ANEXĂ din 28 iunie 2007

ANEXĂ din 28 iunie 2007 privind Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală

EMITENT MINISTERUL SANATATII PUBLICE, MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007 Notă
Aprobată prin ORDINUL nr. 1.141/1.386/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 din 1 octombrie 2007.

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

Definiția specialității:

Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă prioritar cu studiul afecțiunilor alergice,
precum și al unor afecțiuni disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe. Alergologia
se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie),
monitorizarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hipersensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice).
Imunologia clinică se ocupă cu implicații clinice ale disfuncțiilor sistemului imunitar, precum și cu aspecte
imunologice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar, iar asistența de imunologie clinică se
realizează în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare și poate include tratamente
imunologice pentru pacienți cu afecțiuni și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și
neradioterapeutice, după caz. Denumirea specialității acceptată la nivel european de UEMS este
Alergologie și Imunologie Clinică.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI

1.1. Durata programului și prezentarea modulelor

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ANI
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	14 MODULE:
MODULUL 1 (INIȚIAL)	ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (inițiere în specialitate)
NUMĂRUL TOTAL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI	6 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	90/24
MODULUL 2	MEDICINĂ INTERNĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	10 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	170/40
MODULUL 3	PEDIATRIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	100/24
MODULUL 4	MEDICINA DE URGENȚĂ sau TERAPIE INTENSIVĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	16/4
MODULUL 5	MEDICINA MUNCII
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	16/4
MODULUL 6	IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	26/4
MODULUL 7	BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	18/2
MODULUL 8	OTORINOLARINGOLOGIE (O.R.L.)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	48/12
MODULUL 9	OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	16/2
MODULUL 10	DERMATOVENEROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	48/12
MODULUL 11	PNEUMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	48/12
MODULUL 12	BOLI INFECȚIOASE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	16/4
MODULUL 13	REUMATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	28/8
MODULUL 14 (FINAL)	ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (desăvârșire în specialitate)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	22 LUNI
ORE DE CURS/MODUL/SĂPTĂMÂNI	360/88
Total ore pregătire teoretică	1000 ore, reprezentând 200 de ore didactice pe an de studiu universitar; în afara cărora sunt prevăzute și ore de studiu individual; în cazul cuantificării pregătirii pe bază de credite formare universitară, un credit reprezintă 25 ore de instruire
Total ore pregătire practică	activități de pregătire practică conform contractului de muncă individual, reprezentând 70 – 80% din timpul alocat pregătirii (activitatea didactică acoperă restul de 20 – 30%)

1.2. Activități și module
Etapa inițială cuprinde angajarea și luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate, în primele 2 săptămâni. Modulele de pregătire, prezentate secvențial mai jos și în tabelul următor, includ activități de pregătire teoretică și practică. În modulele de pregătire de alergologie și imunologie clinică, activitățile de pregătire teoretică includ activități didactice de curs reprezentate de lecții conferință, cursuri cu prezentări electronice, inclusiv serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice, iar pregătirea practică include activități centrate pe pacient, manevre și proceduri clinice, teste/provocări in vivo, în clinica de alergologie și imunologie clinică, și activități orientate laborator imunologie, cu prezentări și discuții legate de principii, indicații, metodologie și tehnici de laborator imunologie, cu asistare sau simulare educațională și/sau efectuare, teste de alergologie și imunologie in vivo și in vitro, observație directă a aptitudinilor procedurale, interpretare în context clinic și laborator, supravegherea pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri sau referate. După caz, pot fi incluse și activități de cercetare și educație medicală continuă. Monitorizarea activității de pregătire, cu utilizarea adecvată a caietului stagiu (log-book), se face cu evaluări periodice de etapă, lucrări/teste evaluare la finalizare modul.
● Primii 2 ani: module de dobândire a abilităților generale în specialitate și trunchi comun de medicină internă, specialități medicale, pediatrie:

– Alergologie și Imunologie Clinică	(inițiere în specialitate: curs, practică)	– 6 luni
– Medicină internă	(curs, practică)	– 10 luni
– Pediatrie	(curs, practică)	– 6 luni
– Medicina de urgență sau	(urgențe medicale: curs, practică)	– opțional
– Terapie intensivă	(curs, practică)	1 lună
– Medicina muncii	(curs, practică)	– 1 lună

● Ultimii 3 ani: module specialități complementare, imunologie laborator și desăvârșire în specialitate:

– Imunologie fundamentală	(curs, laborator)	– 1 lună
– Bioetică	(curs, seminarii)	– 2 săptămâni
– Otorinolaringologie	(curs, practică)	– 3 luni
– Oftalmologie	(curs, practică)	– 2 săptămâni
– Dermatovenerologie	(curs, practică)	– 3 luni
– Pneumologie	(curs, practică)	– 3 luni
– Boli infecțioase	(curs, practică)	– 1 lună
– Reumatologie	(curs, practică)	– 2 luni
– Alergologie și Imunologie Clinică	(curs, practică: stagiu clinic, laborator)	– 22 luni

● Conform recomandărilor UEMS (Union of European Medical Specialists), durata programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică este de 5 ani. În primii doi ani de trunchi comun sunt incluse 6 luni de Pediatrie. Programul cuprinde 18 luni de pregătire în Medicină internă și specialități medicale. În ultimii trei ani se desfășoară perioade de pregătire de câte 3 luni în specialitățile complementare de Otorinolaringologie, Pneumologie și Dermatologie. Imunologia orientată spre activitatea de laborator de specialitate Imunologie Clinică este obligatorie în programul de pregătire, iar durata pregătirii în modulele de Alergologie și Imunologie Clinică este de 28 de luni, în conformitate cu cerințele de formare în specialitatea Alergologie și Imunologie Clinică ale UEMS.

AN	ANUL I		ANUL II				ANUL III						ANUL IV		ANUL V
MODUL	1	2	2	3	4	5	6	7	8	10	11	12	13	14	14

STRUCTURA PROGRAMULUI

Modulul 1, anul I și modulul 14, anii IV și V: Alergologie și Imunologie Clinică
Nr. ore curs/lecții conferință: 450 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică
Principii de bază și epidemiologie în alergologie și imunologie clinică (25%)

● Principii de bază ale răspunsurilor imunitare. Noțiuni de imunologie clinică (10%)
1. Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.
2. Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.
3. Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.
4. Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.
5. Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.
6. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.
7. Componentele și patologia sistemului complement.
8. Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.
9. Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.
10. Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.

● Imunogenetică și epidemiologie (5%)
11. Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.
12. Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.
13. Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.
14. Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficiențelor primare.
15. Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.

● Alergene (10%)
16. Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.
17. Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.
18. Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată), panalergene, caracteristici, relevanță clinică.
19. Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.
20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.
21. Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.
22. Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.
23. Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.
24. Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.
25. Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.

Alergologie (60%)

● Afecțiuni alergice și de hipersensibilitate (40%)
26. Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.
27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.
28. Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.
29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.
30. Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.
31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.
32. Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.
33. Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.
34. Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).
35. Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.
36. Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.
37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.
38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.
39. Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.
40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).
41. Urticaria pigmentosă ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
42. Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.
43. Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.
44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.
45. Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.
46. Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.
47. Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.
48. Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.
49. Dermatita de contact alergică ocupațională.
50. Alergia alimentară IgE – mediată și non-IgE – mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.
51. Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.
52. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.
53. Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.
54. Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.
55. Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).
56. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.
57. Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.
58. Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.
59. Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.
60. Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.
61. Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.
62. Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.
63. Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.
64. Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.
65. Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.

● Teste imunoalergologice de diagnostic in vivo și in vitro (10%)
66. Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.
67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene din seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).
68. Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.
69. Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.
70. Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.
71. Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.
72. Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.
73. Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
74. Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.
75. Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.

● Tratamente în alergologie (10%)
76. Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.
77. Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.
78. Imunoterapia alergenică administrată injectabil.
79. Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.
80. Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.
81. Antihistaminice în alergologie.
82. Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.
83. Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.84.
Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.
85. Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.

Imunologie clinică (15%)

● Imunodeficiențe primare și secundare
86. Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
87. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
88. Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
89. Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.

● Colagenoze și vasculite, granulomatoze
90. Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
91. Sindrom Sjogren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare
92. Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare
93. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
94. Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare
95. Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.

● Afecțiuni autoimune organ-specifice
96. Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
97. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.
98. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.

● Tratamente imunologice
99. Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.
100. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.

2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale și aptitudinilor practice necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie imunoalergică, anamnezei detaliate, inclusiv evaluarea alergenelor/factorilor trigger/agravanți sau de risc, coroborată cu evaluarea condițiilor particulare ale pacientului, investigațiile paraclinice, cu abordare particulară a activităților de laborator imunologie clinică, pentru stabilirea diagnosticului, aplicarea planului de tratament (profilactic, farmacoterapie, imunoterapie) adecvat pacientului cu patologii imunoalergice multiple, complexe sau cu complicații ale bolii de bază, precum și măsuri educaționale și monitorizare adecvată.

3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri, lecții conferință, serii de minicursuri sau prelegeri, corelate cu discuții bazate pe cazuri sau exerciții/scenarii clinice (modul 1 și 14), și a participat efectiv la manevre, proceduri și activități practice în clinica de alergologie și imunologie clinică și activități de laborator imunologie clinică, orientate în mod particular pe principii, indicații, metodologie și tehnici, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, participarea fiind ca observator/asistare pasivă, simulare educațională sau efectuare cu supraveghere atentă, după caz (modul 1) și efectuare ca operator cu supraveghere în grade diferite, după caz (modul 14), întotdeauna cu interpretare (modul 1 și 14), cu observația directă a aptitudinilor procedurale, a modului de implicare/efectuare/monitorizare a manevrelor și procedurilor de teste/provocări imunoalergologice, a recoltării de probe imunobiologice și aplicării planului farmacoterapeutic și/sau imunoterapeutic stabilit pentru pacient, cu obiective și mijloace bine definite, cu demonstrarea abilităților de comunicare prin prezentări de cazuri și referate (modul 1 și 14).

Baremul de proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice:
1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1800
2. Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare: 1400
3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1200
4. Teste cutanate alergologice patch: 800
5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 400
6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică: 120
7. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene: 10
8. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie: 400
9. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 500
10. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 400
11. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice: 40
12. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă: 400
13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici: 220
14. Teste alergologice cu alergene ocupaționale: 80
15. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri: 120
16. Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie: 220
17. Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic: 220
18. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 300
19. Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro: 120
20. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro: 60
21. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici: 120
22. Determinarea componentelor sistemului complement, inclusiv C1-INH: 320
23. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare: 300
24. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite: 300
25. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300
26. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 300
27. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare: 20
28. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 200
29. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 450
30. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 200
31. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 80
32. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma: 120
33. Determinări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 200
34. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1200
35. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1200
36. Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei: 500
37. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 500
38. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 300
39. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 60
40. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 20

Modulul 2, anul I și anul II: Medicină internă
Nr. ore curs/lecții conferință: 170 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică
2. Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar
3. Principii de diagnostic în medicina internă: diagnostic clinic, diagnostic de laborator și imagistic
4. Principii de farmacologie clinică în medicina internă, principiile antibioterapiei
5. Bronhopneumopatia obstructivă cronică
6. Astmul. Exacerbările severe ale astmului
7. Pneumoniile
8. Abcesul pulmonar
9. Fibrozele pulmonare
10. Cancerul bronhopulmonar
11. Sindromul de compresie mediastinală
12. Pleureziile
13. Valvulopatii
14. Endocardite infecțioase
15. Tulburările de ritm și de conducere ale inimii
16. Pericarditele
17. Miocarditele și cardiomiopatiile
18. Boala cardiacă ischemică
19. Sincopa
20. Șocul cardiogen și alte forme netraumatice de șoc
21. Bolile arterelor periferice
22. Bolile venelor
23. Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen
24. Cordul pulmonar cronic
25. Insuficiența cardiacă congestivă
26. Tromboembolismul pulmonar
27. Hipertensiunea arterială
28. Glomerulonefritele
29. Sindromul nefrotic
30. Nefropatii interstițială
31. Insuficiența renală acută
32. Insuficiența renală cronică
33. Pacientul hemodializat și transplantul renal
34. Boala de reflux gastroesofagian. Esofagite
35. Gastritele acute și cronice. Ulcerul gastric și duodenal
36. Sindrom de malabsorbție
37. Parazitoze intestinale
38. Enteropatia glutenică
39. Boala Crohn
40. Rectocolita hemoragică
41. Intestinul iritabil
42. Pancreatitele acute și cronice
43. Sindromul icteric
44. Colecistitele și litiaza biliară
45. Hepatitele cronice virale. Patologia hepatică indusă de alcool
46. Hepatite medicamentoase și autoimune
47. Cirozele hepatice. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică
48. Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic
49. Sindroame de malabsorbție
50. Abdomenul acut în practica de medicină internă
51. Anemiile
52. Leucemiile acute
53. Sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative cronice
54. Sindroame limfoproliferative cronice
55. Gamapatii monoclonale
56. Sindroamele hemoragipare
57. Sindroamele trombotice
58. Vasculite în practica de medicină internă
59. Colagenoze în practica de medicină internă
60. Diabetul zaharat
61. Dislipidemiile. Obezitatea
62. Urgențele metabolice
63. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor
64. Accidentele vasculare cerebrale
65. Diagnosticul imagistic în practica de medicină internă
66. Principii generale de ultrasonografie, radiodiagnostic, RMN
67. Abordarea pacientului cu febră în medicina internă
68. Abordarea pacientului cu limfadenopatie, splenomegalie în medicina internă
69. Abordarea pacientului cu reacții adverse medicamentoase în medicina internă

2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului adult cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.

3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de adulți/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:
1. Interpretări ECG: 160
2. Explorări radiologice (interpretare): 80
3. Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie), determinarea saturației arteriale a oxigenului: 120
4. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 160
5. Examinări ultrasonografice (asistare, interpretare): 80
6. Endoscopii digestive (asistare, interpretare): 20
7. Investigații funcționale gastroenterologice (asistare, interpretare): 5
8. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 160
9. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 160
10. Puncții venoase la adult, toracocenteze, paracenteze (efectuare supravegheată): 10

Modulul 3, anul II: Pediatrie
Nr. ore curs/lecții conferință: 100 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică

1. Alimentația sugarului și copilului mic, alimentația copilului sănătos și alergic, nutriția enterală și parenterală, formule de lapte adaptate și dietetice, abordare interdisciplinară a tulburărilor de creștere.
2. Malnutriția protein-energetică și proteică, deficiențele vitaminice la copil.
3. Stabilirea suspiciunii de boală genetică, principiile, indicațiile diagnosticului prenatal, screening-ul nou născutului pentru boli genetice, asistența multidisciplinară de durată.
4. Vaccinările în neonatologie și pediatrie.
5. Abordarea copilului cu reacții adverse de hipersensibilitate la medicamentoase.
6. Boala hemolitică neonatală.
7. Infecțiile tractului respirator superior, otita medie, mastoidita.
8. Bronșiolita acută, pneumonii acute bacteriene, bronhopneumonia, pleurezii, pneumotorax.
9. Corpi străini în căile respiratorii, pneumonii de inhalație, pneumoniile cronice, bronșiectazii.
10. Rinite alergice și nealergice, wheezing recurent, astm la copil.
11. Pneumonite de hipersensibilitate la copil
12. Fibroza chistică.
13. Hemosideroze, fibroze pulmonare la copil
14. Malformații congenitale de cord necianogene și cianogene.
15. Miocardite, cardiomiopatii, pericardite, endocardite.
16. Tulburări de ritm și conducere.
17. Hipertensiune arterială la copil.
18. Durerea toracică la copil și adolescent.
19. Alergii alimentare la copil, anafilaxia la copil.
20. Stomatite, glosite și cheilite la copil.
21. Dureri abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
22. Diaree acută și cronică, sindroame de malabsorbție la copil.
23. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil, intoleranța la lactoză și la gluten.
24. Hepatite în pediatrie, sindrom Reye.
25. Sindroame de hipertensiune portală.
26. Parazitoze intestinale la copil.
27. Infecții ale tractului urinar la copil.
28. Anemii carențiale, sindroame thalasemice, anemii hemolitice (de cauze imunologice și neimunologice) și alte anemii la copil
29. Neutropenii, defectele funcționale ale granulocitelor la copii
30. Sindroame hemoragice, purpure vasculare, trombocitopenii, trombocitopatii, tulburări de coagulare.
31. Sindrom hemolitic-uremic, purpura trombocitopenică trombotică.
32. Manifestări clinice ale cancerului la copil, principii și efecte adverse ale tratament antineoplazic.
33. Leucemiile și limfoamele la copil.
34. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil.
35. Hematuriile și proteinuriile copilului.
36. Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie.
37. Insuficiența renală cronică, dializa la copil.
38. Reumatismul articular acut.
39. Artritele cronice juvenile.
40. Colagenoze: lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.
41. Sindromul febril prelungit și febra de etiologie neprecizată. Sindroame autoinflamatoare.
42. Vasculite sistemice cu mecanism imunologic în pediatrie.
43. Imunodeficiențele primare la copil.
44. Imunodeficiențele dobândite în pediatrie.
45. Urticaria și angioedemul la copil.
46. Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică.
47. Insuficiența suprarenaliană. Hipocalcemiile și hipercalcemiile.
48. Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil.
49. Urgențe pediatrice majore, stopul cardiorespirator, resuscitarea cardiorespiratorie.
50. Înțepături/mușcături de insecte/artropode, intoxicații acute (inclusiv medicamentoase), șocul și insuficiența respiratorie acută, convulsiile, stările comatoase la copil.

