismele aortei toracice:– etiologie– diagnostic– indicații chirurgicale– tehnici chirurgicale53. Cardiomiopatii:– etiopatologie– diagnostic– indicații chirurgicale54. Asistența mecanică a circulației:– asistarea stângă exclusivă:– balonul de contrapulsație aortică– hemopompa– dispozitive de asistență ventriculară– cordul artificial
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:1. Canal arterial permeabil – 22. Coarctația de aortă – 13. Pericardectomie – 24. Puncție – drenaj pericardic – 5
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (500 ore)1. Istoricul chirurgiei vasculare2. Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, inferior, sistemul cav superior, inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii3. Embriogia sistemului sangvin; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare5. Fiziologia și fiziopatologia circulației:
a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase)
b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.
c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).
d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele).
e. reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.).
f. autoreglarea.6. Fiziopatologia microcirculației:
a. microcirculația în: – diabet zaharat– nefropatii– afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatie, cord etc
b. coagularea intravasculară diseminată
c. microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet.7. Fiziologia circulației arteriale;
a. anatomia funcțională a arterelor
b. presiunea arterială
c. presiunea pulsului
d. reglarea presiunii arteriale8. Fiziologia circulației venoase;
a. anatomia funcțională a sistemului venos.
b. parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sangvin – debit, pesiune venoasă, viteze de circulație etc.).
c. capacitatea venoasă.
d. funcția de rezervor sangvin a sistemului venos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat).
e. sistemul venos și debitul cardiac.9. Fiziologia sistemului limfatic:
a. anatomia funcțională a sistemului limfatic
b. rolul circulației limfatice în sistemul circulator (formarea limfei, compoziția limfei, circulația limfei).10. Hemodinamica și ateroscleroza
a. Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.
b. Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.
c. Ateroscleroza: etiologie și patogenie.
d. Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.
e. Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmul.
f. Boala vasculară diabetică: macro- și microangiopatia diabetică.
g. Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDL.
h. Fumatul și boala vasculară.11. Coagularea și dereglările hemostazei: fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice (anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic) și nefarmacologice, autotrasfuzia.12. Reologia sangvină și microcirculația.13. Medicamente utilizate în bolile vasculare.14. Embolectomia.15. Principii de bază în terapia endovasculară.16. Înlocuitori vasculari biologici și sintetici.17. Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc.18. Explorarea funcțională a sistemului vascular: neinvazivă și invazivă.19. Principii de organizare ale blocului operator – etapele circuitului bolnavului vascular– evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular– pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular– monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular20. Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice.21. Disecția aortei.22. Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului.23. Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament.24. Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament.25. Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament.26. Sindromul de crosă aortică.27. Insuficiența circulatorie vertebrobazilară.28. Sindromul de furt arterial sangvin.29. Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice diagnostic, tratament.30. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie.31. Ischemia critică.32. Piciorul diabetic diagnostic și tratament.33. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă.34. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.35. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament.36. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament.37. Limfedemul procedee de drenaj și exereza.38. Amputațiile.39. Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături.40. Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase.41. Accesul vascular.42. Hipertensiunea portală.43. Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:
a) – Descoperirea arterelor membrelor superioare: descoperirea arterei subclavii, descoperirea arterei axilare, descoperirea arterei humerale, descoperirea arterei radiale, descoperirea arterei ulnare, descoperirea arcadelor palmare, superficială și profundă, descoperirea arterelor colaterale digitale.
b) – Descoperirea arterelor membrelor inferioare: descoperirea arterelor iliace primitive, descoperirea arterelor femurale, descoperirea arterelor poplitee, descoperirea arterelor tibiale anterioare, descoperirea arterelor tibiale posterioare.
c) – Descoperirea venelor membrului superior: descoperirea venelor bazilice, descoperirea venelor cefalice, descoperirea venelor axilare, descoperirea venelor subclavii.
d) – Descoperirea venelor membrului pelvin: descoperirea venelor safenei interne, descoperirea venelor safene externe, descoperirea venelor poplitee, descoperirea venelor femurale.44. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar (celiotomiile).45. Căile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile și mediastinotomiile): toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia parțială.46. Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operații): simpatectomia toracică, simpatectomia lombară, simpatectomia cervicotoracică, suprarenalectomia, splahnicectomia, intervenții operatorii asociate: simpatectomia lombară + splahnicectomia + suprarenalectomia), fasciotomia.47. Chirurgia canalului toracic.48. Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat.49. Tumorile vasculare.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:1. Simpatectomia lombară – 52. Embolectomia – 253. Simpatectomia toracică – 54. Suturi vasculare – 255. Trombendaterectomie – 106. Angioplastia de lărgire cu petec – 57. Restabiliri de flux arterial:– aorto-iliace – 10– aorto-femural – 10– femuro-femural – 20– femuro-popliteu – 20– extra-anatomice – 108. Ligatura subfascială a venelor comunicante – 109. Cura chirurgicală a varicelor – 1010. Amputații:– antepicior – 5– gambă – 5– coapsă – 511. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă – 2512. By-pass-ul safen în-situ – 213. Operații combinate în ischemiile severe – 2
CHIRURGIE VASCULARĂ
5 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
● CHIRURGIE VASCULARĂ (I.1) 6 luni
● CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 1 an
● ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE (I.3) 3 luni
● CHIRURGIE TORACICĂ (I.4) 2 luni
● A.T.I. CARDIO-VASCULAR (I.5) 5 luni ANGIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ VASCULARĂ (I.6)
(E.K.G; CATETERISM; ANGIOGRAFII; ECOGRAFIE VASCULARĂ; CT, R.M.N.-angio) 5 1/2 luni
● CHIRURGIE CARDIACĂ (I.7) 3 luni
● BIOETICĂ (I.8) 1/2 lună
● CHIRURGIE VASCULARĂ (I.9) 1 an și 11 luni
ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | |||||||||
STAGIUL | I.1 | I.2 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.5 | I.6 | I.7 | I.7 | I.8 | I.9 | I.9 |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE0. PREAMBUL
Rezidențiatul în dermato-venerologie este forma de învățământ post-universitar care are scopul de a forma medici specialiști dermato-venerologi prin pregătire teoretică și practică. Curriculum de pregătire în specialitatea dermato-venerologie a fost elaborat de către Comisia consultativă de dermato-venerologie a Ministerului Sănătății și a fost avizată de Colegiul Medicilor din România (CMR).
Actualizarea curriculară a fost realizată având în vedere propunerile Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS), urmărind un proces de instruire și educație medicală de cea mai bună calitate a medicilor. UEMS, organism european la care este afiliat CMR, a adoptat în anul 1994 documentul privind educația medicală postuniversitară, oferind astfel recomandări europene standardizate pentru învățământul medical.
În cadrul Comunității Europene, prin Directiva nr. 2005/36/EC, s-a stabilit posibilitatea recunoașterii mutuale a calificării medicilor pe baza unor cerințe de învățământ valabile în cadrul tuturor statelor membre. Prin prezentul curriculum se realizează armonizarea modulului de specialitate dermato-venerologie cu recomandările Secției Dermato-venerologie a UEMS (UEMS-EBDV).1. DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII
Dermato-venerologia este specialitatea responsabilă de diagnosticul, tratamentul (medical și chirurgical) și prevenția:– afecțiunilor pielii (alcătuită din epiderm, derm și hipoderm), mucoaselor inspectabile și anexelor cutanate– manifestărilor cutanate ale afecțiunilor sistemice– manifestărilor sistemice ale afecțiunilor cutanate– infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și a altor afecțiuni ano-genitale.
Dermato-venerologia are scopul de a promova sănătatea pielii și sănătatea sexuală.2. DURATĂ
5 ANI3. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE3.1. SCOPUL REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE este reprezentat de însușirea detaliată și aprofundată a elementelor teoretice și practice referitoare la diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice pentru a exercita profesia de medic specialist dermato-venerolog la standardele actuale din România și Uniunea Europeană.3.2. OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE1. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patologia afecțiunilor dermato-venerologice.2. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind explorările de laborator specifice afecțiunilor dermato-venerologice.3. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor dermato-venerologice.4. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind terapia actuală, topică și sistemică, a afecțiunilor dermato-venerologice.5. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului tuturor urgențelor dermato-venerologice.6. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patogenia, diagnosticul și tratamentul manifestărilor cutanate dezvoltate în cadrul afecțiunilor sistemice.7. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind utilizarea monitorizării obiective a pacienților dermato-venerologici prin utilizarea de scoruri și de chestionare specifice.8. Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a participa activ și performant în echipe medico-chirurgicale multidisciplinare.9. Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a dezvolta un act medical bazat pe medicina personalizată îmbinată cu medicina bazată pe dovezi, în condiții general acceptate etice și deontologice.10. Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a avea o comunicare profesională adecvată cu pacienții și aparținătorii acestora.11. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru participarea în studii de cercetare științifică în domeniul dermato-venerologiei pe baza ghidurilor de bună practică medical (engl. Good Clinical Practice – GCP).12. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru utilizarea principalelor programe de calculator utilizate în sistemul sanitar din România.13. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru efectuarea raportărilor specifice (infecții transmisibile sexual, reacții adverse la medicamente, afecțiuni oncologice la nivel cutaneo-mucos, dermatoze profesionale).14. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la ghidurile naționale și ghidurile europene de diagnostic și tratament al afecțiunilor dermato-venerologice.15. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la codificarea afecțiunilor dermato-venerologice (de exemplu codificarea ICD-11).4. ORGANIZAREA PROGRAMULUI– Conform recomandărilor UEMS în țările în care nu există un trunchi comun de educație medicală postuniversitară, se recomandă ca durata rezidențiatului în specialitatea Dermatovenerologie să fie de 5 ani.– Există de asemenea posibilitatea unui proces de învățământ medical postuniversitar suplimentar, cu dezvoltarea sub-/supraspecializărilor (de exemplu: dermato-patologie, dermato-flebologie, dermato-pediatrie).– Curriculum-ul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), 50 ore de activități practice și 40 – 60 de ore de studiu individual în fiecare lună de studiu universitar pentru tematica prezentată.– Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU).– 1 CFU = 25 ore de instruire– Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 25%, restul de 75%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.– La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (și cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de program. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.– Activitatea de pregătire este monitorizată prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.– Se recomandă ca medicii rezidenți să dispună de suficient timp și suport pentru a participa la conferințe de specialitatea locale, regionale, naționale și internaționale.– Medicii rezidenți vor fi încurajați să participe la studii clinice și la realizarea de prezentări și publicații.– Autoritățile naționale recunosc stagiile de educație medicală cu durată de până la un an efectuate în alte țări europene/non-europene ce respectă criteriile și curriculum stabilite prin UEMS.5. STRUCTURA PROGRAMULUI
Număr total de ani | 5 ani | |
Număr total de module | 11 | |
A. | Stagii generale medico-chirurgicale și specialități înrudite | |
Modul 1 | Medicină internă | 3 luni |
Ore de curs/modul | 60 ore curs | |
Modul 2 | Reumatologie | 6 săptămâni |
Ore de curs/modul | 30 ore curs | |
Modul 3 | Chirurgie plastică | 4 săptămâni |
Ore de curs/modul | 20 ore curs | |
Modul 4 | Alergologie și imunologie clinică | 4 săptămâni |
Ore de curs/modul | 20 ore curs | |
Modul 5 | Boli infecțioase și parazitare | 6 săptămâni |
Ore de curs/modul | 30 ore curs | |
Modul 6 | Histopatologie | 2 luni |
Ore de curs/modul | 40 ore curs | |
Modul 7 | Bioetică | 2 săptămâni |
Ore de curs/modul | 10 ore curs | |
Modul 8 | Patologie orală | 2 săptămâni |
Ore de curs/modul | 10 ore curs | |
Modul 9 | Pediatrie | 6 săptămâni |
Ore de curs/modul | 30 ore curs | |
Modul 10 | Medicina muncii | 2 săptămâni |
Ore de curs/modul | 10 ore curs | |
B. | Stagiu de bază | |
Modul 11 | Dermato-venerologie | 48 luni/192 săptămâni |
Modul 11.1 | Noțiuni de bază | 5 luni |
Ore de curs/modul | 100 ore curs | |
Modul 11.2 | Afecțiuni acute și urgențe în dermato-venerologie | 4 luni |
Ore de curs/modul | 80 ore curs | |
Modul 11.3 | Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente | 5 luni |
Ore de curs/modul | 100 ore curs | |
Modul 11.4 | Afecțiuni vasculare | 4 luni |
Ore de curs/modul | 80 ore curs | |
Modul 11.5 | Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate | 4 luni |
Ore de curs/modul | 80 ore curs | |
Modul 11.6 | Dermato-farmacologie | 2 luni |
Ore de curs/modul | 40 ore curs | |
Modul 11.7 | Tratamentul cu agenți fizici și chimici, UV- terapia și laserterapia | 2 luni |
Ore de curs/modul | 40 ore curs | |
Modul 11.8 | Afecțiuni alergice | 4 luni |
Ore de curs/modul | 80 ore curs | |
Modul 11.9 | Afecțiunile anexelor cutanate | 4 luni |
Ore de curs/modul | 80 ore curs | |
Modul 11.10 | Dermato-oncologie | 4 luni |
Ore de curs/modul | 80 ore curs | |
Modul 11.11 | Metode de diagnostic și investigații utilizate în Dermatovenerologie | 5 luni |
Ore de curs/modul | 100 ore curs | |
Modul 11.12 | Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice | 2 luni |
Ore de curs/modul | 40 ore curs | |
Modul 11.13 | Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă | 3 luni |
Ore de curs/modul | 60 ore curs |
6. CONȚINUTUL MODULELOR
Modul 1. MEDICINĂ INTERNĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI MEDICINĂ INTERNĂ (60 ore)– Insuficiența cardiacă– Aritmii cardiace– Hipertensiunea arterială– Ateroscleroza– Angina pectorală– Infarctul miocardic– Bolile vasculare ale membrelor– Șocul– Astmul bronșic– Tromboembolismul pulmonar– Tuberculoza– Litiaza urinară– Infecțiile tractului respirator– Insuficiența renală cronică– Boli inflamatorii intestinale– Boli hepato-biliare– Pancreatite– Anemii– Leucemii– Limfoame– Hemostaza și tulburările ei– Diabetul zaharat– Amiloidoza– Porfiriile– Guta– Lupusul eritematos– Scleroza sistemică– Dermatomiozita– Poliartrita reumatoidă– Sindromul Sjogren– Vasculite sistemice– Corelații între patologia internă și afecțiunile dermatologice
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ (150 ore)– Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 5– Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 5– Interpretarea electrocardiogramei: 10– Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 5– Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 5– Toracocenteza: 1– Paracenteza: 1– Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 3– Interpretarea probei de digestie: 3– Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie: o discuție tematică– Defibrilarea și cardioversia: o discuție tematică– Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 2– Puncția biopsie hepatică – interpretare: 2– Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 3
Modul 2. REUMATOLOGIE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI REUMATOLOGIE (30 ore)– Reumatismul abarticular– Manifestări reumatice în alte boli– Psoriazisul artropatic– Explorarea clinică și paraclinică în bolile reumatismale– Artrozele– Artritele seronegative, infecțioase și prin microcristale– Colagenoze
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE REUMATOLOGIE (75 ore)– Puncție articulară (efectuare): 2– Infiltrații articulare: 2– Teste imunologice specifice bolilor reumatice (interpretare): 30– Scintigrafie osteo-articulara (interpretare): 20– Ecografie articulară (interpretare): 20– Capilaroscopie (interpretare): 20
Modul 3. CHIRURGIE PLASTICĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI CHIRURGIE PLASTICĂ (20 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile– Tehnica sclerozării varicelor– Tehnici de grefare cutanată– Plastiile cutanate– Avulsia unghială– Arsurile (termice, chimice, electrice, etc)– Degerăturile
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE CHIRURGIE PLASTICĂ (50 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile: 20– Sclerozarea varicelor: 20– Tehnici de grefare cutanată: 2– Plastiile cutanate: 5– Avulsia unghială: 2
Modul 4. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice
TEMATICA MODULULUI ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (20 ore)– Reacții de hipersensibilitate, clasificare, terminologia afecțiunilor alergice– Alergene și haptene – clasificare, surse, reactivități încrucișate– Alergii respiratorii, alergii alimentare și medicamentoase, anafilaxia– Urticaria spontană, autoreactivă/autoimună, la factori fizici– Dermatita atopică și dermatite de contact alergice– Tratamentul urgențelor alergologice, tratamente antialergice, imunomodulatoare, antiinflamatoare topice și sistemice
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (50 ore)– principii, indicații, metodologie și tehnici, asistare sau simulare educațională și/sau efectuare (după caz), interpretare– observația directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare, după caz– Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4– Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4– Teste de provocare in vivo în alergologie: 4– Teste in vitro pentru IgE alergen-specifice și autoanticorpi: 4– Farmacoterapia de urgență în alergologie: 1
Modul 5. BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (30 ore)– Angine– Gastroenterite și enterocolitele acute– Boli eruptive virale– Enteroviroze– Hepatite virale– Salmoneloze– Toxiinfecții alimentare– Trichinoza– Lambliaza– Rickettsioze– Toxoplasmoza.– Erizipeloidul Rosenbach– Infecții cu anaerobi– Trichomoniaza urogenitală– Antibioterapia antiinfecțioasă și antibiograma, noțiuni generale și practice– Infecția HIV
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (75 ore)– Exudatul naso-rinofaringian: 10– Examen bacteriologic secreții cutaneo-mucoase: 10– Examen parazitologic cutanat: 10– Examen copro-parazitologic: 10– Examen micologic direct cutaneo-mucos: 10– Examen cu lampa Wood: 10– Interpretare investigații de laborator pentru virusurile hepatitice: 10– Antibiograma: 10– Interpretare investigații de laborator pentru infecția HIV: 10
Modul 6. HISTOPATOLOGIE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI HISTOPATOLOGIE (40 ore)– Structura pielii la microscopul optic și electronic.– Principalele procese histopatologice și particularitățile lor la nivelul pielii.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE (100 ore)– Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecțiuni dermatologice: 80– Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării: 10– Efectuarea și interpretarea examenului citologic Tzanck: 10
Modul 7. BIOETICĂ
TEMATICA MODULULUI BIOETICĂ (10 ore)– Introducere în Bioetică – 2 ore– Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore– Relația medic-pacient I – 2 ore– Relația medic-pacient II – 2 ore– Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore– Probleme etice la începutul vieții – 2 ore– Probleme etice la finalul vieții – 2 ore– Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore– Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore– Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BIOETICĂ (25 ore)– Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 ore– Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore– Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore– Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore – Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore– Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore– Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore– Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore– Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 ore– Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore– Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Modul 8. PATOLOGIE ORALĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI PATOLOGIE ORALĂ (10 ore)– Examenul clinic cervico-facial și oral. Noțiuni de anatomie topografică– Variante normale de mucoasă orală și structuri adiacente– Clasificarea maladiilor mucoasei orale și noțiuni de epidemiologie– Leziuni cu potențial de malignizare și formele de debut ale cancerului oral– Maladii autoimune cu manifestări orale (afte, aftoză, lichen plan, lupus eritematos, maladii buloase, maladii ale tractului digestiv)– Infecții superficiale ale mucoasei orale (bacteriene, virale, fungice)– Manifestări orale la pacienții cu imunosupresie (HIV, imunosupresie terapeutică, afecțiuni hematologice)– Metode de diagnostic specific în patologia mucoasei orale– Tehnici de mică chirurgie: biopsie de mucoasă, biopsie de glande salivare, citologie exfoliativă– Mărimi de volum gingivale și tumori superficiale ale mucoasei orale
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE PATOLOGIE ORALĂ (25 ore)– Examenul clinic al regiunii cervico-faciale: 10– Examenul grupelor ganglionare, sinusurile feței, articulația temporo-mandibulară: 10– Examenul clinic al glandelor salivare. Bilanțul funcțional: 5– Examenul clinic endo-bucal. Morfologia macroscopică a cavității orale. Arcadele dentare. Particularitățile topografice zonale, formațiuni anatomice de suprafață: 5– Leziunile clinice elementare în patologia mucoasei bucale: 5– Metode paraclinice de diagnostic în patologia mucoasei bucale. Stomatoscopia, dermatoscopia orală, citologia exfoliativă, brush citology, colorația vitală, autofluorescența tisulară: 5– Examenul anatomopatologic: tehnica biopsiei de mucoasă orală, colorații uzuale, imunohistochimie, microscopie electronică: 1– Protocol de diagnostic în leziunile cu potențial de malignizare ale mucoasei; leziunile keratozice, tumorile superficiale de mucoasă: 3– Protocol de diagnostic în leziunile ulcerative acute ale mucoasei: 3– Protocol de diagnostic în leziunile ulcerative cronice ale mucoasei orale. Osteonecroza de diverse etiologii: 3– Protocol de diagnostic în leziunile buloase și autoimune ale mucoasei orale. Imunofluorescența: 3
Modul 9. PEDIATRIE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI PEDIATRIE (30 ore)– Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare– Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil– Alimentația sugarului și copilului sănătos. Alimentația copilului cu o boala acută. Criteriile de apreciere a stării de nutriție– Malnutriția protein-energetică și proteică. Obezitatea. Deficiențele vitaminice și ale oligomineralelor– Urgențele pediatrice majore (inclusiv șocul anafilactic, intoxicațiile acute medicamentoase, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale)– Stabilirea suspiciunii de boala genetică. Screening-ul nou-născutului pentru boli genetice– Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (inclusiv bolile cu transmisie sexuală, acneea)– Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul– Sindromul febril prelungit și febră de etiologie neprecizată– Diareile acute bacteriene și virale– Infecțiile tractului respirator superior– Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil– Infecții cutanate cu risc sistemic la copilul de vârstă mică– Erupții în perioada neonatală– Intoxicații sistemice cu poartă de intrare cutanată– Boli imune cu manifestări cutanate la copil
Baremul activităților practice (75 ore)– Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste: 10– Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 10– Instalarea unui cateter venos percutan: 2– Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup: 10
Modul 10. MEDICINA MUNCII
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI MEDICINA MUNCII (10 ore)– Bolile profesionale– Definiție– Criterii de diagnostic– Anamneza profesională– Semnalarea bolii profesionale– Profilaxia bolii profesionale– Boli dermatologice profesionale– Identificarea agenților etiologici profesionali– Locuri de muncă, profesii expuse– Stabilirea diagnosticului de profesionalitate– Testare cutanată la alergeni profesionali– Metode de prevenire a bolilor dermatologice profesionale– Boli dermatologice incluse în tabelul bolilor profesionale– Semnalarea/declararea bolilor profesionale dermatologice (colaborarea medic dermatolog – medic medicina muncii)– Legislație națională și europeană de medicina muncii
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE MEDICINA MUNCII (25 ore)– Modalități de identificare a locurilor de muncă și a profesiunilor expuse, precum și a agenților etiologici profesionali care pot determina boli dermatologice profesionale (microclimat profesional, agenți chimici, radiații ionizante și neionizante, agenți biologici): 5.– Efectuarea anamnezei profesionale: element esențial pentru diagnosticul bolii profesionale: 5.– Efectuarea testelor cutanate specifice și interpretarea lor: element de diagnostic pentru boala dermatologică profesională: 5.– Exemplificarea etapelor de diagnostic pentru stabilirea profesionalității în bolile dermatologice: rolul medicului dermatolog, rolul medicului de medicina muncii; aplicații practice pentru realizarea parteneriatului medic dermatolog – medic medicina muncii: 5.– Parcurgerea etapelor de semnalare/declarare a bolii profesionale în conformitate cu legislația în vigoare. Drepturi și obligații medic/pacient: 5.
Modul 11. DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE
TEMATICA MODULULUI DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE (240 ore)
Modul 11.1 – Noțiuni de bază1. Tematică1.a. Tematică curs (100 ore)– Noțiuni privind structura, funcția și fiziopatologia pielii și a mucoaselor– Examenul clinic dermatologic în funcție de sex și vârstă– Descrierea leziunilor elementare dermatologice– Modificări cutanate specifice (ex. semnul Darier, fenomenul Koebner, semnul Nikolski, dermografismul, modificarea leziunilor cutanate în funcție de fototip etc.)– Scoruri pentru monitorizarea afecțiunilor dermatologice (PASI, EASI, SCORAD, index Sartorius, scoruri pentru acnee, vitiligo etc.)– Utilizarea examenului cu lampă Wood în dermato-venerologie– Noțiuni de bază de dermatoscopie– Noțiuni de bază de histopatologie cutanată (microscopie optică, tehnici speciale de colorare, microscopie electronică)– Descrierea tehnicilor de mică chirurgie dermatologică– Biopsia cutanată– Istoria dermatologiei1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Tehnici de anestezie locală: 5– Tehnici de biopsie cutanată (punch, shave): 6– Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor cu preparat cutanat în colorație hemalaun-eozină: 50– Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor de examen histopatologic, imunohistochimie și tehnici de imunofluorescență. Citodiagnostic Tzanck: 30– Examen clinic general, examenul pentru infecții cu transmitere sexuală: 20– Monitorizarea pacienților dermatologici folosind scoruri specifice (ex. PASI, EASI): 202. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare realizării examenului clinic dermatologic în vederea diagnosticului.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a identifica leziunile elementare dermatologice și de a realiza corect examenul clinic local dermatologic.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect principalele procese histopatologice de la nivel cutanat.– Capacitatea de a recomanda corect indicațiile de investigare anatomo-clinică pentru principalele afecțiuni dermatologice.– Capacitatea de a corela examenul clinic cutanat, examenul dermatoscopic și investigațiile anatomo-patologice.
Modul 11.2 – Afecțiuni acute și urgențe în dermato-venerologie1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Insuficiența cutanată– Eritrodermii– Reacții post-medicamentoase (sdr. Lyell, sdr. Stevens-Johnson, eritem polimorf)– Infecții virale cu afectare cutaneo-mucoasă– Infecții bacteriene cutaneo-mucoase (stafilococii, streptococii, tuberculoza cutanată, lepra etc.)– Infecții micotice cutaneo-mucoase– Ectoparazitoze– Infecții parazitare cu afectare cutanată (ex. protozoare, infecții intestinale parazitare)– Infecții micotice și parazitare tropicale– Infecții cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, chlamydia, limfogranulomatoza veneriană, șancru moale, granulom inghinal, infecția cu HPV)– Infecția HIV. SIDA și afecțiuni asociate. Tratamentul sistemic al infecției HIV (HAART etc.)– Afecțiuni induse de expunerea la temperaturi extreme1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Monitorizarea pacientului cu insuficiență cutanată: 5– Tehnici de prelevare a probelor (incluzând aspirat, incizie, biopsie) pentru diagnosticul infecțiilor cutanate: 10– Tehnici de examen microbiologic pentru infecții parazitare, micotice, virale și bacteriene: 10– Tehnica tratamentului local pentru afecțiuni cutanate infectate: 10– Tratamentul sistemic al infecțiilor manifestate la nivel cutaneo-mucos: 15– Tratamentul pacientului cu degerături/arsuri: 22. Obiective educaționale specifice– Stăpânirea corectă a cunoștințelor teoretice și practice de evaluare și monitorizare a pacientului cu insuficiență cutanată.– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni acute și urgențe dermatologice.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile acute și urgențele în dermatologie și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice în cazul afecțiunilor acute și urgențelor dermatologice.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a alcătui echipe multidisciplinare în cazurile necesare.
Modul 11.3 – Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente1. Tematică1.a. Tematică curs (100 ore)– Afecțiuni prin defecte dobândite sau congenitale de keratinizare– Psoriazis– Eczeme– Terenul atopic și dermatita atopică– Lichen plan și reacții lichenoide– Afecțiuni buloase– Dermatoze neutrofilice– Scleroze și pseudoscleroze– Afecțiuni de țesut mezenchimal (genetice/dobândite)– Colagenoze cu afectare cutaneo-mucoasă– Afecțiuni granulomatoase– Paniculite– Discromii cutanate (vitiligo, leukodermii, hiper-/hipopigmentări)– Fiziopatologia afecțiunilor inflamatorii ale epidermului, joncțiunii dermo-epidermice, dermului, anexelor cutanate, țesutului subcutanat– Noțiuni de bază privind comorbiditățile asociate afecțiuni autoimune cu manifestare cutanată– Tratamentul topic și sistemic (ex. fotochimioterapie, terapie biologică, terapie cu citokine, imunoglobuline iv)1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Interpretarea rezultatelor de laborator în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10– Interpretarea examenului histopatologic în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10– Determinarea gradului de afectare a calității vieții și identificarea complicațiilor psiho-sociale în afecțiunile inflamatorii și auto-imune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10– Sfatul genetic la pacienții cu afecțiuni dermatologice: 5– Cunoștințe practice despre realizarea de teste moleculare (PCR, secvențiere ADN, hibridizare) și interpretarea acestora: 2 discuții tematice– Tehnici de depigmentare: 22. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.– Interpretarea rezultatelor explorărilor specifice din afecțiunile inflamatorii și autoimune ale pielii.– Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru principalele afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni inflamatorii sau autoimune cutanate.
Modul 11.4 – Afecțiuni vasculare1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Boală venoasă cronică a membrelor inferioare și complicațiile acesteia– Ulcerul de origine venoasă, arterială, neurologică– Ulcerul microangiopatic, ulcerul neoplazic– Vasculite cutanate– Afecțiuni cutanate purpurice– Vasculite livedoide– Trombofilii– Limfedeme primare și secundare– Malformații vasculare și limfatice– Hemangioame– Hemoroizi– Flebite– Tromboza venoasă profundă– Sindromul posttrombotic– Boala Mondor– Tratamentul chirurgical și conservativ al rănilor1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Interpretare teste de coagulare, teste de tromboză: 15– Teste funcționale ale sistemului venos: 15– Testul Rumpel-Leede (test de fragilitate capilară): 15– Testul Allen (examen clinic al fluxului sanguin arterial la nivelul membrelor superioare): 15– Indexul gleznă-braț: 15– Tehnica pansamentului leziunilor cutanate cu lipsă de substanță: 15– Tratament specific, topic și sistemic, al ulcerului de gambă: 15– Utilizarea sistemelor de drenaj limfatic: 15– Pompe vacuum în tratamentul ulcerului de gambă: 2– Tratamentul chirurgical în ulcerul de gambă: 2– Grefe de piele utilizate în tratamentul ulcerului de gambă: 1– Tratamentul non-chirurgical al ulcerului de gambă (betablocante, laserterapie pentru leziuni vasculare): 5– Utilizarea reografiei în diagnosticul trombozei venoase: 1– Utilizarea explorării ultrasonografice duplex în insuficiența venoasă a membrelor inferioare: 5– Flebochirurgie (ex. ligatura venelor superficiale, trombectomie superficială): 12. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului medicamentos și chirurgical la pacienții cu afecțiuni vasculare în dermatologie.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile vasculare cu interesare cutanată și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege, recomanda și interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile vasculare dermatologice.– Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru afecțiunile vasculare cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni vasculare cutanate.
Modul 11.5 – Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Afectarea cutanată la pacienții cu diabet zaharat– Boli cu depozite cutanate– Afectarea cutanată la pacienții cu renale– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni hepatice– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni gastro-intestinale– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni pulmonare de etiologie non-alergică (ex. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită, fibroză în cadrul sclerodermiei)– Afecțiuni induse de malnutriție sau aport hipocaloric, inclusiv de minerale și vitamine– Neuropatii cu afectare cutanată– Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).– Sindroame paraneoplazice– Psihodermatologie1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Recomandarea și interpretarea rezultatelor investigațiilor de laborator în cadrul afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10– Monitorizarea pacientului cu afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10– Abordarea terapeutică a pacientului cu afecțiune sistemică cu determinări cutanate: 10.2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni sistemice cu determinări cutanate.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni sistemice cu determinări cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare.– Capacitatea de a armoniza în echipă multidisciplinară indicațiile diagnostice și terapeutice pentru afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.
Modul 11.6 – Dermato-farmacologie1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind farmacologia tratamentului dermatologic în funcție de vârstă (copii, adulți, vârstnici): adsorbție, absorbție, efecte adverse– Ghiduri naționale și reglementări privind tratamentul dermatologic– Tratamentul topic:– mecanismul de acțiune și interacțiuni medicamentoase ale substanțelor utilizate– forme farmaceutice: cremă, unguent, loțiune, soluție, pastă– reacții adverse– formule de bază ale tratamentului keratolitic, keratoplastic, rehidratant– substanțe topice antiproliferative– agenți topici imunologici topici– agenți topici de protecție cutanată– tratamente topice specifice (ex. corticosteroizi, inhibitori de calcineurină, cignolin, vitamina D și derivații săi, retinoizi, acid azelaic, benzoil peroxid)– agenți dezinfectanți– agenți anti-infecțioși (antibacterieni, antimicotici, antivirali, antiparazitari)– substanțe depigmentante– substanțe repigmentante– substanțe de stimulare și inhibare a creșterii părului.– Tratamentul sistemic:– efecte directe, efecte secundare, reacții adverse, interacțiuni medicamentoase– glucocorticosteroizi– methotrexat– citokine– terapia cu agenți biologici în dermatologie– azathioprină– mycofenolat mofetil– retinoizi și agenți cu acțiune retinoid-like– hidroxiclorochină– antiinflamatoare non-steroidiene– dapsonă– antibiotice– agenți antivirali– agenți antiparazitari– antihistaminice– substanțe antipuriginoase– agenți citostatici în tratamentul afecțiunilor autoimune– imunoglubuline iv– alte medicamente (ex. fumarați, talidomidă)– Tehnici de biologie moleculară utilizate în tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Prescrierea medicației topice dermatologice: 100– Prescrierea preparatelor magistrale de uz dermatologic: 100– Prescrierea medicației sistemice utilizate în dermatologie: 100– Sistemul de clasificare pentru recomandările din Ghidurile de diagnostic și tratament: 5 discuții tematice– Utilizarea Ghidurilor internaționale de tratament: 10 discuții tematice– Noțiuni de bază privind recomandările și avertizările ANM-DM, EMA și FDA: 5 5 discuții tematice– Utilizarea imunoterapiei și agenți citostatici în tratamentul neoplaziilor: 5– Raportarea reacțiilor adverse în tratamentul topic și sistemic dermatologic: 22. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia topică în dermato-venerologie.– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia sistemică în dermato-venerologie.– Diagnosticul, monitorizarea și tratamentul principalelor reacții adverse la medicamentele folosite în terapia dermato-venerologică.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a prescrie corect tratament local în afecțiunile cutaneo-mucoase.– Capacitatea de a prescrie corect tratamentul sistemic în afecțiunile cutaneo-mucoase.– Raportarea reacțiilor adverse post-medicamentoare.
Modul 11.7 – Tratamentul cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismul de acțiune, efectele și reacțiile adverse în cazul terapiei cu radiații UV, terapiei fotodinamice și laserterapiei– Utilizarea UVA-terapiei în dermatologie– Utilizarea UVB-terapiei în dermatologie– Utilizarea terapiei fotodinamice– Utilizarea crioterapiei– Chemoablația – aplicații în dermatologie– Utilizarea diferitelor tipuri de terapie laser neablativă în dermatologie– Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie– Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL)– Noțiuni de balneoterapie1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Fotografie medicală: 50– Informarea pacientului privind diferitele proceduri diagnostice și terapeutice utilizate în dermato-venerologie: 20– Tehnica terapiei UV (UVB, UVBnb, PUVA): 10– Utilizarea terapiei fotodinamice: 3– Utilizarea crioterapiei: 20– Chemoablația – aplicații în dermatologie: un seminar tematic– Utilizarea terapiei laser neablative în dermatologie: 10– Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie: 10– Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL): 10– Noțiuni de balneoterapie și talasoterapie: un seminar tematic2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.– Cunoașterea reacțiilor adverse la terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile dermatologice care beneficiază de terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapie și laserterapie în dermatologie.– Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune cutanată a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.– Administrarea corectă a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.
Modul 11.8 – Afecțiuni alergice1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Noțiuni generale despre reacțiile de hipersensibiliate I-IV– Noțiuni teoretice despre reacția alergică, intoleranță și reacții pseudoalergice– Eczema alergică și iritativă– Reacția fotoalergică și fototoxică. Fotodermatoze– Urticaria și angioedemul– Reacția post-înțepătură de insecte (ex. artropode)– Dermatoze alergice cu factor profesional– Eozinofilia asociată reacțiilor cutanate alergice– Porfirii1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Testare patch epicutanată: 10– Teste prin înțepare (prick test): 5– Teste cutanate de provocare: 5– Test cutanat cu ser autolog: 2– Imunoterapie alergen specifică: o discuție tematică– Monitorizarea pruritului: 52. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni alergice dermatologice.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile alergice și de a identifica factorii de risc domestici sau ocupaționali asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile alergice cutanate.– Cunoașterea programelor și măsurilor de prevenție și de monitorizare în cazul pacienților cu dermatoze profesionale.– Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni alergice.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.
Modul 11.9 – Afecțiunile anexelor cutanate1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Afecțiuni ale glandelor sudoripare:– hiperhidroza primară și secundară– hipohidroza și anhidroza primară și secundară– hidradenita/miliaria/hidradenită supurativă primară– afecțiuni induse medicamentos– Afecțiuni ale glandelor sebacee:– hamartoame– hiperplazii– carcinoame– anomalii endocrinologice– acnee– rozacee– dermatita periorală– foliculita gram negativă– Afecțiuni ale foliculului pilos– alopecia androgenetică– afecțiuni autoimune incluzând alopecia areata– dezechilibre toxic induse– afecțiuni congenitale– acneea inversată– hipo-/hipertricoza– hirsutism– afecțiuni induse medicamentos– infecții– tricograma– Afecțiuni ale unghiilor– sindroame congenitale primare– afecțiuni secundare (psoriazis, lichen plan, micoze, tumori, afecțiuni induse medicamentos)1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Testarea funcției glandelor sudoripare: 2– Infiltrații de toxină botulinică în cadrul tratamentului hiperhidrozei: 1– Monitorizarea pacientului cu acnee: 5– Tratamentul chirurgical în acnee: 1– Peeling chimic, dermabraziune: 1– Tehnica injectării subcutanate: 3– Metode de transplant de păr: o discuție tematică– Tricograma: 5– Avulsie unghială: 52. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni ale anexelor cutanate.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica afecțiunile anexelor cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile ale anexelor cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.
Modul 11.10 – Dermato-oncologie1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismele de carcinogeneză. Distrucția cutanată UV indusă. Biologia moleculară în melanom– Ghidurile naționale de diagnostic și tratament al tumorilor și limfoamelor cutanate– Algoritmi de diagnostic și tratament pentru formațiuni tumorale cutanate benigne și maligne– Metode de diagnostic paraclinic în tumorile cutanate (ex. dermatoscopie, ecografie cutanată, microscopie confocală)– Metode de tratament în tumorile cutanate (ex. chirurgie dermatologică, electrochirurgie, criochirurgie, fotovaporizare laser, terapie fotodinamică)– Hamartoame cutanate (nevi epidermici, nevi sebacei, nevi vasculari, nevi piloși, nevi sudoripari, nevi de țesut mezenchimal, hamartoame asociate diverselor sindroame)– Tumori cutaneo-mucoase premaligne– Carcinoame epidermice in situ– Tumori epidermice maligne– carcinom bazocelular– carcinom spinocelular– Leziuni melanocitare benigne– Hiperpigmentări circumscrise– Nevi melanocitari (epidermici, compuși, albaștri); nev Spitz, nev Becker, nev Wiesner– Melanomul– Tumori benigne ale țesutului mezenchimal (fibrom, dermatofibrom, cicatrice keloide și hipertrofice)– Tumori ale țesutului subcutanat (lipom, liposarcom)– Chisturi de origine cutanată sau ale anexelor pielii– Carcinoame in situ ale anexelor pielii– Tumori ale anexelor pielii (benigne și maligne)– Tumori vasculare (hemangioame benigne inflantile, hemangioame neonatale, hemangioame diseminate, tumori vasculare congenitale, malformații vasculare, tumori vasculare maligne)– Malformații și tumori ale țesutului muscular și neural (neurofibroame, leiomion, neurinom)– Limfoame cutanate și pseudolimfoame (cu celule T, cu celule B)– Proliferări celulare dendritice/histiocitare de origine benignă sau malignă– Tumori endocrinologice cu determinări cutanate– Tumori viscerale cu metastazare cutanată frecventă– Tumori cu origine primară necunoscută– Noțiuni despre tehnicile paleative– Noțiuni de bază privind onco-psihologia.1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Examenul histopatologic al tumorilor cutanate și anexelor pielii: 30– Tehnica exciziei formațiunilor tumorale cutanate melanocitare și non-melanocitare benigne și maligne: 5– Tehnica lambourilor cutanate utilizate în tratamentul tumorilor cutanate: 5– Dermatoscopia tumorilor cutanate: 25– Tehnici de crioterapie în tumorile cutanate: 20– Tehnici de electro-chirurgie: 25– Tehnica shave-biopsy: 2– Infuzii de citostatice: 12. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.– Cunoașterea metodelor de screening pentru pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a preveni, diagnostica, trata (medical și chirurgical) și monitoriza tumorile cutaneo-mucoase și ale anexelor pielii.– Cunoașterea măsurilor de reabilitare a pacienților cu leziuni maligne cutanate– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile oncologice cutanate.– Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni oncologice cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.– Capacitatea de a elabora planul de monitorizare în conformitate cu ghidurile afecțiunilor onco-dermatologice.
Modul 11.11 – Metode de diagnostic și investigații utilizate în dermato-venerologie1. Tematică1.a. Tematică curs (100 ore)– Dermatoscopie– Video-dermatoscopie– Examen histopatologic și tehnici specifice de diagnostic anatomo-patologic în dermatologie– Tehnici de biologie moleculară utilizate în diagnosticul afecțiunilor dermato-venerologice– Proceduri funcționale și invazive în evaluarea vaselor sangvine– Investigațiile de laborator în infecțiile dermato-venerologice1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Dermatoscopie: 50– Interpretare lame histopatologice cu afecțiuni cutanate: 10– Ultrasonografie cutanată A+B: 5– Interpretarea rezultatelor culturilor micologice: 5– Examen cu lampa Wood în infecții cutanate: 5– Microscopie de fluorescență pentru examinare bacteriologică, virală, micologică: o discuție tematică– Interpretare rezultate IgE totale, IgE specifice, histamină, triptază etc.: 30– Microscopie confocală o discuție tematică.– Teste serologice utilizate în venerologie: 52. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare recomandărilor diagnostice în dermato-venerologie.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a exersa abilitățile practice dobândite privind tehnicile diagnosticului de laborator în dermato-venerologie.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din cadrul diferitelor afecțiuni dermato-venerologice.– Capacitatea de a lucra în echipă pentru recomandarea și interpretarea corectă a rezultatelor investigațiilor de laborator din cadrul afecțiunilor cu manifestare cutaneo- mucoasă.
Modul 11.12 – Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Funcția endocrină în pubertate și adolescență: răsunetul acesteia la nivel cutaneo-mucos– Funcția endocrină la vârsta adultă: determinări dermatologice– Menopauza/andropauza: implicații dermatologice– Sindromul metabolic– Afecțiuni ale glandei tiroide și ale glandelor paratiroide cu implicare dermatologică– Alte anomalii endocrinologice cu manifestări cutanate– Noțiuni de sexologie. Disfuncția erectilă. Intersexualitate1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Examenul clinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5– Examenul paraclinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5– Monitorizarea clinică și terapeutică a adolescentului cu acnee: 102. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.– Capacitatea de a armoniza indicațiile diagnostice și terapeutice pentru pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice în consult interdisciplinar.
Modul 11.13 – Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă1. Tematică1.a. Tematică curs (60 ore)– Noțiuni generale și specifice privind proceduri utilizate în cosmetologie– Aplicațiile toxinei botulinice– Aplicațiile fillerelor– Peelingul cutanat– Prevenția complicațiilor procedurilor dermato-cosmetice și managementul acestora– Tratamente corective laser în dermatologie– Tehnici combinate moderne în dermatologia corectivă– Remodelarea cicatricelor– Prevenția carcinogenezei induse de UV sau iatrogen– Aplicațiile laserelor în dermatologia corectivă1.b. Tematică aplicații practice (150 ore)– Utilizarea toxinei botulinice în tratamentul defectelor de mimică: 5– Utilizarea de fillere: 5– Utilizarea de agenți chimici și fizici (peeling chimic, terapie fotodinamică, UV-terapie, laserterapie, PDL, crioterapie, lipoliză, terapie cu lumină intens pulsată, radiofrecvență, cu infraroșii etc.): 10– Microneedling: o discuție tematică– Flebectomie: o discuție tematică– Tratamentul cicatricelor (tratament medical, tratament chirurgical, laserterapie, terapie fotodinamică, microneedling, injectări, excizii): 5– Scleroterapie vase cutanate: 102. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții ce necesită intervenții corective dermatologice.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect și de a indica metoda terapeutică adecvată pentru corectarea defectelor cutaneo-mucoase.– Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune a principalelor metode de tratament corectiv dermatologic.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazul pacienților ce necesită terapie corectivă cutanată.7. REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) LA FINALIZAREA PREGĂTIRII
Medicul specialist dermato-venerolog trebuie să facă dovada însușirii obiectivelor educaționale cuprinse în Curricula dermato-venerologică la nivelul exigențelor medicale și deontologice specifice standardelor naționale și din Uniunea Europeană.8. TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIEI. Proba scrisăII – III. Două probe cliniceIV. Proba practicăI. PROBA SCRISĂ1. Structura pielii la microscopul optic și electronic.2. Funcțiile organului cutanat.3. Principalele procese histopatologice ale pielii.4. Infecții cutanate virale.5. Infecții cutanate bacteriene.6. Infecții cutanate fungice.7. Epizoonoze.8. Tuberculoze cutanate. Lepra.9. Noțiuni generale despre alergie și imunologie.10. Urticaria.11. Eczeme/dermatite.12. Eritrodermiile.13. Dermatoze profesionale.14. Prurigouri.15. Vasculite.16. Reacții cutanate postmedicamentoase.17. Purpure.18. Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia).19. Boli buloase.20. Afecțiuni vasculare cutanate (boala venoasă cronică a membrelor inferioare, tromboflebita superficială, malformații venoase, sindrom post-trombotic, arterite, boala și fenomenul Raynaud, limfedeme).21. Genodermatoze.22. Limfoame și pseudo-limfoame cutanate.23. Boala Kaposi.24. Mastocitoze.25. Sarcoidoza.26. Psoriazisul.27. Lichen și erupții lichenoide.28. Parapsoriazisurile.29. Tulburări de keratinizare.30. Dermatoze prin agenți fizici.31. Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).32. Discromii cutanate.33. Sindrom seboreic. Acneea și erupțiile acneiforme.34. Rozaceea.35. Dermatoze precanceroase.36. Tumori benigne cutanate.37. Carcinoame bazocelulare.38. Carcinoame spinocelolare.39. Melanom.40. Dermatoze paraneoplazice.41. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, lipoidoze, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat).42. Afecțiunile părului și unghiilor.43. Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.44. Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate. Psihodermatologie45. Dermato-farmacologie46. Dermatologie corectivă47. Sifilisul48. Infecția gonococică.49. Limfogranulomatoza veneriană.50. Șancrul moale.51. Infecțiile genitale cu Chlamydia52. Infecția genitală cu Mycoplasma.53. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV.54. Epidemiologia, prevenția și controlul bolilor venerice.II – III. Două probe clinice
Cazurile clinice se vor alege din toată problematica specialității.IV. PROBA PRACTICĂ1. Avulsia lamei unghiale.2. Efectuarea biopsiei cutanate.3. Efectuarea crioterapiei cu azot lichid.4. Efectuarea examenului dermatoscopic al leziunilor melanocitare și nemelanocitare: nevi melanocitari, nev Spitz, melanom, lentigo, carcinom bazocelular, keratoză seboreică, hemangioame și alte leziuni vasculare.5. Efectuarea exciziei cutanate (leziune cutanată cu diametrul < 2 cm).6. Efectuarea patch-testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea rezultatelor testelor.7. Efectuarea și interpretarea citodiagnosticului Tzanck.8. Efectuarea și interpretarea examenului micologic direct din leziune pentru diagnosticul micozelor.9. Efectuarea și interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală.10. Evidențierea treponemelor de la nivelul șancrului luetic la ultramicroscop.11. Fototerapie laser: Terapie cu laser ablativ.12. Fototerapie laser: Terapie cu laser non-ablativ.13. Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al următoarelor dermatoze: tuberculoză cutanată, boală Paget, boală Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatită herpetiforma, boală Darier, morfee, porfirie cutanată tardivă, verucă vulgară.14. Tehnica chiuretării leziunilor cutanate.15. Tehnica dermabraziunii.16. Tehnica injectării de toxină botulinică la nivel cutanat.17. Tehnica injectării fillerelor la nivel cutanat.18. Tehnica peeling-uli chimic cu sol. Jessner.19. Tehnica PUVA terapiei.20. Tehnica sclerozării venectaziilor.21. Tehnici de electrochirurgie dermatologică.9. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE:
Competența profesională intrinsecă specialității urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)– Competența în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice la standardele actuale din UE.– Competența în interpretarea datelor explorărilor de laborator specifice afecțiunilor dermato-venerologice.– Competența în diagnosticul și tratamentul tuturor urgențelor dermato-venerologice, în mod independent, în condițiile limitelor dotărilor tehnice medicale de la locul acordării asistenței medicale de urgență.– Competența în recunoașterea, diagnosticul și tratamentul interferențelor afecțiunilor dermato-venerologice cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale sau chirurgicale.– Competența medicului specialist dermato-venerolog de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare.– Competența în expertiza disabilităților și handicapului asociate afecțiunilor dermato-venerologice.– Competența în expertiza medico-legală care implică afecțiunile dermato-venerologice.– Competența în participarea ca investigator în studii de cercetare clinică în domeniul dermato-venerologiei, condiționată de obținerea certificării periodice în buna practică clinică (GCP).
Obligații– Cunoașterea și respectarea legislației naționale și internaționale în domeniul medicinii.– Respectarea obligațiilor etice și deontologice specifice profesiei medicale.– Respectarea confidențialității datelor pacienților conform prevederilor legale.– Raportarea observațiilor individuale legate de domeniul farmaco-vigilenței.– Raportarea observațiilor individuale referitoare la bolile declarabile conform legislației în vigoare.– Respectarea normelor și criteriilor profesionale prevăzute în ghidurile de diagnostic recunoscute la nivel național și internațional.– Asumarea răspunderii profesionale pentru diagnosticul și tratamentul personalizat al afecțiunilor dermato-venerologice, dacă situația clinică respectivă implică particularități individuale care nu se regăsesc în ghidurile de diagnostic și tratament publicate la data respectivă.10. BIBLIOGRAFIE1. Goldsmith LA, Katz SI, Gilchrest BA, Paller AS, Leffell DJ, Wolff K. Fitzpatrick’s Dermatology in General Medicine, 8th Ed., McGraw-Hill Professional, New York, USA, 2012.2. Burgdorf WHC, Plewig G, Wolff HH, Landthaler M. Braun-Falco’s Dermatology. 3rd Ed., Editura Springer, Berlin, Heidelberg, Germany, 20093. Wolff K, Johnson RA, Saavedra AP. Fitzpatrick, Atlas Color și Compendiu de Dermatologie Clinică. Editura Medicala CALLISTO, București, 20174. Katsambas A D, Țiplica G-S. Dermatocosmetologie clinică. Editura Curtea Veche, București, România, 20125. Ghidurile europene de diagnostic și tratament ale afecțiunilor dermatologice elaborate sub egida EDF (European Dermatology Forum), IUSTI (Internațional Union against Sexually Transmitted Infections), EADV (European Academy of Dermatology and Venereology) și UEMS-EBDV (European Board of Dermato-Venereology)– http://www.eadv.org/– http://www.euroderm.org/edf/– http://www.iusti.org/
COMISIA DE SPECIALITATE DERMATO-VENEROLOGIE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Președinte | Prof. dr. George Sorin Țiplica |
Vicepreședinte | S.l. dr. Marius Irimie |
Membri | S.l. dr. Nicuța Manolache As. univ. dr. Mihaela Țovaru Dr. Bogdan Niculae Dr. Monika Căpîlnă |
Secretar | As. univ. dr. Alexandra Irina Butacu |
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
DEFINIȚIE: Specialitatea Diabet Nutriție și Boli Metabolice implică însușirea abilităților privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenție și managementul clinic general al tuturor aspectelor diabetului zaharat și al complicațiilor sale (acute și cronice), cât și al altor boli metabolice.
În plus, abordează atât nutriția individului sănătos cât și evaluarea stării de nutriție, managementul nutrițional și dietoterapia în patologia clinica.
Specialiștii vor fi capabili să diagnosticheze, să evalueze și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple asociate.
Deasemenea, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, ateroscleroza, hiperuricemiile și alte boli cu implicații metabolice și nutriționale cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu.
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILOR1. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE: 6 luni2. ENDOCRINOLOGIE: 6 LUNI3. MEDICINĂ INTERNĂ: 9 LUNI(Cuprinde stagiile: Pneumologie(1 lună), Cardiologie (4 luni), Gastroenterologie (2 luni), Nefrologie (1 lună) și Dializă (1 lună)4. DERMATOLOGIE: 1 LUNĂ5. NEUROLOGIE: 2 LUNI6. TERAPIE INTENSIVĂ-UPU: 2 LUNI7. BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ: 2 SĂPTĂMÂNI8. BIOETICĂ: 2 SĂPTĂMÂNI9. OFTALMOLOGIE: 1 LUNĂ10. PEDIATRIE: 1 LUNĂ11. IGIENA ALIMENTAȚIEI-CHIMIA ALIMENTULUI: 1 LUNĂ12. DIABET ZAHARAT,NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE: 18 LUNI
TOTAL: 4 ANI
STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (24 luni)I. Tematica cursurilor1. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor2. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic3. Insulina, biosinteza, secreție, mecanism de acțiune4. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat5. Diabetul zaharat – diagnostic și clasificare6. Diabetul zaharat – epidemiologie, forme clinice7. Diabetul tip I și tip 2- etiopatogeneza8. Abordarea diabetului zaharat în practica medicală – principii și strategia generală9. Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat10. Educația în diabetul zaharat – principii, obiective, evaluare11. Tratamentul cu insulina în diabetul zaharat12. Tratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat13. Cetoacidoza diabetică14. Coma diabetică hiperosmolară și acidoza lactică15. Hipoglicemiile16. Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management17. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management18. Neuropatia diabetică-screening, diagnostic, management19. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management20. Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat21. Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici)22. Managementul clinic al diabetului zaharat pre-,intra- și postoperator23. Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie24. Obezitatea – etiopatogeneza25. Managementul obezității26. Obezitatea – factor de risc în patologie27. Dislipidemiile – nozologie, screening, diagnostic28. Dislipidemiile – etiopatogeneza29. Managementul dislipidemiilor30. Sindromul X metabolic31. Evaluarea și managementul riscului cardiovascular32. Hiperuricemiile – diagnostic, tratament33. Hemocromatoza – diagnostic, tratament34. Boala Wilson – diagnostic, tratament35. Porfiriile – diagnostic, tratament36. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar – diagnostic, tratament37. Principiile alimentației sănătoase, comportament alimentar38. Principii de dietoterapie39. Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar40. Alimentația parenterală41. Principii de gastrotehnie42. Principiile studiului epidemiologicII. Activități practice, manevre și tehnici
Diagnosticul și managementul diferitelor tipuri de decompensări metabolice ale pacientului diabetic1. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre2. Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)3. Evaluarea riscului cardiovascular4. Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei5. Profilul glicemic – tehnică și interpretare6. Spectrul lipidic plasmatic – tehnică și interpretare7. Explorarea funcțională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearence, creatininic)8. Oftalmoscopia directă – tehnică și interpretare9. Explorarea echilibrului acido bazic și hidro-electrolitic – tehnică și interpretare10. Teste de evaluare semicantitativă a sensibilității(diapazon, monofilamente)11. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare12. Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup13. Principii de gastrotehnie14. Ancheta alimentară15. Metodologia testului de toleranță la glucoză oral16. Screeningul familial în bolile metabolice17. Metodologia cercetării epidemiologice18. Diagnosticul și managementul diabetului gestațional19. Sfătuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii – Planning Familial20. Managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc.
COMENTARIU:
ACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENȚIAT
Rezidentul va menționa atât pe durata trunchiului comun cât și a celui de specialitate într-un caiet/agenda de lucru atât cursurile, conferințele și alte forme de pregătire teoretică la care participă cât și activitățile practice pe care le desfășoară individual.
Vor fi menționate, de asemenea, activitățile de cercetare la care participă medicii aflați în pregătire.
Pentru evaluarea activității practice se va ține cont de următoarele principii:– pregătirea teoretică să nu depășească 25% din timpul efectiv de lucru– să participe la gărzi și consultații în ambulator– să urmărească individual minimum 60 pacienți cu diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție și 20 pacienți cu diabet zaharat secundar afecțiunilor endocrine.
MODALITATEA DE EVALUARE1. La intrarea în programul de pregătire (examenul de rezidențiat)2. La finalizarea trunchiului comun– evaluare teoretică– evaluare pe baza portofoliului/agendei de lucru (activități practice din timpul stagiului)3. Evaluare la sfârșitul stagiului de diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție– evaluare teoretică– evaluare practică (prezentare de caz)– evaluarea portofoliului4. Evaluare la sfârșitul programului de pregătire în diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție– evaluare teoretică– evaluare practică (prezentare de caz, proba de laborator)– evaluarea portofoliului
Barem de deprinderi practice în clinică și laborator:1. Diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat și a principalelor afecțiuni metabolice și de nutriție2. Manevre practice specifice
a. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetrie
b. Prescrierea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice și de nutriție
c. Evaluarea semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente)
d. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.
e. Examinarea fundului de ochi și utilizarea oftalmoscopului
f. Evaluarea riscului cardiovascular
g. Ancheta alimentară3. Abilități de comunicare:
b. identificarea problemelor și așteptărilor pacientului
c. comunicarea comprehensibilă a informației medicale
d. înțelegerea impactului bolii asupra pacientului
e. formularea și implementarea managementului bolilor cronice
f. educația pacienților4. Însușirea metodologiei cercetării moderne:
a. folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicații medicale recente, ghiduri de practică și consensuri medicale;
b. înțelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetării unor articole publicate
c. participarea la studii locale
d. prezentări de cazuri5. Efectuarea unui număr de ore în serviciul de urgență diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție (minim 1 gardă/ lună) și îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii)
STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (6 luni)I. Tematica lecțiilor conferință1. Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune2. Sistemul endocrin – rolul și funcțiile sale3. Adenohipofiza – fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice4. Acromegalia5. Insuficiența antehipofizară la adult și copii6. Neurohipofiza – secreție hormonală și efectele sale biologice7. Diabetul insipid8. Tiroida – fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice9. Hipertiroidia10. Hipotiroidia11. Gușa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni)12. Paratiroidele – secreție hormonală și efectele sale biologice13. Hiperparatiroidia – hipercalcemi secundare14. Insuficiența paratiroidiană15. Corticosuprarenale – fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice16. Sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală17. Sindroame de hipofuncție corticosupranală18. Medulosuprarenale – secreție hormonală și efectele sale biologice19. Gonadele – secreție hormonală și efectele sale biologice. Pubertatea20. MenopauzaII. Activități practice, manevre și tehnici1. Principalele dozări hormonale.2. Tehnici dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor3. Scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană4. Reflexograma achiliană5. Interpretarea radiografiilor– șa turcească– pumn (crește)6. Managementul disfuncției erectile7. Explorarea funcțională a pancreasului endocrin
Baremul activităților practice1. Palparea glandei tiroide și concordanța cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri2. Interpretarea scintigramei și iodocaptării tiroidiene: 20 buletine3. Reflexograma achiliană: 20 buletine4. Interpretarea radiografiilor șa turcească (20), pumn (10)5. Efectuarea și interpretarea testelor dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor: 50
Stagiul de Medicină internăI. Tematica cursurilor1. Pneumoniile2. Bronșita cronică3. Emfizemul pulmonar4. Astmul bronșic5. Supurațiile bronho -pulmonare6. Cancerul bronho -pulmonar7. Sindromul mediastinal8. Tuberculoza pulmonară9. Hipertensiunea arterială (esențială și secundară)11. Sindromul de ischemie perferică acută și cronică12. Ulcerul gastric și duodenal13. Cancerul gastric14. Diareea și constipația15. Cancerul de colon și rectosigmoidian16. Rectocolita ulcero -hemoragică17. Litiaza biliară18. Colecistita acută19. Hepatitele virale acute20. Hepatita cronică21. Ciroza hepatică22. Pancreatitele acute și cronice23. Pielonefritele acute și cronice24. Litiaza urinară25. Anemiile26. Leucemiile acute și cronice27. Sindroamele mieloproliferativeII. Activități practice, manevre și tehnici1. Explorări hematologice (sânge periferic puncție nodulară)2. Explorarea functională ventilatorie3. Toracocenteza exploratorie4. Paracenteza exploratorie5. Ecografie digestivă6. Explorarea functională:– hepatică– pancreatică
Baremul activităților practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematica, pe aparate și sisteme; 300 cazuri2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii(spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 120 buletine4. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 200 ecogr.5. Toracocenteza: 20 toracocenteze6. Paracenteza: 20 paracenteze7. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 60 buletine8. Interpretarea oscilmetriei: 20 buletine9. Interpretarea probei de digestie: 20 buletine10. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematica (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative și limfoproliferative, sindroame hemoragipare): 200 buletine de sânge periferic, 20 buletine de măduvă osoasă11. Interpretarea datelor de explorare funcționala renală, hepatică, pancreatică: 500 buletine
STAGIUL DE CARDIOLOGIE (4 luni)I. Tematica lecțiilor conferință1. Electrocardiografia2. Hipertensiunea primară și secundară3. Sincope: fiziopatologie, diagnostic,tratament4. Moarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic5. Reanimarea cardio – respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio – respiratorii,evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare6. Hipertensiunea arterială7. Ateroscleroza: etiopatogenia și factorii de risc,evoluția și istoria naturala,profilaxia8. Cardiopatia ischemică– fiziopatologia ischemiei miocardice– angina pectorală stabilă– angina pectorală instabilă– varianta anginei– infarctul miocardic– ischemia miocardică acută– boala coronariană neaterosclerotică– tratamentul chirurgical în cardiopatia ischemică9. Insuficiența cardiacă10. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare11. Cost – eficiența în cardiologieII. Activități practice, manevre și tehnici
Evaluarea factorilor de risc cardiovascular1. Program practic: ECG, ECHO, Rx, cateterism2. Însușire de tehnici:– înregistrarea ECG, potențiale tardive, fono, puls, ECHO, Doppler– tehnica de reanimare cardio-respiratorie– conversia electrică– puncții pleurale și pericardice
Baremul activităților practice1. Interpretarea unei electrocardiograme: 800 ecg
Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului
Hipertrofiile atriale și ventriculare
Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii
Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic
Tulburări de ritm cardiac2. tulburări de conducere3. indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort4. Interpretarea principalelor date eocardiografice pentru patologia prevăzută în tematica: 200 ecografii5. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin6. Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre7. Denudare venă antebraț:3 cazuri8. Cateterizare de venă subclavie:5 cazuri9. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri
STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE (2 luni)
Tematica lecțiilor conferință1. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux2. Suferințele stomacului operat3. Hemoragiile digestive superioare4. Hepatita cronică5. Cirozele hepatice6. Icterele7. Pancreatite acute și cronic8. Litiaza biliară9. Cancerul gastric10. Cancerul de pancreas11. Cancerul colonului12. Cancerul de rect13. Sindromul de malabsorbție14. Rectocolita hemoragică15. Boala Crohn16. Noțiuni de endoscopie digestivă
Baremul activităților practice1. Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 1002. Tehnici de explorare a secreției gastrice, interpretare: 20 buletine3. Test Adler: 54. Proba de digestie (interpretare):205. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 106. Paracenteza: 20 paracenteze6. Ecografie abdominală (interpretare): 200
STAGIUL DE NEFROLOGIE 1 lună
Dializă -1 lunăI. Tematica lecțiilor conferință1. Explorarea funcțională a rinichilor2. Nefropatiile glomerulare3. Nefropatiile tubulare4. Nefropatiile interstițiale5. Insuficiența renală acută6. Insuficiența renală cronică7. Diabetul zaharat, nutriția, boli metabolice și patologia nefrologicăII. Activități practice, manevre și tehnici1. Explorarea funcțională a funcției excretorii2. Hemodializa acută3. Dializa peritoneală4. Managementul pacientului diabetic cu complicații renale
Baremul activităților practice1. Interpretarea testelor renale uzuale: 100 buletine2. Teste funcționale glomerulare(clearance-uri): 30 buletine3. Teste funcționale tubulare (proba concentrației/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri4. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste6. Buletin biopuncție renală (interpretare): 20 buletine
STAGIUL DE NEUROLOGIE (2 luni)I. Tematica lecțiilor conferință1. Examenul neurologic2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos3. Principalele sindroame neurologice4. Patologia nervilor rahidieni5. Accidentele vasculare cerebrale6. Tumorile sistemului nervos7. Traumatismele sistemului nervos8. Epilepsia9. Comele10. Manifestări neurologice ale bolilor de nutriție și metabolismII. Activități practice, manevre și tehnici1. Determinarea vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă2. Reflexograma achiliană3. Interpretarea E.E.G.4. Evaluarea vascularizației și inervația membrelor inferioare5. Tehnica -principiile și interpretarea potențialelor evocate6. Determinarea sensibilităților termică, vibratorie și dureroasă7. Diagnosticul și managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică
Baremul activităților practice1. Examinarea fundului de ochi: 202. Efectuarea și interpretarea puncției rahidiene: 53. Interpretarea electroencefalogramei: 204. Determinarea sensibilității termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri
Stagiul de Dermatologie 1 lunăI. Tematica lecțiilor conferință1. Simptomatologia bolilor de piele.2. Piodermite stafilococice.3. Piodermite streptococice.4. Micoze cutanate superficiale.5. Candidoza urogenitală.6. Tricomoniaza urogenitală.7. Manifestări alergice superficiale.8. Vascularite alergice superficiale.9. Dermatita de stază, ulcer cronic de gambă.10. Pruritul localizat și generalizat, boli dismetabolice congenitale.11. Privire generală asupra afecțiunilor maligne și ale pielii.II. Activități practice, manevre și tehnici1. Efectuarea biopsiei cutanate.2. Tehnica electrocauterizării.3. Efectuarea examenului micologic direct și ale culturilor micotice.4. Efectuarea unor manevre fizice și chirurgicale utilizate în practica dermatologică: anestezia locală, excizia și chiuretarea unor leziuni cutanate, avulsia lamei unghiale, fototerapia cu laser.