2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a copilului cu patologie medicală, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.

3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau efectuare, după caz, cu interpretare; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri de copii/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz) este după cum urmează:
1. Anamneza pediatrică la copilul cu suspiciune de patologie imunoalergică: 50
2. Puncții venoase, determinarea saturației arteriale a oxigenului și a echilibrului acido-bazic și manevre de resuscitare a funcțiilor vitale: 50
3. Interpretări electrocardiograme la copil: 70
4. Explorări radiologice și ultrasonografice la copil (interpretare): 50
5. Endoscopii digestive, probe de digestie (interpretare): 24
6. Explorări funcționale respiratorii (PEF-metrie, spirometrie; asistare/efectuare, interpretare): 50
7. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 50
8. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil: 50
9. Provocări alimentare în pediatrie, recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentație: 50
10. Particularități ale farmacoterapiei la copilul cu patologie imunoalergică: 25

Modulul 4, anul II: Medicină de urgență sau Terapie Intensivă
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică1. Resuscitarea cardio-pulmonară în UPU/ATI, suportul vital de bază și avansat.
2. Tulburări de ritm, cardioversie electrică și chimică, urgențe metabolice și endocrine în UPU/ATI.
3. Anafilaxia severă, șocul și complicațiile sale, resuscitarea volemică în UPU/ATI.
4. Angioedemul cu localizare de gravitate, afecțiunile dermatologice severe în UPU/ATI.
5. Insuficiența respiratorie, tehnici de menținere a permeabilității căilor respiratorii în UPU/ATI.
6. Astmul acut sever, oxigenoterapia, tehnici de suport ventilator în UPU/ATI.
7. Anestezia la pacientul astmatici, pacientul cu alergii/hipersensibilități medicamentoase în UPU/ATI.
8. Urgențe pediatrice, hematooncologice, la pacientul cu imunodeficiență sau transplantat în UPU/ATI

2. Obiective educaționale.
Evaluarea pacientului în urgență medicală sau critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.

3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (asistare/training pe manechin, participare, după caz)
1. Abordarea pacientului cu boli alergice, respiratorii, cardiovasculare, dermatologice în UPU/ATI: 20
2. Intubația orotraheală, resuscitarea cardiopulmonară, defibrilare, cardioversie: 16
3. Instalarea de linii venoase periferice/centrale, traheostomie deschisă și percutană: 8
4. Investigații clinice și paraclinice, oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie la pacient în UPU/ATI: 20
5. Management al căilor respiratorii, acces venos periferic și central, diferențiere între pacientul stabil și instabil în UPU/ATI: 40

Modulul 5, anul II: Medicina muncii
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică

1. Bolile profesionale: definiție, elemente fundamentale privind etiologia, diagnosticul, tratamentul și profilaxia bolilor profesionale
2. Agenți etiologici în bolile profesionale produse prin mecanisme de hipersensibilitate
3. Expunerea ocupațională la alergene
4. Patologia ocupațională a aparatului respirator. Rinita și astmul profesional.
5. Alveolita alergică extrinsecă ocupațională. Bisinoza, plămânul fermierului, al crescătorilor de păsări și alte pneumonite de hipersensibilitate profesionale.
6. Boli dermatologice profesionale
7. Bolile infecțioase și parazitare ocupaționale
8. Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii.

2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.

Modulul 6, anul III: Imunologie fundamentală
Nr. ore curs/lecții conferință: 26 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual

1. Tematică

1. Organizarea sistemului limfoid. Organele limfoide primare și secundare: anatomie și funcție. Sisteme limfoide asociate mucoaselor și pielii.
2. Imunitatea mucoaselor, nonimunologică și imunologică. Traficul limfocitar și procesul de homing.
3. Mecanisme imunologice de apărare nespecifică (bariere/umorale/celulare). Mecanisme imunologice de apărare specifică (umorale/celulare).
4. Antigene: structură, epitopi, procesare și prezentare. Complexul major histocompatibilitate: structura moleculară și funcție.
5. Imunoglobuline: structură, funcție, sinteză, reglare, receptori, legare antigen. Imunogenetică. Celule implicate în răspunsurile imune: limfocite T și B, celule prezentatoare de antigen, celule efectoare. Mastocite, bazofile, eozinofile.
6. Imunitatea mediată prin celule T. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare. Imunitatea mediată prin celule B. Mecanisme de activare, interacțiuni receptor-ligand, transducția semnalului, funcții efectoare.
7. Citokine, chemokine și alte molecule imunomodulatoare: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare. Mediatori inflamatori: origine, structură, efecte, mecanisme de acțiune, metabolism și reglare.
8. Mecanisme de hipersensibilitate mediate IgE (reacții de fază precoce și tardivă), prin alți anticorpi (opsonizare, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă) sau prin complexe imune (proprietăți fizico-chimice și clearance).
9. Mecanisme de hipersensibilitate mediate celular (celule implicate, mecanisme efectoare) și altele (celule natural killer, celule killer activate de limfokine, bazofile activate).Imunoreglare: mecanisme de imunotoleranță, interacțiuni celulare, rețele idiotip.
10. Mecanisme în imunodeficiențe primare și secundare. Tehnici și metode de laborator avansate în diagnostic și monitorizare a imunodeficiențelor, noțiuni referitoare la registre de imunodeficiențe.
11. Mecanismele autoimunității. Evaluarea imunologică de laborator în afecțiuni autoimune. Mecanisme în colagenoze și vasculite
12. Imunologia tumorală: antigene tumorale, oncogene, mecanisme în imunologia cancerului. Noțiuni de imunotoxicologie și imunoterapie. Noțiuni de imunogenetică.
13. Imunologia transplantului: histocompatibilitate, alorecunoaștere, rolul compatibilității sistemului HLA privind rejetul de grefă, mecanisme și tipuri de rejet ale grefei, rolul evaluării imunologice în terapia imunosupresoare la pacientul transplantat. Noțiuni de activitate a laboratoarelor de histocompatibilitate, noțiuni referitoare la registre de transplant.

2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale de imunologie fundamentală necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie particulară legată de imunogenetică, imunodeficiențe, imunologia tumorală și cea a transplantului, stabilirii diagnosticului și evaluării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple complexe.

3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):
1. Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.
2. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.
3. Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.
4. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.

Modulul 7, anul III: Bioetică
Nr. ore curs/lecții conferință: 18 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Introducere în Bioetică: Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii, Definirea bioeticii, Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, Teorii și metode în bioetică.2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc).3. Relația medic-pacient: Valori ale relației medic-pacient, Paternalism versus autonomie, Modele ale relației medic-pacient, Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, Consimțământul informat pentru teste cu risc asumat în alergologie, Confidențialitatea în relația medic-pacient, Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.4. Greșeli și erori în practica medicală: Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.5. Probleme etice la începutul vieții: Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă.6. Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, Probleme etice în stările terminale, Tratamente inutile în practica medicală, Suicidul asistat, Îngrijirile paliative.7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane și imunologia transplantului: Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant.8. Probleme etice în genetică și genomică: Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral și cercetarea embrionului uman. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.9. Etica cercetării pe subiecți umani: Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor de bioetică necesare practicii mediate.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și noțiunile de la seminar, acestea din urmă fiind prezentate în continuare:1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică: Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice: Valoarea consimțământului informat în practica alergologică și imunologică. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic-pacient.4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri: Drepturile pacienților – reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis: Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.6. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete.7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete.

Modulul 8, anul III: Otorinolaringologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Anatomia, fiziologia și fiziopatologia rino-sinusală, a faringelui, laringelui și urechii.2. Metode de explorare rino-sinusală.3. Rinosinuzitele acute. Rinosinuzita cronică. Alergia rinosinusală. Complicațiile infecțiilor rinosinusale.4. Tumori benigne rinosinusale. Tumori maligne rinosinusale.5. Sindromul de apnee nocturnă.6. Algiile craniocervicofaciale.7. Metode de explorare a cavității bucale și a faringelui.8. Patologia inflamatorie faringiană.9. Patologia tumorală faringiană. Tumorile parafaringiene.10. Tulburările senzitive și motorii ale faringelui.11. Patologia inflamatorie a glandelor salivare.12. Patologia tumorală a glandelor salivare.13. Patologia inflamatorie și tumorală a cavității bucale.14. Metode de explorare laringiană.15. Laringitele acute și cronice. Insuficiența respiratorie acută de cauza laringiană.16. Tumorile benigne laringiene. Tumorile maligne laringiene.17. Sindroame paralitice laringiene și asociate. Adenopatia cervicală.18. Metode de explorare traheo-bronșice.19. Corpi străini traheo-bronșici. Patologia tumorală traheală.20. Metode de explorare a funcției auditive. Metode de explorare a funcției vestibulare.21. Afecțiunile urechii externe. Disfuncția tubară. Otitele medii acute. Otomastoidita acută. Mastoidita acută a nou-născutului și copilului. Otitele medii cronice. Otomastoidita cronică.22. Infecții specifice ale urechii. Otoscleroza. Sindroame vestibulare. Paralizia facială periferică. Tumorile urechii externe și urechii medii.23. Manifestări ale imunodeficiențelor primare și secundare în ORL.24. Urgențe în ORL. Farmacoterapia locală în ORL2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ORL, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Rinoscopia anterioară și posterioară; Endoscopia; Microscopia; Rinomanometrie: 962. Examene radiologice uzuale și CT în ORL: 483. Examene RMN, scintigrafice și angiografice în ORL: 244. Teste nazale de provocare, citologie nazală: 125. Laringoscopie indirectă, laringoscopie de contact, laringoscopie transnazală cu endoscop flexibil Traheo-bronhoscopie transnazală cu endoscop flexibil: 246. Laringoscopie directă, microlaringoscopie, traheoscopie rigidă, bronhoscopie (rigidă, flexibilă): 127. Examenul de laborator al secreției nazale, Teste olfactometrice. Testarea funcționalității ciliare: 128. Bucofaringoscopie, Nasofaringoscopia Hipofaringoscopie Esofagoscopie: 489. Evaluare endoscopică a cavității orale, faringelui și esofagului: 4810. Teste de salivație. Teste funcționale pentru disfagie. Evaluarea sindromului de apnee în somn: 611. Otoscopie, Teste de audiometrie: 1212. Farmacoterapia locală în ORL: 24

Modulul 9, anul III: Oftalmologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal2. Conjunctivitele3. Keratitele4. Patologia inflamatorie a sclerei și uveei5. Cataracte. Glaucoame6. Ochiul roșu și dureros7. Bolile imunologice de sistem cu complicații oculare8. Farmacoterapia locală oculară2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie oftalmologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1. Examenul polului anterior al ochiului: 102. Examenul pleoapelor și conjunctivei: 103. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 104. Examenul câmpului vizual. Examenul polului anterior al ochiului. Examenul biomicroscopic: 35. Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi: 26. Examenul tensiunii intraoculare, Gonioscopia. Exoftalmometrie: 3
Modulul 10, anul III: Dermatovenerologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Structura și imunologia pielii2. Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice3. Afecțiuni cutanate induse de ectoparaziți și alte artropode4. Urticaria5. Eczeme/dermatite6. Prurigo7. Vasculite cutanate8. Reacții cutanate postmedicamentoase9. Eritrodermii. Eritem polimorf. Eritem nodos10. Purpure în dermatologie11. Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)12. Afecțiuni cutanate buloase13. Limfoame și pseudo-limfoame cutanate14. Sarcomul Kaposi. Angiologie dermatologică15. Mastocitoze. Sarcoidoza16. Psoriazis. Parapsoriazis17. Lichen și reacții lichenoide18. Dermatoze prin agenți fizici19. Sindrom seboreic. Rozaceea20. Nevi melanocitari. Melanom malign. Carcinom bazocelular. Dermatoze paraneoplazice21. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, diabet zaharat)22. Manifestări cutaneo-mucoase în sifilis. Serodiagnosticul sifilisului23. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV și imunodeficiențe primare24. Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie dermatologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentului optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Teste pentru diagnosticul in vivo al dermatitelor, PUVA-terapie, tratamente topice cutanate: 482. Tehnica imunofluorescenței în dermatologie: 123. Citodiagnosticul Tzanck: 124. Examenul micologic în dermatologie: 105. Dermatoscopie, date semiologice dermatoscopice 126. Asistare efectuare biopsie cutanată: 67. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de lupus cutanat: 28. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de dermatită herpetiformă: 29. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de psoriazis și lichen plan: 410. Evaluare interpretare preparate histopatologice pentru diagnosticul de pemfigus: 211. Interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală: 1212. Teste serologice pentru diagnosticul sifilisului: 12