Baremul activităților practice1. Electrocauterizări: 10 cazuri2. Efectuarea examenului micologic: 20 de cazuri3. Excizia sau chiuretarea unor leziuni cutanate: 20 cazuri
STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ-UPU (2 luni)I. Tematica lecțiilor conferință.1. Echilibrul nutritiv – energetic și tulburarea lui2. Echilibrul respirator și tulburarea lui3. Echilibrul circulator și tulburarea lui4. Echilibrul excretor și tulburarea lui5. Durerea și combaterea ei6. Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă7. Terapia intensivă a bolilor infecțioase8. Terapia intensivă a intoxicațiilor acute9. Coma depășită10. Tehnici și aparatură specifice terapiei intensiveII. Activități practice, manevre și tehnici1. Tehnica anesteziei locale (pentru biopsie cutanată, incizii, debridări)2. Tehnica de aspirație a căilor respiratorii3. Introducerea unei sonde gastrice4. Sondajul vezical5. Tehnica respirației asistate6. Tehnica defibrilării și cardioversiei7. Tehnica puncției lombare8. Alimentația parenterală(preparate, indicații)
Baremul activităților practice de anestezie
Instalarea de linii venoase periferice – 50
Instalarea de linii venoase centrale – 20
Intubația traheală– orotraheală – 10– nasotraheală – 10
Instalarea de sondă gastrică – 50
Instalarea de sondă uretrovezicală – 20
Monitorizarea temperaturii centrale și periferice – 50
Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavii neintubați, inconștienți, paralizați – 10
Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică – 10
Oxigenoterapie – 10
Puncție lombară – 10
BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ (2 săptămâni)1. Designul și obiectivele unui studiu2. Tipuri de studii (longitudinale, cros-secționale)3. Metodele randomizării4. Tipuri de date (tipuri de variabile, distribuții)5. Conceptele ipotezei nule, semnificația statistică6. Date continui (Distribuția Student, testul t-pereche și nepereche7. Teste ne-parametrice8. Corelația și regresia liniară9. Regresia logistică10. Studii randomizate controlate11. Studii observaționale12. Greșeli comune în utilizarea metodelor statistice
Baremul activităților practice
Utilizarea modulelor din pachetul de programe EPI INFO
Realizarea unei baze de date și executarea de aplicații grafice utilizând Microsoft Excel
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relației medic-pacient.4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat.2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.3. Relația medic-pacient minor.4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia și suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Stagiul de Pediatrie
Tematica cursului1. Diabetul zaharat la copil – definiție și clasificare după ISPAD2. Epidemiologia diabetului zaharat tip 1 la copil3. Genetica diabetului zaharat la copil4. Diagnosticul diabetului zaharat tip 1 la copil5. Forme rare de diabet zaharat la copil6. Tratamentul diabetului zaharat tip 1 la copil7. Autocontrolul și adaptarea dozelor de insulina în diabetul zaharat tip 1 la copil8. Cetoacidoza diabetică la copilul cu diabet zaharat tip 19. Hipoglicemia copilului cu diabet zaharat tip 110. Alimentația copilului cu diabet zaharat tip 111. Educația terapeutică a copilului cu diabet zaharat tip 1 și a familiei sale12. Efortul fizic la copilul și adolescentul cu diabet zaharat tip 113. Managementul terapiei copilului cu diabet zaharat (în ambulatoriu, în spital)14. Particularitățile diabetului zaharat tip 1 la copil în funcție de vârstă15. Maladii autoimune asociate diabetului zaharat tip 116. Aspecte psihologice și psihopatologice ale copilului cu diabet zaharat tip 117. Prognosticul și complicațiile diabetului zaharat18. progrese și perspective terapeutice în diabetul zaharat tip 1
Tematica de activități practice, manevre, tehnici1. Determinarea clinică a stării de nutriție a sugarului, copilului mic, copilului școlar și adolescent.2. Evaluarea dezvoltării pubertare3. Alimentația sugarului, copilului mic, copilului școlar și adolescentului – planningul alimentației în diabetul zaharat4. Autocontrolul la domiciliu și adaptarea dozelor de insulina – carnetul de tratament5. Adaptarea schemelor de insulinoterapie în funcție de programul școlar6. Tratamentul cetoacidozei diabetice la copil- protocol7. Educația terapeutică structurată a copilului cu diabet zaharat și a familie sale
Stagiul de Igiena alimentației-Chimia Alimentului (1 lună)I. Tematica lecțiilor conferință1. Necesarul de energie.2. Metabolismul bazal și factorii de variație.3. Cheltuiala de energie în condiții obișnuite de viață.4. Carnea și derivatele din carne.5. Laptele și derivatele din lapte.6. Ouăle.7. Grăsimile.8. Cerealele și derivatele sale.9. Legumele și leguminoasele uscate.10. Fructele.11. Zahărul și produsele zaharoase.12. Băuturi alcoolice.13. Condimentele.14. Noțiuni de conservare a alimentelor.15. Toxiinfecțiile alimentare.16. Intoxicațiile cu substanțe nocive din alimente.17. Alimentația raționala a omului sănătos pe grupe de vârsta, sex, activitate fizică, în colectivități de copii și adulți.18. Ancheta alimentară.II. Activități practice, manevre și tehnici1. Tehnici de determinare a conținutului alimentelor în principii nutritive: proteine, glucide, lipide, vitamine (A, C, D).2. Tehnica anchetei alimentare.3. Determinarea nitriților și nitraților în alimente.
Baremul activităților practice
Efectuarea anchetei alimentare: minim 30 de cazuri.
STAGIUL DE PNEUMOLOGIE 1 lună
Tematica lecțiilor conferință1. Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia3. Astmul bronșic4. Supurațiile bronho-pulmonare5. Cancerul bronho-pulmonar6. Pleureziile7. Tuberculoza primară8. Tuberculoza adultului9. Metode moderne în explorarea aparatului respirator10. Pneumonii în condiții speciale (cu anaerobi, la imunodeprimați, de aspirație)11. Alveolitele fibrozante12. Sindroame de detresă respiratorie acută și cronică13. Insuficiența respiratorie acută și cronică14. Sarcoidoza15. Pneumoconiozele16. Determinări pulmonare în boli sistemice și colagen vasculare17. Patologia mediastinului
Baremul activităților practice1. Radiografia pulmonară (interpretare): 3002. Computer tomograf (interpretare): 503. Puncție – biopsie pleurală: 5-10 efectuat4. Efectuare și interpretare IDR: 25
STAGIUL DE OFTALMOLOGIE (1 lună)1. Diagnosticul retinopatiei diabetice și a altor complicații ale ochiului diabetic2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană3. Determinarea acuității vizuale4. Tratamentul chirurgical al ochiului diabetic5. Urgențe oftalmologice
Activități practice OFTALMOLOGIE/DIABET1. Diagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului;2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;3. Determinarea acuității vizuale.
Baremul activităților practice1. Oftalmoscopie: 202. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 103. Determinarea acuității vizuale: 10
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
4 ani
STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.1) 6 luni
ENDOCRINOLOGIE (1.2) 6 luni
MEDICINĂ INTERNĂ (1.3) 9 luni
(În cadrul medicinii interne sunt prevăzute 5 stagii:
Pneumologie I.3.1
Cardiologie I.3.2 (4 luni),
Gastroenterologie I.3.3 (2 luni), (1 lună)
Nefrologie I.3.4 (1 lună)
și Dializă I.3.5 (1 lună)
DERMATOLOGIE (I.4) 1 lună
NEUROLOGIE (I.5) 2 luni
TERAPIE INTENSIVĂ-UPU (I.6) 2 luni
Biostatistică medicală (I.7) 2 săptămâni
Bioetică (I.8) 2 săptămâni
OFTALMOLOGIE (I.9) 1 lună
PEDIATRIE (I.10) 1 lună
IGIENA ALIMENTAȚIEI-CHIMIA ALIMENTULUI (I.11) 1 lună
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (II) 18 luni
ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | |
STAGIUL | I.1;I.2 | I.3.1;I.3.2;I.3.3;I.3.4;I.3.5.,I.5 | I.4;I.6;I.7;I.8;I.9;I.10;I.11 II | II |
––
Curriculumul de pregătire în specialitatea diabet zaharat, nutriție și boli metabolice a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ENDOCRINOLOGIE1.1. DEFINIȚIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin.
Deasemenea, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, patologia metabolică cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu.1.2. DURATA STAGIILOR – 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite de formare universitară (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Fiecare obiectiv definit în curricula și recomandat a fi însușit în activitatea de pregătire în cadrul rezidențiatului va fi evaluat după nivelul de competență realizat.
Evaluarea va fi efectuată după următorul sistem de scor:1. asistență pasivă2. necesită supraveghere atentă3. abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere4. abilitate de a efectua procedura fără supraveghere5. abilitate de a superviza și de a preda procedura1.3. STRUCTURA STAGIILOR
A. STAGII GENERALE – 1 an1. Stagiul de Cardiologie 4 luni 2 săptămâni2. Stagiul de Gastroenterologie 2 luni2. Stagiul de Nefrologie 3 luni4. Stagiul de Neurologie 2 luni5. Stagiul de Bioetică 2 săptămâni
B. STAGII DE SPECIALITATE – 3 ani1. Stagiul de Endocrinologie 2 ani
a. Endocrinologie generală și neuroendocrinologie
b. Tiroidologie
c. Sexualizare normală și patologică
d. Endocrinopediatrie, inclusiv diabetologie pediatrica
e. Patologia suprarenală
f. Patologie osoasă hormono-dependentă
g. Urgențe endocrino-metabolice
h. Laborator, imagistică în endocrinologie, inclusiv 3 luni ecografie endocrinăi. Genetică medicală – 3 luni2. Diabet, Nutriție și Boli Metabolice 1 an
În timpul stagiilor de specialitate în clinici universitare de profil vor avea loc cursuri de endocrinologie timp de 2 ani (200 ore/an); cursuri pentru diabet, nutriție și boli metabolice timp de 1 an; cursuri pentru pregătire complementară în ecografie. Cursurile vor cuprinde și noțiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică și imunologie ale sistemului endocrin. Cursurile vor fi atât sub forma tradițională cât și sub formă de seminarii și discuții interactive cu cursanții pe subiecte de endocrinologie, diabet și boli metabolice. Vizitele la patul bolnavului intră în activitatea practică a stagiilor și nu în activitatea de curs.
PREGĂTIREA TEORETICĂ A STAGIULUI DE ENDOCRINOLOGIE (2 ani, cu 200 ore curs/seminarii pe an)
Cursuri săptămânale de endocrinologie, conform tematicii de mai jos:
BAZELE ENDOCRINOLOGIEI1. Hormonii – structură, mecanisme de acțiune, clasificare.2. Controlul genetic al sintezei hormonale.3. Receptorul hormonal și patologia de receptor.4. Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrine.
HIPOTALAMUS, HIPOFIZA, EPIFIZA1. Hipotalamus – anatomie, fiziologie, axe neuro-endocrine, ritmuri endocrine.2. Adeno și neurohipofiza – anatomie, embriologie, fiziologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii hipofizari (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare).3. Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar.4. Tumorile hipofizare – etiopatogenie, metode de evaluare, diagnostic diferențial.5. Hiperprolactinemia, adenoamele hipofizare secretante de prolactină.6. Acromegalia și gigantismul.7. Alte adenoame hipofizare secretante (boala Cushing, tireotropinom, gonadotropinom).8. Adenoamele hipofizare nesecretante.9. Mijloace de tratament în tumorile hipofizare (chirurgie, radioterapie, tratament medicamentos).10. Diabetul insipid.11. Sindromul secreției inadecvate de ADH.12. Insuficiența hipofizară a adultului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament)13. Insuficiența hipofizară a copilului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament)14. Alte afecțiuni neuroendocrine (craniofaringiomul, sindromul de izolare hipofizară, empty sella).15. Glanda pineală (fiziopatologia secreției de melatonină, peptidele pineale, aplicații terapeutice, tumori pineale).
TIROIDA1. Tiroida – anatomie, histologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, metabolismul iodului, hormonii tiroidieni (sinteză, secreție, mod de acțiune).2. Metode de evaluare a funcției și morfologiei tiroidiene.3. Boala Graves Basedow.4. Alte tireotoxicoze (gușa polinodulară hipertiroidizată, adenomul toxic, etc).5. Criza tireotoxică (etiologie, diagnostic, tratament).6. Deficitul de iod și gușa endemică.7. Insuficiența tiroidiană a adultului și copilului. Mixedemul congenital.8. Coma mixedematoasă.9. Hipo și hipertiroidismul subclinic.10. Sindromul de rezistență la hormonii tiroidieni.11. Tiroidite.12. Nodulul tiroidian (etiopatogenie, evaluare, tratament).13. Cancerul tiroidian (cancerul papilar, cancerul follicular, cancerul medular, carcinomul tiroidian nediferențiat, alte cancere tiroidiene primare sau metastaze).
PARATIROIDELE și METABOLISMUL MINERAL1. Paratiroidele – anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, biogenetică și fiziologia secreției de parathormon, relația structură-funcție.2. Vitamina D – metabolism, acțiune fiziologică, homeostazia fosfocalcică.3. Structura și funcția osului, remodelarea osoasă.4. Evaluarea paraclinică a bolilor metabolice ale osului și metabolismului mineral.5. Hipercalcemiile (etiopatogenie, diagnostic, tratament).6. Hipocalcemiile (etiopatogenie, diagnostic, tratament).7. Hiperparatiroidismul primar.8. Hiperparatiroidismul secundar și terțiar, osteodistrofia renală.9. Osteoporoza.10. Osteomalacia și rahitismul.11. Boala Paget.12. Hipoparatiroidismul.
SUPRARENALĂ1. Corticosuprarenală: anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii corticosuprarenalieni (steroidogeneza, mod de acțiune, efecte fiziologice)2. Medulosuprarenala: anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii medulosuprarenalieni (biosinteză, mod de acțiune, efecte fiziologice).3. Metode de explorare în patologia suprarenaliană.4. Hipercorticismul și sindromul Cushing.5. Corticoterapia.6. Excesul de mineralocorticoizi – hiperaldosteronismul primar, secundar, excesul aparent de mineralocorticoizi.7. Bolile adrenale congenitale.8. Insuficiența corticosuprarenaliană cronică primară (boala Adisson, suprarenalectomia).9. Insuficiența corticosuprarenaliană acută.10. Tumori corticosuprarenaliene (adenoame, incidentaloame, neoplazii).11. Feocromocitomul și paraganglioamele.12. Hipertensiunea secundară de cauză endocrină.
CREȘTEREA și DEZVOLTAREA1. Creșterea și dezvoltarea normală – etape fiziologice, evaluarea creșterii normale, dezvoltarea somato-psihică, factorii genetici.2. Reglarea endocrină a creșterii staturale.3. Factorii de creștere: biochimie, relație structură-funcție, biogenetică, roluri fiziologice, implicații fiziopatologice, relația cu citochinele.4. Hipotrofia staturală – etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, evoluție, complicații.5. Nanisme endocrine.6. Sexualizarea normală și pubertatea fiziologică.7. Pubertatea precoce.8. Pubertatea întârziată și infantilismul sexual.
SEXUALIZARE NORMALĂ și PATOLOGICĂI. Femeie1. Ovarul – embriologie, anatomie, imunocitochimie, genetică, imunologie, steroidogeneza ovariană, inclusiv reglarea, fiziologia hormonilor ovarieni, receptori estrogenici.2. Fiziologia ciclului menstrual.3. Metode de investigare în patologia ovariană.4. Amenoreea primară.5. Amenoree secundară.6. Insuficiența ovariană primară.7. Hirsutismul și hiperandrogenemia.8. Sindromul ovarului polichistic.9. Anovulația.10. Contracepția hormonală.11. Patologia mamară benignă – etiopatogenie, evaluare, tratament.– Sânul – dezvoltare, anatomie.– Controlul endocrin al sânului.– Patologia benignă a sânului (patologia hormono-dependentă)12. Menopauza și terapia hormonală de substituție.13. Tulburările de dinamică sexuală.II. Bărbat1. Testiculul – embriologie, anatomie, imunocitochimie, genetică, imunologie.2. Hormonii testiculari – biosinteză, reglare, efecte și roluri fiziologice, mecanism de acțiune, receptorul androgenic.3. Spermatogeneza.4. Evaluarea funcției gonadale masculine.5. Insuficiența testiculară.6. Criptorhidia.7. Ginecomastia.8. Tumori gonadale secretante.9. Disfuncția erectilă.III. Diferențierea sexuală1. Genetica determinismului sexual și diferențierii sexuale.2. Principii de clasificare a disgeneziilor gonadale.3. Sindromul Turner.4. Sindromul Klinefelter.5. Hermafroditismul adevărat.6. Pseudohermafroditismul masculin.7. Pseudohermafroditismul feminin.8. Transsexualismul.IV. Infertilitatea de cauză endocrinăV. Comportamentul sexual1. Motivația sexuală.2. Fiziologia actului sexual.3. Disfuncția sexuală feminină.4. Disfuncția sexuală masculină.5. Metode de tratament al disfuncțiilor sexuale.
AFECȚIUNI POLIENDOCRINE1. Neoplaziile endocrine multiple (MEN I, MEN II).2. Autoimunitatea endocrină și sindroamele poliendocrine autoimune.3. Tumori neurendocrine gastrointestinale și pancreatice.
OBEZITATEA1. Obezitatea – definiție, epidemiologie, etiopatogenie, mecanisme neuroendocrine, morfopatologie, fiziopatologia metabolismului energetic, evoluție.2. Complicații ale obezității.3. Tratamentul obezității.
SINDROMUL METABOLIC1. Definiție, screening, etiopatogenie.2. Rezistența la insulină – evaluare, tratament.3. Riscul cardiovascular în sindromul metabolic.4. Tratament.
URGENȚE în ENDOCRINOLOGIE:1. Insuficiența suprarenală acută.2. Coma hipofizară.3. Hipoglicemiile.4. Criza tireotoxică (encefalopatia tireotoxică).5. Coma mixedematoasă.6. Tetania hipocalcemică (paratireoprivă).7. Hipercalcemia.8. Hipocalemia.9. Hipernatremia.10. Hiponatremia.11. Comele diabetice.
LABORATOR DE ENDOCRINOLOGIEI. Principiul metodelor, interpretare.1. Imunodozare.2. Examen citovaginal: 20 interpretări.3. Spermograma: 20 interpretări.4. Test Barr: 20 evaluări.5. Antropometrie: 20 examinări.6. Reflexograma ahileană: 20 interpretări.7. Temperatura bazală: 20 interpretări.8. Dozarea RIA, IRMA, ELISA, DELPHIA a următorilor hormoni:– GH, ACTH, FSH/ LH, PRL, TSH, T3, T4 liberi și legați, PTH, Calcitonina, Cortizol plasmatic/cortizol liber urinar, Aldosteron, activitatea reninei plasmatice, Insulina, peptidul C, Estrogeni plasmatici și urinari, Progesteron plasmatic, 17 OH progesteron, CPG urinar, Testosteron plasmatic, DHEA, HCG: câte 20 probe din fiecare.9. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) și cromatografic: 20 probe din fiecare10. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static, dinamic, în ritm: 20 probe din fiecare.11. Dozarea catecolaminelor plasmatice, urinare și a metaboliților: 20 probe din fiecare.12. Colesterolemie, trigliceridemie, lipidograma.13. Hemoglobina glicozilată.14. Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup).15. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina: 50 probe din fiecare.16. Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. cu determinarea hormonilor adenohipofizari și glicemiei: 20 probe.17. Testul de stimulare la ACTH sintetic: 20 probe.18. Testul la metyrapon: interpretarea a 10 teste.19. Teste de inhibiție la dexametazonă overnight, cu doză mică (2×2) sau doză mare (8×2): 20 probe.20. Proba de deshidratare cu indicatorii de osmolaritate: 20 probe.21. Determinarea și interpretarea glicozuriei: 20 probe.22. Determinarea corpilor cetonici urinari: 20 probe.
IMAGISTICĂ și COMPETENȚĂ în ECOGRAFIA ENDOCRINĂ(1) Bazele clinice ale ecografiei.(2) Transductorul.(3) Tehnica de examinare ecografică a glandei tiroide.(4) Tehnica de examinare ecografică a glandelor suprarenale.(5) Tehnica de examinare ecografică a sânului.(6) Tehnica de examinare ecografică a testiculului.(7) Tehnica de examinare ecografică transabdominală și transvaginală a ovarului.(8) Diagnosticul ecografic în patologia benignă tiroidiană.(9) Diagnosticul ecografic în cancerul tiroidian.(10) Diagnosticul ecografic în bolile tiroidiene autoimune.(11) Tiroidita subacută – diagnostic ecografic.(12) Valoarea examenului ecografic în gușa nodulară.(13) Diagnosticul ecografic în patologia tumorală sau hiperplazia paratiroidelor.(14) Tumori mamare maligne – diagnostic ecografic.(15) Patologia benignă a sânului.(16) Diagnostic ecografic în patologia tumorală a glandei suprarenale.(17) Hiperplazia glandelor suprarenale – valoarea și limitele examenului ecografic.(18) Diagnosticul ecografic în patologia funcțională a ovarului.(19) Diagnosticul ecografic în tumorile testiculare.(20) DEXA.(21) Densitometria cu ultrasunete.(22) Valoarea examenului ecocardiografic în patologia endocrină.
Seminarii privind principiul metodelor și interpretare
a. Tomografia computerizată și RMN a zonei hipotalamohipofizare și a diferitelor glande endocrine.
b. Radiografii osoase din patologia endocrină, inclusiv radiografia de mână pentru aprecierea vârstei osoase (nuclei de osificare) și radiografia craniu-profil pentru șaua turcească.
c. Ecografia tiroidiană și ovariană.
d. Scintigrama tiroidiană, corticosuprarenale, medulosuprarenale paratiroide, osoasă.
GENETICĂ MEDICALĂ
Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b. Ecogenetica, nutrigenetică și farmacogenetica;
c. Mutațiile: cauza majoră de boală;
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);
e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.2. Bolile cromozomiale. Tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale – consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți.3. Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli metabolice.4. Genetica dezvoltării și defectele de sexualizare.5. Retardul mental.6. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.7. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.8. Probleme și dileme etice în genetica medicală.
Baremul activităților practice1. Consultul genetic.2. Explorările genetice – indicații, interpretare și valoare diagnostică:
a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;
b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;
c. Biochimice.3. Sfatul genetic;4. Screeningul genetic:
a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
b. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.
PREGĂTIREA TEORETICĂ în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE (200 ore curs/stagii pentru 1 an)I. DIABETUL ZAHARAT1. Pancreasul endocrin– anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie,– insulina: structură, biosinteză și biogenetică, secreție, efecte și rol fiziologic, mod de acțiune, receptorul pentru insulină, reglarea producției de insulină,– hormonii hiperglicemiați pancreatici.2. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor.3. Definirea și epidemiologia diabetului zaharat.4. Clasificarea diabetului zaharat.5. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip I.6. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip II.7. Rezistența la insulină.8. Metode de investigație și diagnostic ale diabetului zaharat de tip I și II și a rezistenței la insulină.9. Diabetul zaharat secundar.10. Forme particulare de diabet zaharat.11. Complicațiile cronice ale diabetului zaharat de tip II – etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluție.12. Nefropatia diabetică.13. Retinopatia diabetică.14. Neuropatia diabetică.15. Piciorul diabetic.16. Riscul cardiovascular în diabetul zaharat și sindromul metabolic.17. Complicațiile acute ale diabetului zaharat – patogenie, diagnostic și tratament
a. coma diabetică cetoacidotică
b. acidoza lactică
c. coma hiperosmolară
d. coma hipoglicemică18. Tratamentul diabetului zaharat (dieta, antidiabetice orale, insulinoterapie).19. Educația în diabetul zaharat.II. HIPOGLICEMIILE1. Etiologia, fiziopatogenia și clasificarea hipoglicemiilor.2. Metode de investigare și diagnostic al hipoglicemiilor.3. Insulinomul.III. ALTE AFECȚIUNI METABOLICE1. Sindroamele dislipidemice – etiopatogenie, clasificare, diagnostic și tratament.2. Hiperuricemii -diagnostic, tratament.3. Hemocromatoza – diagnostic, tratament.4. Boala Wilson – diagnostic, tratament.5. Porfirii – diagnostic, tratament.6. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar – diagnostic, tratament.7. Tulburările electrolitice și ale echilibrului acidobazic.IV. NUTRIȚIE1. Principiile alimentației sănătoase.2. Noțiuni despre macro și micronutrienți.3. Principii de alimentație în diverse afecțiuni.4. Principii de gastrotehnie.5. Comportamentul alimentar sănătos.6. Tulburări de nutriție și comportament alimentar.7. Alimentația parenterală (principii, indicații, contraindicații, reacții adverse).
Diabetologie și nutriție pediatrica:
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)(1) Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil(2) Explorarea metabolismului lipidic la copil(3) Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului(4) Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului(5) Diabet zaharat insulino-dependent tipul I(6) Acidocetoza și coma diabetică(7) Hiperlipemiile familiale(8) Hiperuricemiile(9) Obezitatea sugarului și copilului(10) Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copilului
Baremul activităților practice1. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)2. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)3. Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acidobazică (10)4. Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (10)5. Interpretarea testelor funcționale hepatice (10)6. Interpretarea testelor funcționale metabolice (20)
Prezentări de cazuri de endocrinologie, diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție și îngrijrea cazurilor curente, conform tematicii.
Însușirea cunoștințelor teoretice referitoare la bolile endocrine va fi completată în cursul activității clinice la patul bolnavului cu deprinderea abilităților de efectuare a anamnezei, examenului clinic general și al sistemului endocrin, precum și capacitatea de a elabora un diagnostic prezumtiv și de a propune teste specifice care să conducă la un diagnostic de certitudine. Se vor dobândi și cunoștințe despre rolul tehnicilor imagistice în stabilirea diagnosticului și urmărirea evoluției bolii, precum și despre managementul terapiei hormonale. Pentru atingerea acestor obiective, experiența clinică a rezidentului ar trebui să cuprindă întreaga patologie endocrină, într-un număr orientativ de cazuri, după cum urmează:1. Urgențe endocrine
Criza tireotoxică 2 cazuri
Coma mixedematoasă 2 cazuri
Hipercalcemia severă 3 cazuri
Criza hipocalcemică 3 cazuri
Criza adisoniană 3 cazuri
Apoplexia hipofizară 2 cazuri
Hiper- și hiponatremia 3 cazuri
Hiper- și hipopotasemia 3 cazuri2. Patologie tiroidiană
Boala Graves 50 cazuri
Oftamopatie Graves 40 cazuri
Gușa polinodulară 50 cazuri
Sd Plummer 20 cazuri
Tiroidite 20 cazuri
Gușa endemică 40 cazuri
Cancer tiroidian 40 cazuri
Hipotiroidism 60 cazuri
Hipertiroidism 60 cazuri
Homeostazia tiroidiană în boli non-tiroidiene 5 cazuri3. Patologie hipofizară
Prolactinom 10 cazuri
Acromegalie 20 cazuri
Boala Cushing 10 cazuri
Adenoame nonfuncționale 20 cazuri
Hipopituitarism 30 cazuri
SIADH 3 cazuri4. Patologie adrenală
Incidentalom suprarenal 15 cazuri
Hiperplazie adrenală congenitală 10 cazuri
Tumori adrenale secretante (gluco- și mineralocorticoizi) 10 cazuri
Feocromocitom 5 cazuri
Terapia glucocorticoidă 10 cazuri5. Patologie paratiroidiană
Adenom paratiroidian 10 cazuri
Hipoparatiroidism 10 cazuri6. Boala metabolică osoasă
Osteoporoza primară și secundară 30 cazuri
Rahitism și osteomalacie 10 cazuri
Boala Paget 3 cazuri
Anomalii de metabolism al vitaminei D 5 cazuri7. Hipertensiune endocrină
HTA secundară endocrină 5 cazuri
Sechele endocrine/metabolice ale terapiei HTA 5 cazuri8. Tulburări ale creșterii și pubertății
Statura mică 20 cazuri
Deficitul de GH 10 cazuri
Statura înaltă 20 cazuri
Pubertate precoce 10 cazuri
Pubertate întârziată 10 cazuri
Sd. de virilizare 5 cazuri
Tulburări ale diferențierii sexuale 10 cazuri9. Patologie ovariană
Infertilitate 10 cazuri
Amenoree primară 10 cazuri
Amenoree secundară 20 cazuri
SOPC/hirsutism 20 cazuri
Menopauza/terapie de substituție 30 cazuri10. Patologie testiculară
Infertilitate 10 cazuri
Hipogonadism 30 cazuri
Sd. de rezistență la androgeni 3 cazuri
Disfuncție erectilă 10 cazuri11. Boli de nutriție
Obezitate 20 cazuri
Anorexia nervoasă 5 cazuri
Bulimie 5 cazuri12. Sindroame pluriglandulare
Sd. MEN 2 cazuri
Sd. poliglandulare autoimune 4 cazuri
Sd. APUD 2 cazuri12. Patologie mamară
Displazia mamară benignă 20 cazuri
Galactoree 20 cazuri
Ginecomastie 10 cazuri
STAGIILE GENERALE
A.1. Stagiul de Cardiologie (84 ore)
A.1.1. Tematica lecțiilor conferință1. Tulburările de conducere.2. Tulburările de ritm.3. Cardiopatia ischemică.4. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.5. Șocul cardiogen.6. Cordul pulmonar cronic.7. Insuficiența cardiacă congestivă.8. Tromboembolismul pulmonar.9. Hipertensiunea arterială.10. Tromboflebitele.11. Bolile aortei și arterelor periferice.12. Explorarea ecocardiografică modernă și locul sau în diagnosticul și evaluarea patologiei cardiace.13. Testele de efort în evaluarea bolii coronare.14. Explorarea Holter și explorări electrofiziologice în aritmii.15. Sindromul de preexcitație.16. Metode nefarmacologice în tratamentul tulburărilor de ritm și de conducere.17. Șocul cardiogen.18. Cardiopatii hipertrofice, restrictive: Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice).19. Aterogeneza.20. Sincopa. Moartea subită.21. Evaluarea și tratamentul post infarct miocardic.22. Probleme actuale în cardiologia intervențională.23. Cardiopatiile congenitale ale adultului.24. Hipertensiune pulmonară primitivă.25. Tumorile cardiace.26. Patologia aortei.27. Sarcina și bolile cardiovasculare.28. Determinările cardiace în bolile țesutului conjuctiv.29. Tratamentul anticoagulant și fibrinolitic în cardiologie.30. Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare.31. Urmărirea bolnavilor protejați valvular. Patologia protezaților.32. Indicații și tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice.
A.1.2. Baremul activităților practice1. Interpretarea unei electrocardiograme: 200 ecg
Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului,
Hipertrofiile atriale și ventriculare,
Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii,
Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic,
Tulburări de ritm cardiac.2. Tulburări de conducere.3. Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort: 10 probe4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 200 ecografii
A.2. Stagiul de Gastroenterologie (2 luni)
A.2.1. Tematica lecțiilor conferință1. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux2. Suferințele stomacului operat3. Hemoragiile digestive superioare4. Hepatita cronică și terapia cu interferon5. Cirozele hepatice6. Icterele7. Pancreatite acute și cronice8. Sindromul carcinoid9. Polipoza recto-colică și cancerul colonului10. Sindromul de malabsorbție11. Tumori neuroendocrine gastro-entero-pancreatice12. Boala Crohn13. Noțiuni de endoscopie digestivă
A.2.2. Baremul activităților practice1. Endoscopia digestivă superioară (asistare): 202. Colonoscopie (asistare): 203. Test Adler: 54. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 105. Paracenteza: 20 paracenteze6. Ecografie abdominală (interpretare): 200
A.3. Stagiul de Nefrologie (50 ore)
A.3.1. Tematica lecțiilor conferință1. Insuficiența renală acută și cronică.2. Nefropatiile glomerulare3. Nefropatiile tubulare4. Nefropatiile interstițiale5. Determinări renale în boli endocrine.
a. Hiperparatiroidismul primar și secundar.
b. Nefropatia diabetică6. Noțiuni de dializă și transplant renal:
a. indicații,
b. metode,
c. patologia endocrină a bolnavului hemodializat.7. Rinichiul în sarcină
A.3.2. Baremul activităților practice1. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletine2. Teste funcționale glomerulare (clearance-uri): 30 buletine3. Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri4. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri5. Imagistica renală (interpretare): 20 teste6. Puncție renală (interpretare): 20 buletine
A.4. Stagiul de Neurologie (40 ore)
A.4.1. Tematica lecțiilor conferință1. Examenul neurologic2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos3. Principalele sindroame neurologice4. Patologia nervilor rahidieni5. Accidentele vasculare cerebrale6. Tumorile sistemului nervos7. Traumatismele sistemului nervos8. Manifestări neurologice ale bolilor de nutriție și metabolism
A.4.2. Baremul activităților practice1. Examenul clinic neurologic: 40 cazuri2. Examinarea fundului de ochi: 203. Efectuarea și interpretarea puncției rahidiene: 54. Interpretarea electromiogramei: 205. Determinarea sensibilităților tactilă, termică, vibratorie și dureroasă5. Diagnosticul și managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică1.3.6. STAGIUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
ENDOCRINOLOGIE
(PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU REZIDENȚIAT)
4 ani
STAGII PRACTICE și CURSURI/CONFERINȚĂ/SEMINARII
A. TRUNCHI A.1. CARDIOLOGIE 4 luni 2 săptămâni
COMUN MEDICAL A.2. GASTROENTEROLOGIE 2 luni– 1 ani A.3. NEFROLOGIE 3 luni
A.4. NEUROLOGIE 2 luni
A.5. BIOETICĂ 2 săptămâni
B. – 3 ani B.1. ENDOCRINOLOGIE GENERALĂ 24 luni
ENDOCRINOLOGIE, ● NEUROENDOCRINOLOGIE (200 ore/an)
DIABET ZAHARAT, ● TIROIDOLOGIE
NUTRIȚIE și ● SEXUALIZARE NORMALĂ și PATOLOGICĂ
BOLI METABOLICE ● ENDOCRINOPEDIATRIE
● PATOLOGIA SUPRARENALĂ
● PATOLOGIA OSOASĂ HORMONO DEPENDENTĂ
● ECOGRAFIE ENDOCRINĂ 3 luni
● URGENȚE ENDOCRINO-METABOLICE INCLUSIV DIABET 3 luni
● GENETICA MEDICALĂ 3 luni
B.2. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE 1 an
ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ||||||||
STAGIUL | Endocrinologie 6 luni (B.1.) | A.1 | A.2 | A.2 | A.3 | A.4 | A.5 | Endocrinologie (B.1.) | B.2 | Endocrinologie (B.1.) | Endocrinologie (B.1.) |
––
Curriculumul de pregătire în specialitatea endocrinologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
COMISIA DE EPIDEMIOLOGIE
NR. 3 DIN 17.07.2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIE
Definiția specialității
Specialitatea care se ocupă cu activități practice rezultate în urma studiului distribuției stărilor de sănătate și de boală cât și a determinărilor acestora, în populația generală sau în grupuri specifice, pentru realizarea prevenirii și controlului problemelor de sănătate la nivel individual și al comunității, în acord cu politicile de sănătate la nivel local, regional și internațional |
ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Durata programului
Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
NUMĂR TOTAL DE ANI | 4 ani |
NUMĂR TOTAL DE MODULE | 11 module |
MODULUL 1 | |
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 săptămâni/3 luni |
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 33,3 ore/lună/ 6,7 ore/săpt |
MODULUL 2 | |
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 20 săptămâni/5 luni |
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 32 ore/lună/ 6,4 ore/săpt |
MODULUL 3 | |
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 16 săptămâni/4 luni |
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 35 ore/lună/ 7 ore/săpt |
MODULUL 4 | |
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 24 săptămâni/6 luni |
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 30 ore/lună/ 6 ore/săpt |
MODULUL 5 | |
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 16 săptămâni/4 luni |
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 35 ore/lună/ 7 ore/săpt |
MODULUL 6 | |
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 8 săptămâni/2 luni |
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ore/lună/ 8 ore/săpt |
MODULUL 7 | |
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 20 săptămâni/5 luni |
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 36 ore/lună/ 7,2 ore/săpt |
MODULUL 8 | |
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 4 săptămâni/1 lună |
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 40 ore/lună /8 ore/săpt |
MODULUL 9 | |
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 24 săptămâni/6 luni |
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 30 ore/lună/6 ore/săpt |
MODULUL 10 | |
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 24 săptămâni/6 luni |
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 33,3 ore/lună/ 6,7 ore/săpt |
MODULUL 11 | |
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 24 săptămâni/6 luni |
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 33,3 ore/lună/ 6,7 ore/săpt |
TOTAL ORE PREGĂTIRE TEORETICA | 550 ore |
TOTAL ORE PREGĂTIRE PRACTICA | 1050 ore |
TOTAL ORE PREGĂTIRE | 1600 ore |
STRUCTURA PROGRAMULUI
Anul I
Modulul 1. Epidemiologie generală și specială a bolilor infecțioase (3 luni)
Nr. ore de pregătire = 100 ore
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 60 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Epidemiologie generală1. Epidemiologia – definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare.2. Metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății și luarea deciziei în sănătatea comunitară.3. Raționamentul epidemiologic.4. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.5. Investigația epidemiologică.6. Analiza epidemiologică.7. Evaluarea epidemiologică și analiza deciziei.8. Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate – infecțioase și neinfecțioase9. Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară).10. Conceptul de Asistență Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar.
Epidemiologia specială a bolilor infecțioase1. Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase1.1. Boli infecțioase cu transmitere aeriană
● infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoză);
● virale (gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela – herpes zoster, alte infecții herpetice);
● parazitare (pneumocistoza).1.2. Boli infecțioase cu transmitere digestivă:
● bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareile cu E. coli, Yersinia, Campylobacter, botulism);
● virale (enteroviroze, infecția cu rotavirus, hepatita acută tip A și tip E);
● parazitare (lambliaza, trichineloza, toxoplasmoza);
● Toxiinfecții alimentare.1.3. Boli infecțioase cu transmitere preponderent parenterală:
● hepatite acute virale tip B, C, D;
● infecția cu HIV/SIDA.1.4. Boli infecțioase cu transmitere prin mod de viață:
● bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloza; listerioza; infecții cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree);
● virale (infecția cu virusul Papilloma, rabia);
● parazitare (scabia, toxoplasmoza).1.5. Boli infecțioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), borelioze, Zika, West Nile, encefalita de căpușe, malaria.1.6. Boli cu particularități etilogice, clinice și epidemiologice în curs de elucidare: parvoviroza, boli demielizante ale sistemului nervos central (encefalomielita acută demielinizantă, encefalomielita acută necrozantă hemoragică, mieliopatia asociată infecției cu HTLV1); boli cauzate de prioni; sindromul Reye; Sindromul Kawasaki; ateroscleroza și bolile cardiovasculare de etiologie infecțioasă; boala Alzheimer1.7. Boli infecțioase în situații particulare (epidemiologia bolilor în condiții de călătorie; bolile infecțioase și migrația; infecțiile și sarcina; infecțiile neonatale; infecțiile la vârstnici; infecțiile la gazde imunocompromise – neutropenici, imunodeprimați de diverse cauze, la utilizatorii de droguri intravenoase altele decât HIV)1.8. Boli infecțioase ca amenințări globale: bioterorism; pandemii, febre hemoragice (Ebola)1.9. Imunoprevenția activă și pasivă a bolilor: principii, bazele strategice ale programelor de imunizare inclusiv după circumstanțele epidemiologice.1.10. Chimioprofilaxia bolilor infecțioase
Tematica de pregătire practică1. Utilizarea diverselor metode epidemiologice și metode clinice în utilizarea, interpretarea și luarea deciziei pentru cunoașterea problemelor de sănătate comunitară (situații concrete de focar de boli transmisibile și în circumstanțele date de bolile netransmisibile).3. Aplicarea raționamentului epidemiologic în rezolvarea unor problema epidemiologice în diverse situații de boli transmisibile și netrasmisibile.4. Realizarea unui sistem de supraveghere a stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.5. Analiza procesului epidemiologic în unele boli infecțioase și neinfecțioase cu manifestare frecventă în comunitate.6. Algoritm de prevenirea și controlul al îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară) în situații concrete privind unele boli infecțioase și neinfecțioase10. Analiza conceptului de Asistență Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar11. Proiect în teren conținând elemente specifice de Asistență primară a Stării de Sănătate).2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunilor teoretice privind aspectele legate de: definiții utilizate în epidemiologia generală, să cunoască metodele fundamentale ale epidemiologiei generale și epidemiologiei clinice, principiile supravegherii epidemiologice, a măsurilor specifice de prevenție și ale Asistenței Primare a Stării de Sănătate și cele referitoare la procesul epidemiologic al diverselor boli transmisibile.2. Fie capabili să realizeze activitățile practice de abordare epidemiologică a bolilor infecțioase și neinfecțioase, să întocmească protocolul de studiu epidemiologic și planul de supraveghere a unor boli infecțioase și neinfecțioase, a algoritmului de prevenire și control al îmbolnăvirilor și să întocmească un program de sănătate pe principiile Asistenței Primare a Stării de Sănătate.3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică și să discute activitățile curente și provocările epidemiologului modern3. Competențe
Competențe profesionale1. Însușirea noțiunilor fundamentale, referitoare la aspectele epidemiologiei generale cu privire la scopul, metodele și rezultatele activităților epidemiologice2. Cunoașterea rolului și locului specialității de epidemiologie în cadrul disciplinelor de Asistență Primară a Stării de Sănătate3. Capacitatea de acumulare a cunoștințelor teoretice cu privire la epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase de diverse etiologii, cu transmitere aeriană, digestivă, preponderent parenterală, prin modul de viață, prin vectori etc.4. Cunoașterea particularităților epidemiologice privind unele boli infecțioase în situații particulare sau a bolilor infecțioase ca amenințări globale.5. Acumularea cunoștințelor teoretice privind: imunoprevenția activă, pasivă și chimioprofilaxia bolilor infecțioase.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 2. Sănătate Publică și Management sanitar. Educație/Promovarea sănătății (5 luni)
Nr. ore de pregătire = 160 ore
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practică = 100 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Măsurarea stării de sănătate a populației1.1. Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației.1.2. Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare.1.3. Morbiditatea.1.4. Calitatea vieții.1.5. Factori implicați în starea de sănătate a unei populații: factori biologici, factori de mediu, factori de stil de viață (comportamentali), serviciile de sănătate2. Elaborarea unui program de sănătate publică2.1. Identificarea problemelor.2.2. Analiza și prezentarea problemei.2.3. Ierarhizarea priorităților.2.4. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de intervenție.2.5. Formularea obiectivelor.2.6. Metodologia de studiu în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.2.7. Pretestarea metodologiei.2.8. Planul de lucru.2.9. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.2.10. Bugetarea acțiunilor.2.11. Implementarea proiectului. Prezentarea rezultatelor.3. Metode sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică la nivel comunitar3.1. Criterii de alegere a metodelor de cercetare.3.2. Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.3.3. Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.3.4. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.4. Strategii de promovarea sănătății și educație pentru sănătate4.1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.4.2. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.4.3. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.4.4. Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.4.5. Problematica medico-socială a populației vârstnice.4.6. Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.4.7. Marketing social.5. Managementul serviciilor de sănătate5.1. Sisteme de sănătate; descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.5.2. Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, niveluri de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie etc.5.3. Principiile și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România5.4. Principiile și funcțiile managementului: procesul de luare a deciziei; conflict și negociere5.5. Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).5.6. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.5.7. Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.
Tematica de pregătire practică1. Starea de sănătate: surse oficiale – naționale și internaționale – accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică.2. Demografie:2.1. Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației.2.2. Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, A.P.V.P. etc).2.3. Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile.2.4. Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate.3. Morbiditate. Calitatea vieții.3.1. Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli.3.2. Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.4. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.4.1. Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.4.2. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.4.3. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.4.4. Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).4.5. Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.4.6. Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.4.7. Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.5. Realizarea și testarea unui chestionar.5.1. Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical etc.5.2. Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.6. Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație dată.7. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.7.1. Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.7.2. Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat.7.3. Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile.7.4. Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile.7.5. Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).7.6. Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu.8. Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.9. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).10. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).11. Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate.2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: măsurarea stării de sănătate a populației, metodele de elaborare a unor programe de sănătate, metodele sociologice aplicate în acțiunile de sănătatea publică la nivel comunitar, strategiile de promovare a sănătății și de educație pentru sănătate, aspectele legate de managementul serviciilor de sănătate2. Fie capabili să realizeze activitățile practice privind: măsurarea, interpretarea, analiza unor indicatori demografici, de morbiditate, calitatea vieții, proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor în instituții de sănătate, realizarea și testarea unui chestionar, de evaluare a stilului de viață, comportamentele diverselor grupuri din populație și să întocmească un program de educație pentru sănătate3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competentelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică3. Competențe
Competențe profesionale1. Utilizarea cunoștințelor actuale privind epidemiologia bolilor pentru orientarea acțiunilor în sănătatea publică și epidemiologia practică.2. Dezvoltarea unor programe de sănătate populațională cu obiective relevante și măsurabile, pe baza datelor epidemiologice culese.3. Utilizarea cunoștințelor privind factorii sociologici și culturali specifici unei populații pentru a realiza studii ale căror rezultate să fie utile pentru a recomanda acțiuni de sănătate publică, relevante pentru comunitatea afectată studiată.4. Înțelegerea și analizarea documentelor juridice privind politicile de sănătate populațională la nivel local, național și european.5. Planificarea programelor de sănătate publică pe baza constatărilor epidemiologice.6. Punerea în aplicare a programelor de sănătate publică: transferul în practică al politicilor de sănătate populațională.7. Identificarea măsurilor eficiente de promovare a sănătății pentru probleme specifice.8. Identificarea măsurilor prevenționale adecvate pentru probleme specifice.9. Evaluarea impactului unei intervenții asupra sănătății populației.10. Orientarea deciziilor în strategiile prevenționale cu ajutorul unor instrumente de măsurare.11. Utilizarea rezultatelor de etapă în evaluarea unui program în vederea atingerii obiectivelor și obținerea unor rezultate pentru a putea modifica sau pentru a putea planifica alte programe.12. Identificarea intervenției adecvate într-o problemă de sănătate populațională pe baza datelor de supraveghere.13. Planificarea, prioritizarea și trasarea sarcinilor de program într-un proiect.14. Monitorizarea progresului și a calității în raport cu obiectivele specifice; ajustarea programelor și modificarea lor la nevoie.15. Gestionarea resurselor disponibile (personal, timp, buget, etc.) în mod eficient.16. Desfășurarea activităților epidemiologice în contextul planificării financiare și operaționale.17. Pregătirea unui raport de activitate.18. Capacitatea de a fi un membru eficient al echipei adoptând rolul necesar pentru a contribui constructiv la realizarea sarcinilor de grup (inclusiv de conducere).19. Promovarea colaborărilor, parteneriatelor și team building-urilor pentru a realiza obiectivele programelor.20. Dezvoltarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea/facilitarea investigațiilor epidemiologice.21. Identificarea intereselor reciproce și a celor diferite sau chiar opuse cu ale altor participanți pentru o mai bună colaborare și pentru gestionarea conflictelor.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 3. Biostatistica și informatica de sănătate publică (4 luni)
Nr. ore de pregătire = 140 ore
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 100 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Variabile. Organizarea și reprezentarea datelor2. Parametrii tendinței centrale. Parametrii variației. Parametrii de asimetrie și aplatizare3. Probabilități4. Reprezentarea unei distribuții. Legi de distribuție5. Metode de eșantionare a datelor6. Estimarea parametrilor prin intervale de încredere7. Dimensiunea minimă a eșantionului de studiu8. Teste parametrice9. Teste neparametrice10. Analiza varianțelor prin metoda ANOVA11. Corelația și regresia liniară12. Regresii neliniare. Regresia logistică13. Analiza de supraviețuire14. Programe de calculator pentru analiza statistică a datelor (Microsoft Excel, SPSS)15. Baze de date Microsoft Access16. Utilizarea surselor Internet de informație în procesul de documentare științifică17. Utilizarea programelor de calculator pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări ale rezultatelor la evenimente științifice.
Tematica de pregătire practică1. Informatică1.1. Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică (Microsoft Office)1.2. Crearea și utilizarea bazelor de date Microsoft Access. Interogarea bazelor de date Microsoft Access prin limbajul SQL1.3. Utilizarea programului de calcul tabelar Microsoft Excel1.4. Utilizarea Internet pentru informații structurate în baze de date.1.5. Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator1.6. Utilizarea mijloacelor multimedia2. Biostatistică2.1. Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea datelor dintr-un studiu cu ajutorul calculatorului2.2. Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice realizate cu programe statistice (Microsoft Excel, SPSS) și redactarea concluziilor2.3. Proiectarea unui studiu pe eșantion2.4. Interpretarea și evaluarea critică a metodelor informatice utilizate în lucrări științifice2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunilor teoretice privind aspectele legate de: măsurarea variabilelor, estimarea parametrilor și probabilităților, reprezentarea distribuțiilor, eșantionarea datelor, calcularea testelor statistice, analizeze variantele cât și corelațiile, să cunoască metodele de regresie, de analiză de supraviețuire și să cunoască existența diverselor programe informatice necesare în activitatea de sănătate publică2. Fie capabili să realizeze activitățile practice privind: utilizarea programelor de baze de date, de analiză a datelor pe baza diverselor soft-uri3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică prin utilizarea instrumentelor de informatică și biostatistică în rezolvarea unor probleme de epidemiologie și sănătate publică3. Competențe
Competențe profesionale1. Aplicarea conceptelor de bază în probabilitate.2. Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor dispersiei și tendinței centrale.3. Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor frecvenței.4. Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale măsurilor de asociere și de impact.5. Calcularea și interpretarea testelor de semnificație statistică.6. Selectarea unei strategii adecvate de eșantionare.7. Utilizarea resurselor online pentru căutarea literaturii de specialitate.8. Utilizarea bazelor de date Web.9. Utilizarea de pachete software de baze de date pentru introducerea și gestionarea datelor.10. Utilizarea de pachete software pentru analiza statistică (măsuri de asociere, de testare, și de regresie logistică).11. Stabilirea concluziilor din rezultatele analizei statistice12. Utilizarea de soft-uri pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
ANUL II
Modulul 4. Epidemiologie de intervenție (6 luni)
Nr. ore de pregătire = 180 ore
Nr. ore curs = 90 ore
Nr. ore practică = 90 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Evaluarea riscurilor1.1. Sursele de informații privind potențiale amenințări de sănătate publică1.2. Colectarea datelor, prelucrarea și analiza informațiilor de sănătate publică pentru estimarea riscurilor și aprecierea extinderii fenomenului.1.3. Datele de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică.2. Metodologia studiilor epidemiologice2.1. Categorii de studii epidemiologice și metodologia de realizare2.2. Protocolul de studiu folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică2.3. Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu.2.4. Intervenții bazate pe dovezi ca răspuns la rezultatele studiilor epidemiologice.3. Investigarea și intervenția în epidemiologie3.1. Metodologii de lucru în realizarea anchetelor epidemiologice3.2. Definiții de caz utilizate în ancheta epidemiologică.3.3. Descrierea focarului epidemic3.4. Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc în ancheta epidemiologică.3.5. Investigarea analitică pentru investigarea și identificarea sursei/surselor.3.6. Măsuri de prevenție și control în focarul epidemic.3.7. Raportarea și prezentarea rezultatelor investigației și intervenției epidemiologice.4. Supravegherea în sănătatea populațională4.1. Sisteme de supraveghere epidemiologică4.2. Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere (depistarea; analiza descriptivă a datelor; analiza datelor de supraveghere; interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei datelor și formularea concluziilor)4.3. Evaluarea sistemelor de supraveghere.4.4. Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.4.5. Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor asupra sănătății.4.6. Legislația privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase/neinfecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).
Tematica de pregătire practică1. Calcularea diverselor riscuri (OR, RR, RA, HHR etc) în diverse circumstanțe epidemiologice2. Alcătuirea metodologiei de evaluare în diverse situații în funcție de scopul și obiectivele intervenției (transversal, caz-martor, cohorta, trial randomizat și controlat etc)3. Rezolvarea unor cazuri de focare epidemice apărute în populația generală sau în diverse categorii de populație aflate la risc4. Realizarea unui program de supraveghere, pe etape de desfășurare, în diverse situații care implică acțiuni de sănătate publică atât în populația generală cât și în diverse categorii populaționale5. Proiect în teren de investigație și intervenție epidemiologică6. Comunicarea într-o situație (de criză) epidemiologică specială (cu autoritățile, populația și presa)2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: evaluarea riscurilor în epidemiologie, etapele diverselor tipuri de studii epidemiologice, metodologia de investigare și intervenție în epidemiologie și a supravegherii în sănătatea populațională2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: calcularea și interpretarea valorilor riscurilor estimate în diverse circumstanțe epidemiologice, derularea unor evaluări epidemiologice în conformitate cu scopurile și obiectivele și stabilirea unui plan de măsuri în cazul unor investigații și intervenții specifice, realizarea supravegherii epidemiologice în situații concrete, să comunice cu autoritățile, populația și presa într-o situație epidemiologică specială (de criză).3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică3. Competențe
Competențe profesionale1. Identificarea surselor de informații despre potențiale amenințări de sănătate publică.2. Conduită practică: să verifice, folosind gândirea critică, dacă există o problemă de sănătate publică și să descrie amploarea fenomenului.3. Identificarea datelor de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică.4. Punerea în practică a unui sistem de supraveghere.5. Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere.6. Analiza descriptivă a datelor de supraveghere.7. Interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei.8. Identificarea constatărilor cu cea mai mare relevanță din analiza datelor de supraveghere și formularea concluziilor.9. Evaluarea sistemelor de supraveghere.10. Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.11. Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente, numită și epidemiologia informațională (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor la adresa sănătății.12. Familiarizarea cu cadrul legislativ privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase/neinfecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).13. Crearea unei definiții de caz și modificarea acesteia, dacă se impune, în timpul anchetei.14. Descrierea focarului epidemic: indivizi, spațiu, timp.15. Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc pentru focarul respectiv.16. Investigarea analitică (studii analitice) pentru investigarea și identificarea sursei/surselor de agenți patogeni/agenți de agresiune.17. Recomandarea măsurilor adecvate de control în focar.18. Raportarea și prezentarea rezultatelor actuale ale unei investigații.19. Scrierea unui protocol de studiu, folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică respectivă.20. Realizarea unor studii epidemiologice de diverse tipuri (descriptive sau analitice).21. Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu.22. Alcătuirea unui plan de recomandării de intervenții bazate pe dovezi ca răspuns la constatările epidemiologice.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 5. Microbiologie clinică (4 luni)
Nr. ore de pregătire = 140 ore
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practică = 80 ore1. Tematica1. BACTERIOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică1. Structura bacteriilor. Nutriția și cultivarea bacteriilor.2. Relația microorganism-gazdă. Factori de patogenitate. Apărarea anti-infecțioasă. Infecția.3. Coci Gram-pozitivi: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, S. pneumoniae, S. agalactiae, Enterococcus4. Coci Gram-negativi: Neisseria meningitides, N. gonorrhoeae, Moraxella catarrhalis5. Cocobacili Gram-negativi: Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Brucella, Legionella6. Bacili Gram-negativi: familia Enterobacteriaceae (patogeni primari și oportuniști), Pseudo-monas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia, Burkholderia cepacia, Acinetobacter, Vibrio cholera, Campylobacter7. Bacili Gram-pozitivi nesporulați: Corynebacterium diphtheriae, Listeria monocytogenes, și sporulati: Bacillus anthracis, Bacillus cereus, Clostridium difficile, C. botulinum, C. tetani, clostridiile gangrenei gazoase8. Bacterii anaerobe nesporulate9. Mycobacterium10. Spirochete11. Mycoplasme, chlamydii, ricketssii
Tematica de pregătire practică1. Recoltarea, transportul și conservarea produselor patologice la laboratorul de microbiologie1. Microscopie: preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic2. Medii de cultură. Cultivarea bacteriilor. Serotipare, lizotipare.3. Testarea sensibilității la antibiotice a bacteriilor (metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test)4. Hemocultura în diagnosticul infecțiilor5. Examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor6. Examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor7. Examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar8. Examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor9. Examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită10. Examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor11. Diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală12. Diagnosticul de laborator în tuberculoză2. PARAZITOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică1. Diagnosticul de laborator în malarie2. Diagnosticul de laborator în toxoplasmoză3. Diagnosticul de laborator în echinococoză4. Diagnosticul de laborator în giardioză5. Diagnosticul de laborator în ascaridioză6. Diagnosticul de laborator în oxiuroză7. Diagnosticul de laborator în trichineloză8. Diagnosticul de laborator în teniază3. MICOLOGIE
Diagnosticul de laborator în micoze.4. VIRUSOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică1. Proprietăți generale ale virusurilor: definiții, structuri și funcții, taxonomie virală, replicarea virusurilor2. Patogenia infecțiilor virale și implicațiile acesteia în prelevarea probelor destinate anchetei epidemiologice și supravegherii bolilor infecțioase de etiologie virală3. Particularități ale răspunsului imun în infecțiile virale4. Diagnosticul virusologic în poliomielită, particularitățile supravegherii circulației virusurilor poliomielitice, în etapa premergătoare eradicării acestei infecții, inclusiv în monitorizarea paraliziei acute flasce (PAF)5. Diagnosticul virusologic în unele boli eruptive (rujeolă, rubeolă)6. Diagnosticul virusologic în infecții determinate de herpesvirusuri7. Diagnosticul virusologic în gripă și supravegherea circulației virusurilor gripale8. Diagnosticul virusologic în hepatitele virale, determinate de virusuri hepatitice clasice (VHA, VHE, VHB, VHC, VHD)9. Diagnosticul virusologic în infecția HIV și SIDA
Tematica de pregătire practică1. Principii ale diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte)2. Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot3. Tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT-PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative)4. Diagnosticul în HIV infecție prin teste imunenzimatice (ELISA)5. Diagnosticul hepatitelor B și C prin teste imunenzimatice (ELISA)6. Diagnosticul serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: Structura, caracteristicile microbiologice ale agenților patogeni din variate genuri de bacterii, virusuri, paraziți, micete2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice bacteriologice, virusologice, parazitologice și micologice3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice3. Competențe
Competențe profesionale1. Dobândirea unor cunoștințe teoretice privind aspecte de microbiologie generală cu privire la agenții patogeni (virusuri, bacetrii, fungi, paraziți) implicați cel mai frecvent în patologia infecțioasă cu importanță epidemiologică2. Efectuarea activităților de recoltare, transport și conservare a produselor patologice la laboratorul de microbiologie3. Realizarea de examinări de microscopie (preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic)4. Dezvoltarea capacității de utilizare a unor medii de cultură și realizarea unor tehnici de cultivare a bacteriilor, de serotipare și lizotipare.5. Realizarea testării sensibilității la antibiotice a bacteriilor [metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test]6. Interpretarea rezultatelor în cadrul diagnosticului microbiologic prin evaluarea unor produse patologice în condițiile unor boli infecțioase cu importanță în activitatea epidemiologică (hemocultura în diagnosticul infecțiilor, examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor, examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor, examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar, examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor, examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită, examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor, în diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală, în diagnosticul de laborator în tuberculoză)7. Realizarea și interpretarea unor examene pentru diagnosticul micologic, în diverse circumstanțe epidemiologice8. Cunoașterea principiilor de bază în diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte) în diverse circumstanțe epidemiologice9. Efectuarea unor tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot, în diverse circumstanțe epidemiologice10. Interpretarea rezultatelor în urma aplicării unor tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT-PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative), în diverse circumstanțe epidemiologice11. Interpretarea diagnosticului în infecția HIV prin teste imunenzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice12. Interpretarea diagnosticului în hepatite virale B și C prin teste imunenzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice13. Interpretarea diagnosticului serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale, în diverse circumstanțe epidemiologice.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 6. Igienă (2 luni)
Nr. ore de pregătire = 80
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 40 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Mediul în relație cu sănătatea umană1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos.2. Riscul și evaluarea riscului de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului. Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriatul cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.3. Reziduurile: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.4. Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare.5. Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
Igiena alimentației și nutriției1. Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.2. Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marine) și neconvenționali (prioni); degradarea și alterarea alimentelor; principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor și riscul asupra stării de nutriție și sănătate a consumatorilor.
Igiena muncii (Sănătate ocupațională)1. Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularitățile efortului fizic și psihic la locul de muncă, prevenirea și controlul patologiei ocupaționale.2. Noxele biologice la locul de muncă.3. Noțiuni de toxicologie profesională.4. Patologia profesională (noțiuni de bază și strategia prevenției)
Igiena colectivităților de copii și tineret1. Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.2. Cerințe igienice privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice.
Tematica de pregătire practică1. Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.2. Metodologia cercetării sanitare a apei (potabile, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Interpretarea și discutarea rezultatelor. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.3. Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor4. Recoltarea probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor.5. Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale).6. Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.7. Metodologia cercetării riscului profesional pentru starea de sănătate.2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: mediu în relația cu sănătatea umană și evenimentele epidemiologice, aspecte legate de nutriție și alimentație cu impact asupra situației epidemiologice, sănătatea ocupațională, igiena colectivităților de copiii și de tineri2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: evaluări privind starea de sanitație în relație cu calitatea aerului, apei, solului alimentelor și a comportamentului individual în relație cu ocupația și în afara ei.3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică epidemiologică modernă.3. Competențe
Competențe profesionale1. Dobândirea cunoștințelor teoretice privind aspectele de mediu în relație cu sănătatea umană, igiena alimentației și nutriției, sănătatea ocupațională, igiena colectivităților de copii și tineret2. Capacitatea de aplicare a metodelor cercetării sanitare a aerului în diverse circumstanțe epidemiologice3. Realizarea activităților de recoltare a probelor de aer, interpretarea și discutarea rezultatelor cât și de implementare a acestora în acțiunile de supraveghere a stării de sănătate, în relație cu poluarea aerului atmosferic.4. Capacitatea cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală) în diverse circumstanțe epidemiologice.5. Realizarea activităților de recoltare a probelor de apă, interpretarea și discutarea rezultatelor și de implementare în activitățile de supraveghere a stării de sănătate, în relație cu apa potabilă.6. Capacitatea de aplicare a cercetării sanitare a solului în diverse circumstanțe epidemiologice.7. Realizarea activităților de recoltare a probelor de sol în diverse circumstanțe epidemiologice.8. Realizarea activităților de investigare a poluării solului, interpretarea și discutarea rezultatelor, în diverse circumstanțe epidemiologice9. Realizarea activităților de recoltare a probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru examenul de laborator și interpretarea rezultatelor, în diverse circumstanțe epidemiologice10. Capacitatea de aplicare a metodologiei de cercetare a condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale).11. Dobândirea competențelor pentru aprecierea comportamentelor cu risc.12. Capacitatea de aplicare a metodologiei cercetării riscului profesional pentru starea de sănătate, în diverse circumstanțe epidemiologice
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
ANUL III
Modul 7. Epidemiologia Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (5 luni)
Nr. ore de pregătire = 180 ore
Nr. ore curs = 80 ore
Nr. ore practică = 100 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică (2 luni)1. Infecții Asociate Asistenței Medicale (IAAM): generalități, definiții, legislație2. Categorii de IAAM (infecții nosocomiale: urinare, pulmonare, infecții de plagă operatorie, infecții de cateter; infecții nosocomiale bacteriene, virale, fungice, agenți transmisibili neconvenționali – prioni; infecția cu Cl Difficile; infecții ale personalului medical)3. IAAM altele decât cele dobândite în mediul de spital (infecții transmise prin sânge și derivate de sânge; infecții în cursul îngrijirilor medicale în diverse unități sanitare cu risc)4. Principii de diagnostic clinic și microbiologic5. Principiile antibioticoprevenției și antibioticoterapiei. Ghiduri de antibioticoterapie adaptate la profilurile de rezistență loco-regionale. Reducerea utilizării excesive a antibioticoterapiei.6. Supravegherea și investigarea epidemiologică a IAAM7. Identificarea și managementul riscurilor pentru monitorizarea IAAM8. Intervenția prin prevenție a IAAM (precauții universale; dezinfecția; sterilizarea; tehnica alcătuirii procedurilor; tehnica programelor de training și educație a personalului)9. Intervenția prin controlul al IAAM (plan de intervenții de control; procedurilor medicale de control; reducerea rezistenței antimicrobiene; testelor de laborator adecvate și utilizarea datelor de laborator; decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale; controlul mediului)10. Indicatori de calitate în managementul IAAM11. Programe de management al IAAM12. Studii epidemiologice în cercetare problemelor privind IAAM.