Modulul 11, anul III: Pneumologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 48 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Anatomia, fiziologia și răspunsurile imunitare ale aparatului respirator.2. Insuficiența respiratorie acută și cronică.3. Astmul nealergic, Astmul sever, Astmul eozinofilic.4. Astmul nealergic ocupațional.5. Pneumoconioza și boala legată de azbest.6. Bronhopneumopatia obstructivă cronică.7. Tabacologie, boli legate de fumat, consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat.8. Pneumonite de hipersensibilitate în pneumologie.9. Pneumopatii interstițiale, fibroze pulmonare difuze.10. Sarcoidoza.11. Pneumopatii cu eozinofilie.12. Infecții respiratorii acute.13. Bronșiectazii.14. Patologia micotică pulmonară.15. Parazitoze cu determinare pulmonară.16. Tuberculoza și infecția HIV/SIDA în pneumologie.17. Patologia respiratorie în imunodeficiențe.18. Tumori pulmonare, pleurale și mediastinale.19. Patologia mediastinală.20. Hipertensiunea arterială pulmonară.21. Edeme pulmonare. Patologia tromboembolică pulmonară.22. Sindromul apneei în somn.23. Patologia pleurală. Determinări pulmonare în colagenoze.24. Fibroza chistică. Dischinezia ciliară primară. Deficiența de alfa1-antitripsină2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie pneumologică, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală și/sau cercetare, după caz):1. Peak-flow-metrie: 1202. Spirometrie: 1003. Pletismografie: 204. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 105. Evaluarea gazelor sanguine și oximetria: 106. Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică): 207. Sputa indusă: 108. Lavajul bronho-alveolar: 109. Investigația imagistică în pneumologie: 4810. Testul tuberculinic: 511. Terapii inhalatorii, oxigenoterapia, suport ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP): 1012. Resuscitarea cardiopulmonară, intervenții/terapii endobronșice: 10
Modulul 12, anul III: Boli infecțioase
Nr. ore curs/lecții conferință: 16 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare.2. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase.3. Gastroenterite și enterocolite. Diareea infecțioasă. Particularități ale unor infecții în pediatrie și medicina de călătorie.4. Hepatite virale acute și cronice.5. Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.6. Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunodeficiență/imunosupresați.7. Particularități ale tratamentului antimicrobian la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie.8. Principii în terapia cu antibiotice și chimioterapice, antivirale, antifungice. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. Reacții adverse la tratamentul antimicrobian.2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie infecțioasă, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1. Recoltarea produse patologice (spută, secreții, sânge etc): 102. Hemocultura: 43. Urocultura, coprocultura: 104. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 305. Examen coproparazitologic, examen parazitologic cutanat: 156. Exsudat faringian, examen de spută: 107. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 308. Interpretarea de radiografii pulmonare în patologia infecțioasă: 20
Modulul 13, anul IV: Reumatologie
Nr. ore curs/lecții conferință: 28 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică1. Poliartrita reumatoidă a adultului2. Artrita juvenilă idiopatica și boala Still3. Spondiloartropatiile seronegative4. Lupusul eritematos sistemic5. Sclerodermia sistemică6. Fenomenul Raynaud7. Miopatiile inflamatoare8. Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate9. Fasciita enzinoficilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie10. Sindromul Sjögren11. Vasculitele sistemice12. Sindromul Behçet13. Reumatismul articular acut14. Boala artrozică periferică15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale16. Forme de reumatism abarticular17. Guta și alte artrite microcristaline18. Artrita psoriazică19. Artritele infecțioase și reactive20. Bolile ereditare ale țesutului conjunctiv21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale22. Osteoporoza și osteonecroza aseptică23. Manifestări reumatologice din boli endocrine24. Tratamentul antiinflamator nesteroidian în bolile reumatice. Profil de siguranță.25. Tratamentul cu glucocorticosteroizi în bolile reumatice. Profil de siguranță.26. Terapia biologică în bolile reumatice. Profil de siguranță.27. Medicamente modificatoare de boală (DMARDs) nonbiologice utilizate în Reumatologie: antimalaricele de sinteză, metotrexatul, leflunomida, D-penicilamina. Profil de siguranță.28. Alte DMARDs: ciclosporina, sulfasalazina, azatioprina, ciclofosfamida. Profil siguranță.2. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie reumatologică și colagenoze sau vasculite, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire)
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, metode, teste diagnostice, asistare în marea parte a cazurilor sau efectuare, după caz, și interpretare a testelor cu discuția examinărilor; demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de cazuri clinice/referate, și activitate de informare medicală):1. Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsurilor imunitare în reumatologie: 402. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 323. Examene radiologice în reumatologie: 404. Scintigrafii osoase: 85. Osteodensitometrii: 86. Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 6
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Scopul instruirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică este de a asigura rezidentului însușirea cunoștințelor teoretice adecvate și a procedurilor/manevrelor, tehnicilor/metodelor și activităților practice esențiale pentru practicarea specialității. Rezidentul va beneficia de instruire, atât la adult, cât și la copil sau adolescent, și trebuie să parcurgă module clinice/stagii clinice, atât pentru pacienții internați, cât și pentru cei din ambulatoriul integrat, precum și activitate orientată de laborator Imunologie Clinică în cadrul modulului de Alergologie și Imunologie Clinică și în cadrul modulului de imunologie fundamentală. La finalizarea programului de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică și promovarea examenului de specialitate, medicul specialist poate profesa cu roluri și competențe de expert medical, factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică va avea de atins obiectivele educaționale generale care îl fac apt pentru asigurarea unui diagnostic bazat pe evidențe, de calitate și asistență pentru pacienți cu afecțiuni alergice și pentru anumite afecțiuni cu componentă disimunitară, deseori în echipă terapeutică multidisciplinară, pentru consilierea pacienților și a comunității pentru prevenirea și reabilitarea bolilor alergice, comunicarea eficientă, cu înțelegere pentru pacienți și familiile acestora, comunicare constructivă și eficientă cu alți medici, inclusiv cu medicii de familie și alt personal medical, funcționarea ca membru în echipa de asistență medicală și coordonarea corespunzătoare a acesteia, după caz, contribuția la educația pacienților și familiilor acestora, realizarea aptitudinilor tehnice specifice necesare asistenței pacienților cu afecțiuni alergice, indicațiilor medicale complete și corecte, capabilitatea de a întreprinde propria evaluare, de a dezvolta o strategie personală de educație continuă și evaluarea critică a literaturii de specialitate, precum și aprecierea pertinentă a informațiilor în interesul pacientului. Pe durata programei de instruire în Alergologie și Imunologie Clinică, rezidentul trebuie să întreprindă o gamă largă de experiențe în practica clinică din domeniul manifestărilor acute și cronice ale boli din domeniul specialității. Această experiență dobândită va viza inclusiv prevenirea bolilor și reabilitarea pacienților. Rezidenții vor fi implicați în activitățile și programele educaționale ale serviciilor în care se instruiesc, precum și în activitățile curente și de cercetare ale acestora pentru a-și însuși aptitudinile pentru o viitoare activitate în acest domeniu. Rezidentul trebuie să-și asume responsabilități asistate și asigurate de către formator pe durata pregătirii în specialitate și să fie capabil să elaboreze decizii clinice independente la absolvire.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Scopul și obiectivele specifice detaliază cunoștințele, deprinderile și aptitudinile esențiale în instruirea medicului cu pregătire în alergologie și imunologie clinică în timpul rezidențiatului, pentru ca, după formarea în specialitate, să poată fi implicat ca profesionist, pentru suportul stării de sănătate, ca expert medical elaborator de decizii clinice, colaborator, comunicator, cu aptitudini de management și în educație profesională. Din punct de vedere profesional, rezidentul va înțelege și îndeplini obligațiile profesionale și legale, va înțelege și aplica principiile fundamentale ale eticii medicale, incluzând consimțământul informat, directive avansate, etica activității de cercetare, autonomia și drepturile pacienților și va înțelege natura relațiilor interpersonale profesionale și a conexiunilor dintre pacienți, colaboratori și studenți. Din punct de vedere al suportului stării de sănătate, va fi capabil să identifice factorii determinanți ai sănătății: biologici, psiho-sociali, de mediu și economici, să utilizeze aceste informații în planul de asistență medicală și profilaxie și să se asigure că pacientul are acces la serviciile corespunzătoare de asistență medicală și socială în managementul individual al pacienților, va fi capabil să identifice grupurile de pacienți cu risc de boli alergice și de complicații ale acestora și să aplice cunoștințele corespunzătoare legate de profilaxie, va fi apt să identifice problemele și oportunitățile pentru contribuția la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților alergici în cadrul comunității. Din punctul de vedere al expertului medical, elaborator de decizii clinice, medicul reprezintă un expert în aspectele diagnosticării și asistării bolilor alergice, este capabil să practice medicina bazată pe evidențe și cost-eficiență și să evite investigațiile cu risc crescut neasumat sau care nu sunt necesare pentru asistență. El va avea aptitudini tehnice specifice pentru diagnostic și terapie, și trebuie să demonstreze cunoștințe corespunzătoare, deprinderi și atitudini corespunzătoare. Ca și colaborator, medicul alergolog și imunolog clinician lucrează în echipă cu alte categorii de personal medical implicate în asistența pacienților și este esențial să colaboreze eficient cu echipa multidisciplinară, cu abordare interdisciplinară. El va demonstra capacitatea de a consulta alți medici sau alte categorii de personal medical și înțelege rolurile și contribuțiile acestora în asistența în echipa medicală multidisciplinară, contribuind eficient și constructiv la activitățile interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, pentru asigurarea celei mai bune asistențe medicale, medicul trebuie să stabilească relații de comunicare eficiente cu pacienții, familiile, alți medici și alte categorii de personal medical. Deprinderile de comunicare sunt esențiale pentru a obține anamneza detaliată și să transmită informații pacientului și familiei, stabilind o relație bazată pe încredere, înțelegere și compasiune. Rezidentul va demonstra capacitatea de a asculta cu atenție, a obține și sintetiza istoricul relevant de la pacienții și familiile acestora, de a demonstra empatie, înțelegere și confidențialitate, de a prezenta informații relevante concise, precise, clare, în scris și verbal, de a educa pacientul și familia cu privire la afecțiunea pacientului, factorii de risc și profilaxia și de a înțelege impactul unor factori, cum ar fi vârsta, genul, incapacitatea fizică și intelectuală, contextul etno-cultural și socio-economic al pacientului și de a evalua nivelul de complianță față de programul de profilaxie și terapeutic propus. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, rezidentul va demonstra aptitudini practice și de organizare a timpului, incluzând punctualitate, organizare-planificare, evaluarea priorităților și aptitudinilor de triere, înțelegerea particularităților asistenței medicale într-o gamă variată de locații, incluzând spitale, ambulatorii de specialitate, cabinete medicale sau asistență la domiciliu. Înțelegerea costului și a raportului cost-eficiență a programelor terapeutice și profilactice și abilitatea de a lua deciziile corespunzătoare bazate pe evidență a beneficiilor pacientului și populației tratate, înțelegerea programelor de management al calității și abilitatea dezvoltării programelor adecvate în ariile lor de responsabilitate și abilitatea utilizării tehnologiei informației ca instrument important în managementul optim al pacientului. Din punct de vedere al educației profesionale, medicul va întreprinde o permanentă monitorizare a calității profesionale în Alergologie și Imunologie Clinică și are responsabilitate pentru a se perfecționa prin programe de educație medicală continuă, efectuate individual sau în cadru organizat. Rezidentul va fi capabil să dezvolte și să utilizeze o strategie educațională continuă autodirecționată, să fie cunoscător și capabil să aplice principiile evaluării critice ale surselor de informare medicală, cunoscător și apt să aplice standardele bazate pe evidență ale asistenței bolilor alergice, să fie apt să înțeleagă importanța programelor învățământ și de cercetare în domeniul specialității.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Este de așteptat ca la finalizarea pregătirii în specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică, din punct de vedere profesional, medicul să ofere asistență medicală de cea mai bună calitate cu integritate, onestitate și compasiune, să manifeste comportament profesional corespunzător în relațiile personale și interpersonale, să practice medicina, pe bază de evidențe, în mod etic, în concordanță cu deontologia profesională, având rol cheie ca profesionist dedicat îmbunătățirii sănătății pacienților alergici și cu anumite afecțiuni cu disfuncție imunitară, fiind angajat la înalte standarde de calitate în practica clinică și conduita etică. Din punctul de vedere al suportului stării de sănătate, la finalul pregătirii medicul va avea un rol esențial în identificarea factorilor determinanți importanți pentru bolnavi, contribuția eficientă la îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților și comunității lor, recunoașterea și capacitatea de a răspunde la acele probleme unde suportul este necesar și susținerea promovării sănătății, exercitată individual sau prin organizații profesionale. Ca expert medical, elaborator de decizii clinice, medicul care a parcurs pregătirea în specialitate va demonstra abilități de diagnostic și terapeutice pentru asistarea etică și eficientă a pacientului, va accesa și aplica informațiile relevante pentru practica clinică, cu asigurarea asistenței medicale de calitate a pacientului, educației și a opiniilor legale. Ca și colaborator, se va consulta eficient cu alți medici și personal medical, aducând contribuție eficientă la alte activități interdisciplinare de echipă. Ca și comunicator, va trebui să asculte activ, să stabilească comunicare eficientă cu pacienți și familiile acestora, să obțină și să sintetizeze istoricul relevant de la pacienți, familiile și comunitățile acestora și să aducă informații adecvate pacienților familiilor acestora și echipei de asistență medicală. Din punct de vedere al aptitudinilor de management, va utiliza eficient resursele, punând în balanță asistența medicală a pacientului, nevoia de educație și resursele externe, va aloca cu discernământ resursele asistenței medicale, va lucra eficient și efectiv în organizarea asistenței medicale și va utiliza tehnologia informației pentru a optimiza asistența medicală. La finalul pregătirii, se va comporta managerial în procesul de luare a deciziilor, care implică colaboratori, resurse și atitudinile practice, va trebui să evalueze prioritățile și să execute sarcinile, să conlucreze eficient cu colegii și să ia decizii corespunzătoare în legătură cu direcționarea resurselor asistenței medicale. Din punct de vedere educațional, va fi capabil de implementarea și monitorizarea unei strategii educaționale personale continue, accesarea și evaluarea critică a surselor de informare medicală, facilitarea educației pacienților, a personalului medical și a altor categorii profesionale sanitare, cu diverse nivele de competență și de dezvoltarea cunoștințelor în domeniu.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea Alergologie și Imunologie ClinicăI. Proba scrisă – 10 subiecte din tematica de pregătire în modulele de Alergologie și Imunologie ClinicăII. Proba clinică – 1 caz clinic din tematica probei scriseIII. Proba practică – din baremul de manevre, tehnici și activități practice din modulele de Alergologie și Imunologie Clinică
TEMATICA pentru examenul de medic specialist
specialitatea ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
PROBA SCRISĂ:1. Noțiuni de bază referitoare la organizarea sistemul imunitar: organe limfoide, imunitate înnăscută și adaptativă, mecanisme de imunoreglare. Modificări imunologice în infecții (virale, bacteriene, fungice, protozoare) și biomarkeri cu rol diagnostic în infecții la pacienții cu imunodeficiențe sau sindrom de răspuns inflamator sistemic.2. Complexul major de histocompatibilitate. Rolul sistemul HLA și tipizarea HLA în imunologia transplantului și farmacogenetică.3. Celule prezentatoare de antigen și limfocite, markeri celulari, subseturi și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.4. Eozinofile, mastocite, neutrofile, markeri celulari și funcții, rol în imunopatologie și imunoterapie.5. Imunoglobuline, izotipuri și funcții, IgE și receptorii pentru IgE, rol în imunopatologie și imunoterapie. Anticorpi monoclonali în imunodiagnostic și imunoterapie.6. Mediatori inflamatori (histamina, triptaza, leucotriene etc), molecule de adeziune, citokine, rol în imunopatologie și imunoterapie.7. Componentele și patologia sistemului complement.8. Toleranța imunologică și autoimunitatea. Autoanticorpi în imunopatologie.9. Imunopatologia cancerului, biomarkeri tumorali, imunoterapia în cancer.10. Reacții de hipersensibilitate: clasificarea Gell-Coombs actualizată, mecanismele imunopatogenice ale reacțiilor de tip imediat și tardiv. Terminologia/nomenclatura revizuită și clasificarea bolilor alergice. Atopia. Alergia ca afecțiune sistemică, particularități ale răspunsurilor imune de organ.11. Genetica atopiei, dermatitei/eczemei atopice și alergiilor cutanate non-IgE mediate. Epidemiologia dermatitei atopice, dermatitei de contact alergice și urticariei. Epidemiologia alergiilor alimentare și la veninuri de insecte.12. Genetica astmului și alergiilor respiratorii. Epidemiologia rinitei alergice și astmului la nivel regional și mondial, date de sănătate publică, inclusiv prevalență, mortalitate și costuri în astm.13. Epigenetica și influența factorilor genetici și de mediu în afecțiunile alergice, ipoteze referitoare la creșterea incidenței și prevalenței bolilor alergice. Evoluția naturală a afecțiunilor atopice și alergice, date de prevenție primară și secundară a alergiilor.14. Imunogenetica imunodeficiențelor primare cu producție aberantă de IgE. Genetica angioedemului ereditar. Epidemiologia imunodeficientelor primare.15. Imunogenetica hipersensibilităților medicamentoase. Epidemiologia alergiilor la medicamente.16. Alergene și haptene: nomenclatură, clasificare, structură, caracteristici fizico-chimice și biologice. Identificarea și cuantificarea alergenelor. Noțiuni de alergologie moleculară.17. Surse de expunere la alergene, distribuția alergenelor în mediu, concentrații prag, tipuri de expunere (interior, exterior), relație cu simptomele. Factori care influențează alergenicitatea.18. Molecule alergenice, izoalergene, epitopi, alergene majore și minore. Componente alergenice native și alergene recombinante. Componente alergenice specifice și cu cross-reactivitate (reactivitate încrucișată). panalergene, caracteristici, relevanță clinică.19. Polenuri de arbori, graminee și buruieni ca surse vegetale de aeroalergene, taxonomie. Metode pentru determinarea alergenelor de exterior, noțiuni de aerobiologie.20. Aeroalergene de origine animală (acarieni, animale de companie, gândaci) și fungică. Metode pentru determinarea alergenelor de interior.21. Alergene din veninuri și salivă de insecte himenoptere sau alte artropode, cross-reactivități.22. Alergene alimentare (cu importanță clinică la adult sau copil), surse ascunse, cross-reactivități.23. Haptene de contact din seria de referință europeană. Haptene de contact ocupaționale.24. Alergene medicamentoase și din latex, cross-reactivități.25. Extracte/molecule alergenice naturale, modificate și recombinante pentru diagnostic și imunoterapie. Caracterizare și standardizare in vitro a extractelor alergenice din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice, metode de standardizare in vitro și in vivo pentru cuantificarea potenței alergenice.26. Rinite alergice intermitente și persistente. Sindromul rinită alergică și astm coexistent. Comorbidități asociate rinitei alergice.27. Rinosinuzite alergice. Polipoza nazală. Rinoadenoidită cronică/vegetații adenoide.28. Astmul alergic la adult și copil. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc). Astmul de efort. Fenotipuri și endotipuri de astm.29. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină/antiinflamatoare nesteroidiene neselective COX. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți.30 Astmul alergic ocupațional și alte alergii respiratorii ocupaționale.31. Aspergiloza bronhopulmonară alergică și alte afecțiuni cu hipereozinofilie în diagnosticul diferențial.32. Pneumonia eozinofilică acută și cronică, sindromul Löffler, diagnostic diferențial.33. Abordarea pacientului cu eozinofilie sanguină. Cauze de eozinofilie. Sindroame hipereozinofilice.34. Pneumonite de hipersensibilitate (alveolite alergice extrinseci).35. Sindrom de tuse cronică. Fibroza chistică și dischinezia ciliară primară, diagnostic diferențial.36. Conjunctivite alergice intermitente și persistente. Keratoconjunctivita vernală.37. Keratoconjunctivita atopică. Keratoconjunctivita sicca.38. Conjunctivita giganto-papilară. Blefaroconjunctivita alergică de contact.39. Urticaria spontană acută și cronică. Urticaria alergică, urticaria autoreactivă sau autoimună. Urticaria din parazitoze.40. Urticaria la factori fizici (dermografică, la rece, tardivă la presiune, solară etc) și alte fenotipuri de urticarie inductibilă (urticaria colinergică, aquagenică, de contact).41. Urticaria pigmentosa ca tip de mastocitoză cutanată; mastocitoza sistemică, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.42. Boala serului și sindroame de tip boala serului. Boli autoinflamatoare la copil și adult.43. Eritem fix medicamentos. Eritem polimorf și eritem nodos, diagnostic diferențial.44. Angioedemul fără urticarie asociată. Angioedemul histaminergic și bradikininergic.45. Dermatita/eczema atopică: etipatogenie, manifestări clinice.46. Dermatita/eczema atopică: diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și tratament.47. Dermatita de contact alergică indusă de metale, adezivi, rășini, aditivi cauciuc, medicamente, plante.48. Dermatita de contact alergică indusă de ingrediente din cosmetice, alergocosmetologie. Dermatita fotoalergică și fototoxică.49. Dermatita de contact alergică ocupațională.50. Alergia alimentară IgE-mediată și non-IgE-mediată la adult și copil. Sindromul de alergie orală/sindromul polen-alimente. cross-reactivități alergenice.51. Esofagite eozinofilice și gastro-enteropatii eozinofilice. Boala celiacă și dermatita herpetiformă.52. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice, alimente cu constituenți chimici vasoactivi. Sindroame controversate.53. Anafilaxia indusă de alimente cu sau fără cofactori asociați.54. Anafilaxia indusă de medicamente (farmacoterapie, imunoterapie). Anafilaxia indusă de extracte alergenice diagnostice și terapeutice.55. Anafilaxia indusă de înțepături de himenoptere (albine, viespi).56. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică. Alergia la latex și la lichid seminal.57. Hipersensibilități la venin, salivă sau corp de insecte/artropode. Alergia la alfa-gal.58. Alergii medicamentoase mediate IgE și non-IgE-mediate, reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate, manifestări clinice și paraclinice, diagnostic, noțiuni de farmacovigilență.59. Hipersensibilitatea la beta-lactamine și alte antibiotice sau chimioterapice. Reacții de hipersensibilitate la vaccinuri.60. Hipersensibilitatea la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice.61. Hipersensibilitatea la anestezice și miorelaxante, la plasmă și substituenți plasmatici. Anafilaxia perioperatorie.62. Hipersensibilitatea la substanțe de radiocontrast iodate și paramagnetice. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei.63. Hipersensibilitatea la antihipertensive, agenți fibrinolitici și anticoagulante.64. Hipersensibilitatea la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric.65. Hipersensibilitatea la antineoplazice, la insulină și antidiabetice orale.66. Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie.67. Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie (cu haptene dn seria de referință europeană și serii speciale, test patch pentru atopie).68. Test cutanat i.d. la ser autolog și teste la agenți fizici în urticarie.69. Teste de provocare in vivo în alergologie, indicații, contraindicații.70. Biomarkeri celulari și umorali în evaluarea in vitro a inflamația alergică eozinofilică.71. Determinările imunoglobulinelor serice ca metode de diagnostic in vitro în alergologie.72. Determinarea imunoglobulinelor IgE serice totale, metode, valoare diagnostică.73. Metode in vitro de imunoanaliză automată de tip singleplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.74. Metode in vitro de imunoanaliză de tip multialergen și multiplex pentru determinarea IgE specifice serice față de extracte, componente alergenice native și recombinante.75. Teste de activare a bazofilelor și de transformare limfocitară ca metode diagnostice in vitro.76. Profilaxia bolilor alergice și atopice. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate. Managementul și prevenția reacțiilor adverse medicamentoase de hipersensibilitate.77. Tratamentul urgențelor alergologice. Dispozitive de autoinjectare a adrenalinei și dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor.78. Imunoterapia alergenică administrată injectabil.79. Imunoterapia alergenică administrată noninjectabil.80. Imunoterapia cu anticorpi monoclonali anti-IgE, anti-citokine și alte terapii biologice pentru tratamentul cu fenotipare/endotipare a inflamației alergice. Tratamente imunomodulatoare nespecifice.81. Antihistaminice în alergologie.82. Antileucotriene și antidegranulante mastocitare în alergologie.83. Glucocorticosteroizi topici intranazali și inhalatori.84. Bronhodilatatoare beta(2)-adre, anticolinergice, teofiline.85. Glucocorticosteroizi topici cutanați/dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente pentru hidratare cutanată.86. Imunodeficiențe primare cu producție anormal crescută de IgE: sindrom hiper-IgE, sindrom Wiskott- Aldrich, sindrom Omenn, IPEX; alte imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, ale celulelor fagocitare și alte sindroame bine definite, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.87. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.88. Angioedemul ereditar și alte imunodeficiențe prin deficite ale sistemului complement, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.89. Imunodeficiențe secundare neasociate infecției HIV; sindromul de imunodeficiență dobândită: infecții oportuniste, imunodiagnostic, sindromul inflamator de reconstrucție imună și hipersensibilitatea la medicația antivirală antiretrovirală, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.90. Lupus eritematos sistemic, lupus indus medicamentos, sindrom anti-fosfolipidic, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.91. Sindrom Sjögren, boala mixtă a țesutului conjunctiv și sindroame overlap; artrita reumatoidă, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare92. Scleroza sistemică, polimiozita și dermatomiozita, autoanticorpi asociați, abordări interdisciplinare/multidisciplinare93. Granulomatoza eozinofilică cu poliangeită (sindrom Churg-Strauss) și alte vasculite ale vaselor mici asociate ANCA (granulomatoza cu poliangeită Wegener, poliangeita microscopică), abordări interdisciplinare/multidisciplinare.94. Vasculita crioglobulinemică și vasculita IgA (purpura Henoch-Schönlein), abordări interdisciplinare/multidisciplinare95. Vasculita urticariană hipocomplementemică, vasculite ale vaselor medii, sindrom Behçet, vasculite secundare, sarcoidoza, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.96. Endocrinopatii autoimune, tiroidita autoimună, boala Graves; sindroame poliglandulare autoimune; miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton, scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și neuropatii induse imunologic, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.97. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun; citopenii autoimune; hepatite autoimună, ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă, boala Crohn și colita ulceroasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.98. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune, sindromul Goodpasture, nefrite interstițiale acute prin hipersensibilitate medicamentoasă, abordări interdisciplinare/multidisciplinare.99. Glucocorticosteroizi sistemici și alte strategii terapeutice de modulare a expresiei genice, inhibitori de calcineurină, sirolimus/rapamicina și micofenolat mofetil, imunosupresive citotoxice și metode imunosupresive.100. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare. Imunoterapia cu citokine și anti-citokine, alți agenți imunomodulatori.
PROBA CLINICĂ: un caz clinic din tematica probei scrise
PROBA PRACTICĂ: din baremul de manevre, tehnici și activități practice
BAREMUL DE PROCEDURI/MANEVRE, TEHNICI/METODE ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE:1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu2. Teste cutanate alergologice prick, prick-prick la alergene alimentare3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog)4. Teste cutanate alergologice patch5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente6. Identificarea pe baza aspectelor morfologice a polenurilor și plantelor polenizatoare, a surselor de aeroalergene de origine animală sau fungică7. Teste chimice/imunochimice pentru determinarea expunerii la alergene/haptene8. Determinare debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEF) prin peak flow-metrie9. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie)10. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator11. Teste de provocare nazală/conjunctivală/bronșică, determinarea de biomarkeri celulari, umorali sau în aerul expirat ai inflamației alergice12. Teste de provocare alimentară și medicamentoasă13. Teste de provocare la efort, teste de provocare cu agenți fizici14. Teste alergologice cu alergene ocupaționale15. Imunoterapie alergenică, terapie cu anticorpi monoclonali, cu seruri/vaccinuri16. Utilizarea farmacoterapiei de urgență în alergologie17. Monitorizarea saturației oxigenului, a echilibrului acido-bazic18. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitățive19 Determinarea IgE specifice serice față de alergene native prin metode de imunoanaliză in vitro20. Determinarea IgE specifice față de alergene recombinante prin metode de imunoanaliză in vitro21. Determinarea anticorpilor IgG serici antigen-specifici22. Determinarea componentelor sistemului complement23. Teste screening de laborator pentru imunodeficiențe primare umorale și celulare24. Teste de laborator pentru investigarea imunodeficiențelor primare și teste screening de laborator pentru imunodeficiențele dobândite25. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor26. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante, teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor27. Teste imunologice screening utilizate pre-transplantare28. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali29. Determinări imunologice de markeri serologici virali30. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni31. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari32. Electroforeza proteinelor serice, imunoelectroforeza, imunograma33. Deteminări de subseturi ale celulelor imune, de mediatori celulari, de markeri serici ai inflamației: 20034. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică35. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică36. Exsudate faringiene și nazale, analiza sputei37. Uroculturi, coproculturi, examene coproparazitologice la pacienți cu patologie imuno-alergică38. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică39. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică40. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, are dobândite competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire. Medicul specialist are cunoștințe teoretice adecvate și deține aptitudini pentru proceduri/manevre, tehnici/metode și activități practice esențiale pentru practicarea specialității. Medicul specialist reprezintă un factor în luarea deciziilor clinice, comunicator, colaborator, cu aptitudini de management și de susținător al stării de sănătate, atât educațional, cât și profesional. Medicul specialist Alergologie și Imunologie Clinică profesează cu rol de expert medical prioritar în domeniul afecțiunilor alergice, conform competențelor care intră în standardul profesional, iar asistența de imunologie clinică se realizează întotdeauna în cadrul asistenței medicale multidisciplinare/interdisciplinare.2.2. Obligații
Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății.
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Onițiu-Gherman Nadia
Semnătura:
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ANATOMIE PATOLOGICĂ
ART. 1
Definiție
Școala de Specializare în Anatomie Patologică are scopul de formare a medicilor specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo cito -histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (cu ocazia efectuării necropsiei, și cu ocazia examinării macroscopice a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (frotiuri, amprente și puncțiile aspirative cu ac fin), histopatologic la parafina (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție – biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie) histopatologic la gheata (sau al secțiunilor prelevate intraoperator), imunohistochimic și eventual ultrastructural
ART. 2
Responsabilitatea pregătirii de specialitate
Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Catedrelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicina, recunoscute de Ministerul Sănătății Publice, sub conducerea unui profesor (sau conferențiar) universitar în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile Clinice de Anatomie Patologică și în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo -patolog cu experiență îndelungata (activitățile practice). Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singura dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare poate fi alt centru bine utilat din țară sau străinătate.
ART. 3
Durata pregătirii în specialitate
Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durata de pregătire de 4 ani și după promovarea unui examen final, scris și practic. Pe perioada celor 4 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregătire adecvată, teoretică și practica. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito – histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual de Microscopie electronică și de Biologie moleculară.
ART. 4
Caietele de stagiul ale rezidenților
Sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final.
Ele vor conține elemente care certifică participarea directă a rezidentului la următoarele activități:

● Necropsii: executare, diagnostic anatomo-patologic: ………… 200
● Diagnostice pe piese de biopsie: ………………………… 8000
● Diagnostice citopatologice………………………………. 8000
● Diagnostice intraoperatorii (biopsie extemporanee)………….. 200
ART. 5
Examenul final de Specialitate
Se organizează într -un singur loc pentru rezidenții unei singure generații, prin rotație în centrele care asigura pregătirea rezidenților, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr -o proba scrisă cu 20 de întrebări (4 ore), dintr-o tematică comunicată din timp (minim șase luni înainte de examen), o proba practică de necropsie (executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo -patologic) și doua probe practice de diagnostic histopatologic. Aceste probe vor consta: una din 5 preparate histopatologice de patologie netumorală, iar cealaltă din 5 preparate de patologie tumorală.
ART. 6
Structura cursurilor teoretice și a activității practice: conform practicilor din UE, apreciem activitățile teoretice la 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, în așa fel încât să ne încadrăm în cele 30 de ore de activitate săptămânală.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continua.
A. Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de genetica, biologie moleculară, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală.
Sectoare:
Genetică medicală
Biologie moleculară
Patologie moleculară
Statistică medicală
Bioetica
B. Aria diagnosticului anatomo -patologic: va asigura pregătirea de specialitate, începând cu cunoștințe ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheata, colorații uzuale și speciale etc), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronica. Toată activitatea de diagnostic histo – și citopatologic va avea la baza cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu cunoștințe teoretice de patologie generala, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologia speciala a diferitelor aparate și sisteme.
Sectoare:
Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic
Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic
Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic
Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescenta, microscopie electronică etc.
Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat;
Patologie specială: prin rotație, în următorii patru ani
C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil de corelații anatomo -clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicina Legala, Oncologie, ca specialități conexe.
Sectoare:
Patologie clinică și corelații anatomo -clinice
Medicina Legală
Oncologie
Neuropatologie
ART. 7
Repartizarea pe ani a activităților teoretice și practice

ANUL I	Număr de ore
Activități teoretice: 200 de ore
Genetică medicală	20
Biologie moleculară	20
Patologie moleculară	20
Statistică medicală	10
Bioetică	20
Histologie și citologie	50
Patologie generală	80
Activități practice: peste 1000 de ore
Tehnici de necropsie	3 luni
Tehnici de histo – și citopatologie	2 luni
Tehnici de citogenetică	2 luni
Tehnici de imunohistochimie	4 luni
Lucrări practice de bioetică	2 săpt.
Tehnici de microscopie electronică opțional	1 lună
Diagnosticul histopatologic al țesuturilor și organelor
Studiu individual
ANUL II
Activități teoretice: 200 de ore
Imunologie	40
Patologia ap.respirator	25
Patologia cardiovasculară	20
Patologia tubului digestiv	40
Patologie hepatică și pancreatică	35
Patologie pediatrică și fetopatologie	43
Activități practice: peste 1000 de ore
Necropsii
Stagiul de morfopatologie cardiovasculară	3 luni
Stagiul de morfopatologie respiratorie	3 luni
Stagiul de morfopatologie hepato-digestivă	4 luni
Necropsii pediatrice/Patologie pediatrică	2 luni
Diagnostice citopatologice
Participare la ședințe anatomo-clinice
Studiu individual
ANUL III
Activități teoretice: 200 de ore
Patologia ap.hematoformator, sistem limfoid	40
Nefropatologie	26
Uropatologie și patologia ap.genital masc	30
Dermatopatologie	40
Patologie O.R.L	12
Patologie oftalmologică	25
Medicina Legala	12
Activități practice: peste 1000 ore
Necropsii
Stagiul de hemato – și imunopatologie	3 luni
Nefropatologie și patologie urogenitală masculină	3 luni
Stagiul de dermatopatologie	3 luni
Stagiul de patologie o.r.l	1 lună
Stagiul de oftalmopatologie	1 lună
Stagiul de medicina legala	1 lună
Diagnostice în examen extemporaneu
Participare la ședințe anatomo-clinice
Studiu individual
ANUL IV
Activități teoretice: 200 de ore
Patologia aparatului endocrin	15
Neuropatologie	20
Patologia aparatului genital feminin	60
Patologia osteoarticulară	12
Patologia tumorală a țesuturilor moi	10
Patologie oncologică	40
Activități practice: peste 1000 de ore
Patologia aparatului endocrin	1 luna
Stagiul de neuropatologie	1 luna
Patologia aparatului genital feminin	6 luni
Stagiul de patologie osteoarticulară	1 luna
Patologie oncologică	3 luni
Diagnostice cito – și histopatologice cu accent pe patologiile învățate
Diagnostice în examen extemporaneu
Participare la ședințe anatomo-clinice
Studiu individual