Tematica de pregătire practică (SPIAAM) (3 luni)1. Supravegherea și investigarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale1.1. Proiectarea unui sistem de supraveghere1.2. Managementul (punerea în aplicare, urmărirea, evaluarea) unui sistem de supraveghere1.3. Identificarea, investigarea și gestionarea focarelor/izbucnirilor epidemice2. Activități de control al Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale2.1. Elaborarea intervențiilor de control al infecțiilor2.2. Punerea în aplicare a procedurilor medicale de control al IAAM2.3. Contribuția la reducerea rezistenței antimicrobiene2.4. Aplicarea testelor de laborator adecvate și utilizarea datelor de laborator2.5. Decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale2.6. Controlul mediului pentru reducerea riscului de transmitere a agenților patogeni3. Managementul calității3.1. Acțiuni de implementare a managementul calității3.2. Acțiuni de optimizare a managementul riscurilor3.3. Auditul practicilor profesionale și evaluarea performanței3.4. Modalități de formare a personalului în domeniul controlului IAAM3.5. Dezvoltarea temelor de cercetare științifică în contextul activităților de control al IAAM4. Managementul programelor4.1. Elaborarea și susținerea unui program de control al IAAM4.2. Managementul unui program de control al infecției, planul de lucru al proiectelor2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: definițiile de caz referitoare la IAAM, a legislației în vigoare, a particularităților diverselor categorii de IAAM, principiile de diagnostic, prevenție și tratament cu variate grupuri de antibiotice și chimiterapice pentru reducerea riscului de rezistență, managementul riscurilor de producere a IAAM, intervențiile prevenționale și cele de control recomandate în cazul diverselor categorii de IAAM, metodologia alcătuirii programelor de management al calității vizând și managementul IAAM2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: proiectarea și implementarea unui sistem de supraveghere a IAAM în diverse circumstanțe epidemiologice, desfășurarea la parametrii optimi a activităților de control a IAAM care să vizeze inclusiv reducerea rezistenței la antibiotice, implementarea unui program de management al calității și realizarea auditului, proiectarea unui program3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică epidemiologică modernă pentru a face față diverselor situații concrete3. Competențe
Competențe profesionale1. Susține activități de supraveghere a IAAM (inclusiv supravegherea post-externare) și colectează opiniile profesioniștilor în scopul de a clasifica prioritățile și de a formula obiective.2. Formulează scopul, metodologia și organizarea practică a sistemului de supraveghere a IAAM, bazat pe populația deservită, serviciile furnizate și implicarea profesională, pentru a îndeplini obiectivele.3. Selectează și definește indicatorii adecvați pentru realizarea supravegherii IAAM.4. Dezvoltă legături funcționale cu departamentele de laborator și farmacie pentru revizuirea periodică a datelor de laborator și a consumului de antimicrobiene.5. Identifică recomandările, reglementările și definițiile de caz standard, naționale și internaționale, pentru a proiecta activitățile de supraveghere a IAAM, asigurând toate necesitățile pentru a putea aplica aceste definiții în mod corect.6. Sprijină dezvoltarea sistemelor de informare la nivel de organizație sanitară (inclusiv sisteme pentru pacient și pentru laborator) pentru a satisface nevoile supravegherii.7. Identifică beneficiile rețelelor colaborative organizate (locale, regionale și naționale) și le promovează și promovează acțiunile de feedback.8. Pune în aplicare sistemul de supraveghere a IAAM (testare pilot, implementare, funcționare și evaluare), în conformitate cu prioritățile organizației și obiectivele sale.9. Analizează datele IAAM folosind metode epidemiologice corespunzătoare, măsurarea unor indicatori și testarea calităților acestora, solicitând asistența biostatisticienilor și a altor experți atunci când e necesar.10. Identifică și comunică cu organizația sanitară sau cu organismele de sănătate publică în cazul când sunt necesare investigații epidemiologice suplimentare (studii de caz, studii de cohortă, trialuri) și investigații în cazul unor izbucniri epidemice.11. Întocmește rapoarte periodice printr-o corectă interpretare a datelor semnificative, concluzii/lecții de învățat, ținând cont de grupul țintă.12. Revizuiește în mod regulat riscurile, necesitățile și prioritățile în vederea adaptării obiectivelor supravegherii.13. Se asigură că raportarea și feedback-ul sunt utilizate în mod eficient pentru a comunica adecvat în contexte diferite (științifice, profesionale, mass-media etc.).14. Identifică grupurile de IAAM (sau alte evenimente neobișnuite) prin contacte cu secțiile clinice și laboratoare, prin alerte sau prin analiza sistematică a testelor microbiologice de laborator.15. Gestionează un focar/izbucnire epidemică într-o unitate sanitară sau la nivel comunitar.16. Efectuează investigații descriptive și analitice în focar.17. Selectează metodele adecvate de tipare moleculare și interpretează microbiologic rezultatele, în strânsă colaborare cu laboratoarele clinice sau microbiologice de referință.18. Formulează și implementează o strategie adecvată pentru identificarea și comunicarea internă și externă cu părțile implicate, inclusiv cele din unitățile de asistență primară, spitalicească și de îngrijire pe termen lung.19. Interpretează constatările și le raportează persoanelor implicate/decidenților prin utilizarea mijloacelor corespunzătoare și solicită consiliere de la diverse persoane specializate din sectorul sănătății publice.20. Utilizează lecțiile învățate din investigațiile efectuate în cazul unor izbucniri epidemice pentru a argumenta măsurile calitative cu scop de îmbunătățire a situației.21. Culege și analizează documentația relevantă pentru dezvoltarea unei proceduri de control al IAAM.22. Pregătește politicile și procedurile de control al IAAM în conformitate cu procedurile standard de operare naționale sau locale, de exemplu, pentru activități de control al IAAM (ex: precauțiile standard și igiena mâinilor).23. Cunoaște și aplică măsurile de izolarea și precauțiile speciale.24. Cunoaște și recomandă procedura standard de dezinfecție a tegumentului.25. Cunoaște și recomandă procedurile de pregătire preoperatorie a pacientului.26. Cunoaște și recomandă procedurile de decontaminare și sterilizare a instrumentarului medical.27. Cunoaște și recomandă protocoalele de efectuare a procedurilor invazive: cateterizarea vasculară și urinară, ventilația mecanică etc.28. Cunoaște și recomandă procedurile de desfășurare a activităților auxiliare privind: lenjeria și managementul deșeurilor, activități de curățenie, servicii alimentare, siguranța mediului (aer, apă), decontaminarea suprafețelor înconjurătoare.29. Poate demonstra prin exemple cunoașterea activităților privind sănătatea ocupațională: managementul în urma expunerii la fluide, prevenția leziunilor prin inoculare și alte riscuri de contaminare la angajații din domeniul sanitar în cazul accidentelor post-expunere.30. Întocmește un program de imunizare a angajaților din domeniul sanitar și a pacienților.31. Pregătește o procedură pentru managementul crizei în controlul IAAM: managementul de alertă, izolarea pacienților, îndepărtarea și neutralizarea echipamentelor și consumabilelor potențial contaminate, raportarea și schimbul de informații cu profesioniștii din domeniul sănătății.32. Contribuie la elaborarea de proceduri clinice pentru urmărirea unor parametri specifici.33. Planifică strategii pentru proiectarea procedurilor de asistență medicală.34. Realizează un program pentru implementarea și revizuirea ghidurilor de control al IAAM și a recomandărilor prin stabilirea: rolurilor și responsabilităților pentru persoanele implicate în acțiunile de control, formatori, profesioniști de diverse specialități.35. Diseminează informațiile privind politicile pertinente și procedurile către departamentele care le aplică și ajută angajații din domeniul sanitar pentru punerea lor în aplicare printr-un sprijin continuu.36. Identifică barierele care pot limita acțiunile de respectare a procedurilor și implică diverși angajați din domeniul sanitar pentru depășirea acestora.37. Promovează și participă la evaluarea aplicării procedurilor și contribuie la îmbunătățirea complianței prin monitorizarea parametrilor în ceea ce privește procesul sau rezultatul așteptat.38. Promovează importanța prevenirii și controlului rezistenței antimicrobiene (RAM), inclusiv a profilaxiei cu antibiotice.39. Evidențiază povara umană, economică și de sănătate publică a RAM și o comunică factorilor de decizie din unitatea sanitară/spital și din comunitate.40. Identifică determinanții local specifici pentru RAM în unitatea spitalicească.41. Implementează un plan de reducere a RAM în unitatea spitalicească, pe baza constatărilor legate de determinanții locali și acordă prioritate acțiunilor de scădere a utilizării în exces sau abuzivă a agenților antimicrobieni, precum și modalităților de limitare a contaminării prin infecții încrucișate42. Identifică și implică persoanele cu rol decizional în punerea în aplicare a unui plan de reducere a RAM în unitatea spitalicească.43. Formulează și propune indicatori adecvați privind identificarea și controlul RAM, luând în considerare politica oficială privind transferul intern de informație.44. Participă și implică membrii comisiei pentru controlul IAAM în evaluări (audituri) periodice privind utilizarea de antimicrobiene pentru profilaxie și tratament.45. Contribuie la formarea angajaților din domeniul sanitar în utilizarea antimicrobienelor, inclusiv cu exemplificare practică.46. Trebuie să fie capabil să consilieze personalul referitor la supravegherea corespunzătoare și a screening-ul/testarea, în concordanță cu politicile și procedurile de testarea pacientului colonizat.47. Trebuie să fie capabil să interpreteze datele microbiologice pentru a realiza în mod corespunzător prevenția și controlul IAAM.48. Trebuie să cunoască și să înțeleagă caracteristicile microorganismelor și să aplice cunoștințele pentru a contribui la evaluarea pacienților și a condițiilor de mediu din domeniul sanitar, în scopul de a estima riscul transferului de microorganisme, inclusiv la personalul medical și de îngrijire.49. Este capabil să diferențieze nivelurile de risc în legătură cu statusul indivizilor, echipamentelor și mediului.50. Propune și selectează metode și produse adecvate pentru decontaminare51. Dezvoltă și actualizează procedurile de decontaminare și sterilizare prin consultarea ghidurilor și standardelor.52. Sprijină și încurajează centralizarea acțiunilor de decontaminare și sterilizare a dispozitivelor medicale53. Propune măsuri adecvate de control al IAAM pentru gestionarea deșeurilor, aer, apă, spălătorie și sector alimentar.54. Propune măsuri de reducere a riscului în timpul planificării activităților de renovare și de efectuare a unor construcții noi în unitatea spitalicească/medicală55. Contribuie la derularea în bune condiții a acțiunilor de acreditare, certificare, evaluare din cadrul unității spitalicești/medicale.56. Contribuie la integrarea activităților de control al IAAM în cadrul promovării calității în unitățile medicale și a programelor privind siguranța pacienților.57. Pregătește, efectuează și coordonează audituri ale practicilor profesionale legate de controlul IAAM în domeniul clinic.58. Susține și permite integrarea conceptului de management al riscului (cum ar fi raportarea rapidă a evenimentelor adverse sau erorilor, fără sancțiuni) și metode (cum ar fi analiza sistematică, cauzele inițiale ale evenimentelor adverse) în activitățile de control al IAAM.59. Contribuie (dacă este cazul) la derularea unui program de management al riscului în unitățile sanitare, prin coroborarea activităților de control al IAAM cu alte programe de siguranță cum ar fi în cazul transfuziilor, administrarea de medicamente sau utilizarea dispozitivelor medicale (comunicare coordonată, traininguri, programe de colectare a datelor sau de notificare etc.) privind calitatea siguranța pacienților60. Ia în considerare diferitele considerații și condiții clinice și culturale care determină diferitele tipuri de evaluări și audituri.61. Participă la stabilirea unui program de audit și investigații.62. Pregătește protocoale pentru evaluarea performanței63. Instruiește investigatorii astfel încât aceștia să poată evalua practici țintite, structuri sau procese.64. Aplică metode epidemiologice adecvate în timpul culegerii datelor pentru a asigura fiabilitatea și reproductibilitatea informațiilor.65. Analizează datele, interpretează rezultatele legate de evaluare și raportează rezultatele într-un limbaj adecvat către decidenți și personalul interesat.66. Coordonează și raportează progresul programului de audit sau a programelor de formare în unitățile vizate sau departamente.67. Diseminează și comunică în mod constructiv rezultatele auditurilor către angajații din sănătate și altor profesioniști implicați68. Colaborează cu profesioniștii din unitatea spitalicească/medicală/pentru a formula acțiuni corective și a permite personalului să efectueze aceste acțiuni pentru a se asigura că sunt urmate corect rezultatele evaluării.69. Evaluează nevoile de formare ale personalului unității spitalicești/medicale prin consultări, sondaje și alte metode.70. Integrează în cadrul unității spitalicești/medicale a programului de formare pentru noi angajați cuprinzând cunoștințe de bază care să contribuie la creșterea gradului de conștientizare a problemelor privind controlul IAAM.71. Proiectează un program de instruire privind activitățile de control al IAAM și proceduri pentru toți angajații în scopul de a actualiza cunoștințele și a gradului de conștientizare a problemelor legate de IAAM, în conformitate cu cele mai recente date (naționale, locale, publicații recente).72. Selectează și oferă modalități adecvate de training.73. Evaluează impactul sesiunilor de formare (training).74. Înțelege metodologia de evaluare și studiile de cercetare [descriptiv sau studii analitice (cohortă, caz-martor), studiu randomizat, eficacitatea sau cost-eficiența intervenției sau tehnologiei, metaanaliza], interpretarea și utilizarea rezultatelor acestora.75. Aplică metodologii standard de cercetare pentru investigarea IAAM și evaluarea măsurilor preventive
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 8. Bioetică și comunicare medicală (1 lună)
Nr. ore de pregătire = 40
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practică = 20 ore1. Tematica
Bioetică
Tematica de pregătire teoretică1. Bioetica: definirea conceptului, evoluție, principii, teorii, domenii prioritare de studiu2. Valori etice aplicabile în epidemiologie și sănătate publică2.1. Influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate și boală.2.2. Probleme etice în prevenirea și controlul îmbolnăvirilor3. Aspecte etice legate de colectarea datelor în epidemiologie, diseminarea și utilizarea lor.4. Consimțământul informat:4.1. Definirea conceptului, componente, limite4.2. Particularitățile consimțământului informat în practică și cercetare epidemiologică5. Confidențialitatea – rol și importanța în epidemialogia bolilor transmisibile5.1. Aderarea la cele mai înalte standarde științifice privind protecția datelor personale și a informațiilor.5.2. Menținerea încrederii publice6. Etica cercetării în epidemiologie6.1. Principii etice aplicabile studiilor epidemiologice6.2. Cerințe etice privind participarea reprezentanților comunității la cercetare6.3. Comportamentul științific inadecvat7. Aspecte etice ale protocoalelor de cercetare epidemiologică la nivele național și european:7.1. Obligații pentru comunități7.2. Raportarea rezultatelor8. Cadrul de reglementare etică și legală națională și europeană privind ocrotirea sănătății, protecția persoanei, responsabilitatea socială, protecției datelor personale, cercetarea în epidemiologie și sănătate publică.9. Conflictul de interese:9.1. Cerințe etice în identificarea și gestionarea conflictului de interese în bolile infecțioase/neinfecțioase9.2. Restricții și responsabilități profesionale
Tematica de pregătire practică1. Ilustrarea prin cazuri particulare a principiilor bioetice și a teoriilor deontologice2. Reglementarea practicii epidemiologice prin coduri de etică.3. Accesul la îngrijirile de sănătate – studii de caz.4. Drepturile pacienților – reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale/servicii clinice în epidemiologia clinică.4. Discutarea problemelor etice aplicabile în demersurile epidemiologice de cunoaștere a stării de sănătate, prevenirea și controlul îmbolnăvirilor.5. Vaccinarea și problemele de etică6. Epidemii de TBC și aspectele etice7. Medicina Bazată pe Dovezi și ghidurile de practică8. Confidențialitatea în infecția HIV/SIDA și alte boli cu transmitere sexuală9. Programele de screening și aspectele etice
Comunicare medicală
Tematica de pregătire teoretică1. Comunicarea eficientă în sănătate publică. Principii, teorii și metode de comunicare2. Comunicarea riscului2.1. Cadru de definiție, scop și obiective2.2. Elementele unei comunicări eficiente a riscurilor. Natura riscului și a natura beneficiilor. Incertitudinile în evaluarea riscurilor. Opțiuni de gestionare a riscurilor3. Principii directoare în comunicarea riscurilor (audiența, expertiza în comunicare a evaluării riscului, credibilitatea comunicării, responsabilitate, mass-media, comunicarea valorii practice a riscului, comunicarea perspectivei riscului)4. Comunicarea scrisă4.1. Principiile generale în comunicarea scrisă4.2. Rolul și importanța comunicării scrise în raportarea evenimentului epidemiologic și în cercetare4.3. Avantajele și dezavantajele comunicării scrise5. Comunicarea orală5.1. Principii generale în comunicare orală5.2. Componentele unei comunicării orale eficiente5.3. Abilități în comunicare orală interpersonală, la nivel instituțional și la nivelul audienței5.4. Furnizarea unui feedback obiectiv6. Noile tehnologii de comunicare6.1. Rețele media6.2. Rețele de Internet6.3. Video-conferințe6.4. Telefonconferințe
Tematica de pregătire practică1. Comunicare scrisă în întocmirea unui raport epidemiologic2. Comunicare scrisă în întocmirea unui studiu epidemiologic3. Bariere de comunicare în diferite situații (comunicarea interpersonală, organizațională, la nivelul comunităților, etc.)4. Elaborarea planului de comunicare scrisă și orală a riscului epidemiologic5. Studii de caz care relevă importanța selectării sursei de credibilitate din punct de vedere al terminologiei științifice precum și semnificația faptelor pentru publicul larg.6. Studii de caz care relevă implicarea comunității și a mass-media în comunicarea riscului7. Impactul diferențelor de percepție a riscului epidemiologic în evaluarea eficienței comunicării8. Evaluarea impactului caracteristicilor sociale asupra eficienței în comunicarea riscului epidemiologic9. Aptitudini de comunicare orală și scrisă; – abilitatea de a utiliza limbajul scris și oral pentru a comunica informații sau idei altor persoane;10. Implicarea și utilizarea noilor tehnologii în sistemului de comunicare dintr-o organizație (structuri de asistență primară, secundară, terțiară pentru activități curative și prevenționale).2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: definirea și obiectivele bioeticii în activitățile medicale și de sănătate publică, colectarea informațiilor și etapele consimțământului informat, asigurarea confidențialității informațiilor referitoare la individ sau grup populațional, asigurarea aplicării principiilor etice în diverse studii epidemiologice, reglementările în vigoare la nivel național și internațional privind etica cercetării și abordărilor de practică epidemiologică, conflictul de interese în practică medicală și epidemiologică, cunoașterea tipurilor și tehnicilor de comunicare în sănătatea publică.2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: rezolvarea unor problema de etică în diverse situații epidemiologice și discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comunicate pe problema epidemiologice și realizarea unei compliante optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverșii actori și/sau cu populația, mass-media etc.3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică3. Competențe
Competențe profesionale
Etică1. Respectarea și aderarea la principiile etice în ceea ce privește bunăstarea umană.2. Respectarea principiilor de etică în planificarea de studii cu scop de cercetare, colectarea, diseminarea și utilizarea datelor.3. Aplicarea principiilor relevante pentru colectarea datelor, gestionarea, diseminarea și utilizarea informațiilor.4. Respectarea și aderarea la principiile etice referitoare la protecția datelor și confidențialitatea cu privire la orice informații obținute în cadrul activității profesionale.5. Gestionarea conflictelor de interese.
Comunicare1. Capacitatea de a aplica principiile de bază ale comunicării riscurilor, de adaptare a mesajului la prezentarea rezultatelor unei investigații pentru diferite segmente de public: mass-media, publicul larg, profesioniști și factorii de decizie.2. Scrierea unui raport al unei anchete epidemiologice, adresat unor factori de decizie.3. Redactarea unui articol pentru o revistă științifică.4. Redactarea unui rezumat pentru o revistă științifică.5. Redactarea unui comunicat de presă.6. Redactarea de rapoarte, scrisori, procese-verbale ale ședințelor etc.7. Armonizarea abilităților interpersonale de comunicare cu colegii și cu alte segmente de public.8. Analiza și sintetiza principalelor puncte într-un discurs.9. Furnizarea de feedback obiectiv (descriptiv, mai degrabă decât critic).10. Utilizarea eficientă a tehnologiilor de comunicare (videoconferință, teleconferință, e-mail, etc.).
Competente transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 9. Boli Infecțioase (pregătire clinică) (6 luni)
Nr. ore de pregătire = 180
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 140 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Noțiuni generale:1. Agenții etiologici – clasificare, structură, caracteristici biologice.2. Procesul infecțios: relația agent infecțios – gazdă; dinamica procesului infecțios.3. Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.4. Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică.5. Patogeneza bolilor infecțioase ale copilului și adultului6. Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios.7. Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.8. Examene complementare în diagnosticul patologiei infecțioase: diagnostic etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice.9. Tratamentul unor sindroame infecțioase: date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietăți, mecanisme de acțiune și farmacodinamie, indicații, contraindicații, limite de utilizare, reacții adverse, rezistența – sensibilitate (cu testare) a substanțelor și produselor utilizate în tratamentul infecțiilor.10. Terapia cu antibiotice-chimioterapeutice, utilizarea rațională a antibioticelor în terapie și/sau profilaxie, Rezistența microbiană la antibiotice-chimioterapeutice și consecințele sale terapeutice și epidemiologice.
Partea specială:
Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial), evoluție, tratament în:1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemica, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele acute virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite virale;2. Boli determinate de chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană.3. Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q.4. Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, dizenteria, infecții cu H. influenzae, bruceloza, tusea convulsivă, legioneloze, tetanos, toxiinfecții alimentare, botulism.5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospiroze, borelioze.6. Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza, giardioza.7. Boli determinate de fungi; candidoza, aspergiloza, criptococoza, penumocistoza.8. Boli determinate de helminți: ascaridoza, trichineloza, teniazele, echinococoza.9. Boli determinate de asocieri microbiene: infecții asociate asistenței medicale, septicemii, infecția la imunodeprimați.10. Boli infecțioase prin bioterorism
Tematica de pregătire practică1. Examenul clinic al sugarului și copilului cu patologie infecțioasă2. Examenul clinic al adultului și vârstnicului cu patologie infecțioasă3. Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive) și neeruptive (HVA, trichineloza, tetanos, tuse convulsivă, angine, oreion, meningite, encefalite, toxiinfecții alimentare).4. Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.5. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.6. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.7. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.8. Interpretarea examenului LCR în contextul clinic și epidemiologic.9. Interpretarea rezultatelor hemoculturii în contextul clinic și epidemiologic.10. Interpretarea antibiogramei în contextul clinic și epidemiologic.2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: clasificarea, caracteristicile și particularitățile etiologice în diverse boli infecțioase, diagnosticul clinic, biologic și imagistic în patologia infecțioasă, strategii de tratament în bolile infecțioase determinate de variați agenți patogeni.2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: managementul clinic al bolnavilor cu variate patologii infecțioase prin coroborare cu contextul epidemiologic.3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă3. Competențe
Competențe profesionale1. Familiarizarea cu aspectele de diagnostic clinic în bolile infecțioase cu impact asupra stării de sănătate a populației.2. Interpretarea rezultatele de laborator și diagnosticul din punctul de vedere al semnificației epidemiologice.3. Familiarizarea cu diferite metode de diagnostic și de serotipare, inclusiv cu testele moleculare.4. Comunicare eficientă cu echipa de laborator.5. Familiarizarea cu aspectele de prevenție secundară și terapie în bolile infecțioase cu impact asupra sănătății publice5. Identificarea, revizuirea și evaluarea literaturii de specialitate relevante.6. Elaborarea unor direcții de acțiune bazate pe dovezi pentru evenimentele acute determinate de bolile infecțioase cu impact asupra strategiilor de sănătate publică.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
ANUL IV
Modul 10. Epidemiologia bolilor neinfecțioase (6 luni)
Nr. ore de pregătire = 180 ore
Nr. ore curs = 80 ore
Nr. ore practică = 100 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică (3 luni)1. Elemente fundamentale de epidemiologie a bolilor neinfecțioase2. Epidemiologia bolilor neinfecțioase la copil: boli respiratorii, boli cardiovasculare, boli neurologice, nefropatii, hepatopatii cronice, neoplazii/hemopatii maligne, mucoviscidoza, boli congenitale (rubeola congenitală, toxoplasmoza congenitală).3. Epidemiologia bolilor neinfecțioase la adult: generalități clinice, implicații medicale și sociale, elemente de epidemiologie descriptivă, cauzalitatea și evaluarea riscului, măsuri de prevenție.4. Epidemiologia bolilor cardiovasculare (boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, accidentele vasculare cerebrale)5. Epidemiologia bolilor respiratorii (BPCO, astm bronșic)6. Epidemiologia bolilor de nutriție (diabetul zaharat, supraponderalitate și obezitatea)7. Epidemiologia bolilor digestive (boala ulceroasă, hepatitele cronice)8. Epidemiologia bolilor renale (glomerulopatii acute și cronice)9. Epidemiologia bolilor genetice și bolilor rare10. Epidemiologia cancerelor sporadice și ereditare (oncogenetica) (cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul gastric, cancerul de colon, cancerul bronhopulmonar, cancerul de prostată)11. Epidemiologia bolilor endocrinologice (patologia tiroidei, osteoporoza)12. Epidemiologia bolilor neurologice (boli neurologice demielinizante)13. Epidemiologia bolilor reumatologice (reumatismul articular, poliartita reumatoidă, spondilita anchilozantă, reumatismul degenerativ)14. Epidemiologia bolilor dermatologice (dermatita atopică, psoriazis, cancerul de piele)15. Epidemiologia tulburărilor de comportament (tabagism, consum de alcool, consum de droguri și a diverselor substanțe halucinogene)16. Epidemiologia bolilor mentale și psihice (psihozele, schizofrenia)17. Epidemiologia traumatismelor, accidentelor, intoxicații, suicid.18. Epidemiologia bolilor dentare (caria dentară, cancerul oral)19. Epidemiologia bolilor geriatrice (demența senilă, stările terminale, iatrogenia)20. Farmacoepidemiologie (noțiuni de bază)21. Epidemiologia patologiei transfuzionale.22. Epidemiologie moleculară (noțiuni de bază).
Tematica de pregătire practică clinică (pediatrie, cardiologie, oncologie) (3 luni)
Pediatrie1. Patogeneza bolilor neinfecțioase cu extindere populațională la copil (diabet, astm bronșic, artrita reumatoidă, nefropatii, boli congenitale)2. Elemente clinice de recunoaștere în unele boli sau sindroame: boli respiratorii acute (bronșiolita, pneumonia, astmul bronșic), boli cardiovasculare, boli neurologice, nefropatii, hepatopatii cronice, neoplazii/hemopatii maligne, mucoviscidoza, boli congenitale (rubeola congenitală, toxoplasmoza congenitală).3. Examenul clinic al sugarului și copilului sănătos.4. Examenul clinic al sugarului și copilului bolnav.5. Monitorizarea clinică a copilului cu patologie neinfecțioasă.6. Proiect de studiu epidemiologic privind patologia neinfecțioasă a copilului.
Cardiologie1. Elemente clinice și de recunoaștere în hipertensiunea arterială2. Elemente clinice și de recunoaștere în cardiopatia ischemică3. Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc)4. Supravegherea și dispensarizarea bolilor cardiovasculare la nivel populațional5. Proiect de studiu epidemiologic privind patologia cardiovasculară.
Oncologie1. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul mamar2. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul de col uterin3. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul de colon4. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul pulmonar5. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul de prostată6. Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc în cancerul sporadic și în cancerul ereditar)7. Supravegherea și dispensarizarea bolilor canceroase8. Proiect de studiu epidemiologic privind patologia oncologică2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: epidemiologia (frecvența, distribuția, modele epidemiologice, prevenția, politici de sănătate) a bolilor neinfecțioase de diverse categorii cu impact asupra sănătății publice (cancer, boli cardiovasculare, boli de nutriție și diabet, boli mentale și psihice, boli genetice, boli neurologice, boli reumatologice, boli dermatologice, tulburări de comportament etc, elemente de bază în farmacoepidemiologie, epidemiologia transfuzională și epidemiologia moleculară.2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: abordarea clinico-epidemiologică a copilului cu variate boli infecțioase și neinfecțioase cu impact asupra sănătății publice, abordarea clinico-epidemiologică a populațiilor cu diverse afecțiuni cardiovasculare sau cu cancer, realizarea unor programe de sănătate publică pentru evaluarea riscurilor, efectuarea acțiunilor de screening și monitorizarea unor boli cu impact populațional.3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă3. Competențe
Competențe profesionale1. Dobândirea cunoștințelor teoretice privind aspectele fundamentale de epidemiologie descriptivă și analitică cât și a măsurilor de prevenție privind bolile netrasmisibile cu impact asupra sănătății populaționale2. Dobândirea cunoștințelor teoretice de farmaco-epidemiologie, a patologiei transfuzionale și epidemiologiei moleculare3. Capacitatea de cunoaștere și realizare a unor activități practice privind evaluarea clinică a copiilor cu patologie neinfecțioasă4. Dirijarea unor programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și dispensarizare (de protecție, de reechilibrare și recuperare) a copiilor cu boli cronice.5. Întocmirea unui proiect de evaluare și acțiune în cazul unei situații privind patologia neinfecțioasă la copil6. Capacitatea de cunoaștere și realizare a unor activități practice privind evaluarea clinică a pacienților cu patologie cardiovasculară7. Dobândirea abilităților pentru evaluarea prin screening a factorilor de risc specifici în patologia cardiovasculară8. Dirijarea unor programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și dispensarizare (de protecție, de reechilibrare și recuperare) în bolile cardiovasculare9. Întocmirea unui proiect de evaluare și acțiune în cazul unei situații privind patologia cardiovasculară10. Capacitatea de cunoaștere și realizare a unor activități practice privind evaluarea clinică a pacienților cu cancer11. Dobândirea abilităților pentru evaluarea prin screening a factorilor de risc specifici în patologia neoplazică atât în cazul cancerelor sporadice cât și a celor ereditare (acțiuni specifice de oncogenetică)12. Dirijarea unor programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și dispensarizare (de protecție, de reechilibrare și recuperare) în patologia neoplazică.13. Întocmirea unui proiect de evaluare și acțiune în cazul unei situații privind patologia neoplazică
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 11. Epidemiologie practică de intervenție (6 luni)
Nr. ore de pregătire = 220 ore
Nr. ore curs = 0
Nr. ore practică = 220 ore1. Tematica
Tematica de pregătire practică (6 luni: DSP – 3 luni; ISP – 3 luni)1. Activitatea de prevenire și control a unei boli infecțioase1.1. Tipurile, etapele și obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea și interpretarea unei fișe de anchetă epidemiologică în circumstanțe epidemiologice variate.1.2. Recoltarea, conservarea și transportul din focarul epidemiologic al produselor patologice și din mediu contaminat.1.3. Investigația și intervenția (controlul) unei epidemii:
● transmise pe cale aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori,
● consecință a modului de viață,
● produse de microorganisme oportuniste,2. Supravegherea în medicina comunitară. Elaborarea unui sistem de supravegherea pentru o boală transmisibilă2.1. Metode și mijloace de realizare a supravegherii, prevenției și dispensarizării bolilor.2.2. Prezentarea structurii, obiectivelor și prestațiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită.2.3. Evaluarea epidemiologică a Programelor Naționale de Supraveghere a bolilor infecțioase.2.4. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni.3. Supravegherea bolilor neinfecțioase: realizarea programelor de prevenție și control4. Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă.5. Programul Național de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor – lanțul de frig, evaluarea eficienței, supravegherea și controlul reacțiilor postvaccinale.6. Circuitul informațional al datelor epidemiologice.7. Legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional).2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind rezolvarea unor situații concrete de practică epidemiologică în teren atât în cadrul serviciilor de epidemiologie de la nivel județean cât și în cele care asigură asistență de specialitate la nivel regional3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă3. Competențe
Competențe profesionale1. Activitatea de prevenire și control a unei boli infecțioase în teren atât la nivel județean cât și regional2. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni în diverse circumstanțe epidemiologice cu efectuarea acțiunilor de screening sau de evaluare în focare de boli infecțioase transmisibile3. Implicarea în acțiuni de alertă rapidă în circumstanțe de risc epidemiologic la nivel local, regional și internațional4. Culegerea și interpretarea datelor în contextul legislației naționale, europene și internaționale în situații epidemiologice speciale (cataclisme naturale, pandemii, situații de conflict armat etc)
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Bibliografia obligatorie: suplimentar bibliografiei minimale, bibliografia va fi extinsă și cu alte titluri naționale și internaționale, la recomandarea disciplinelor participante la pregătirea în specialitate, în consens cu coordonatorul pregătirii de specialitate.
Bibliografie minimală1. Bardov VG. Hygiene and Ecology. Vinnytsya: Nova Knyha Publishers, 2009, ISBN 978-966-382-198-6.2. Boiculese VL, Dascălu C, Dimitriu G, Moscalu M, Doloca A. Metode descriptive și elemente de analiză statistică a datelor medicale. Ed. Performantica, Iași, 2012.3. Bonita R, Beaglehole R, Kjellstrom T. Basic epidemiology, 2nd edition. World Health Organization, 2006. Available online: http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/43541/1/9241547073_eng.pdf4. Buiuc D. Microbiologie Medicală, Ghid pentru studiul și practică medicinei, Ediția a VI-a, Ed. „Gr. T. Popa” Iași, 2003.5. Burlea M. (sub red.). Recomandări de vaccinare în pediatrie. Ed. Medicală Amaltea, București, 2012.6. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Metodologii de supraveghere. Available online: http://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii [Accessed on: 25.05.2017].7. Cepoi V, Azoicăi D (sub red). Ghid de management al infecțiilor asociate asistenței medicale, ediția a II-a. Ed. Global Management Arte, București, 2017.8. Coughlin SS. Ethical issues in epidemiologic research and public health practice. Review. Emerging Themes in Epidemiology 2006; 3:16. Available online: http://www.ete-online.com/content/3/1/169. Elston RC, Johnson WD. Basic Biostatistics for Geneticists and Epidemiologists – A Practical Approach. A John Wiley and Sons, Ltd, Publ., 2008.10. European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC). Core competencies for EU public health epidemiologists in communicable disease surveillance and response. Second revised edition Stockholm, 2009. ISBN 978-92-9193-201-6. Available online: http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/training-core-competencies-EU- public-health-epidemiologists.pdf11. Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). Elements and guiding principles of risk communication. Available online: http://www.fao.org/docrep/005/x1271e/X1271E03.htm12. Institutul Național de Sănătate Publică. Formarea profesională în domeniul epidemiologiei și promovarea utilizării noilor tehnologii pentru personalul din sectorul sănătății. Manual de curs pentru medicii epidemiologi. Ed. Dobrogea, Constanța, 2012.13. Gavăt V. Sănătatea mediului și implicațiile sale în medicină. Ed. „Gr. T. Popa”, Iași, 2007. ISBN 978-973-768-221-514. Gordis L. Epidemiology, 5th edition. 2014. ISBN 9781455742516. Available online: https://studentconsult.inkling.com/store/book/gordis-epidemiology-5th/15. Heymann DL. Control of communicable diseases – manual. 20th Edition, APHA Press, UK, 2014. ISBN: 978-0-87553-018-516. Heymann DL. Manual de management al bolilor transmisibile. Ediția a 19-a, Ed. Medicala Amaltea, București, 2012.17. Iancu LS. Virusologie medicală: note de curs și lucrări practice pentru medici rezidenți. Ed. „Gr. T. Popa” Iași, 2004.18. Internațional Ethical Guidelines for Health-related Research Involving Humans, Fourth Edition. Geneva. Council for Internațional Organizations of Medical Sciences (CIOMS); 2016. ISBN 978-929036088-9. Available online: http://cioms.ch/ethical-guidelines- 2016/WEB-CIOMS-EthicalGuidelines.pdf19. Ivan A (sub red). Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile. Ed. Polirom, Iași, 2002.20. Jewell NP. Statistics for Epidemiology. Chapman & Hall/CRC, a CRC Press Company, Boca Raton, London, New York, Washington D.C., 2009.21. Katz DL, Elmore JG, Wild DMG, Lucan SC. Jekel’s Epidemiology, Biostatistics, Preventive Medicine, and Public Health. 4th edition, 2014. Available online: https://www.inkling.com/store/book/jekels-epidemiology-biostatistics-preventive- medicine-and-public-health-katz-wild-elmore-lucan-4th/22. La Torre G. Applied Epidemiology and Biostatistics. SEEd, 2010.23. Mandell GL, Bennett JE, Dolin R. Principles and practice of infectious diseases. Churchill Livingstone Elsevier, 8th Edition, 2014.24. Brooks GF, Caroll JS, Morse SA, Mietzner TA. Jawetz Melnick & Adelbergs Medical Microbiology.26th Edition. McGraw-Hill Companies, SUA, 2013.25. Irving W, Boswell T, Ala’Aldeen D. Medical Microbiology. Instant Notes. Taylor&Francis Group Publ., USA, 2005.26. Greenwood D, Barer M, Slack R, Irving W. Medical Microbiology: Pathogenesis, immunity, laboratory investigation and control. 18th Edition. Churchill Livingstone, Elsevier, 2012.27. Mincă D. Sănătate Publică și Management Sanitar. Ed. Carol Davila, București, 2005;28. Petrișor AI. Ethical issues in epidemiological data analysis. Rom J Bioethics 2010; 8, 211-220. Available online: http://www.bioetica.ro/index.php/arhiva- bioetica/article/viewFile/154/23729. Pilly E. Maladies infectieuses et tropicales. CMIT, ALIMEA Plus Ed.,2015.30. Plotkin S, Orestein W, Offit P. Vaccines. Saunders Elsevier Ed., USA, 2013.31. Prejbeanu I. Igiena mediului, igienă școlară: ghid de lucrări practice pentru studenți. Ed. Sitech, Craiova, 2014. ISBN 978-606-114-290-332. Bhopal RS. Concepts of epidemiology integrating the ideas, theories, principles, and methods of epidemiology. Oxford University Press, UK, 2016.33. Webb P, Brain C, Pirozzo S. Essential Epidemiology. An introduction for students and Health Professionals. Cambridge University Press, UK, 2011.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Scop: Rezidentul la sfârșitul programului de pregătire va fi capabil să aibă cunoștințe aprofundate în domeniul epidemiologiei generale și a epidemiologiei speciale a bolilor infecțioase și neinfecțioase, de Sănătate Publică, informatica și biostatistica medicală, microbiologie, igiena, boli infecțioase, bioetica și comunicare.
Obiective:1. Va fi capabil să integreze cunoștințele teoretice și practice de epidemiologie cu cele ale specialităților cuprinse în curricula de pregătire;2. Va avea capacitatea de a se documenta din literatura de specialitate, de a comunica și transmite multidirecțional informațiile științifice adecvate.3. Va avea abilități de muncă în echipa multidisciplinară
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Scop: Rezidentul la sfârșitul programului de pregătire va fi capabil să rezolve problemele profesionale specifice de epidemiologia bolilor infecțioase și neinfecțioase
Obiective:1. Va răspunde cerințelor practice de rezolvare a focarelor de boală transmisibilă2. Va fi capabil să elaboreze un plan de măsuri de prevenție și control în diverse situații epidemiologie în concordanță cu particularitățile procesului epidemiologic3. Va elabora protocolul și va aplica metodologia unor studii de evaluare adecvate situațiilor practice pentru cunoașterea riscurilor și apreciere consecințelor fenomenelor epidemiologice în diverse boli infecțioase și neinfecțioase4. Să rezolve problemele de actualitate privind evoluția unor boli în contextul epidemiologic regional, național și internațional5. Să alcătuiască și să aplice Programe de sănătate/protocoale/metodologii în acord cu legislația în vigoare și particularitățile situațiilor date6. Să culeagă informații în scopul analizei și interpretării unor fenomene la nivel individual sau a diverselor grupuri/colectivități populaționale7. Să coordoneze activități specifice în relație cu alți specialiști pentru rezolvarea unor alerte/urgențe epidemiologice.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Să fie pregătit teoretic și practic pentru a ocupa un post de medic specialist de epidemiologie în sistemul de sănătate (spitale publice și private, DSP, ISP, centre/servicii medicale de specialitate, centre de cercetare medicală etc)
EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST
Probe de examen specific programului:
– Probă scrisă | DA |
– Examen practic (oral) | DA |
– Proba de abilități/manualități | NU |
– Probă pe casetă video | NU |
– Probă operatorie | NU |
– Dizertație | DA |
TEMATICA DE EXAMENI. PROBA SCRISĂ de epidemiologie generală și specială1. Istoricul epidemiologiei.2. Definiție, scopurile, domenii de utilizare ale epidemiologiei.3. Metoda epidemiologică, metoda clinică.4. Supravegherea în sănătatea populațională5. Analiza epidemiologică.6. Investigarea și intervenția în epidemiologie7. Aplicații ale epidemiologiei în sănătatea publică.8. Legislația privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase/neinfecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).9. Cauzalitatea. Factori cauzali. Stabilirea cauzalității. Evaluarea riscurilor10. Epidemiologia clinică. Metodologia studiilor epidemiologice.11. Profilaxia. Screening.12. Caracteristicile epidemiologice ale microorganismelor.13. Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare populațională).14. Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare populațională).15. Proces epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare populațională).16. Epidemiologia prevenirea și controlul bolilor infecțioase.16.1. Infecții virale respiratorii acute.16.2. Gripa.16.3. Adenoviroze.16.4. Rujeola.16.5. Rubeola.16.6. Varicela.16.7. Herpes simplex.16.8. Herpes zoster.16.9. Parotidita epidemică.16.10. Mononucleoza infecțioasă.16.11. Psitacoza-ornitoza.16.12. Scarlatina.16.13. Angina cu streptococ betahemolitic de grup A.16.14. Difteria.16.15. Tusea convulsivă.16.16. Meningita meningococică (epidemică).16.17. Legioneloze.16.18. Salmoneloze.16.19. Dizenteria bacteriană.16.20. Holera și infecții cu alți vibrioni patogeni.16.21. Toxiinfecții alimentare.16.22. Boala diareică acută infecțioasă.16.23. Listerioza.16.24. Hepatite virale (transmitere predominant enterală).16.25. Poliomielita.16.26. Enteroviroze nepoliomielitice.16.27. Gastroenterita virală cu rotavirus.16.28. Toxoplasmoza.16.29. Trichineloza.16.30. Hepatite virale (transmitere predominant parenterală).16.31. Infecția cu HIV/SIDA.16.32. Antrax.16.33. Bruceloza.16.34. Tularemia.16.35. Rabia.16.36. Malaria.16.37. Leptospiroze.16.38. Infecții cu anaerobi (tetanos, botulism).16.39. Infecții produse de agenți patogeni neconvenționali (prionoze)16.40. Infecții Asociate Asistenței Medicale de diverse tipuri și etiologii17. Infecții în condiții de călătorie18. Epidemiologia generală a bolilor neinfecțioase la copil și adult (exemplificare pentru bolile cardiovasculare, cancer, boli de nutriție și metabolism)
PROBA PRACTICĂ de epidemiologie generală1. Tipuri de studii epidemiologice utilizate în evaluarea cauzalității.2. Eșantionarea în studii epidemiologice.3. Analiza frecvenței unor fenomene de sănătate în populație.4. Metode de culegere, prelucrare, interpretare și transmitere multidirecțională a informațiilor epidemiologice în cadrul supravegherii.5. Clasificarea și sinteza măsurătorilor epidemiologice.6. Întocmirea fișei de anchetă epidemiologică (diferite categorii de boli transmisibile).7. Metodologia efectuării anchetei epidemiologice (preliminare, retrospective).8. Întocmirea unui program epidemiologic de supraveghere și control pentru diferite categorii de boli transmisibile (structură, obiective, activități).9. Prezentarea și interpretarea indicatorilor statistici și reprezentărilor grafice cu largă utilizare în practică epidemiologică.10. Recoltarea, conservarea și transportul produselor patologice (investigarea focarului de boli transmisibile).11. Vaccinoprevenția: vaccinuri utilizate în programul național de vaccinare, alte vaccinuri utilizate în profilaxie (indicați, contraindicații, tehnica administrării, efecte secundare).12. Principiile, obiectivele și structura calendarului vaccinărilor în România.13. Evaluarea fondului imunitar al populației. Controlul, eliminarea, eradicarea unor boli transmisibile prin imunizări active.14. Seroprevenția: date generale, seruri de largă utilizare, indicații, contraindicații, reacții adverse, testarea riscului de sensibilizare față de seruri heterologice.15. Imunoglobulino-prevenția: date generale, tipuri de imunoglobuline, indicațiile și limitele utilizării.16. Decontaminarea microbiană: date generale, mijloace și metode, tipuri de decontaminare, evaluarea eficacității.17. Dezinfecție și Sterilizare: date generale, mijloace și metode, evaluarea eficacității.18. Antibiotico- și chimioprevenția: date generale, indicații, limite, reacții adverse, implicații medicale și socioeconomice.
PROBA PRACTICĂ de epidemiologie specială1. Elaborarea unui program anual de vaccinări la nivel teritorial2. Supravegherea epidemiologică activă a stării de purtător3. Elaborarea unui plan de acțiune antiepidemică într-un focar de boală diareică acută.4. Elaborarea unui plan de acțiune antiepidemică într-un focar de toxiinfecție alimentară.5. Elaborarea unui plan de acțiune antiepidemică într-un focar de scarlatină.6. Elementele supravegherii epidemiologice active a infecției streptococice.7. Supravegherea epidemiologică activă a stării de portaj cu streptococ betahemolitic grup A.8. Elaborarea unui plan de acțiune antiepidemică într-un focar de meningită meningogocică.9. Măsuri de prevenire și control în focarul de tuse convulsivă.10. Măsuri de prevenire și control a difteriei11. Măsuri de prevenire și control în focarul de rujeolă12. Măsuri de prevenire și control a sindromului rubeolic congenital13. Măsuri de prevenire și control a rubeolei într-o unitate medicală14. Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologică a tetanosului.15. Măsuri de prevenire și control în cazul apariției unui caz de poliomielită16. Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologică activă a gripei.17. Măsuri de prevenire și control în focarul de hepatită virală acută cu transmitere predominant enterală.18. Măsuri de prevenire și control în focarul de hepatită virală acută cu transmitere predominant parenterală.19. Măsuri de prevenire și control a infecției HIV cu transmitere verticală, transfuzională etc20. Măsuri de prevenire și control a infecției cu virusul West Nile21. Proiectarea unui sistem de supraveghere a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale22. Elaborarea intervențiilor de control a IAAM23. Elaborarea unui plan de acțiuni pentru implementarea managementul calității axat pe optimizarea managementului riscurilor24. Elaborarea și susținerea unui program de control al IAAM25. Managementul unui program de control al IAAM, planul de lucru al proiectelor2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EPIDEMIOLOGIE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist – standard profesional)
a. Capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștințele teoretice și abilitățile practice în situații și medii diverse pentru a realiza activitățile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ și la standardele cerute.
b. Aplicarea cunoștințelor de specialitate în scopul analizei și luării deciziei pentru rezolvarea unor situații epidemiologice date.
c. Manifestarea spiritului creativ pentru inițierea unor acțiuni sau luarea unor măsuri în rezolvarea unor activități epidemiologice specifice sau ca răspuns la situații neprevăzute
d. Abilitatea de a lucra ca membru în echipe multidisciplinare sau cu alți specialiști din domeniul epidemiologiei manifestând calități de comunicare eficientă
e. Capacitatea de a demonstra autonomie și de a aplica raționamentul profesional în rezolvarea problemelor specifice
f. Demonstrarea în cursul activităților profesionale a caracteristicilor de adaptabilitate și responsabilitate în îndeplinirea atribuțiilor profesionale în domeniul epidemiologiei
g. Aplicarea analizei critice în evaluarea cunoștințelor științifice medicale și de specialitate prin actualizarea pregătirii profesionale și transferarea acestora în practica curentă2.2. Observații
Etice, deonologice, profesionale– Are dreptul de a fi respectat și obligația de a respecta atât persoanele cărora le asigură asistență de specialitate cât și membrii echipelor cu care conlucrează– Are drepturile de a i se asigura integritatea fizică și morală și obligația de a aplica aceste principii morale, culturale și etice față de pacienți, decident și persoane din comunitate– Are dreptul de a beneficia de prevederile legislației în vigoare și obligația de a aplica aceste prevederi față de cei cu care interacționează în efectuarea activității profesionale– Are dreptul de a i se asigura suportul profesional în vederea perfecționării în sistemul de educație continuă și obligația de a participa la orice activitate care asigură dezvoltarea competențelor profesionale– Are obligația de a identifica, de a înțelege și de a respecta așteptările, dorințele și atitudinile pacientului, aparținătorilor sau populației în acordarea îngrijirilor specifice specialității– Are drepturile de a i se proteja imaginea și personalitatea și are obligațiile de a respecta confidențialitatea informațiilor la care are acces în cursul desfășurării activităților profesionale referitoare la persoane și la instituția în care lucrează.– Are obligația de a respecta principiile etice în planificarea și efectuarea cercetării epidemiologice precum și în diseminarea datelor obținute.2.3. Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate ca urmare a obținerii titlului de medic specialist– Informatica medicală și biostatistică– Bioetica– Management sanitar (pentru ocuparea unor funcții de conducere)2.4. Care pot fi domeniile de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și în ce condiții:– Atestat complementar de pregătire în Managementul Serviciilor de Sănătate– Atestat complementar de pregătire în Boli infecțioase– Atestat complementar de pregătire în Managementul medical al dezastrelor– Atestat complementar de pregătire în îngrijiri paliative– Atestat complementar în Medicină aerospațială– Atestat complementar în Homeopatie, Acupunctură, Apiterapie-fitoterapie-aromaterapie pentru medici– Atestat complementar în Asistență medicală de urgență prespitalicească
Atestatul poate fi obținut în urma parcurgerii programului de pregătire complementar în conformitate cu reglementările stabilite în metodologia de desfășurare a formării de către MS.
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGISLAȚIA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
EPIDEMIOLOGIE
PROF. UNIV. DR. DOINA AZOICAI
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Definiția specialității:
Expertiza medicală a capacității de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode și tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale în vederea acordării unor beneficii de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale). Demersurile specifice acestei activități vizează și recuperarea capacității de muncă, cu finalitate în reinserția socio- profesională a persoanelor cu condiții de sănătate variate. |
Expertiza medicală a capacității de muncă este o disciplină clinică orientată pe interacțiunea dinamică între starea de sănătate și munca profesională.
În termeni medicali, expertizarea capacității de muncă se definește ca activitatea de evaluare clinico-paraclinică a unei condiții de sănătate (boală, afecțiune) în scopul identificării unor afectări/deficiențe funcționale și cuantificării impactului asupra capacității de muncă. Evaluarea vizează funcțiile fizice, mentale și intelectuale și stabilește în ce măsură acestea permit persoanei să desfășoare (sau nu) activități profesionale coordonate sau orice alte activități legate de muncă. Expertiza medicală a capacității de muncă presupune, pe lângă cunoștințe medicale extinse și cunoașterea aprofundată a unor metodologii proprii și a legislației aferente, fiind îndeplinite cerințele științifice și practice formulate de UEMASS (Uniunea Europeană a Medicinei de Asigurări și Securitate Socială).
Obiectivele generale ale expertizării capacității de muncă:
● Evaluarea persoanelor care prezintă limitări în realizarea unei activități profesionale coordonate sau a unor activități legate de profesie
● Evaluarea comprehensivă a nivelului funcțional al persoanei în relație cu condițiile reale din mediul de muncă
● Măsurarea, prin metode specifice a efectelor unei anumite stări patologice asupra participării individului la viața comunității (socială, profesională)
● Stabilirea gradului de reducere a capacității de muncă
● Identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate prevăzute de lege
● Stabilirea eligibilității pentru beneficiile de asigurări sociale, conform legii (concediu medical prelungit, pensie de invaliditate, alte beneficii)1. Durata programului de pregătire în expertiza medicală a capacității de muncă
4 ani2. Organizarea programului de pregătire
Disciplină/modul specialitate | Durata modul | Locul recomandat pentru parcurgerea modulului | Coordonatori |
Anul I | |||
Explorări funcționale și imagistică medicală (microcursuri și stagiu practic) | 6 luni | Serviciile de explorări funcționale și imagistică medicală din cadrul INEMRCM | Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF „Carol Davila”, medici primari |
Medicină internă | 6 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari medicină internă |
Anul II | |||
Neurologie | 4 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari neurologie |
Psihiatrie | 4 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari psihiatrie |
Medicină fizică și recuperare medicală | 4 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari de specialitate |
Anul III | |||
Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă | 12 luni | INEMRCM | Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medicală a capacității de muncă, UMF „Carol Davila”, medici primari |
Anul IV | |||
Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă (Stagii practice în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă) | 6 luni | Serviciile și cabinetele teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă | Medici primari expertiză medicală a capacității de muncă |
Diabetologie și boli de nutriție | 2,5 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari de specialitate |
Medicina muncii | 1 lună | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari de specialitate |
Oncologie | 3 luni | Clinici de specialitate acreditate de MS | Cadre didactice sau medici primari de specialitate |
Etică medicală | 2 săptămâni | ||
Total ore pregătire teoretică | 840 ore | ||
Total ore pregătire practică | 3920 ore |
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.3. Repartiția și durata modulelor pe ani de rezidențiat
Anul I | |
• Modul 1. Explorări funcționale și imagistică medicală | 6 luni |
• Modul 2. Medicina internă | 6 luni |
Anul II | |
• Modul 3. Neurologie | 4 luni |
• Modul 4. Psihiatrie | 4 luni |
• Modul 5. Medicină fizică și de reabilitare | 4 luni |
Anul III | |
• Modul 6. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă | 12 luni |
Anul IV | |
• Modul 7. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă | |
– Stagiu practic în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă | 6 luni |
• Modul 8. Diabetologie și boli de nutriție | 2,5 luni |
• Modul 9. Medicina muncii | 1 lună |
• Modul 10. Oncologie | 2 luni |
• Modul 11. Bioetică | 2 săptămâni |
Modul 1, anul I: EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 480
Tematică adaptată obiectivelor specifice1. Electrocardiografie – efectuare, interpretare2. Testele de efort – tipuri, indicații, contraindicații, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranță la efort în evaluarea și recuperarea capacității de muncă3. Interpretarea și efectuarea indicelui gleznă-braț4. Ecocardiografie5. Explorarea funcțională pulmonară (spirometrie, determinarea gazelor sanguine, testele de efort) – efectuare, interpretare6. Examen radiologic toraco-pulmonar clasic7. Interpretarea analizelor de sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice invalidante (anemii, leucemii, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare)8. Explorarea tubului digestiv, funcțională și imagistică (ecografia abdominală)9. Explorarea aparatului renal, funcțională și imagistică (ecografie)10. Explorarea sistemului endocrin, biologic, hormonal, imagistic11. Explorarea aparatului locomotor – testarea mobilității articulare, explorare imagistică (radiologică, ecografică)12. Electroencefalografia – noțiuni privind interpretarea de rutină13. Examenul oftalmologic: acuități vizuale, câmp vizual, examenul fundului de ochi14. Examenul ORL: audiograma, probele vestibulare15. Examenului psihologic privind inteligența, personalitatea, aptitudinile psihomotorii
NOTĂ: Stagiul de explorări funcționale se va desfășura în INEMRCM sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Disciplinei de Expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul UMF „Carol Davila” și a medicilor primari care coordonează activitatea cabinetelor de evaluare funcțională. Stagiul de explorări funcționale conține microcursuri și demonstrații practice.
Barem de activități practice1. Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile invalidante, pe aparate și sisteme2. Efectuare spirometrie3. Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale pulmonare (spirometrie, gazometrie)4. Efectuare electrocardiograme5. Interpretare electrocardiograme6. Asistare și interpretare ecografie abdominală7. Asistare și interpretare ecocardiografie8. Asistare și interpretare ecocardiografie vasculară periferică9. Interpretare probe biologice și hematologice10. Asistare și interpretare explorări funcționale oftalmologice11. Asistare și interpretare audiometrie, probe vestibulare12. Efectuare și interpretare examene aparat locomotor – testări articulare13. Asistare examen psihologic
Obiective educaționale. Cunoașterea principalelor tehnicilor de investigare funcțională și de laborator a afecțiunilor cronice – indicații, principii, metodologie, parametrii măsurați (valori normale, semnificația devierilor patologice).
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de explorări funcționale, medicul rezident va trebui să poată interpreta investigațiile biologice, funcționale și imagistice privind afecțiunile invalidante și să înțeleagă rolul acestora în cadrul algoritmului de evaluare a capacității de muncă.
Modul 2, anul I: MEDICINA INTERNĂ
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 480
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică2. Astmul bronșic3. Pneumopatii interstițiale fibrozante difuze netuberculoase și neprofesionale4. Supurații bronhopulmonare5. Pleurezia purulentă6. Cancerul bronho-pulmonar7. Tuberculoza pulmonară8. Cordul pulmonar cronic9. Insuficiența respiratorie cronică10. Valvulopatii mitrale și aortice11. Tulburările de ritm ale inimii12. Tulburările de conducere ale inimii13. Cardiopatia ischemică14. Miocardite, cardiomiopatii15. Hipertensiunea arterială esențială și secundară16. Bolile aortei și arterelor periferice17. Bolile venelor – trombofeblite, insuficiența venoasă cronică18. Boala cronică de rinichi19. Sindromul nefrotic20. Glomerulonefrite cronice21. Nefropatii interstițiale cronice22. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux23. Cancerul gastric24. Rectocolita ulcero-hemoragică25. Cancerul colo-rectal26. Hepatitele cronice27. Ciroza hepatică28. Pancreatita cronică29. Anemii (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)30. Sindroame mieloproliferative (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)31. Sindroame hemoragipare (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)32. Colagenoze33. Spondiloartropatii34. Poliartrita reumatoidă
NOTĂ: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.
Baremul de activități practice1. Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații2. Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțiunilor cuprinse în tematica de curs3. Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinate
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor interne cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient medical, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate.
Modul 3, anul II: NEUROLOGIE
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 320
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Traumatisme cranio-cerebrale2. Boli vasculare cerebrale3. Boli demielinizante. Scleroza multiplă4. Discopatii. Hernia de disc operată5. Leziuni ale nervilor periferici6. Polineuropatii7. Boli extrapiramidale și cerebeloase8. Miopatii9. Epilepsia10. Tumori cerebrale și cu alte localizări
NOTĂ: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.
Baremul de activități practice1. Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații2. Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțiunilor cuprinse în tematica de curs3. Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate pentru cazurile examinate
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor neurologice cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de neurologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient neurologic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată înțelege și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice (examen radiologic clasic, CT, RMN) și de explorări funcționale, în cazurile examinate.
Modul 4, anul II: PSIHIATRIE
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 320
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1. Tulburări mentale organice (demența, delirium, sindromul amnestic organic, alte tulburări mentale organice)2. Tulburări mentale și de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanțe psihoactive3. Tulburări afective4. Tulburări depresive5. Tulburări anxioase6. Tulburări de personalitate (psihopatii)7. Tulburări disociative (de conversie)8. Tulburări somatoforme9. Schizofrenia10. Retardare mentală
NOTĂ: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.
Baremul de activități practice1. Examinarea pacienților din perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, relaționare)2. Anamneza psihiatrică, întocmirea foilor de observație3. Aplicarea tehnicilor specifice de investigații în stabilirea diagnosticului afecțiunilor psihice cuprinse în tematica de curs.4. Formularea planului terapeutic și de reintegrare socială și profesională pentru cazurile studiate.
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului afecțiunilor psihice cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea afecțiunilor care necesită consulturi și investigații de specialitate.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de psihiatrie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient cu afecțiune psihică, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată utiliza scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoolism, MMSE, etc. și să fie în măsură să formuleze obiectivele și interpretarea unei investigații sociale în contextul clinic al cazului.
Modul 5, anul II: MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE (MFR)
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 320
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1. Diagnosticul în MFR2. Orteze și proteze3. Scaune rulante și tehnologia de asistare.4. Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități5. MFR în afecțiunile sistemului nervos (accident vascular cerebral, traumatismele coloanei vertebrale, scleroza multiplă, boala Parkinson)6. MFR în afecțiunile ortopedice și musculoscheletale (dorso-lombo-sacralgie, afecțiuni degenerative musculo-scheletale, după intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive, amputații, afecțiuni musculo-scheletale de cauză profesională)7. MFR în afecțiuni specifice (boli cardiovasculare, boli respiratorii, cancere, durerea cronică)8. Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății – OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale
Baremul de activități practice1. Evaluarea în medicina fizică și de reabilitare2. Principalele intervenții pentru sănătate în MFR – proceduri specifice, totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice3. Evaluarea rezultatelor în MFR
Obiective educaționale. Cunoașterea metodelor specifice de evaluare și diagnostic în MFR. Capacitatea de a stabili programe de MFR adaptate cazurilor studiate.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină fizică și de reabilitare medicul rezident va înțelege rolul recuperării medicale în cadrul programului complex de recuperare a capacității de muncă și re/integrare profesională. Va dobândi, de asemenea abilitatea de a lucra în cadrul echipelor pluridisciplinare.
Modul 6, anul III: EXPERTIZA MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Nr. ore curs: 240
Nr. ore practică: 960
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1. Introducere în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă (definiții, cadru conceptual, principii, obiective, metode și tehnici specifice)2. Caracterul pluridisciplinar al activității de expertizare a capacității de muncă. Confluențe științifice și practice.3. Legislația privind asigurările sociale și pensiile. Incapacitatea temporară de muncă prelungită.4. Legislația privind persoanele cu dizabilități5. Organizarea, funcționarea și atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacității de muncă6. Înregistrarea și raportarea cazurilor – statistica invalidității7. Conceptele de capacitate de muncă și capacitate profesională. Relația dizabilitate/invaliditate – capacitate de muncă8. Metodologia stabilirii diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacității de muncă în bolile și sechelele invalidante9. Modele tradiționale de conceptualizare a capacității de muncă versus modelul bio-psiho-social. Aplicarea conceptelor ICF în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă.10. Clasificarea profesiunilor11. Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exercițiu. Antrenament.12. Condiții ambientale și psiho-sociale ale locului de muncă13. Psihologia muncii14. Sociologia muncii. Implicațiile sociale ale bolii și invalidității15. Particularitățile muncii în funcție de vârstă și gen16. Biotipologia profesională17. Factorii de adaptare în munca profesională18. Oboseala în muncă. Metode de testare a oboselii. Particularitățile oboselii la persoanele cu deficiențe19. Complexul de dezadaptare în muncă. Factorii limitativi și stimulativi ai capacității de muncă20. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului respirator21. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile cardio-vasculare22. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție23. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile renale24. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului locomotor25. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice26. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice27. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile endocrine28. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice29. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile ORL30. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiuni neoplazice31. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile dermatologice32. Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice)33. Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european.34. Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale Posibilități de cuantificare35. Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacității de muncă36. Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe funcționale. Particularități, posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă.37. Noțiuni de ergonomie (concepția ergonomiei, organizarea activității de ergonomie – ergonomie de proiectare și ergonomie de corecție)38. Îndrumarea, orientarea și reorientarea profesională a persoanelor cu deficiențe funcționale39. Acțiuni formativ – profesionale de recuperare a capacității de muncă40. Integrarea/reintegrarea socială și profesională a persoanelor cu deficiențe funcționale de diferite cauze– reglementările existente și posibilități de intervenție;– întocmirea programului de recuperare, soluții preconizate;– conjunctura socio-economică și posibilitatea de a transpune în practică soluțiile adoptate;– motivația psihologică și socială pentru inserția sau reinserția socială;– posibilitățile tehnice și practice de realizare a programului de recuperare sub aspectul inserției sociale;– acțiuni sociale în vederea facilitării integrării sociale:– cu caracter general;– cu caracter particular – personal;41. Informația și comunicarea în acțiunea de inserție sau reinserție socială:– la nivelul persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;– la nivelul angajatorului;– la nivelul factorului de decizie;– la nivelul opiniei publice;42. Rolul asistentului social în recuperare:– investigația socială;– intervenția socială;43. Practica integrării sau reintegrării socio-familiale:
a. adaptări ergonomice necesare ale accesului în locuințe și dotarea locuinței;
b. servicii și facilități în sprijinul persoanelor cu dizabilități;
c. intervenții la organele competente pentru soluționarea cazului;44. Practica integrării sau reinserției socio-profesionale:– catagrafierea locurilor de muncă accesibile persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;– indicații și contraindicații de muncă în raport de potențialul biopsihic restant și problemele de securitatea muncii;– orientare, reorientare și îndrumare profesională;– organizarea și reorganizarea muncii în condițiile unor persoane cu dizabilități;– relațiile funcționale între unitățile EMRCM, Agenția de Ocupare și Formare a Forței de Muncă și cu Agenții Economici teritoriali pentru care s-a realizat catagrafierea locului de muncă accesibil persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;45. Calitatea vieții persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități.
Baremul de activități practice1. Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM2. Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale generale și cu caracter specific pentru cazurile examinate3. Participarea la comisiile consultative din INEMRCM, prezentarea cazurilor. Finalizarea cazurilor expertizate și întocmirea rapoartelor de expertiză medicală a capacității de muncă4. Efectuarea corespondenței cu unitățile din rețeaua de expertiză medicală a capacității de muncă teritoriale și cu diferite agenții (naționale, comunitare) în funcție de specificul cazului5. Efectuarea unei analize de loc de muncă și întocmirea profesiogramei6. Efectuarea unei analize de ergonomice a locului de muncă – stabilirea corecției ergonomice7. Întocmirea unui plan complex de recuperare pentru un caz dat (acțiuni medicale, sociale și profesionale)8. Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat9. Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz).10. Întocmirea unui program individual de recuperare.11. Stabilirea obiectivelor și interpretarea rezultatelor unei anchete sociale– obiective: confirmare de diagnostic, de stabilire a diagnosticului funcțional sau de verificare a aplicării programului de recuperare;– surse de informare;– posibilități de realizare:– investigația prin corespondență;– ancheta socială de teren.12. Formularea scopului, obiectivelor acțiunilor sociale (diagnoza problematicii socio-profesionale a cazului).13. Concretizarea acțiunilor sociale în programul de inserție sau reinserție socio-profesională și a modalităților de realizare.14. Intervenția activă în soluționarea cazurilor.15. Urmărirea modului de adaptare a deficientului (handicapat sau invalid) ca urmare a aplicării soluției preconizate (anchete de supraveghere).
Obiective educaționale. Însușirea și aplicarea principiilor și metodologiei de evaluare a capacității de muncă în cazul deficiențelor funcționale de diferite cauze. Perspectiva globală asupra persoanei în relația dinamică cu mediul curent și în special cu mediul de muncă.
Rezultate așteptate.1. În practica evaluării capacității de muncă, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: ca profesioniști în sistemul de asigurări sociale. Evaluarea medico-psiho-socială urmată de consiliere vocațională a pacienților cu afecțiuni cronice – orientarea lor către locuri de muncă și ocupații compatibile cu tipul și gradul lor de dizabilitate, ținându-se seama și de profilul psihologic.2. În practica intervențiilor, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: Intervenții multi/interdisciplinare pentru sprijinirea recuperării capacității de muncă și a (re)integrării profesionale a pacienților cu afecțiuni cronice invalidante. Strategii active combinate – medico-psiho-sociale privind: modificarea percepției asupra bolii/invalidității, creșterea motivației pentru muncă, consiliere și orientare vocațională.
Modul 7, anul IV: EXPERTIZA MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ STAGIU PRACTIC ÎN CADRUL SERVICIILOR TERITORIALE DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (EMCM)
Nr. ore curs: 0
Nr. ore practică: 600
Baremul de activități practice1. Participare la propuneri de pensionare2. Participare la expertiza capacității de muncă și întocmirea programului de recuperare3. Stabilirea obiectivelor investigațiilor sociale la pensionarii sau handicapații aflați în evidență4. Participare la lucrările de raportare a invalidității: lunar, trimestrial și anual5. Trierea propunerilor la pensionare de către rețeaua curativă6. Participare la rezolvarea cererilor de prelungire a concediului medical peste 90 zile, respectiv 183 zile.7. Participare împreună cu șeful serviciului de expertiză medicală a capacității de muncă la acțiunile de îndrumare și control a unităților subordonate (participarea la întocmirea procesului verbal de constatare și recomandări)8. Participare la analiza stării de invaliditate la nivelul județelor (semestrial și anual)9. Accidente de muncă – evaluare a costurilor și compensațiilor, avizarea beneficiilor de asigurări sociale și serviciilor suportate de la bugetul de asigurări sociale
NOTĂ. Acest stagiu se va desfășura la nivelul unităților teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, sub îndrumarea medicilor primari și cu acordul conducerii Caselor de Pensii teritoriale.
Obiective educaționale. Însușirea și aplicarea principiilor și metodelor de lucru la nivelul cabinetelor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării acestui modul medicul rezident trebuie să dobândească cunoștințele și abilitățile necesare desfășurării activității specifice cabinetelor de EMCM.
Modul 8, anul IV: DIABETOLOGIE ȘI BOLI DE NUTRIȚIE
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 200
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetrie2. Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, hiperricemii)3. Diabetul zaharat – diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice, principii de tratament, tipuri de insulină, tipuri de ADO, complicații, evoluție, prognostic, dispensarizare, ghiduri de practică4. Diabet zaharat rezistent la insulină5. Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie, aspecte clinice, complicații, management6. Sindromul hipoanabolic7. Dislipidemiile8. Hiperuricemiile
Baremul de activități practice1. Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații2. Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțiunilor cuprinse în tematica de curs3. Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinate
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului diabetului zaharat tip 2, diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent.
Modul 9, anul IV: MEDICINA MUNCII
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 80
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1. Evaluarea globală a riscului profesional la un loc de muncă2. Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic: modalități de analiză, recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii3. Consilierea privind planificarea și organizarea muncii cu referire la persoanele cu dizabilități4. Aptitudinea în muncă. Definiție. Metode și tehnici. Legislație5. Bolile profesionale: prezentare generală, definiție, etiologie, diagnostic tratament, profilaxie, complicații, prognostic, expertiza capacității de muncă.
NB. Prezentarea se va face pe grupe etiologice mari6. Accidentele de muncă; definiție, clasificare, declarare, anchetare, indicatori statistici, evaluare post-accident de muncă
Baremul de activități practice1. Efectuarea anamnezei profesionale2. Anchetarea cazurilor de boli profesionale3. Evaluarea accidentelor de muncă în vederea stabilirii costurilor și compensațiilor conform legislației în vigoare
Obiective educaționale. Cunoașterea etiologiei, diagnosticului și tratamentului celor mai frecvente boli profesionale
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent.
Modul 10, anul IV: ONCOLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 160
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1. Criteriile de diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și evoluția principalelor localizări maligne.2. Principii și metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic, diagnostic biologic, diagnostic imagistic3. Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente.4. Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie5. Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte6. Monitorizarea pacientului oncologic7. Durerea în cancer8. Tratamente oncologice paleative9. Aspecte psiho-oncologice
Baremul de activități practice1. Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic2. Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic3. Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului afecțiunilor oncologice.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de oncologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient oncologic, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate.
Modul 11, anul IV: BIOETICĂ
Nr. ore curs: 10
Nr. ore practică: 0
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariției bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii și metode în bioetică2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)3. Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relației medic-pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, consimțământul informat, confidențialitatea în relația medic-pacient, relația medic-pacient minor, acte normative care reglementează relația medic – pacient4. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală5. Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă6. Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant8. Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice9. Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani
Obiective educaționale. Cunoașterea principiilor eticii medicale, implicațiile lor legale.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire, rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile lor.
Scopul și obiectivele educaționale generale– Capacitatea preluării unei anamneze coerente cu date medicale și date legate de activitatea profesională– Capacitatea de a efectua un examen fizic complet– Capacitatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare– Capacitatea de a stabili un plan de investigații în scopul evaluării medicale a capacității de muncă– Recunoașterea situațiilor care necesită investigații de specialitate– Cunoașterea și recomandarea măsurilor profilactice și de regim de viață– Cunoașterea și recomandarea măsurilor de recuperare medicală
Scopul și obiectivele educaționale specifice– Cunoașterea evoluției și complicațiilor afecțiunilor potențial generatoare de deficiență funcțională– Capacitatea de a integra datele medicale în tabloul funcționării/dizabilității generale și adaptat la caz– Cunoașterea și identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate, individualizate conform legislației curente– Capacitatea de a stabili un plan de intervenție eficient pentru recuperarea capacității de muncă și a reintegrării sociale și profesionale
Rezultate așteptate (standard profesional curent) la finalizarea pregătirii
La finalul pregătirii prin rezidențiat în expertiza medicală a capacității de muncă, medicii rezidenți trebuie să dobândească o perspectivă complexă asupra condițiilor de sănătate, atât din punct de vedere fizic (ca deficiențe funcționale însoțite sau nu de limitări de activitate) dar și în relația dinamică cu mediul curent, în special cu mediul de muncă.
Competențe profesionale
● Proiectarea și realizarea unui demers de cercetare privind relația dinamică între starea de sănătate și munca profesională.
● Evaluarea critică a situațiilor problematice și a soluțiilor posibile în cazurile în care afectările cronice perturbă funcționarea optimă a persoanei în domeniile muncă și societate.
● Evaluarea complexă a individului, grupului și organizației în situația alterării capacității profesionale cauzate de anumite condiții de sănătate cu impact asupra persoanei și a relațiilor complexe din mediul de muncă.
● Proiectarea și realizarea intervențiilor în vederea recuperării capacității de muncă și a reintegrării profesionale.
● Relaționarea și comunicarea interpersonală specifică domeniului reabilitării și consilierii vocaționale adaptată profilului individual
● Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice profesiei.
● Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice.
● Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competențelor profesionale la dinamica contextului social.
Examenul de medic specialist
Probe de evaluare specifice programului
– Proba scrisă | DA |
– Examen clinic | DA |
– Proba de abilități/manualități | NU |
– Proba pe casetă video | NU |
– Proba operatorie | NU |
– Dizertație | NU |
Tematica de examen1. Conceptele de capacitate de muncă și capacitate profesională (definiții, componente).2. Relația deficiență funcțională – incapacitate adaptativă – dizabilitate/invaliditate – capacitate de muncă.3. Factori intrinseci de solicitare în muncă4. Factori extrinseci de solicitare în muncă. Factori de ambianță fizică și psihosocială5. Analiza locului de muncă – metode, utilitate practică6. Gestualitatea profesională7. Postura în muncă8. Formarea profesională. Deprinderile profesionale9. Orientarea și selecția profesională. Particularități ale orientării profesionale ale deficienților10. Antrenamentul profesional. Efectele antrenamentului asupra capacității de muncă. Compensarea prin antrenament a deficiențelor funcționale.11. Oboseala și surmenajul profesional12. Factori limitativi ai capacității de muncă13. Principiile generale și metodologia expertizării medicale a capacității de muncă14. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului respirator15. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile cardio-vasculare16. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție17. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile renale18. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului locomotor19. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice20. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice21. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile endocrine22. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice23. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile ORL24. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile dermatologice25. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neoplazice26. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile profesionale27. Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice)28. Recuperarea medicală a capacității de muncă29. Acțiuni educative-formative de recuperare a capacității de muncă30. Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european.31. Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare32. Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacității de muncă33. Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe funcționale. Particularități, posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă.34. Acțiuni sociale de recuperare a capacității de muncă. Serviciile sociale.35. Legislația de asigurări sociale și pensii. Incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislația privind persoanele cu dizabilități36. Organizarea, funcționarea și atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacității de muncă
Baremul de manevre, tehnici și activități practice1. Examen clinic complet, completat cu examen neurologic standard2. Interpretarea probelor biologice3. Interpretarea electrocardiogramei4. Interpretarea spirometriei5. Interpretarea examenului radiologic clasic pe aparate și sisteme6. Interpretarea ecografiei abdominale7. Interpretarea ecocardiografiei8. Interpretarea testelor de efort
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):
● Este singurul medic abilitat în expertizarea medicală a capacității de muncă, conform legislației în vigoare în România
● Va putea practica specialitatea de expertiză medicală a capacității de muncă în cadrul sistemului național de EMCM
● Va aborda cazurile din dublă perspectivă, medicală și socială, vizând posibilitatea obținerii unui beneficiu de asigurări sociale și aspectele de integrare socială și profesională
Drepturi
● Să practice specialitatea în regim public în cadrul sistemului național de EMCM
● Să solicite opinii profesionale și să colaboreze cu medici din alte specialități și din clinici universitare
● Să recomande proteze, orteze, scaune rulante și alte dispozitive de asistare
● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare
● Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice etc
● Poate obține o a doua specialitate medicală, în condițiile legii și regulamentelor în vigoare
Obligații
● Să respecte principiile de etică în activitatea de expertizare medicală a capacității de muncă
● Să fie un factor de mediere și imparțialitate între persoana aflată în situația de risc social și instituțiile care acordă beneficiile de asigurări sociale
● Să dea un aviz medical obiectiv, fără a fi influențat de niciunul dintre partenerii contractului de asigurare socială
● Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității
● Să obțină acordul informat al pacientului
FIȘĂ POST MEDICI REZIDENȚI ÎN EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
● Denumirea postului: Medic rezident anul ……….
● Obiectivul specific al postului: Medic rezident specialitatea expertiza medicală a capacității de muncă
● Relații:
() Ierarhice: șeful secției, directorul medical, manager
() Funcționale: coordonatori de rezidențiat, mediul universitar, medici rezidenți, specialiști sau primari expertiza medicală a capacității de muncă sau din alte specialități din cadrul secției, spitalului sau cabinetului teritorial
() De reprezentare:
Competențele postului de muncă: cunoștințe și deprinderi conform tematicii de pregătire; cunoașterea legislației în domeniul medical și în domeniul asigurărilor sociale
Standardul de performanță asociat: alegerea de soluții corecte; desfășurarea unui act medical de calitate; utilizarea eficientă a resurselor; capacitatea de a lucra în echipă
DESCRIEREA POSTULUI
Pregătirea profesională: studii medicale superioare de lungă durată; educație medicală continuă conform legislației în vigoare
Responsabilități generale: desfășurarea în bune condiții a activităților legate de evaluarea capacității de muncă; păstrarea confidențialității; atitudine respectuoasă față de pacienți și starea lor de sănătate.
Responsabilități specifice:1. Rezidentul are obligația de a parcurge toate modulele, în conformitate cu curriculul de pregătire. După fiecare modul efectuat prin rotație, conform repartizării, rezidentul are obligația de a informa coordonatorii de rezidențiat asupra etapei de pregătire.2. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.3. Examinează pacienții, propune planul de investigații și aplică, după caz soluții terapeutice sub stricta supraveghere a îndrumătorului, în funcție de abilitățile dobândite și de nivelul de pregătire.4. Asistă, eventual aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități.5. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)6. Are obligația de a consemna în caietul de monitorizare toate aspectele pregătirii, inclusiv activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.7. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al instituției în care se desfășoară stagiul, conform repartizării.8. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare9. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare și nr. 1.386/2007 al MECT, privind măsurile de pregătire prin rezidențiat10. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, rezidentul este evaluat în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Bibliografie orientativă1. Șirjiță N., Ciuvică MM., Gherman D., Statnic L. „Elemente de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă”, Editura TIPARG, 2004; ISBN 7734 – 10 -6;2. Ciuvică MM., Gherman D., Medicina asigurărilor sociale. Editura Național, 2007;3. Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății. Traducere în limba română a Internațional Classification of Functioning, Disability and Health. WHO, 2001;4. Raport Mondial privind Dizabilitatea. Traducerea în limba română a World Report on Disability. WHO 2011;5. Ciuvică MM, Gherman D., Explorări funcționale în expertiza medicală a capacității de muncă, Editura Național, 2005;6. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de încadrare în gradele I, II și III de invaliditate, H.G. nr. 155/2010;7. www.mmuncii.ro, https://www.cnpp.ro pentru legislația aferentă sistemului de asigurări sociale.
Expertiza medicală a capacității de muncă*
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE CLINICĂ
DEFINIREA SPECIALITĂȚII ȘI SPECIALISTULUI ÎN FARMACIE CLINICĂ
Farmacia clinică este specialitatea farmaceutică care utilizează cunoștințele farmaceutice și biomedicale în scopul optimizării eficacității, securității, preciziei și economiei tratamentului medicamentos, pentru pacient și societate, farmacistul clinician având rolul de consilier al medicului și pacientului, în acest domeniu. Scopul specialității: dezvoltarea și asigurarea unei farmacoterapii științifice și raționale, la nivel de individ și societate.
Farmacistul clinician este orientat către pacient și are rol de consilier în domeniul farmacoterapiei pentru medic și pacient, în farmacia de spital și comunitate.
SCOPUL SPECIALIZĂRII
Formarea farmaciștilor specialiști având cunoștințe teoretice și aptitudini practice care să le permită furnizarea de servicii specializate de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă de calitate, menite să asigure utilizarea științifică și rațională a medicamentelor pentru pacient și societate.
OBIECTIVE
Farmacistul clinician trebuie să fie capabil:– să ia decizii în procesul de alegere a medicamentului eficace, sigur și corespunzător din punct de vedere al raportului beneficiu – cost, în scopul individualizării farmacoterapiei pacientului;– să furnizeze informații pacienților și profesioniștilor din domeniul medical, în privința utilizării științifice și raționale a medicamentelor;– să monitorizeze terapia medicamentoasă a pacientului;– să fie membru activ în echipa de cercetare clinică a medicamentului, având cunoștințe solide privind realizarea protocolului de cercetare și validarea rezultatelor cercetării.
• Obiectivele de asistență farmaceutică clinică în spital sunt următoarele:– Colaborarea cu medicul, la instituirea farmacoterapiei individualizate și la optimizarea farmacoterapiei fundamentată pe mecanismul de feed-back al supravegherii terapeutice;– Monitorizarea farmacoterapeutică, fundamentată pe criteriul farmacocinetic (dozarea concentrației plasmatice a medicamentului);– Activitate de farmacoeconomie;– Participarea în echipa de cercetare a medicamentului (medicamentul nou, optimizarea farmacoterapiei, evidența eficienței, farmacovigilență și farmacoepidemiologie);– Educația și îndrumarea practică a studenților și rezidenților în specialitatea de farmacie clinică;– Farmacist clinician consilier în domeniul medicamentului.
• Obiectivele de asistență farmaceutică clinică, în farmacia de comunitate, sunt:– Consilierea pacienților privind medicația eliberată pe bază de rețetă, consiliere fundamentată pe analiza științifică a prescripției, în contextul bolnavului;– Ghidarea automedicației cu medicamente de tip OTC, cunoscute și solicitate de pacient, fundamentată pe interogatoriul țintit, în contextul pacientului;– Recomandarea scrisă (avizul farmaceutic scris) privind medicația OTC recomandată de farmacist pentru 1-2 zile, la solicitarea pacientului care se prezintă cu un simptom acut de boală, recomandare fundamentată pe consultația minimală, în spațiul de confidențialitate al farmaciei;– Rezolvarea problemelor de terapie medicamentoasă (PTM) (drugs therapy problems – DTP) ale pacientului, pe baza constituirii dosarului pacientului cu date complete (diagnostic, analize de laborator, istoricul farmacoterapiei prescrise și automedicației);– Asistență farmacoterapeutică, la domiciliu (home care);– Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.
DURATA: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILOR
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la repartizare, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
Stagiile teoretice/Anul I
● Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate: 2 luni
● Laborator clinic: 1 lună
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie – Partea I: 3 luni
● Patologie generală: 2 luni
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie – Partea a II-a: 3 luni
Stagiile teoretice/Anul II
● Biochimie medicală: 1 lună
● Toxicologia medicamentului: 1 lună
● Metodologia cercetării științifice medicale: 1 lună
● Biostatistică și matematică aplicată: 1 lună
● Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie): 1 lună
● Biofarmacie și farmacocinetică clinică: 2 luni
● Patologie clinică II: 2 luni
● Farmacoepidemiologie: 1 lună
● Legislație, etică și deontologie profesională: 1 lună
● Farmacoeconomie: ½ lună
Stagiile practice/Anul I, II
● Farmacie de spital (3 luni)
● Secții clinice de diverse specialități (16 luni)
● Farmacie de comunitate (3 luni)
Stagiile teoretice/Anul III
● Comunicarea cu pacientul: 2 luni
● Bioetică: ½ lună
● Farmacie clinică: 9 luni
Practica de farmacie clinică/Anul III
● Farmacie de comunitate (3 luni),
● Secții clinice de diverse specialități, la alegere (4 luni),
● Farmacie de spital (4 luni).
B. PREGĂTIREA PRACTICĂ prin asistență și practică supravegheată, va fi desfășurată în afara facultății, 4 zile/săptămână.
Farmacistul rezident va desfășura activitate practică zilnică, cu excepția zilei în care se vor desfășura cursuri și seminarii la facultate. Acesta va avea responsabilități precise, stabilite în funcție de locul de desfășurare a stagiului practic. Îndeplinirea acestora va fi îndrumată de un farmacist clinician specialist instructor de practică (trainer) și urmărită de către responsabilul (coordonatorul) de stagiu, cadru didactic la disciplina de Farmacie clinică a centrului universitar.
CONȚINUTUL STAGIILOR
A. TEMATICA DE PREGĂTIRE TEORETICĂ
ANUL I
Stagiul FARMACIE CLINICĂ (în spital și farmacia de comunitate)
(2 luni)
Obiective:
Îsușirea principiilor și activităților specifice practicii de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă (Pharmaceutical care), în spital și farmacia de comunitate.
Tematica (40 ore):1. Asistența farmaceutică (Pharmaceutical care). Activitățile specifice de farmacie clinică, în spital și în farmacia de comunitate.2. Noțiuni de farmacoterapie științifică și rațională.3. Variabilitatea interindividuală și intraindividuală a efectului terapeutic și consecințele raportate la individualizarea farmacoterapiei și farmacografiei. Tipuri de variabilitate, mecanisme, factori ce concură și manifestări clinice.4. Individualizarea posologiei. Criteriile clinic, biochimic și farmacocinetic.5. Supravegherea terapeutică comună și particulară.6. Metodologia monitorizării și optimizării farmacografiei, pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentrației medicamentului în sânge). Metoda dozei test.7. Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului, care include istoricul medical, medicamentele eliberate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului.8. Analiza științifică a prescripției medicale, în scopul identificării potențialelor probleme legate de terapia medicamentoasă.9. Informarea și consilierea pacientului privind prescripția farmacoterapeutică.10. Consilierea medicației OTC.11. Consultația minimală în farmacia de comunitate și recomandarea farmacoterapeutică de primă intenție.12. Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.13. Supravegherea continuă a bolnavilor cronici cu diabet și hipertensiune arterială.
Stagiul LABORATOR CLINIC
(1 lună)
Obiective:
Cunoașterea semnificației testelor de laborator utilizate în monitorizarea diferitelor stări de boală și a terapiei medicamentoase.
Tematica (20 ore):1. Sânge, urină, lichid cefalorahidian, sucuri digestive. Compoziție. Valori normale și modificări patologice.2. Interpretarea valorilor normale și patologice ale parametrilor biochimici, în funcție de boală și tratamentul medicamentos.3. Factori ce influențează rezultatele analizelor de laborator clinic.4. Aprecierea interferențelor tratamentului medicamentos cu testele de laborator.
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE – Partea I
(3 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe.
Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia asociată următoarelor aparate și sisteme:1. Sistemul nervos central.2. Sistemul nervos somatic.3. Sistemul nervos vegetativ.4. Aparatul respirator.5. Aparatul cardiovascular.6. Aparatul renal.7. Aparatul digestiv.8. Sângele și sistemul hematopoetic.9. Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.
Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
Stagiul PATOLOGIE GENERALĂ
(2 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor de bază în domeniul patologiei, necesare pentru fundamentarea farmacoterapiei.
Tematica (50 ore):1. Probleme de etiologie generală.2. Probleme de patogenie generală.3. Patologia genetică.4. Patologia microbiană.5. Patologia virotică.6. Patologia parazitară.7. Patologia metabolică.8. Patologia imunitară.9. Patologia endocrină.10. Expunere de cazuri.11. Tratament etiologic, patogenic, simptomatic.
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE – Partea a II-a
(3 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe.
Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia următoare:1. Durere.2. Inflamație, boli reumatice și boli alergice.3. Boli metabolice (dislipidemii, osteoporoză, obezitate, gută).4. Dezechilibre hidroelectrolitice, acido-bazice și nutritive.5. Dereglări ale sistemului endocrin.6. Hipovitaminoze.7. Boli ale sistemului imunitar.8. Boli neoplazice.9. Patologie virală.10. Boli infecțioase și parazitare.11. Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.
Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
ANUL II
Stagiul BIOCHIMIE MEDICALĂ (1 lună)
Obiective:
Cunoașterea datelor la zi, privind mecanismele biochimice implicate în patologie, precum și markerii biochimici, imunologici și genetici pentru diferite stări de boală.
Tematica (20 ore):1. Markeri biochimici, imunologici și genetici, în patologie.2. Biochimia stresului oxidativ.3. Biochimia inflamației.4. Mecanisme biochimice în bolile neurodegenerative.5. Enzimopatii.6. Mecanisme biochimice în gerontopatologie.
Stagiul TOXICOLOGIA MEDICAMENTULUI (1 lună)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor necesare pentru a asista medicul în identificarea posibilelor cazuri de intoxicație, în stabilirea probelor biologice ce urmează a fi supuse analizei toxicologice, în monitorizarea eficacității tratamentului intoxicațiilor, în stabilirea riscului de producere a intoxicației în funcție de particularitățile pacientului.
Tematica (20 ore):1. Toxicologia principalelor clase de medicamente: medicamente cu acțiune asupra SNC, medicamente cardiovasculare, antibiotice și chimioterapice, medicamente utilizate în cursul anesteziei, medicamente analgezie antipiretice antiinflamatoare, hormoni și substituenți de sinteză.2. Toxicologia substanțelor utilizate abuziv: stupefiante, excitante, halucinogene, droguri de sinteză și droguri de origine vegetală.3. Toxicocinetica aplicată în toxicologia clinică.4. Antidoturi și terapii specifice.5. Evaluarea clinică a intoxicațiilor medicamentoase pe baza efectelor adverse (efecte secundare și efecte toxice).6. Rolul analizelor de laborator în diagnosticul și managementul pacientului intoxicat.7. Riscul expunerii la substanțe toxice în timpul sarcinii și alăptării.
Stagiul METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE (1 lună)
Obiective:
Analiza critică a literaturii de specialitate. Cunoașterea și aplicarea principiilor și a metodelor de cercetare clinică. Direcționarea cercetării clinice, proiectarea studiilor clinice, analiza și evaluarea rezultatelor activității de cercetare.
Tematica (20 ore):1. Aspecte generale privind cercetarea științifică. Particularități ale cercetării științifice medicale.2. Etapele cercetării științifice, alegerea temei și definirea problemei de cercetat, studiul bibliografic de specialitate și analiza surselor de documentare, experimental design în studiu clinic, evaluarea rezultatelor.3. Elemente specifice ale metodologiei cercetării clinice.4. Prezentarea rezultatelor. Redactarea unui text științific de specialitate.5. Principii deontologice în cercetarea clinică.
Stagiul BIOSTATISTICĂ ȘI MATEMATICĂ APLICATĂ (1 lună)
Obiective:
Cunoașterea și aplicarea analizei biostatistice la prelucrarea rezultatelor cercetării de bioechivalență, farmacocinetică, farmacodinamie și farmacoepidemiologie.
Tematica (20 ore):1. Modelarea datelor de farmacocinetică și toxocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda transformatei Laplace.2. Planificarea studiilor clinice.3. Calculul numărului de subiecți în experimentele clinice.4. Analiza datelor clinice în experimentele încrucișate.5. Statistica cercetării de farmacologie clinică și statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice.6. Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalența medicamentelor.7. Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității și al inter-variabilității în experimentul biologic.8. Regresia și corelația în analiza datelor.9. Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică.10. Metode matematice de corelare în vitro – în vivo.11. Validarea datelor experimentale și controlul calității.12. Softuri în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică.
Stagiul STUDIUL CLINIC AL MEDICAMENTULUI (BIOETICĂ ȘI METODOLOGIE) (1 lună)
Obiective:
Dobândirea cunoștințelor necesare pentru participarea în echipa de cercetare pe subiecți umani.
Tematica (20 ore):1. Metodologia pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Fazele și etapele premarketing.2. Bioetica studiului pe subiecți umani.3. Studiile de farmacologie clinică și studiile clinice. Tipuri de studii clinice.4. Distribuirea medicamentelor în studiile simplu și dublu orb.5. Specificul metodologiei studiului clinic privind diferite acțiuni terapeutice (antidepresivă, tranchilizantă, hipnotică, antiinflamatoare, antihipertensivă, etc.)6. Supravegherea medicamentelor după introducerea în terapeutică. Studiile postmarketing de farmacoeficiență.7. Activitatea de farmacovigilență și farmacoepidemiologie.
Stagiul BIOFARMACIE ȘI FARMACOCINETICĂ CLINICĂ (2 luni)
Obiective:
Însușirea și aplicarea principiilor biofarmaciei și farmacocineticii în scopul individualizării posologiei medicamentoase.
Tematica (40 ore):1. Conceptele de disponibilitate farmaceutică, biodisponibilitate și bioechivalenței și optimizarea biofarmaceutică a farmacoterapiei.2. Elemente de calcul folosite în biofarmacie.3. Dizolvarea și difuzia prin membranele biologice.4. Modele farmacocinetice. Parametrii farmacocinetici. Formule de calcul.5. Biodisponibilitatea medicamentelor administrate pe cale orală.6. Biodisponibilitatea medicației parenterale.7. Biodisponibilitatea medicației cu cedare modificată.8. Factorii ce influențează biodisponibilitatea și profilul farmacocinetic al medicamentelor.9. Punerea la dispoziția organismului a principiilor active.10. Elemente de farmacocinetică fiziologică.11. Corelări între proprietățile fizico-chimice și proprietățile farmacocinetice.12. Utilizarea parametrilor farmacocinetici în farmacografie, la stabilirea, monitorizarea și optimizarea posologiei.
Stagiul PATOLOGIE CLINICĂ II (2 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor privind bolile cu frecvență ridicată în populație, cunoștințe necesare în vederea instituirii și evaluării diferitelor scheme terapeutice.
Tematica (40 ore):1. Bolile respiratorii.2. Bolile digestive.3. Bolile cardiovasculare.4. Bolile renale.5. Bolile sângelui.6. Bolile reumatice.7. Bolile genitale.8. Bolile sistemului nervos.9. Bolile psihice.10. Bolile endocrine.11. Bolile metabolice.12. Boli de piele.13. Boli neoplazice.14. Aprecierea clinică și paraclinică a bolnavilor.15. Interpretarea foilor de observație.
Stagiul FARMACOEPIDEMIOLOGIE (1 lună)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor fundamentale de epidemiologie și aplicarea acestora la farmacoepidemiologie.
Tematica (20 ore):1. Metode epidemiologice: epidemiologie descriptivă, epidemiologie analitică.2. Bazele farmacoepidemiologiei practice: supravegherea, investigarea, analiza, evaluarea.3. Evaluarea raportului beneficiu/risc în terapia medicamentoasă.4. Farmacovigilență.5. Procesul farmacoepidemiologic medicamentos. Etape, forme, factori.
Stagiul LEGISLAȚIE, ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ (1 lună)
Obiective:
Studierea, înțelegerea și aplicarea prevederilor legale și a regulilor de etică și deontologie în domeniul sănătății.
Tematica (20 ore):1. Regimul legal al activităților și unităților din domeniul sănătății.2. Regimul legal al profesiunilor din domeniul sănătății.3. Regimul legal al medicamentului.4. Regimul legal al pacientului.5. Cadrul juridic al prescripției farmacoterapeutice.6. Reglementarea distribuirii medicamentelor în spital.7. Reglementarea distribuirii medicamentelor în farmacia de comunitate.8. Etica și deontologia în activitatea profesională.
Stagiul FARMACOECONOMIE (½ luni)
Obiective:
Cunoașterea și aplicarea principiilor farmacoeconomiei, analiza rapoartelor beneficiu/cost, în scopul asigurării unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient și societate.
Tematica (10 ore):1. Principiile farmacoeconomiei.2. Metode farmacoeconomice.3. Aplicații ale farmacoeconomiei: evaluarea terapiei medicamentoase, analiza corelată a rapoartelor beneficiu/risc, beneficiu/cost, evaluarea serviciilor de farmacie clinică.
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relației medic – pacient.4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat.2. Confidențialitatea în relația medic – pacient.3. Relația medic – pacient minor.4. Acte normative care reglementează relația medic – pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia și suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relația medic – pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
ANUL III
Stagiul de COMUNICARE (2 luni)
Obiective:
Însușirea și dezvoltarea aptitudinilor de comunicare orală și scrisă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.
Tematica (20 ore):1. Definiția, obiectivele și principiile comunicării.2. Comunicarea eficientă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.3. Planificarea, pregătirea și dirijarea discuției farmacistului cu pacientul.4. Necesitatea cunoașterii istoricului medicamentos al pacientului de către farmacist, pentru eficiența discuției cu pacientul.5. Modalități de comunicare: comunicare orală și în scris.
Stagiul FARMACIE CLINICĂ (9 luni)
Obiective:
Dezvoltarea capacității de implicare și rezolvare a principalelor tipuri de activități practice de farmacie clinică, în farmacia de comunitate și în spital.
Tematica (150 ore):1. Analiza și discutarea unor cazuri de incoerență și erori de prescripție, întâlnite în farmacia de comunitate.2. Analiza și discutarea unor formulare de prescriere a farmacoterapiei OTC completate de farmacist, în baza ipotezei de diagnostic emise de acesta la consultația minimală în spațiul de confidențialitate al farmaciei.3. Analiza și discutarea produselor farmaceutice OTC cu asocieri de substanțe medicamentoase, înregistrate în Nomenclatorul în vigoare.4. Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului (care include istoricul medical, medicamentele prescrise și eliberate, automedicația, reacțiile nedorite înregistrate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului).5. Rezolvarea problemelor terapeutice (PTM) pe baza dosarului farmaceutic al pacientului.6. Analiza și discutarea farmacoterapiei și farmacografiei instituite în spital, în cazuri clinice complicate.
B. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE
Stagiile practice/Anul I și II
Obiective:
Dobândirea competențelor necesare desfășurării activității de farmacie clinică în spital și în farmacia de comunitate
I. Stagiile practice în FARMACIE DE SPITAL ȘI COMUNITATE
(3 + 3 luni)
Baremul activităților practice:1. Organizarea și funcționarea farmaciei de spital și de comunitate.2. Circuitul medicamentului în spital și în farmacia de comunitate.3. Politica spitalului și farmaciei de comunitate în domeniul utilizării medicamentului.4. Activitate de asistență farmaceutică.5. Prepararea și controlul de calitate al soluțiilor perfuzabile.
II. Stagiul practic în SECȚII CLINICE DE DIVERSE SPECIALITĂȚI
(16 luni)
Baremul activităților practice:1. Cunoașterea specificului și necesităților diferitelor secții clinice de spital.2. Protocoale terapeutice.3. Istoricul medicamentos al pacientului.4. Instituirea și monitorizarea terapiei medicamentoase.5. Evaluarea modului de utilizare a medicamentelor: identificarea, prevenirea, rezolvarea problemelor legate de terapia medicamentoasă.6. Informarea personalului medical.7. Consilierea pacientului.8. Activități de documentare și evaluarea critică a literaturii de specialitate.9. Elaborarea răspunsurilor la întrebările adresate de personalul medical și pacienți.10. Furnizare de informații despre medicamente, personalului medical și pacienților.11. Activitate de farmacovigilență.
Practica de farmacie clinică/Anul III
Stagiul Farmacie de comunitate – (3 luni)
Stagiul Secții clinice de diverse specialități, la alegere – (4 luni)
Stagiul Farmacie de spital – (4 luni).
Obiective:
Executarea practică supravegheată a următoarelor tipuri de activități de farmacie clinică, în farmacia de spital și de comunitate, precum și în secții clinice.
Baremul activităților practice:1. Rezolvarea calculelor de practică farmaceutică.2. Utilizarea precauțiilor privind condițiile de conservare a medicamentelor (la întuneric, la +4 gr. C, la rece, sub -15 gr. C. etc.).3. Consilierea privind precauțiile de preparare și stabilitate a soluțiilor de antibiotice.4. Consilierea privind incompatibilitățile fizico-chimice medicament – medicament și medicament – materiale plastice (în seringi sau flacoane de perfuzie).5. Calculul conținutului în Na+, al medicamentelor cu încărcătură sodică și precizarea contraindicațiilor, precauțiilor și măsurilor la administrare.6. Consilierea asupra precauțiilor privind modul de administrare a medicamentelor orale (raportat la mese, alimente și băuturi de evitat, etc.).7. Interpretarea analizelor de laborator clinic.8. Semnalarea efectelor medicamentelor asupra rezultatelor examenelor de laborator.9. Urmărirea și interpretarea farmacoterapiei (instituire, supraveghere, monitorizare și optimizare).10. Consilierea bolnavului privind farmacoterapia prescrisă (detalii privind modul de administrare, posibilele C.I. ce trebuie anunțate de urgență etc.).11. Supravegherea și optimizarea complianței.12. Depistarea interacțiunilor farmacologice pe parcursul unui tratament.13. Depistarea etiologiei iatrogene, înregistrarea și rezolvarea unor cazuri de patologie iatrogenă.14. Rezolvarea de probleme de farmacocinetică clinică și de adaptare a posologiei.15. Introducerea schemelor de profilaxie cu antibiotice, în chirurgie.16. Analiza raportului beneficiu/risc și beneficiu/cost al farmacoterapiei instituite.
Dispoziții finale:– Practica de Farmacie Clinică din anul III de rezidențiat se va efectua în Spitalul în care rezidentul este repartizat (în farmacie și în secție)– Stagiul practic se va finaliza cu un referat scris cuprinzând analiza și comentarea farmacoterapiei unui caz clinic complicat cu polipatologie și polimedicație, urmărit de rezident la patul bolnavului.– Nota pentru proba scrisă va fi acordată pe baza aprecierii referatului final, de către profesorul responsabil de specialitatea Farmacie Clinică desemnat de Facultatea de Farmacie din Centrul Universitar respectiv.– Notele pentru probele practice vor fi acordate de către: farmacistul clinician din spital (sau farmacistul șef) și medicii din secțiile unde rezidentul a efectuat stagiul practic.
FARMACIE CLINICĂ
3 ANI
● Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate (1.1) 2 luni
● Laborator clinic (1.2) 1 lună
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie – Partea I (1.3) 3 luni
● Patologie generală (1.4) 2 luni
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie – Partea a II-a (1.5) 3 luni
● Biochimie medicală (1.6) 1 lună
● Toxicologia medicamentului (1.7) 1 lună
● Metodologia cercetării științifice medicale (1.8) 1 lună
● Biostatistică și matematică aplicată (1.9) 1 lună
● Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie) (1.10) 1 lună
● Biofarmacie și farmacocinetică clinică (1.11) 2 luni
● Patologie clinică II (1.12) 2 luni
● Farmacoepidemiologie (1.13) 1 lună
● Legislație, etică și deontologie profesională (1.14) 1 lună
● Farmacoeconomie (1.15) ½ lună
● Bioetică (1.16) ½ lună
● Comunicarea cu pacientul (1.17) 2 luni
● Farmacie clinică (1.18) 9 luni
ANUL I | ANUL II | ANUL III | |
STAGIUL | 1.1___1.5; 1.6 | 1.6______1.15; 1.16 | 1.17; 1.18 |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACOLOGIE CLINICĂ1.1. DEFINIȚIE:
Farmacologia clinică este specialitatea medicală care studiază interacțiunile dintre medicamente și organismul uman, sănătos sau bolnav în scopul evaluării, supravegherii și utilizării raționale a medicamentelor în profilaxia, diagnosticul și tratamentul bolilor.1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență a problemelor social administrative, prezentarea la unitatea unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni.1.3.2. Stagiu de farmacologie fundamentală: 12 luni1.3.3. Stagiu de legislație și organizare: 3 luni1.3.4. Stagiu de medicină internă: 6 luni1.3.5. Stagiu de terapie intensivă și medicină de urgență: 6 luni1.3.6. Stagiu de toxicologie clinică: 6 luni1.3.7. Stagiu la alegere într-o specialitate medicală, alta decât cele de mai sus (într-o clinică ce desfășoară studii clinice în domeniul medicamentului): 3 luni1.3.8. Bioetica: ½ lună1.3.9. Stagiu de farmacologie clinică: 11 luni și 2 săpt.1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)1. Farmacodinamie generală.2. Farmacocinetică generală.3. Farmacotoxicologie generală.4. Principii de apreciere a bazelor farmacologice ale terapiei.5. Influențarea farmacologică a transmisiei nervoase vegetative.6. Influențarea farmacologică a transmisiei colinergice.7. Influențarea farmacologică a transmisiei adrenergice.8. Transmisia neuro-umorală în sistemul nervos central.9. Anestezice generale.10. Anestezice locale.11. Hipnotice și sedative.12. Medicația bolilor psihice.13. Medicația tulburărilor extrapiramidale.14. Medicația anticonvulsivantă.15. Analgetice opioide și antagoniștii lor.16. Toxicomania și toxicodependența.17. Influențarea farmacologică a reglării hormonale.18. Influențarea farmacologică a glandei hipofize și funcțiilor acesteia.19. Influențarea farmacologică a glandei tiroide și funcțiilor acesteia.20. Influențarea farmacologică a glandelor cortico și medulo-suprarenale și funcțiilor acestora.21. Insulina, antidiabeticele orale și influențarea farmacologică a pancreasului.22. Calciul, parathormonul, calcitonina, vitamina D și alte substanțe înrudite.23. Influențarea farmacologică a reglării tisulare.24. Histamina, bradikinina, serotonina și substanțe care acționează în domeniul lor.25. Prostaglandine, leucotriene, factorul activator plachetar și substanțele care acționează în domeniul lor.26. Analgetice, antiinflamatoare, antipiretice, antireumatice.27. Medicamente utilizate în tratamentul poliartritei reumatoide și gutei.28. Antiastmatice.29. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron și influențarea sa farmacologică.30. Medicația insuficienței cardiace.31. Antianginoase.32. Medicația aritmiilor.33. Antihipertensive.34. Medicația dislipidemiilor.35. Antiulceroase.36. Influențarea farmacologică a motilității și secrețiilor digestive.37. Influențarea farmacologică a motilității uterine.38. Chemoterapia bolilor bacteriene.39. Chemoterapia bolilor parazitare.40. Chemoterapia bolilor virale.41. Chemoterapia anticanceroasă.42. Imunosupresia farmacologică.43. Influențarea farmacologică a hematopoiezei.44. Influențarea farmacologică a hemostazei.45. Vitaminele.1.4.1.2. Baremul activităților practice1. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmacodinamie: 32. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmococinetică: 13. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experimente de farmacotoxicologie: 34. Prelucrarea datelor și analiza statistică: 75. Redactarea și publicarea de articole științifice: 26. Evaluarea critică a datelor de farmacologie experimentală din literatura de specialitate: 77. Seminar final.1.4.2. STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul medicamentelor.2. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul produselor biologice de uz uman.3. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul suplimentelor nutritive și altor produse asemănătoare.4. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul dispozitivelor medicale.5. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul cosmeticelor.6. Aspecte politice ale produselor medicamentoase.7. Problemele tehnico-științifice legate de autorizarea, supravegherea și controlul produselor medicamentoase.8. Autorizarea de punere pe piață a produselor medicamentoase.9. Evaluarea dosarului farmacologic preclinic al produselor medicamentoase în vederea autorizării de punere pe piață.10. Evaluarea eficacității clinice a produselor medicamentoase noi în vederea autorizării lor de punere pe piață.11. Evaluarea bioechivalenței și interschimbabilității produselor medicamentoase.12. Evaluarea siguranței preclinice a produselor medicamentoase.13. Evaluarea siguranței clinice a produselor medicamentoase.14. Evaluarea calității produselor medicamentoase.15. Regulile de bună practică în studiul clinic.16. Evaluarea protocoalelor de studii clinice în vederea aprobării efectuării studiilor clinice.17. Inspecțiile GCP.18. Regulile de bună practică de laborator.19. Inspecția GLP.20. Regulile de bună practică de fabricație.21. Inspecția GMP.22. Farmacovigilența.23. Asigurarea calității produselor medicamentoase de uz uman.24. Reclamații privind medicamentele.25. Reacții adverse la medicamente.26. Neconformități ale medicamentelor.27. Reglementări privind publicitatea produselor medicamentoase.28. Retragerea și distrugerea medicamentelor.29. Organizarea rețelei de distribuție a medicamentelor.30. Regulile de bună practică de distribuție a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor31. Regulile de bună practică de depozitare a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor.32. Regulile de bună practică de farmacie și inspecțiile privind respectarea lor.33. Importul și exportul medicamentelor.34. Stabilirea prețurilor medicamentelor.35. Legislația privind regimul substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.36. Supravegherea substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.1.4.2.2. Baremul activităților practice1. Evaluarea administrativă a documentației unui produs medicamentos propus spre autorizarea de punere pe piață: 102. Evaluarea dosarului farmacologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață: 33. Evaluarea dosarului toxicologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață: 34. Evaluarea studiului de bioechivalență în vederea autorizării de punere pe piață: 35. Evaluarea documentației clinice în vederea autorizării de punere pe piață: 36. Participarea la evaluarea dosarului farmaceutic în vederea autorizării de punere pe piață: 37. Evaluarea protocolului de studiu clinic în vederea aprobării desfășurării unui studiu clinic în România: 48. Evaluarea de materiale publicitare: 59. Participarea la inspecții GMP: 210. Participarea la inspecții GCP: 411. Participarea la inspecții în rețeaua de distribuție: 31.4.3. STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.2. Astmul bronșic.3. Cancerul bronhopulmonar.4. Pleureziile.5. Tuberculoza pulmonară.6. Tulburări de ritm și de conducere.7. Angina pectorală și infarctul miocardic.8. Insuficiența cardiacă, cordul pulmonar, edemul pulmonar acut.9. Hipertensiunea arterială.10. Vasculitele.11. Boli trombotice vasculare.12. Resuscitarea cardio-respiratorie.13. Boli de colagen.14. Ulcerul gastric și duodenal.15. Cancerul gastric și colonic.16. Sindromul de malabsorbție.17. Hepatite, ciroze, cancerul hepatic.18. Encefalopatia portală.19. Pancreatita acută.20. Sindroame diareice.21. Nefrite acute și cronice.22. Insuficiența renală acută și cronică.23. Sindromul nefrotic.24. Diabetul zaharat.1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Flebotomie: 12. Toracocenteza: 23. Paracenteza: 24. Aplicarea unei sonde naso-gastrice: 25. Interpretarea ECG: 506. Interpretare radiografii și tomografii computerizate: 207. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.8. Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.9. Seminar final.1.4.4. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1. Medicația utilizată în anestezia generală.2. Medicația anesteziei rahidiene.3. Anestezice locale.4. Principii de tratament ale șocului hemoragic.5. Soluții utilizate pentru reechilibrarea electrolitică și acido-bazică.6. Hipertermia.7. Hipotermia.8. Tratamentul durerii.9. Obstrucția căilor aeriene superioare (asigurarea libertății căilor aeriene).10. Resuscitarea cardio-respiratorie-cerebrală.11. Terapia farmacologică a șocului cardiogen.12. Terapia farmacologică a șocului septic.13. Principii de tratament ale șocului anafilactic.14. Tratamentul stărilor comatoase.15. Terapia insuficienței cardiocirculatorii acute.16. Terapia edemului pulmonar.17. Principiile terapiei cu sânge și componente.18. Terapia farmacologică a emboliei pulmonare.19. Terapia insuficienței respiratorii.20. Insuficiența renală acută.21. Terapia pancreatitei acute.22. Hepatita acută toxică indusă de medicamente.1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Puncție lombară: 22. Instalarea unui cateter venos: 23. Instalarea unei perfuzii: 304. Intubație traheală: 105. Electroșoc de resuscitare cardiacă: 56. Monitorizarea bolnavului critic.7. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.8. Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.9. Seminar final.1.4.5. STAGIUL DE TOXICOLOGIE CLINICĂ1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1. Epidemiologia intoxicațiilor acute.2. Caracteristici cantitative ale toxicității acute.3. Clasificarea substanțelor toxice.4. Toxicocinetică generală.5. Toxicodinamie generală.6. Date privind conduita medicală în intoxicațiile acute.7. Decontaminarea intoxicatului.8. Evaluarea completă a intoxicatului acut.9. Antidotismul în intoxicațiile acute.10. Metode terapeutice de creștere a eliminării toxicelor din organism.11. Intoxicații acute clinice cu incidență crescută.12. Intoxicații acute medicamentoase.13. Intoxicații acute cu droguri de abuz.14. Principii de tratament ale dependenței.1.4.5.2. Baremul activităților practice1. Decontaminarea externă a unui intoxicat: 52. Spălătura gastrică: 33. Evaluarea unui intoxicat acut: 104. Completarea de fișe de informare toxicologică: 105. Punerea în aplicare a algoritmilor de determinare prin analize de laborator a unui toxic necunoscut care a produs o intoxicație: 56. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.7. Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.8. Seminar final.1.4.6. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.4.6.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relației medic – pacient.4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic – pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat.2. Confidențialitatea în relația medic – pacient.3. Relația medic – pacient minor.4. Acte normative care reglementează relația medic – pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia și suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.1.4.6.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relația medic – pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.4.7. STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
Farmacologie Clinică Generală (150 ore)1. Definiția Farmacologiei Clinice, importanța problemei, locul Farmacologiei Clinice printre celelalte științe și obiecte de învățământ.2. Importanța specialității. Locul și importanța farmacologului clinician în echipa complexă de asistență medicală.3. Locul și importanța terapiei medicamentoase între celelalte tipuri de terapii.4. Importanța terapiei alopate vs. alte tipuri de terapie (homeopatie, fitoterapie, magnetoterapie, acupunctură etc.).5. Iatrogenie și consecințele prescrierii inadecvate a medicamentului.6. Farmacocinetica clinică la subiectul normal (noțiuni de bază). Farmacocinetica clinică în diverse afecțiuni. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacocinetic.7. Farmacodinamie. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacodinamic.8. Noțiuni de farmacogenetică, teratogenie, oncogenie.9. Particularități cinetice și dinamice în anumite situații fiziologice (copil, bătrân, gravidă, lactație, rasă etc.).10. Particularități cinetice și dinamice în anumite situații patologice (insuficiența renală, insuficiența hepatică, insuficiența cardiacă, boli consumptive – denutriție – deshidratare, alcoolism și dependența de droguri etc.).11. Prescrierea rațională a medicamentului – prezentare generală. Medicamente esențiale.12. Conceptul de medicamente P. Criteriile de alegere (eficiență, toxicitate, adecvarea scopului propus, cost) și importanța acestora. Ponderea criteriilor în funcție de tipul de politică a medicamentului.13. Alegerea unei grupe de medicamente P. Alegerea unui medicament P din grupa respectivă.14. Definirea problemei pacientului.15. Precizarea obiectivului terapeutic.16. Verificarea adecvării medicamentului la cazul concret.17. Scrierea prescripției.18. Ce informații și avertizări sunt necesare pacientului și aparținătorilor asupra tratamentului prescris.19. Monitorizarea (oprirea) tratamentului.20. Scheme terapeutice complexe. Stabilirea dozelor în aceste situații particulare. Complianța la scheme complexe. Interacțiuni medicamentoase.21. Diagnosticul farmacologic – un feed-back valoros pentru verificarea coincidenței diagnostic/schemă terapeutică.22. Polipragmazie. Automedicație.23. Noțiuni de Farmacoepidemiologie.24. Noțiuni de Farmacoeconomie. Raportul cost/eficiență.25. Alegerea surselor de informare obiectivă asupra medicamentului.26. Informațiile „de firmă” și procesarea lor critică.27. Aprecierea studiilor clinice și marilor trialuri, criterii de obiectivitate.28. Orientarea în clasificarea medicamentelor antidepresive triciclice.29. Construcția și finalizarea studiului clinic al medicamentului.30. Studii de fază I, II, III, IV.31. Bioechivalența.32. Normele GMP, GLP.33. Interpretarea statistică a datelor.34. Noțiuni de legislație a medicamentului.35. Forurile de decizie (Agenția Medicamentului, Comisia de Transparență, Direcția Farmaceutică a MS, Comisia Farmaceutică a spitalului).36. Decizia farmacologului clinician în utilizarea și achiziția medicamentului.37. Farmacovigilența.
Farmacologie Clinică Specială (50 ore)38. Dovezi ale eficienței clinice a medicamentelor în afecțiuni ale:– sistemului nervos central– sistemului nervos periferic– aparatului cardiovascular– aparatului respirator– aparatului digestiv– aparatului urogenital– sistemului endocrin– sângelui și în bolile infecțioase, neoplazii, boli alergice39. Aspecte nutriționale ale farmacologiei clinice.40. Impactul biologiei moleculare și genomice asupra dezvoltării farmacologiei clinice.41. Probleme etice în tratamentul cu medicamente noi, costisitoare.42. Medicamentele orfane.1.4.7.2. Baremul activităților practice1. Participare la studii de farmacocinetică sau bioechivalență: 12. Participare la studii de fază II sau III: 13. Efectuare studii farmacoeconomice: 14. Seminar final.
FARMACOLOGIE CLINICĂ
4 ANI
STAGII PRACTICE și CURSURI-CONFERINȚĂ
● STAGIU DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ (I.1) 12 LUNI
● STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE (I.2) 3 LUNI
● STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ (I.3) 6 LUNI
● STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ (I.4) 6 LUNI
● STAGIU DE TOXICOLOGIE CLINICĂ (I.5) 6 LUNI
● STAGIU LA ALEGERE ÎNTR-O SPEC. MEDICALĂ, ALTA DECÂT CELE DE MAI SUS (I.6) 3 LUNI
● BIOETICĂ (I.7) ½ LUNĂ
● STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ (I.8) 11 LUNI și 2 SĂPT.
ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ||||||
STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 |
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
GASTROENTEROLOGIE
AVIZAT
Prof. dr. Oliviu Pascu
Președintele Comisiei de
Gastroenterologie, Hepatologie a MS
15 septembrie 2010 Semnatura:
Specialitatea: GASTROENTEROLOGIE
Conținutul specializării: prevenirea, diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacienților cu boli ale tubului digestiv, ficatului și pancreasului
Durata specializării: 4 ani
Obținerea specializării: prin rezidențiat
Subspecialități: Post-rezidențiat (Masterat – pentru specialiștii în gastroenterologie – hepatologie)– Hepatologie + Transplant hepatic (12 luni)– Oncologie digestivă (12 luni)– Endoscopie intervențională (6 luni), Ecoendoscopie (6 luni)
Durata subspecializărilor: 6-12 luni
Obținerea subspecializărilor: prin masterat organizat la Universitățile de Medicină și Farmacie tradiționale în funcție de posibilitățile existente de instruire.1.1. DEFINIȚIE:
Gastroenterologia este specialitatea care se ocupă cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolilor tubului digestiv și ale organelor anexe; termenul de gastroenterologie cuprinde și hepatologie, pancreatologie, endoscopie digestivă.1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate:
2 săptămâni1.3.1. Stagiul de medicină internă: 7 1/2 luni1.3.2. Stagiul de oncologie: 1 lună1.3.3. Stagiul de hematologie: 1 lună1.3.4. Stagiul de A.T.I.: 2 luni1.3.5. Stagiul de gastroenterologie: 3 ani din care – 3 luni Imagistică
(CT, RMN, ecografie abdominală generală)– 3 luni Endoscopie digestivă diagnostică1.3.6. Stagiul de bioetică: 1/2 lună
1.3.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
Tematica lecțiilor conferință1) Bronhopneumopatiile cronice obstructive (bronșita cronică, emfizem pulmonar)2) Astmul bronșic3) Pneumoniile4) Sarcoidoza5) Pleureziile6) Cancerul bronșic
7) Cordul pulmonar cronic. Embolia pulmonară8) Edemul pulmonar9) Angina pectorală10) Infarctul miocardic11) Cardiomiopatiile idiopatice12) Tulburări de ritm și conducere (tablou clinic, diagnostic)13) Insuficiența cardiacă14) Hipertensiunea arterială esențială și hipertensiunile arteriale secundare15) Glomerulonefritele acute și cronice16) Pielonefritele acute și cronice17) Diabetul zaharat18) Complicațiile diabetului zaharat (inclusiv complicațiile digestive)
19) Tulburările de nutriție. Alergii alimentare. Principiile regimurilor alimentare de substituție și de excludere
20) Sindromul metabolic. Obezitate. Hiperlipemii21) Anemiile
22) Limfoamele digestive. Boala Hodgkin23) Leucemiile acute și cronice24) Sindroamele hemoragipare25) Poliartrita reumatoidă26) Colagenozele
Baremul activităților practice1. Examenul coprologic. Valoarea diagnostică: 102. Computer tomografia toracică, vasculară, cerebrală. Interpretarea rezultatelor: 253. Radiologie pulmonară – interpretare: 304. Radiologia cordului, modificări patologice: 205. Ecocardiografie – interpretare: 106. Probe respiratorii: 207. Proteinograma – interpretare: 508. Toracocenteza – efectuare: 109. Explorare renală – interpretare: 201.3.2. – 1.3.3. STAGIUL DE ONCOLOGIE – HEMATOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință1) Epidemiologia cancerelor digestive
2) Carcinogeneza. Dezvoltarea locală și metastazarea în cancer. Stadializare3) Metode de diagnostic în cancerele digestive
4) Chimioterapia cancerelor digestive. Radioterapia cancerelor digestive
5) Metode paleative de tratament în cancerele avansate. Combaterea durerii în cancer. Psiho-oncologie
6) Sindroame mieloproliferative. Sindroame adrenomegalice. Splenomegaliile
7) Trombocitopeniile. Trombocitopatiile
Baremul activităților practice1. Tehnica administrării citostaticelor în diverse neoplazii ale tubului digestiv; aprecierea gravității reacțiilor adverse2. Metodologia organizării unei acțiuni de depistare în masă a cancerului tubului digestiv3. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer – Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei4. Frotiu de sânge periferic – efectuare și interpretare5. Puncție medulară – interpretare6. Biopsie osoasă (asistare)7. Indicațiile transplantului de măduvă – principii8. Biopsie ganglionară – tehnică, indicații1.3.4. STAGIUL DE A.T.I.
Tematica lecțiilor conferință1) Transfuziile de sânge: metodologie, indicații, riscuri2) Șocul: fiziopatologie, clasificare, tratament3) Sindromul insuficienței multiple de organ4) Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică
5) Insuficiența respiratorie. Sindromul de detresă respiratorie6) Moartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare7) Prelevarea de organe: criterii de intervenție8) Tulburările echilibrului acido-bazic9) Hipovolemia: etiologie, intervenție terapeutică10) Nutriția parenterală11) Metodologia monitorizării pacienților în serviciile de terapie intensivă12) Encefalopatia hepatică – principii terapeutice
Baremul activităților practice1. Anestezia locală – tehnică2. Monitorizarea pacienților cu insuficiență respiratorie. Valori normale și patologice ale gazelor respiratorii și din sânge3. Pulsoximetru – utilizare4. Defibrilarea și cardioversia5. Puncția lombară6. Introducerea și poziționarea sondei Blakemore7. Aspirația gastrică8. Puncția subclavei9. Oxigenoterapia10. Administrarea aerosolilor11. Puncționarea arterei radiale12. Tehnica anesteziei cu propofol1.3.5. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE
Tematica lecțiilor conferință
1) Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile ei. Esofagitele. Diverticulii esofagieni2) Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic3) Cancerul esofagian4) Gastritele acute și cronice
5) Ulcerul gastric și duodenal. Complicații6) Tumorile benigne și maligne ale stomacului7) Diareile acute și cronice8) Sindromul de malabsorbție
9) Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice. Carențe dizaharidazice
10) Boala Whipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă. TBC intestinal11) Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)12) Boala Crohn13) Colita ulcerativă14) Constipația15) Intestinul iritabil
16) Polipii colonici. Polipozele digestive17) Cancerul colorectal18) Diverticuloza colonică19) Suferințele ano-rectale20) Pancreatitele acute și cronice21) Hemoragia digestivă superioară și inferioară22) Cancerul pancreatic și tumorile endocrine pancreatice23) Sindromul icteric
24) Litiaza biliară. Sindromul postcolecistectomie
25) Colecistitele. Angiocolitele acute26) Icterele familiale27) Hepatitele medicamentoase28) Hepatitele cronice virale B29) Hepatita autoimună30) Patologia hepatică alcool – indusă31) Cirozele hepatice.32) Complicațiile cirozelor hepatice: ascita, peritonita bacteriană spontană, hemoragiile variceale, encefalopatia hepatică, sindromul hepatorenal33) Cancerul hepatic și al căilor biliare34) Tumorile benigne ale ficatului
35) Peritonitele acute și cronice. TBC peritoneal36) Suferințele digestive de origine vasculară37) Hipertensiunea portală – etiologie, patogenie, complicații38) Afecțiuni hepatice cu determinare genetică (CBP, CSP, boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsină)39) Chistul hidatic hepatic40) Chirurgia cancerului gastric, colonic, rectal, hepatic și pancreatic
Baremul activităților practice1. Paracenteza: 202. Puncție biopsie hepatică – efectuare: 153. Explorarea cu capsulă endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor: 15
Modulul de endoscopie digestivă diagnostică1. Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator: 30 cazuri2. Endoscopii digestive superioare: 150
a) polipectomii gastrice: 10
b) hemostază endoscopică din HDS variceale: 10
c) hemostază endoscopică din HDS nevariceale: 103. Rectoscopii – sigmoidoscopii: 504. Colonoscopii: 100
a) polipectomii: 204. Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale:– ERCP: 30– dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 20– ecoendoscopii – puncții cu ac fin ecoghidat: 10– gastrostomă percutană: 10
Modulul de imagistică1. CT abdominal: principii, protocoale, interpretarea rezultatelor: 302. RMN abdominal – colangioRMN – interpretarea rezultatelor: 203. Ecografie abdominală inclusiv examinare cu contrast: 1004. Puncțiile ecoghidate, alcoolizarea tumorilor hepatice, ablația cu radiofrecvență (asistare): 301.3.6. STAGIUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
GASTROENTEROLOGIE
4 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
STAGIUL | I.1, I.2 | I.2, I.3, I.4, I.5, I.6, I.7, I.9 | I.8 | I.8 |
––
Curriculumul de pregătire în specialitatea gastroenterologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ
Definiția specialității:
Genetica Medicală este specialitatea care vizează: a) depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni genetice și a celor cu anomalii congenitale; b) estimarea riscului de recurență a bolilor genetice în familiile pacienților și acordarea unui sfat genetic corect și competent, cu scopul prevenirii altor cazuri în familie. Specialitatea Genetică Medicală se caracterizează printr-o evoluție deosebit de dinamică, iar geneticienii trebuie să fie, pe de o parte, capabili să dobândească noile achiziții conceptuale și metodologice din acest domeniu al științelor biomedicale, iar pe de altă parte, să-și perfecționeze capacitatea de a comunica și explica aceste cunoștințe pacienților și colegilor din alte specialități. Deoarece bolile genetice pot fi prezente la indivizi de toate vârstele și pot afecta orice sistem sau organ, este necesar ca medicii specialiști de Genetică Medicală să aibă o educație medicală solidă și să fie capabili să integreze datele examenelor clinice, a celor paraclinice, precum și informațiile furnizate de consultul genetic în patologia aferentă altor specialități. |
1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului
NUMĂRUL TOTAL DE ANI | 4 |
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE | 4 |
MODULUL 1 | Genetică fundamentală |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
SUBMODULE | a) Citogenetică – 5 luni; b) Genetică moleculară – 5 luni și 2 săptămâni; c) Informatică și biostatistică – 1 lună d) Bioetică – 2 săptămâni; |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 32/8 |
Modulul 2 | Genetică medicală |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
SUBMODULE | a) Genetică medicală (ambulatoriu) – 6 luni; b) Pediatrie – 3 luni c) Obstetrică Ginecologie – 1 lună d) Medicină internă – 2 luni. |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 32/8 |
Modulul 3 | Genetică clinică, aferent altor specialități |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
SUBMODULE | a) Pediatrie – 4 luni; b) Neonatologie – 2 luni; c) Neurologie adulți – 1 lună; d) Neurologie pediatrică – 1 lună; e) Psihiatrie pediatrică – 1 lună; f) Endocrinologie – 1 lună; g) Dermatologie – 1 lună. h) Chirurgie pediatrică – 1 lună |
Modulul 4 | Genetică clinică |
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL | 12 luni |
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ | 32/8 |
Total ore pregătire teoretică | 800 |
Total ore pregătire practică | 7200 |
Structura programului
Modulul 1, anul I: Genetică fundamentală – 12 luni
Submodul 1.1. Laborator de Citogenetică – 5 luni;
Submodul 1.2. Laborator de Genetică moleculară – 5 luni și 2 săptămâni;
Submodul 1.3. Informatică și biostatistică – 1 lună
Submodul 1.4. Bioetica – 2 săptămâni
Nr. ore curs – 200.
Nr. ore practică – 1800.1. Tematică.
Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală.
Genomul uman: date generale, genotip și fenotip.
Structura și organizarea celulară a ADN.
Cromozomii umani.
Structura și funcția genelor.