Stagiile de anul I – se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic.1.1 STRUCTURA STAGIILOR1.1.1 Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
Anul I (obligatoriu în același serviciu, înalt specializat)1.1.2 Patologia generala legată de tehnici de macroscopie și microscopie se vor desfășura pe o perioada de șase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt
Anul II, Anul III, Anul IV (prin rotație)1.2 Stagiul de patologie hepato – digestivă 4 luni1.3 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 3 luni1.4 Patologia ap.genital feminin 6 luni1.5 Dermatopatologie 3 luni1.6 Patologia ap. endocrin 1 lună1.7 Patologie osteoarticulară 1 lună1.8 Neuropatologie 1 lună1.9 Patologie pediatrică (și necropsii pediatrice) 2 luni1.10 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni1.11 Stagiul de oftalmopatologie 1 lună1.12 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni1.13 Medicina legală 1 lună1.14 Patologie oncologică 3 luni1.15 Patologie O.R.L. 1 lună
STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ
Tematica lecțiilor conferință
Patologie generală (Anul I)
PATOLOGIA CELULARĂ
Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.
INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ
Generalități despre procesul inflamator.
Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.
Inflamația cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.
Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.
PROCESUL DE VINDECARE
Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.
IMUNOPATOLOGIA
Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjogren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza.
BOLI GENETICE
Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2.
MODIFICĂRI HEMODINAMICE
Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul – tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc.
NEOPLAZIA
Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea și stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.
MORFOLOGIA ȘI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ȚESUTURILOR MOI
Bolile nonneoplazice ale pielii,tumorile nonmelanocitare ale pielii,leziuni melanocitare tumorile de părți moi.
MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE
Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze. Patologie specială
PATOLOGIA VASCULARĂ
Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.
Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.
Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.
PATOLOGIA CARDIACĂ
Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.
Patologia pericardului: lichide patologice pericardice.
Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă.
PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite.
Sindromul de detresă respiratorie la adult și copil.
Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.
Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.
Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.
Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.
Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.
Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhioloalveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.
Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epansamentelor.
PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV
Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.
Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal. Tumorile benigne și maligne.
Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.
Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.
PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN
Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.
Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și a căilor biliare extra-hepatice.
Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.
PATOLOGIA APARATULUI URINAR
Anomalii congenitale.
Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.
Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine. Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale.
Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale.
Morfopatologia vezicii urinare și a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne.
PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID
Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.
Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.
Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.
Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN
Malformații, orhiepididimite acute și cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară și tumorile prostatei.
PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginala, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne și maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.
PATOLOGIA GLANDEI MAMARE
Tulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreție și puncție aspirativ. Inflamații. Mastopatia fibrochistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.
PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN
Patologia glandei hipofize: adenoame.
Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.
Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.
Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. WaterhouseFriderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.
Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.
Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.
DERMATOPATOLOGIA
Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne și maligne ale pielii.
Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne și maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.
PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC
Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.
PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC
Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuromusculare: miastenia gravis.
PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ȘI CENTRAL
Polineuropatii infecțioase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici.
Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro-vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂȚII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

A. Efectuarea necropsiei: 200
B. Diagnostic histopatologic: 80001. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 80002. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 1003. Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 804. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 1005. Prelucrare tehnică (colorații speciale și imunohistochimie): 3006. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 3007. Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 15008. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 5009. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 30010. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 45011. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 10012. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 80013. Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 15014. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 10015. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 100016. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 80017. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10018. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 50019. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10020. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 10021. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 20022. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900
C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 80001. Frotiuri cervicovaginale: 60002. Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 10003. Frotiuri puncție cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000
MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
ANATOMIE PATOLOGICĂ
4 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI – CONFERINȚĂ
STRUCTURA STAGIILOR
Anul I
1.1.1 Etapa de angajare (2 săptămâni)
Anatomie patologică generală, principii și tehnici
1.1.2 Patologie generală, tehnici de macro- și microscopie 6 luni
1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni
1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni
1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt
1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt
Anul II1.2 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni1.3 Stagiul de morfopatologie hepato – digestivă 4 luni1.4 Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 2 luni
Anul III1.5 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni1.6 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 3 luni1.7 Patologie ORL 1 lună1.8 Dermatopatologie 3 luni1.9 Oftalmopatologie 1 lună1.12 Stagiul de medicină legală 1 lună
Anul IV1.10 Patologia ap. endocrin 1 lună1.11 Stagiul de patologie osteoarticulară 1 lună1.13 Patologia ap. genital feminin 6 luni1.14 Stagiul în patologie oncologică 3 luni1.15 Stagiul în neuropatologie 1 lună
––
Curriculum de pregătire în specialitatea anatomie patologică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Structura modulelor și stagiilor de specialitate
DEFINIȚIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ.
DURATA: 5 ani
PREGĂTIRE TEORETICĂ
200 de ore/an
Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor.
Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic.
Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Tematica modulelor1. Baze fundamentale ale anesteziei.2. Anestezie generală. (tehnici)3. Anestezie locoregională. (tehnici)4. Funcția respiratorie și anestezia.5. Funcția cardiovasculară și anestezia.6. Sistemul nervos și anestezia.7. Tulburările metabolice și anestezia.8. Funcția renală și anestezia.9. Hemostaza și transfuzie.10. Anestezie în chirurgia generală.11. Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.12. Anestezie în obstetrică.13. Anestezie pediatrică.14. Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.15. Medicina de urgență și toxicologie.16. Terapie intensivă în traumatologie.17. Terapie intensivă cardiovasculară.18. Terapie intensivă respiratorie.19. Terapie intensivă neurologică.20. Terapie intensivă metabolică și nutriție.21. Terapie intensivă digestivă.22. Terapie intensivă și patologia infecțioasă.23. Terapie intensivă renală.24. Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.25. Tulburări multisistemice la bolnavii critici.26. Evaluarea și etica.27. Organizare, drepturi și responsabilități.
PREGĂTIRE PRACTICĂ
Stagii
Anestezie 3 ani (36 luni)
30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere

Anestezie în chirurgia generală	● 12 luni (200 ore curs)
Anestezie chirurgie ortopedică	● 3 luni (50 ore curs)
Anestezie chirurgie urologică	● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în obstetrică-ginecologie	● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgie cardiacă	● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgia vasculară	● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgie toracică	● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în neurochirurgie	● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie	● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie în chirurgie ambulatorie	● 2 luni (40 ore curs)
Anestezie pediatrică	● 2 ½ luni (50 ore curs)
Terapia durerii	● 2 luni (40 ore curs)
Bioetică	● 2 Săpt. (20 ore curs)

Terapie intensivă – 2 ani (24 luni) în clinici universitare

Terapie intensivă polivalentă – Chirurgicală – Medicală (diabet, intoxicații acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie) * Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică	● 18 luni (150 ore) (150 ore)
Terapie intensivă traumatologică	● 3 luni (50 ore)
Unitate primiri urgențe	● 3 luni (50 ore)

Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.

Cardiologie și boli vasculare
Endocrinologie și boli metabolice
Gastroenterologie și hepatologie
Hematologie
Medicină internă
Nefrologie

Neurologie
Oncologie
Pediatrie
Pneumologie
Chirurgie

Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Tematica modulelor – lecțiilor conferință
MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI
(fiziologie, farmacologie și fizică aplicată)

Fiziologie– somnul și anestezia– termoreglarea– joncțiunea neuromusculară– sistemul nervos autonom
Farmacologie– noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni)– mecanismul de acțiune al anestezicelor– substanțe
● anestezice intravenoase
● sedative, hipnotice, psihotrope
● cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante)
● anestezicele volatile și gazoase– mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii– absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii– efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii– metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii– farmacologia protoxidului de azot– anestezicele volatile halogenate
● substanțe cu acțiune relaxantă– farmacologia curarelor non-deporalizante– farmacologia curarelor deporalizante– antagoniști– monitorizarea funcției neuromusculare– droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculare
Durere-analgezie
● Fiziopatologia durerii
● Opiacee
● Alte analgetice
● Anestezice locale
Mecanismul de acțiune al anestezicelor locale
Farmacologia comparată a anestezicelor locale
Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională
Agenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională
Fizica
● Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalație
I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici)
Evaluarea preoperatorie– Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale)– Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).– Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.– Evaluarea riscului operator și anestezic.– Riscul alergic.– Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații).

Probleme generale– Intubația traheală (tehnica, complicații)– Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)– Respiratoare utilizate în anestezie– Abordul venos în anestezie– Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu)– Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice)– Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei– Terapie lichidiană perioperatorie– Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei
● monitorizarea de rutină
● monitorizarea profunzimii anesteziei
● monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici
● monitorizarea ventilației
● monitorizare cardio-vasculară
● monitorizarea funcției renale
● monitorizarea temperaturii
● monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare)– Securitatea electrică în sala de operație– Fișa de anestezie– Informatizarea în anestezie– Incidentele și accidentele anesteziei generale– Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzire

Perioada postanestezică imediată
– Salonul de trezire/postoperator (organizare)– Monitorizare– Complicații– Aspecte medico-legale– Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare)

MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE/ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ
Tehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații)
● Noțiuni de anatomie– sistem nervos periferic– coloana vertebrală
● Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact
● Anestezia regională intravenoasă
● Blocajele de nervi periferici
● Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural
● Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)
● Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională
● Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice)

Terapia durerii
● Evaluarea durerii acute postoperatorii
● Terapia durerii acute postoperatorii
● Terapia durerii cronice

MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia aparatului respirator
Testele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice.
Fiziopatologie– hipoxia– hiperoxia normobară– hipocapnia – hipercapnia– efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgical
Patologia respiratorie– insuficiența respiratorie acută– ALI (injuria pulmonară acută)– ARDS (pulmon de șoc)– insuficiența respiratorie cronică– boala astmatică – status astmaticus– arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum– pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric– infecțiile bronhopulmonare– obstrucția căilor aeriene superioare– embolia pulmonară– epanșamentele pleurale

Terapie respiratorie– menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia)– oxigenoterapia normobară și hiperbară– terapia respiratorie adjuvantă– tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație)– tehnici de „înțărcare”– oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO2
Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie)– anestezia la astmatic– anestezia la obez– anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronică
Anestezia în chirurgia toracică– anestezia pentru toracoscopie– anestezia în chirurgia esofagului

MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular– circulația coronariană
Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)
Fiziopatologie– efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială)– recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale
Farmacologie cardiovasculară
● Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive
● Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice
Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară
● Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie
● Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere
● Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea și stenoza mitrală, regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală)
● Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă
● Anestezia la bolnav hipertensiv
● Anestezia la bolnav în șoc
Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)
Anestezia în chirurgia cardiacă
● Anestezia pentru înlocuiri valvulare
● Anestezia pentru pontaje coronariene
● Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie
● Anestezia pentru pericardite
Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)
● Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și/sau cord pulmonar cronic
Embolia pulmonară (diagnostic, tratament)
Tehnici speciale
● Circulație extracoporeală
● Hipotensiune controlată
● Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară)

MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIA
Anatomie și fiziologie nervoasă
● Organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
● Circulația cerebrală
● Metabolismul cerebral
Metode de diagnostic în neurologie
● Examenul clinic neurologic
● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
Fiziopatologie
● Edemul cerebral
● Stările de comă
● Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale)
● Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebrale
Monitorizarea funcției sistemului nervos central
Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe
Anestezia în neurochirurgie
● Chirurgia intracraniană supratentorială
● Chirurgia fosei posterioare
● Chirurgia anevrismelor cerebrale
● Chirurgia coloanei vertebrale
Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii

MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIA
Fiziologia și fiziopatologia termoreglării
● hipotermia indusă și accidentală
● hipertermia malignă
● șocul caloric
Echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologic
Anestezia la bolnavul diabetic
● Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia)
Anestezia în chirurgia tiroidiană
Anestezia în chirurgia paratiroidiană
Anestezia în chirurgia suprarenalei
● Feocromocitomul
Anestezia în chirurgia hipofizei
● Tulburările funcției hipofizare

MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIA
Anatomia și fiziologia rinichiului
Fiziopatologia insuficienței renale acute și cronice
● Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală
● Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)
Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronică
Anestezia și terapia intensivă în transplantul renal
Anestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică

MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE
Hemostaza
● Coagularea și fibrinoliza fiziologică
● Tulburările congenitale de hemostază
● Coagularea intravasculară diseminată
● Prevenirea trombozelor
Transfuzia
● Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)
● Sângele integral (recoltare, conservare)
● Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații)
● Transfuzia de sânge și fracțiuni
● Transfuzia masivă
● Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni
● Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei
● Metode de transfuzie autologă
Anestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)

MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ
Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect)
● Complicații postoperatorii, incluzând fistule, infecția plăgii, eviscerația
● Ocluzia intestinală
● Anestezia pentru endoscopia digestivă
● Anestezia pentru chirurgia laparoscopică
● Anestezie pentru explorări în afara blocului operator
● Anestezie pentru radiologie intervențională
Anestezia în chirurgia hepato-biliară
● Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice
● Anestezia la bolnavi cu suferință hepatică
● Anestezia pentru chirurgia căilor biliare
● Anestezia în chirurgia hepatică
● Transplantul hepatic
● Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord)
Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică și nonprotetică)
Anestezia în chirurgia plastică
● Reimplantări de membre
Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)
Anestezia ambulatorie
Anestezia la bătrâni

MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIE
Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER)
● Laringectomie
● Chirurgie cu laser
● Endoscopie
● Chirurgia urechii medii
● Amigdalectomie, adenoidectomie
Anestezia în chirurgia oftalmologică
● Locoregională
● Anestezie pentru globul ocular
● Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom și strabism
Anestezia în chirurgia maxilo-facială

MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ
Modificările fiziologice din timpul sarcinii
● Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul nașterii
● Căile durerii
Fiziopatologie
● Transferul placentar al drogurilor anestezice
● Efectele substanțelor anestezice asupra mamei și fătului
● Suferința fetală acută și cronică
● Sarcina cu risc mare
● Eclampsia și preeclampsia
Analgezia obstetricală
Anestezia pentru expulzie
Anestezia pentru cezariană
Anestezia în urgențele obstetricale
Anestezia pentru operații în timpul sarcinii
Reanimarea nou-născutului

MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ
Particularitățile fiziologice ale nou-născutului și sugarului
Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică
Generalități referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie
● Evaluare și pregătire preoperatorie
● Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale
● Anestezie generală (circuite, intubație, anestezice)
● Anestezie regională (tehnici, substanțe)
● Abordul venos
● Echilibrul hidroelectrolitic
● Transfuzia în anestezia pediatrică
● Supravegherea copilului în timpul anesteziei
● Incidente și accidente perianestezice
Anestezie specifică
● Amigdalectomie și adenoidectomie
● Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator
● Copilul cu malformații congenitale cardiace
● Urgențele în anestezia pediatrică:– urgențe chirurgicale– omfalocel, laparoschizis– hernia diafragmatică– atrezia de esofag, ocluzia neonatală– invaginația intestinală acută– stenoza pilorică– torsiunea de testicul– apendicectomie– traumatologie:– arsuri– politraumatisme
Analgezie postoperatorie

MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂ
Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubație, ventilație)
Patologie pediatrică– insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului– adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină– oprirea cardiorespiratorie– moartea subită la nou-născut– traumatismele copilului– deshidratarea acută a nou născutului– insuficiența renală acută a nou-născutului– sindromul hemolitic uremic– corpi străini în căile aeriene– patologia farino-laringiană– convulsiile– purpura– tulburări de hemostază– intoxicațiile acute
Urgențe obstetricale– sarcina toxică– hemoragii obstetricale– embolia cu lichid amniotic– sindromul HELLP– mola hidatiformă– placenta praevia– cardiomiopatia peripartum

MODULUL 15. MEDICINA DE URGENȚĂ ȘI TOXICOLOGIE
Organizarea unui sistem de medicină de urgență
Probleme medico-legale ale urgențelor
Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă
Tehnici folosite în medicina de urgență
● mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc)– analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat
● evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului
● resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support)
● tehnici de resuscitare volemică
● tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială
● tehnici de monitorizare
Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support)
Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meninge
Urgențe hipertensive
Sindroame coronariene acute
Convulsii
Durerea și analgezia în mediu extraspitalicesc
Intoxicații
● conduita generală în intoxicații
● medicamentoase– supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)
● toxicomanii
● produse industriale și domestice– substanțe caustice
● gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)
● mușcătura de șarpe
Leziuni datorate temperaturii
a. Hipertermia, șocul termic
b. Hipotermia, degerăturile
Accidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea)
Răul de altitudine
Răul de decompresie
Accesul palustru grav
Îngrijirea pielii și a rănilor
Terorismul biologic și chimic

MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE
● Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital)
● Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism
● Imagistica la politraumatizați
● Traumatisme craniocerebrale
● Traumatisme medulare
● Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante
● Traumatisme abdominale
● Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile
● Leziuni prin strivire
● Embolia grăsoasă
● Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore)

MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ
Fiziologie
Evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice
● determinanții debitului cardiac
● reglarea presiunii arteriale
● principiile transportului și utilizării oxigenului
● efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie
Tehnici
● principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate
● monitorizarea hemodinamică non-invazivă
● ecocardiografie
● complicațiile angioplastiei
● monitorizarea hemodinamică invazivă
a. principiile de funcționare a transductorilor
b. întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustarea
c. tehnici de afișare
d. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilor
Patologie cardiovasculară
● șocul și complicațiile sale
● insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală
● infarctul miocardic și complicațiile sale
● aritmiile și tulburările de conducere
● indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker
● disecția de aortă
● ruptura anevrismului de aortă
● embolia pulmonară – aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism
● edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen
● tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute
● valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața
● afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă
● complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei
● hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar
● bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală
Terapie specifică cardiovasculară
● tratamentul vasoactiv și inotrop
● terapia trombolitică și anticoagulantă
● antianginoase
● antiaritmice
● soluții de umplere volemică
● managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare
● managementul urgențelor hipertensive
● metode de asistență ventriculară

MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE
Fiziologie
● reglarea ventilației
● mecanica ventilatorie
● fiziologia mușchilor respiratori
● schimburile gazoase
● variațiile capniei
Tehnici
● menținerea permeabilității căilor respiratorii
a. managementul de urgență al căilor respiratorii
b. intubația endo-traheală
c. traheostomia, deschisă și percutană
d. intubația prelungită vs. traheostomie
● ventilația mecanică
a. ventilație mecanică în presiune și volum
b. presiune pozitivă end-expiratorie
c. indicațiile ventilației mecanice
d. moduri de ventilație– ventilație intermitent obligatorie– presiune continuă pozitivă– ventilație cu raport inversat– ventilație cu suport presional– ventilație cu suport de volum– ventilație cu presiune negativă– ventilația pulmonară diferențială– ventilația non-invazivă cu control presional– ventilația pe un plămân– ventilație cu frecvență înaltă
e. barotrauma și volutrauma
f. criteriile de detubare și tehnici de sevrare
g. oxigenarea extracorporeală
h. hipercapnia permisivăi. ventilație cu lichid
j. terapie cu surfactant pulmonar
● oxigenoterapia
● oxigenarea hiperbară
● drenajul pleural
● imagistica toraco-pulmonară
● monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spațiu mort/volum curent, complianța, rezistența, capnografie)
Patologie
● insuficiența respiratorie acută
a. insuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acută
b. insuficiența respiratorie hipercapnică
c. insuficiența respiratorie cronică acutizată
● statusul astmatic
● inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii
● aspirația
● complicații respiratorii postoperatorii
● traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)
● infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita
● obstrucția căilor respiratorii superioare
● fistule bronhopleurale
● polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari
● chilotoraxul
● hemoragia pulmonară și hemoptizia
● afecțiuni pleurale– Empiemul– Efuziunea pleurală– Pneumotoraxul– Hemotoraxul
Terapie
● oxid nitric și prostaglandine
● bronhodilatatoare
● analeptice respiratorii
● fluidificante bronșice
● kinesiterapia
● aerosoloterapie
● terapia pozițională (decubit ventral, terapia rotațională)

MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ
Fiziologie
● organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central
● circulația cerebrală
● metabolismul cerebral
Tehnici
● Examenul clinic neurologic
● Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)
● Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)
● Diagnosticul morții cerebrale
● Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistent
Patologie
● Edemul cerebral
● Stările de agitație acută
● Stările de comă– Metabolică– Traumatică– Infecțioasă– Leziuni de substanță cerebrală– Vasculară-anoxică și ischemică– Indusă medicamentos
Evaluarea și prognosticul
● Hidrocefalia – funcționalitatea și disfuncția șuntului
● Statusul epilpetic
● Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)
● Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice– Subarahnoidiană– Intracerebrală– Epidurală– Altele (subdurală)
● Traumatisme cerebrale
● Traumatisme medulare
● Leziunea axonală
● Hipotermia accidentală
● Șocul caloric
● Hipertermia malignă
● Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic
● Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie– poliradiculonevritele– scleroza laterală amiotrofică– miastenia gravis– miopatiile (Duchenne etc.)
● Probleme psihiatrice la bolnavul critic
● Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical
Terapie
● Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neurochirurgicale
● Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene
● Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial
● Blocarea neuro-musculară: utilizare, monitorizare și complicații
● Sedarea în reanimare

MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE
Fiziologie
● Metabolismul apei și electroliților
● Echilibrul acido-bazic
● Reglarea glicemiei
● Necesarul nutrițional
● Termoreglarea
Tehnici
● Monitorizarea hidroelectrolitică și acido-bazică
● Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă)
Patologie
● Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)
● Tulburări acido-bazice
● Diabetul zaharat– coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică– hipoglicemia
● Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul „sick euthyroid”)
● Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară)
● Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic
● Feocromocitomul
● Insulinomul
● Tulburări metabolice moștenite
Terapie
● Terapie volemică
● Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acido-bazice
● Managementul glicemiei
● Suportul nutrițional
a. Enteral și parenteral
b. Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectă
c. Imunonutriția și formule speciale

MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ
Fiziologia
● Fiziologia tubului digestiv
● Fiziologie hepatică
Tehnici
● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
● Explorarea abdominală în reanimare
Patologie
● Hemoragiile digestive superioare
● Hemoragiile digestive inferioare
● Insuficiența hepatică acută fulminantă
● Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică
● Colecistita nelitiazică
● Ocluzia intestinală
● Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv (Oligvie)
● Colite acute grave
● Icterul
● Afecțiuni inflamatorii acute intestinale
● Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric
● Perforațiile acute ale tractului digestiv
● Ruptura de esofag
● Peritonitele postoperatorii
● Pancreatita acută cu șoc
● Fistulele digestive externe postoperatorii
● Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv)
Terapie
● Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică
● Managementul perioperator al pacientului chirurgical
● Profilaxia ulcerului de stress
● Modificatori ai tranzitului intestinal
● Transplantul hepatic
● MARS

MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ
Evaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivă
Diagnosticul de infecție
Diagnosticul de sepsis
Clasificarea infecțiilor
Infecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivă
Controlul infecțiilor în spital și în terapie intensivă
Riscul infecțios al personalului medical
Mecanismele rezistenței la antibiotice
Patologie
● Celulita și gangrena gazoasă
● Tetanos
● Infecții fungice
● Mediastinite
● Febra postoperatorie
● Imunodepresia– Infecțiile oportuniste la pacienții critici– Sindromul imunodeficienței dobândite– Bolnavul cu transplant– Bolnavul neoplazic
Terapie
● Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapie
a. Dezvoltarea rezistenței la antibiotice
b. Precauții universale
c. Izolarea
● Antibioprofilaxie în chirurgie
● Antibioterapie de primă intenție
● Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni
● Antibiotice și antifungice: mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic
● Antivirale
● Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați

MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ
Fiziologie
● Formarea urinii
● Fiziologie renală
● Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic
Tehnici
● Interpretarea electroliților urinari
● Evaluarea oliguriei
● Dozarea medicamentelor în insuficiența renală
Patologie
● Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală– Etiopatogenia insuficienței renale acute– Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei)– Leziuni anatomopatologice– Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).– Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională)– Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute– Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute– Monitorizarea în insuficiența renală acută– Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiență renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.– Complicații, evoluție și prognostic– Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută– Antibioticele în insuficiența renală acută
● Insuficiența renală cronică
● Rabdomioliza
● Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)
● Uropatii obstructive, retenția acută de urină
● Sângerări ale tractului urinar
Terapie
● Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea venovenoasă continuă)
● Metode de epurare extrarenală
Hemodializa– Bazele fizico-chimice– Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării– Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente– Dializantul – soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare– Circuitul extracorporeal – anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal– Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă – calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor– Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat– Indicațiile și contraindicațiile hemodializei– Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați– Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido-bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializați, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializă, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate– Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective– Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat– Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute
● Dializa peritoneală– date generale– anatomia funcțională a peritoneului– fiziologia peritoneului– bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale– soluțiile folosite în dializa peritoneală– tehnica dializei peritoneale– determinarea eficienței dializei peritoneale– indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale– complicațiile dializei peritoneale.
● Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicații terapeutice– complicațiile plasmaferezei– tehnici noi de plasmafereză
● Hemoperfuzia

MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT
Defecte acute de hemostază
● Trombocitopenia/trombopatia
● Coagularea intravasculară diseminată
● Fibrinoliza acută
● Anomalii congenitale
Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică
Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică
Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice
Tulburări de hemostază la nou-născut
Siclemia
Anticoagularea și terapia fibrinolitică
● Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică
● Profilaxia tromboembolismului
Anemia în unitatea de terapie intensivă
● Indicațiile transfuziei
Imunologie și transplant
● Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe)
● Imunosupresia
● Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie
● Bolile infecțioase legate de transplant
Principiile terapiei cu produși de sânge
● Transfuzia de masă eritrocitară
● Transfuzia de plasmă proaspătă congelată
● Transfuzia de masă trombocitară
● Transfuzia de crioprecipitat
● Concentrate de factori specifici ai coagulării
● Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice
● Substituenți ai hemoglobinei
● Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)
● Eritropoetina

MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC
● Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune– Fenomenologia sindromului de stress– Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea)– Răspunsul celular la agresiune
● Structura și funcționarea sistemului imunitar– mecanisme locale– mecanisme sistemice:– răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale)– imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare)
● Modificări imunologice la bolnavul critic
● Fiziopatologia generală a stărilor de șoc
● Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme, tratament)
● Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament)
● Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)
● Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)
● Infecție, sepsis, șoc septic
● Tratamentul șocului septic
● Soluții înlocuitoare de volum sanguin
● Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc
● Sindromul de disfuncții organice multiple:– cauze (factori declanșatori)– mediatori– efecte la nivelul sistemelor de organe
● Tratamentul SDOM

MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂ
Indici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeutică
Metodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATI
Evaluarea calității
Utilizarea statisticii medicale
Etica1. Consimțământ2. Înrolarea în studii3. Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea4. Procurarea organelor5. Prognosticul6. Calitatea sfârșitului vieții
Genetica1. Afecțiuni congenitale (trisomia, etc.)2. Tezaurismoze (Hurlers, etc.)3. Polimorfisme

MODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI
Administrație1. Clădirea2. Contractul3. Triajul pacienților4. Medici, asistenți și alt personal5. Complianța completării documentelor și calcularea costurilor6. Siguranța pacienților

Securitatea electrică
Utilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă

MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURSI. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Baremul de activități practice
ANESTEZIA GENERALĂ
● Examenul preanestezic – 50
● Instalarea de linii venoase periferice – 200
● Instalarea de linii venoase centrale – 100
● Intubația traheală– orotraheală – 200– nasotraheală – 50
● Anestezia generală cu pivot volatil – 100
● Anestezie generală i.v. – 100
● Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA – 50
● Instalarea de sondă gastrică – 50
● Instalarea de sonde jejunale – 20
● Instalarea de sondă uretrovezicală – 50
● Monitorizare EKG – 100
● Monitorizare puls oximetrie – 100
● Monitorizare capnografie – 100
● Monitorizare PVC – 50
● Monitorizare presiune capilară pulmonară și debit cardiac – 10
● Monitorizarea temperaturii centrale și periferice – 100
● Monitorizarea profunzimii anesteziei – 10
● Poziționarea bolnavului pe masa de operație – 100

ANESTEZIA REGIONALĂ
● Rahianestezie – 50
● Anestezie peridurală simplă – 50
● Anestezie peridurală continuă – 20
● Blocaj de plex brahial pe cale axilară – 20
● Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară – 10
● Anestezie regională intravenoasă – 10
● Blocaj de nerv sciatic – 10
● Blocaj de nervi intercostali – 20
● Analgezie intrapleurală – 10
● Anestezie regională la copil – 10

TERAPIE INTENSIVĂ
Libertatea căilor aeriene
● Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați – 200
● Intubația traheală– orală – 200– nazală – 50
● Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană – 50
Respirație-Ventilație
● Ventilație pe mască – 200
● Utilizarea diverselor moduri de ventilație: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilație cu frecvență crescută – 200
● Tehnici de înțărcare de pe ventilator – 200
● Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor și umidificatoarelor
● Tehnici de aspirație traheo-bronșică – 100
● Tehnici de fizioterapie toracică și spirometrie – 100
● Bronhoscopie – 5
● Tratamentul pneumotoraxului (puncție cu ac, inserție de dren percutan, sisteme de drenaj) – 10
● Monitorizarea presiunii în căile aeriene – 10
● Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică – 300
● Oxigenoterapie – 200
● Interpretarea testelor funcționale pulmonare – 100
● Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreție traheală și bronșică – 100
● Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare – 100
● Interpretarea scintigrafiei pulmonare – 10
● Interpretarea CT pulmonare – 10
Circulație
● Puncție arterială și recoltarea de sânge – 100
● Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale – 100
● Puncții venoase periferice – 500
● Instalarea de catetere venoase centrale:– jugulară – 100– subclavie – 50– venă femurală – 50
● Instalarea de cateter arterial pulmonar – 10
● Interpretarea datelor obținute cu cateter arterial pulmonar – 50
● Calcule hemodinamice pe baza acestor date – 50
● Pericardiocenteza – 5
● Instalarea de pacemaker transvenos – 5
● Determinarea debitului cardiac prin termodiluție – 50
● Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv – 50
● Efectuarea ECG în derivațiile standard – 100
● Analiza de segment ST, detectarea de aritmii) – 100
● Interpretarea ECG în diverse circumstanțe patologice – 50
● Interpretarea Rx – 20
● Administrarea drogurilor inotrop pozitive și vasoactive – 100
● Utilizarea infuzomatelor și injectomatelor – 200
● Resuscitare cardiorespiratorie – 100
● Defibrilarea electrică și cardioversia – 50
● Inserția și utilizarea balonului de contrapulsație – 5
● Ecocardiografie transtoracică – 50
● Ecocardiografie transesofagiană – 50
● Interpretarea datelor obținute prin tehnici de medicină nucleară – 20
● Interpretarea datelor de cateterism și angiografie – 30
Sistemul nervos central
● Puncția lombară diagnostică – 20
● Monitorizarea EEG – 100
● Monitorizarea presiunii intracraniene – 10
● Hipotermie indusă – 10
Rinichi
● Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie – 20
● Dializa peritoneală – 5
● Hemodializa – 10
● Hemofiltrare: – 50
Tub digestiv
● Instalarea de sonde nazo-gastrice – 200
● Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație – 25
● Instalarea de sonde Blackmore – 50
● Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală – 200
Hematologie – Transfuzie
● Recoltarea și conservarea sângelui – 50
● Determinări de grupe sanguine – 50
● Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă – 100
● Utilizarea componentelor de sânge – 200
● Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluția acută normovolemică, Cellsaver) – 100
● Indicația, recoltarea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare – 100
● Plasmafereza – 20

Infecție
● Tehnici de sterilizare și profilaxie a infecțiilor în terapie intensivă
● Recoltarea și interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje
● Interpretarea sensibilității și nivelelor de antibiotice
● Decontaminarea selectivă a tubului digestiv

Metabolism – Nutriție
● Utilizarea analizorului de gaze sanguine – 100
● Interpretarea datelor echilibrului acido-bazic – 200
● Alimentația pe sonda gastrică și enteral – 200
● Alimentația parenterală – 100
● Monitorizarea și evaluarea metabolismului și nutriției – 50
● Menținerea echilibrului termic – 200

Monitoare – Computere
● Calibrarea transducerilor
● Utilizarea amplificatoarelor și înregistratoarelor
● Utilizarea computerelor în ATI
● Elemente de bază de protecție împotriva accidentelor electrice

Trauma
● Imobilizarea provizorie a fracturilor – 5
● Metode de hemostază provizorie – 10
● Utilizarea paturilor speciale de TI – 100
● Lavajul peritoneal diagnostic – 5

CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Evaluare
Evaluare teoretică1. Evaluare periodică: examen scris la sfârșitul fiecărui modul
Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului2. Evaluare finală: examen scris național la sfârșitul celor 5 ani de rezidențiat.
Responsabil: Comisie națională de examinare
Evaluare practică
Evaluare periodică: la sfârșitul fiecărui stagiu practic se verifică baremul minim de activități.
Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului
Observații: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenți trebuie să cunoască noțiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidențiat.
Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos.
Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice

Module	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4	Anul 5
1	X	X	X	X	X
2	X	X	X	X	X
3	X	X	X	X	X
4	X				X
5	X				X
6	X				X
7	X				X
8	X				X
9	X				X
10		X
11		X
12		X
13		X
14		X
15		X
16			X
17			X
18			X
19			X
20			X
21			X
22				X
23				X
24				X
25				X
26				X
27				X

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE
DURATA: 5 ani
STRUCTURA STAGIILORI. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 35 luni
A. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ: 32 luni
B. ACTIVITATE DE CERCETARE: 3 luni (din care 1 lună biostatistică)
Total = 600 ore cursII. STAGII COMPLEMENTARE (25 luni):
A. STAGII CLINICE MEDICALE: 19 luni
Medicină internă 8,5 luni – din care:– Medicină internă – 3,5 luni– Gastroenterologie – 1 lună– Nefrologie – 1 lună– Diabet și boli de nutriție – 1 lună– Medicină de urgență – 2 luni
Bioetică – 0,5 luni
Neurologie – 2 luni
Hematologie clinică – 1 lună
Pediatrie – 3 luni
Dermatologie – 1 lună
ATI – 2 luni
Pneumologie – 1 lună
B. LABORATOR CLINIC ȘI EPIDEMIOLOGIE: 6 luni
a. microbiologie medicală – 3 luni
b. epidemiologie – 3 luni, din care:
● Controlul infecțiilor: 2 lună
● Vaccinări: 1 lună1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului – 5 ani

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	15
MODULUL 1	Boli infecțioase
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	6 luni
ORE DE CURS/MODUL	120 ore curs
MODULUL 2	Bioetică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	0,5 luni
ORE DE CURS/MODUL	10 ore curs
MODULUL 3	Medicină internă 3,5 luni (56 ore) și Medicină de urgență 2 luni (32 ore), Diabet și boli de nutriție 1 lună (20 ore), Gastroenterologie – 1 lună (20 ore), nefrologie – 1 lună) (20 ore)
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	8,5 luni
ORE DE CURS/MODUL	148 ore
MODULUL 4	Pediatrie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/MODUL	60 ore
MODULUL 5	Neurologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/MODUL	32 ore
MODULUL 6	Boli infecțioase – 5 luni Boli infecțioase: Cercetare clinică și biostatistică – 3 luni
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	8 luni
ORE DE CURS/MODUL	128 ore curs
MODULUL 7	ATI (infecții)
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/MODUL	40 ore
MODULUL 8	Hematologie clinică-oncologică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/MODUL	20 ore
MODULUL 9	Microbiologie medicală
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/MODUL	84 ore
MODULUL 10	Boli infecțioase
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	8 luni
ORE DE CURS/MODUL	128 ore
MODULUL 11	Boli infecțioase
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	4 luni
ORE DE CURS/MODUL	80 ore
MODULUL 12	Epidemiologie Controlul infecțiilor: 2 luni; Vaccinări: 1 lună
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/MODUL	72 ore
MODULUL 13	Dermatologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/MODUL	20 ore
MODULUL 14	Pneumologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/MODUL	20 ore
MODUL 15	Boli infecțioase
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS	144 ore
Total ore pregătire teoretică	600 ore didactice, la care se adaugă 60 – 70 ore studiu individual/an, reprezentând 20 – 30% din activitate
Total ore pregătire practică	70 – 80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual

Obiective generale1. Să obțină cunoștințe și aptitudinile necesare diagnosticului, îngrijirii și prevenției și să se poată orienta rapid asupra diagnosticului și atitudinii de urgență la pacienții care se prezintă cu infecții severe.2. Să poată elabora un plan de conduită pentru pacientul „ca un întreg” și să fie capabil să-l aplice3. Să realizeze diagnosticul diferențial al afecțiunilor infecțioase4. Să fie capabil să coopereze în cadrul unei echipe multidisciplinare, atunci când este necesar, inclusiv la pacienții critici, aflați în terapie intensivă5. Să elaboreze și să aplice intervenții pentru ocrotirea/prezervarea sănătății publice6. Să obțină aptitudini adecvate de comunicare cu colegii și cu pacienții7. Să fie capabil să participe și să inițieze activități de cercetare8. Să fie capabil să se mențină la curent cu actualitățile din Bolile infecțioase9. Să fie capabil să-și managerieze timpul și resursele în beneficiul pacienților și colegilor.10. Să obțină abilități de leader
Obiective specifice specialității de Boli Infecțioase1. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în evaluarea, investigarea, controlul, diagnosticul și managementul infecțiilor comunitare și a celor asociate îngrijirilor medicale2. Să obțină competențe clinice la nivel de practică independentă în managementul pacienților imunodeprimați, inclusiv a celor cu HIV/și al celor cu neutropenie severă3. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor de import și să fie capabil să ofere relații și recomandări referitoare la medicina călătorului4. Să obțină competențe clinice în diagnosticul, investigarea și managementul infecțiilor cronice: ex. hepatite virale B și C, tuberculoza, etc.5. Să înțeleagă tehnicile microbiologice și să interpreteze corect rezultatele în cadrul activității lor.6. Să devină competent în privința tuturor aspectelor legate de utilizarea antibioticelor7. Să obțină o înțelegere a procesului de transmitere a infecției atât în comunitate cât și în instituțiile medicale8. Să fie capabil să aplice suficiente cunoștințe și aptitudini pentru diagnostic și management în vederea asigurării unei practici sigure și independente în Bolile infecțioase9. Să poată realiza activitate educațională medicală în domeniul patologiei infecțioase cu studenții și cu medicii din diverse specialități
Să poată propune/decide asupra modalităților de a îmbunătăți modul de derulare al activității în domeniul bolilor infecțioase la locul său de muncă
STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (5 module)
Tematica lecțiilor conferința (600 ore)1. Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale și a lucrărilor științifice.2. Secția de spital pentru boli infecțioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcționare, concepții moderne (spital de zi), legislație sanitară.3. Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.4. Dinamica și patogeneza bolilor infecțioase.5. Diagnosticul bolilor infecțioase:5.1. Diagnostic pozitiv5.1.1. Date epidemiologice5.1.2. Date clinice5.1.3. Date de laborator5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).6. Tratamentul antimicrobian:6.1. Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor -, rezistența microbiană la antibiotice.6.2. Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice, principii de alegere și de modificare a tratamentului antibiotic, asocieri de antibiotice, parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare); monitorizarea evoluției în timpul tratamentului, metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; cauze de insucces în terapia antimicrobiană.6.3. Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide, particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficiența renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidități; pătrunderea în LCR și SNC.6.4. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice.6.5. Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice.6.6. Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții anti-infecțioși.7. Tratamentul antiviral:7.1. Clasificare.7.2. Mecanisme de acțiune7.3. Chimioterapice antivirale.7.4. Practica terapiei.8. Terapia antifungică:8.1. Clasificare.8.2. Mecanisme de acțiune.8.3. Chimioterapice antifungice.8.4. Practica terapiei.9. Terapia antiparazitară:9.1. Clasificare9.2. Mecanisme de acțiune9.3. Chimioterapice antiparazitare.9.4. Practica terapiei.10. Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.– Vaccinuri; clasificare; program național de recuperare; indicații; contraindicații11. Tratament nespecific: repaus, dieta, simptomatic.12. Tratament patogenic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.13. Diagnosticul și tratamentul: sepsis, șocul infecțios, insuficiența organică sistemică multiplă.14. Febra de origine necunoscută, sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.15. Delimitarea între infecțiile acute comunitare, infecțiile asociate îngrijirilor medicale – modul de abordare terapeutic specific și nespecific.16. Infecții ale căilor respiratorii superioare:
Guturaiul
Angine
Epiglotita
Laringita acută
Laringo-traheobronșită acută
Otită externă și medie
Sinuzite
Infecții ale cavității orale, gâtului și capului17. Infecții ale căilor respiratorii inferioare:
Bronșite acute, bronșite cronice acutizate
Bronșiolita
Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)
Abcesul pulmonar
Pleurezii18. Infecții cardio-vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite
Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite)19. Infecții ale sistemului nervos:
Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene)
Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale
Mielite, nevrite
Abces cerebral
Empiem sub – și epidural, tromboflebită intracraniană supurativă
Infecții de shunt LCR20. Infecții cutanate și de părți moi:
Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.
Miozite, fasceite
Infecțiile plăgilor, arsurilor21. Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată
Limfangite22. Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.
Diareei acute neinvazive („secretorii”): enterite, enterocolite, diareea călătorilor
Diareei invazive (inflamatorii)
Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile
Toxiinfecții alimentare
Boala Whipple23. Infecții intraabdominale
Peritonite
Supurații intraabdominale localizate
Abcese parenchimatoase
Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite24. Hepatite virale acute și cronice.– Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E.– Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, D,25. Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.26. Infecții osteo-articulare:
Infecții ale articulațiilor native
Infecții asociate protezelor osoase și articulare
Osteomielita, Spondilodiscita27. Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.).28. Infecții streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, sindrom de șoc toxic streptococic etc) și complicațiile acestora.29. Infecții stafilococice.30. Infecții pneumococice.31. Infecții cu BGN.32. Infecții meningococice.33. Infecții cu anaerobi.34. Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.35. Boli eruptive virale:
Rujeola
Rubeola
Infecții cu virusul varicelo-zosterian
Roseola infantum
Megaleritemul epidemic36. Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoză infecțioasă, HHV (6, 7, 8).37. Gripa.38. Infecția urliana.39. Difteria.40. Tusea convulsivă.41. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.42. Febra tifoidă și paratifoida.43. Dizenteria bacteriană.44. Holera.45. Trichmeloza.46. Botulism.47. Antrax.48. Tetanos.49. Gangrena gazoasă.50. Bruceloza.51. Listerioza. Toxoplasmoza52. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.53. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.54. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasa, febra Q).55. Erizipeloid Rosenbach.56. Boala ghearelor de pisică.57. Febra mușcăturii de șobolan.58. Boli tropicale.
a. Amibiaza
b. Leishmanioze
c. Malaria
d. Schistosomiaze
e. Filarioze
f. Tripanosomiaza
g. Pesta
h. Febre hemoragice, febra Denga, febra galbenă, arboviroze59. Infecția cu HIV.60. Infecții la gazde imunocompromise:– pacienți cu boli maligne, febrili neutropenici– pacienți consumatori de droguri i. v.– pacienți cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid– pacienți cu intervenții neurochirurgicale– pacienți asplenici (splenectomie, disfuncții splenice)– vârstnici– protezați (biofilme)61. Infecții în sarcină și lehuzie62. Particularități ale principalelor infecții la pacientul pediatric.63. Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare:– Respirator, urinar, digestive, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate– Infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe64. Medicina de călătorie.65. Boli infecțioase emergente:
SARS
Gripa aviară etc.66. Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni răspândiți deliberat în comunitate: variola, antrax, pesta, botulism, tularemie)
Baremul activităților practice1. Interpretarea leucogramei: 150,2. Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreții purulente etc): 50,3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutica): 100,5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,7. Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 100,8. Puncția rahidiană: 10,9. Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 500,11. Interpretarea următoarelor probe: hepatice, biochimice, serologice, factori de coagulare renale (200),12. Interpretarea valorilor biomarkerilor utilizați pentru evaluarea sindromului biologic de inflamație (200),13. Interpretarea radiografiilor pulmonare: 100,14. Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale: 10.1.2. Structura programului
MODUL 1 ANUL 1 – BOLI INFECȚIOASE – (6 luni)
Nr. ore curs = 120 ore
Nr. ore practică = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
Boli infecțioase: Terapia etiologică; utilizarea corectă (judicioasă) a antibioticelor.1. Tratamentul antiinfecțios
a. importanța tratamentului antiinfecțios;
b. modalități terapeutice medicale: antimicrobiene, seruri specifice și alte alternative de tratament antiinfecțios în curs de evaluare;
c. modalități terapeutice invazive: asanarea focarelor septice, îndepărtarea corpilor străinii infectați (medicali sau nu)2. Tratamentul antibacterian – clasificarea și descrierea principalelor antibiotice:
a. mecanisme de acțiune;
b. spectrul de activitate și indicații clinice actuale;
c. efecte adverse;
d. noțiuni de farmacocinetică și de farmacodinamie3. Terapia antibiotică: Indicațiile și principiile utilizării de antibiotice; principalele situații de utilizare excesivă
a. administrarea de antibiotic în tratamentul infecțiilor; infecții și alte situații în care antibioticele se prescriu/utilizează nejustificat
b. principii de alegere și de modificare ale tratamentului antibiotic;
c. parametrii tratamentului antibiotic (durată, doze, ritm de administrare, cale de administrare);
d. monitorizarea evoluției în timpul tratamentului.4. Efecte nedorite ale administrării de antibiotice
a. Toxicitatea medicamentoasă și monitorizarea acesteia
b. Selectarea rezistenței bacteriene și generarea de dismicrobisme cu patologie postantibiotică (candidoze, infecții cu Clostridium difficile)5. Rezistența la antibiotice. Principalele bacterii implicate în patologia umană, rezistența lor la antibiotice și alternative terapeutice.
a. testarea sensibilității bacteriene la antibiotice – valoare clinică; antibiograma selectivă
b. Bacterii multirezistente la antibiotice (MDR): definiții; mecanisme de rezistență importante clinic și/sau epidemiologic.
c. coci Gram pozitivi; MRSA, VRE
d. bacili Gram-negativi: Enterobacteriaceae producătoare de ESBL și/sau carbapenemaze; nonfermentativi
e. coci Gram negativi (gonococ, meningococ)
f. anaerobi6. Problema rezistenței bacteriene la antibiotice – amenințare globală majoră la adresa sănătății publice. Cauzele ale acestui fenomen:– utilizare excesivă a antibioticelor (prescriere, autoadministrare, eliberare nejustificată)– transmitere a germenilor rezistenți la antibiotice interuman sau de la animale la om.7. Modalități de limitare a rezistenței microbiene.
a. Programe de utilizare judicioasă a antibioticelor în unități medicale: obiective, echipa de lucru, strategii (restricționare și audit prospectiv). Importanța elaborării și actualizării recomandărilor terapeutice și a listei de antibiotice în dispensabile;
b. consulturile interdisciplinare pentru diagnosticul și tratamentul unei posibile infecții – componentă importantă a programului de utilizare judicioasă a antibioticelor;
c. Creșterea complianței pacienților la tratamentul antibiotic.8. Utilizare profilactică a antiinfecțioaselor.
a. Profilaxia antibiotică perioperatorie; indicații, obiective, modalități de realizare.
b. Alte situații9. Tratamentul antiviral:
a. Clasificare, mecanisme de acțiune.
b. Indicații de administrare – situații particulare. Problema rezistenței la antivirale.10. Tratamentul antifungic: antifungice topice și antifungice sistemice.
a. Principalii fungi implicați în infecții sistemice la om, clasele de antifungice și principii ale administrării antifungicelor.
b. Evoluții legate de rezistența la antifungice.11. Tratamentul antiparazitar: clasificare; mecanisme de acțiune. Principalele indicații clinice.12. Alte măsuri utilizate în tratamentul infecțiilor: tratamentul simptomatic și tratamentul patogenic.II. Teme activități practice
Interpretare antibiograme (100)
Elaborare de planuri terapeutice (scheme de antibioterapie) (100)III. Obiective specifice
La finele acestui modul, medicul rezident va cunoaște:
● indicațiile, eficiența scontată și riscurile utilizării antibioticelor (profilactic și terapeutic);
● antibioticele, antiviralele, antifungicele, antiparazitarele importante în practica medicală, cu spectrul lor de activitate și indicațiile clinice actuale;
● principiile de alegere a tratamentului antibiotic inițial, monitorizarea tratamentului și criteriile pentru modificarea/întreruperea acestuia;
● importanța problemei rezistenței bacteriene la antibiotice și soluții posibile pentru limitarea acesteia;
● speciile bacteriene cu risc de multirezistență bacteriană și alternative terapeutice pentru infecțiile cauzate de acestea;
● conținutul programelor de utilizare judicioasă a antibioticelor.
MODULUL 2 ANUL 1 BIOETICA – 0,5 luni
Nr. ore curs = 10 ore
Nr. ore lucrări practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice (10 ore)1. Drepturile și obligațiile medicului și pacientului.2. Valori ale relației medic-pacient.3. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.4. Consimțământul informat.5. Confidențialitatea în relația medic – pacient.6. Acte normative care reglementează relația medic – pacient.7. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăII. Teme activități practice1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică.3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice.4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice.5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete.6. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete.7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete.8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete.9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concret.III. Obiective specific
La sfârșitul modulului de bioetică medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● înțeleagă cum poate oferi servicii de îngrijire aplicate pe valorile și credința pacientului și familiei sale;
● înțeleagă și să aplice principiile universale ale eticii medicale;
● deprindă standarde etice profesionale personale în concordanță cu codul de etică medicală;
● cunoască și să poată lua o decizie adecvată când lucrează cu subiecți aparținând grupurilor vulnerabile;
● să aplice în practică permanent principiile confidențialității, nediscriminării
● prescrie medicația conform regulilor eticii medicale
MODUL 3 ANUL 1
MEDICINĂ INTERNĂ – 3,5 luni (56 ore) și MEDICINĂ DE URGENȚĂ – 2 luni (32 ore)
MEDICINĂ INTERNĂ – 3,5 luni
Nr. ore curs = 56 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1. Cardiopatia ischemică.2. Infarctul miocardic acut.3. Tulburările de conducere ale inimii.4. Tulburările de ritm ale inimii.5. Pericardite neinfecțioase.6. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.7. Cordul pulmonar cronic.8. Insuficiența cardiacă congestivă.9. Hipertensiunea arterială esențială și secundară.10. Tromboflebite.11. Dislipidemiile.12. Reumatismul articular acut.13. Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoida, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodemii, dermatomiozite).14. Dislipidemiile.15. Artrite reactive.16. Terapia biologică în bolile reumatismale.II. Teme activități practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 50 cazuri.2. Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri.
● stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului;
● hipertrofiile atriale și ventriculare;
● modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică;
● cardiomiopatii;
● diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic.
● tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnică și interpretarea probei de efort;3. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.III. Obiective specifice
● abordarea pacientului hipertensiv;
● abordarea pacientului cu sdr. anemic;
MEDICINĂ DE URGENȚĂ – 2 luni
Nr. ore curs = 32 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1. Evaluarea primară și secundară a pacientului.2. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil: suportul vital de bază la adult, copil și nou-născut, suportul vital avansat, protocoale de resuscitare.3. Monitorizarea pacientului – funcții vitale: respirație, circulație, temperatură, diureză, funcția neurologică.4. Managementul căii aeriene și al ventilației: eliberarea și protecția căilor aeriene, recunoașterea obstrucției și a cauzelor obstrucției, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și mijloacelor de bază de deschidere a căilor aeriene, cunoașterea indicațiilor intubației endotraheale.5. Managementul circulației (oprirea hemoragiilor, abord vascular, refacerea volemiei, a echilibrului hidroelectrolitic și acido bazic, medicație, masaj cardiac extern). Abordul venos periferic6. Principii de management al pacientului politraumatizat; mijloace de imobilizare a membrelor la pacienții traumatizați, particularități de management în traumatismele copilului7. Mijloace de transport ale pacientului critic.8. Particularități de management în urgențele din timpul sarcinii.9. Particularități în urgențe vasculare: ischemia acută a membrelor inferioare, boala tromboembolică10. Accidentele legate de tratamentul anticoagulant.11. Abordarea pacientului cu intoxicație: benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, opiacee, beta blocante digitalice, ciuperci, monoxid de carbon.12. Stările de comă (metabolice, traumatice, infecțioase, vasculare-anoxice, toxice exogene).II. Teme activități practice (50 ore)1. Examen clinic al pacientului în urgență: anamneză, examen clinic obiectiv – complet.2. Efectuarea unor manevre: ventilația cu balon și mască facială, manevra Heimlich, prepararea de venă, montarea și eliminarea unei sonde urinare – cateter Foley.3. Recunoașterea ritmurilor de oprire cardiacă. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală la adult și copil.4. Defibrilarea – Cardioversia – defibrilarea automată/automatizată (defibrilarea, cardioversia pe manechin).5. Interpretarea ECG – recunoașterea ritmurilor care preced oprirea cardiacă, recunoașterea IMA.6. Imobilizarea fracturilor și luxațiilor.III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pregătire în medicină de urgență, medicul rezident va fi capabil să:– enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale– efectueze anamneza pacientului prezentat în urgență efectueze examenul clinic– identifice pacientul critic cât mai rapid posibil– evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale enunțe elementele de diagnostic și conduită în urgențele medico-chirurgicale
MODUL 3 ANUL 2
DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE – 1 lună (20 ore), GASTROENTEROLOGIE – 1 lună (20 ore), NEFROLOGIE – 1 lună (20 ore)
DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE – 1 lună
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore)1. Diagnosticul și managementul complicațiilor cronice ale diabetului zaharat2. Diagnosticul și managementul complicațiilor acute hiperglicemice ale diabetului zaharat.3. Diagnosticul și managementul hipoglicemiei la pacientul cu diabet zaharat.4. Etiopatogenia și managementul complicațiilor infecțioase la pacientul cu diabet zaharat.5. Principii de tratament a diabetului zaharat.II. Teme activități practice
● Determinarea glicemiei, glicozuriei și cetonuriei.
● Profilul glicemic: tehnică și interpretare.
● Spectrul lipidic plasmatic: tehnică și interpretare.
● Explorarea echilibrului acido-bazic și hidroelectrolitic: tehnică și interpretare.III. Obiective specifice
La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:
● diagnosticheze, să evalueze și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple asociate;
● realizeze managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc
● realizeze diagnosticul și tratamentul complicațiilor infecțioase la pacientul diabetic;
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic
GASTROENTEROLOGIE – 1 lună (20 ore)
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Ciroza hepatică postvirală.2. Bolile inflamatorii intestinale.3. Sindroame diareice acute și cronice de cauză neinfecțioasă.4. Ascita – management.5. Insuficiența hepatică și encefalopatia portală.6. Icterele.7. Examenul rectoscopic în bolile infecțioase.8. Boala ulceroasă.II. Teme activități practice1. Interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului de ascită2. Efectuarea paracentezei, puncția biopsie hepatică (5)3. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.4. Regimul alimentar al pacientului digestiv – alcătuirea unui meniu pentru o afecțiune digestivăIII. Obiective specifice
La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:
● identifice factorii de risc ai afecțiunilor prevăzute
● enunțe elementele de diagnostic și conduită terapeutică în sindroamele cu manifestări digestive și să stabilească managementul lor
● identifice cazurile ce necesită consult interdisciplinar,
● efectueze integrarea rezultatelor explorărilor de laborator și paraclinice și a recomandărilor terapeutice în contextul clinic.
NEFROLOGIE – 1 lună
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Insuficiența renală acută.3. Hepatita cu virus B, hepatita cu virus C și afectarea renală.4. Complicațiile infecțioase ale hemodializei.5. Infecțiile virale la pacienții cu transplant renal.6. Afectarea renală în infecțiile cu hantavirusuri, leptospiroza.II. Teme activități practice1. Îngrijirea accesului vascular.2. Interpretarea modificărilor ionogramei.3. Stabilirea indicațiilor hemodializei.4. Teste funcționale renale: 150 buletine (interpretare)III. Obiective specifice– La terminarea stagiului rezidenții vor fi capabili să:– realizeze diagnosticul corect al infecțiilor bacteriene, fungice, virale care evoluează cu afectare renală.– să realizeze diagnosticul și managementul infecțiilor la hemodializați.– efectueze o antibioterapie adaptată condițiilor specifice de farmacocinetică și farmacodinamie la pacienții cu afecțiuni renale.– realizeze un management corect al terapiei antivirale vizând virusurile hepatitice sau al altor infecții virale la pacienții transplantați.
MODULUL 4 ANUL 2 PEDIATRIE – 3 luni
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută. Tratament igienodietetic, etiologie și rehidratarea sugarului.2. Tulburări de nutriție la copil: malnutriția protein-energetică, obezitatea, rahitismul, diabetul zaharat.3. Laringita, bronșiolita, bronhopneumonia, pneumoniile, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil.4. Stomatitele, glositele și cheilitele la copil.5. Sindromul hemoragipar.6. Sindromul convulsivant.7. Patologia cardiovasculară de urgență: insuficiență cardiacă prin malformații cardiovasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.8. Abdomenul acut.9. Intoxicații.10. Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului – diagnostic și tratament.11. Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă.12. Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV).13. Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii.14. Urgențe pediatrice majore: reacțiile alergice, intoxicațiile la copil acute, înțepăturile de insecte veninoase, mușcăturile de animale, insolația, șocul, insuficiența cardio-respiratorie, sindroamele de deshidratare acută, comele.II. Teme activități practice1. Examinarea clinică a nou-născutului și copilului.2. Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului.3. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil.4. Interpretarea rezultatelor examenelor de sânge periferic și integrarea lor în contextul clinic.5. Interpretarea radiografiilor și altor examene imagistice la copil.6. Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă.7. Stabilirea necesităților nutriționale la copii bolnavi între 0 – 1 an, 1 – 3 ani, 4 – 7 ani, 7 – 14 ani și adolescenți.8. Comunicarea cu copilul și părintele/tutorele acestuia pe parcursul actului medical și preventiv.9. Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament).10. Participarea la consulturile interdisciplinare pediatrie-boli infecțioase-alte specialități cu identificarea problemelor de interdisciplinaritate și comunicarea în cadrul echipei multidisciplinare.III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului de pediatrie medicul rezident de boli infecțioase va trebui să:
● facă anamneza, examenul clinic și planul de investigații paraclinice și atitudinea terapeutică în cazul patologiilor caracteristice la nou născut, copil 0 – 1 an, preșcolar, școlar, adolescent;
● comunice eficient cu părintele pentru a obține datele necesare consultației;
● descrie conținutul dietei la copil în funcție de diagnostic și vârstă;
● descrie intervențiile profilactice necesare conform vârstei;
● descrie modalități de prevenție a principalelor boli netransmisibile la copil: rahitismul carențial și anemia feriprivă;
● enumere principalele cauze ale tulburărilor de creștere și dezvoltare la copil;
● facă anamneza, examenul clinic;
● recunoască aspecte de patologie specifică ale adolescentului;
● aplice managementul urgențelor medicale pediatrice.
MODUL 5 ANUL 2 – NEUROLOGIE – 2 luni
Nr. ore curs = 32 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Diagnosticul și tratamentul comelor și al crizelor convulsive2. Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.3. Diagnosticul și conduita în cazul deficiențelor motorii centrale și al deficiențelor motorii periferice.II. Teme activități practice1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.2. Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.3. Interpretarea electromiogramei: 10 cazuri.4. Interpretarea rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri.III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● recunoască infecțiile SNC;
● efectueze un examen neurologic complet;
● diferențieze deficientele motorii periferice de deficientele motorii centrale;
● asigure managementul infecțiilor SN;
● identifice riscurile vitale;
● realizeze managementul comei/convulsiilor în urgență.
MODUL 6 ANUL 2 + MODUL 6 ANUL 3 – BOLI INFECȚIOASE
Nr. ore curs = 128 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
A. BOLI INFECȚIOASE: infecții severe: Sepsis, infecții ale SNC, etc – (5 luni: 4 luni în anul 2 + 1 lună anul 3)1. SepsisI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
Definiție: SIRS, SEPSIS, SEPSIS SEVER, ȘOC SEPTIC și MSOF, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic, investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic), prognostic – scoruri, profilaxie.II. Teme activități practice (10 ore)1. Aplicarea scorurilor de severitate în Sepsis.2. Recoltarea unei hemoculturi.3. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.4. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în Sepsis și integrarea lor în contextul clinic.5. Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască definițiile SIRS, SEPSIS, ȘOC SEPTIC și MSOF și să știe să facă diagnosticul diferențial între acestea;
● cunoască scorurile de severitate care se aplică în SEPSIS (SOFA, qSOFA, Glasgow);
● știe care sunt criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu SEPSIS;
● cunoască elementele de diagnostic și conduită terapeutică de urgență la pacientul instabil hemodinamic, cu insuficiență respiratorie, insuficiență renală, MSOF;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu SEPSIS: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, culturi din secreții (spută, uroculturi, secreții plagă, secreții otice, coprocultură etc.), radiografia pulmonară, CT pulmonar, echografia abdominală, CT abdominal, echografia cardiacă, echografie de părți moi, CT cerebral;
● recunoască punctul de plecare și determinările septice la distanță în vederea unei terapii infecțioase țintite, dar și a unei posibile abordări chirurgicale;
● facă o clasificare a infecțiilor acute (comunitare, asociate îngrijirilor de sănătate și nozocomiale) să cunoască germenii care pot fi implicați și să cunoască principii de terapie antibiotică în funcție de această clasificare;
● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specific;
● cunoască posibilele complicații care pot apare, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu SEPSIS;
● să înțeleagă cauzele și factorii de risc.2. Endocardite infecțioase
Endocardita infecțioasă pe valva nativă
Endocardita infecțioasă pe valva protezatăI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.
Definiția endocarditei infecțioase.
Clasificare: endocardite pe valve native, endocardite pe valve protezate, endocardite la utilizatorii de droguri intravenoase, endocardite nozocomiale, etiologie, epidemiologie, patogenie, fiziopatologie, tablou clinic (endocardite infecțioase acute, endocardite infecțioase subacute), investigațiile paraclinice, diagnostic pozitiv (criteriile Duke, hemoculturi, teste serologice pentru microorganismele atipice, PCR din emboliile septice periferice), diagnostic diferențial, tratament (etiologic, chirurgical), prognostic, profilaxie.II. Teme activități practice1. Examinarea pacientului cu endocardită infecțioasă.2. Aplicarea scorurilor de severitate.3. Aplicarea criteriilor de diagnostic (criteriile Duke).3. Recoltarea unei hemoculturi.4. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.5. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în endocardita infecțioasă și integrarea lor în contextul clinic.6. Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască criteriile de diagnostic în endocarditele infecțioase (criteriile Duke majore și minore);
● cunoască scorurile de severitate care se aplică în endocarditele infecțioase și calcularea riscului de mortalitate la 6 luni la pacienții diagnosticați cu endocardită infecțioasă;
● aprecieze criteriile de internare în secțiile de terapie intensivă în cazul pacientului cu endocardită infecțioasă;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu endocardită infecțioasă: hemoleucograma, markeri ai inflamației, procalcitonina, hemoculturi, PCR (biopsiile cutanate din emboliile septice periferice), teste serologice (Mycoplasma pneumoniae, Bartonella, Coxiella burneti, Brucella sp.), EKG, echografia cardiacă;
● recunoască factorii de risc (factorii predispozanți ai gazdei, rolul bacteriemiilor tranzitorii, caracteristicile microorganismelor), în vederea unei terapii antimicrobiene țintite;
● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● să anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la obținerea unei hemoculturi pozitive, în așa fel încât terapia antibiotică să fie cât mai țintită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice;
● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu endocardită infecțioasă.3. INFECȚII ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRALI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).1. Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene).2. Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale3. Mielite, nevrite4. Abces cerebral5. Empiem sub – și epidural, tromboflebita intracraniană supurativă6. Infecții de șunt LCR
Definiție, clasificări, etiologie, epidemiologie, patogenie, factori predispozanți tablou clinic, investigații paraclinice (examinare LCR, hemoleucograma, testele de inflamație, CT cerebral, radiografie pulmonară, serologii ELISA și PCR din LCR), diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, tratament (etiologic, patogenic, suportiv), complicații, prognostic, profilaxie.II. Teme activități practice (50 ore)1. Examinarea pacientului cu meningită, semnele de iritație meningiană.2. Aplicarea criteriilor de diagnostic.3. Efectuarea puncției lombare.4. Interpretarea unei antibiograme, interpretarea mecanismelor de rezistență la antibiotice.5. Interpretarea investigațiilor și explorărilor necesare pentru diagnosticul și conduita în meningită și integrarea lor în contextul clinic.6. Însușirea principalelor componente ale conduitei terapeutice: managementul pacientului instabil hemodinamic, managementul pacientului în comă, antibioticoterapia, ajustarea dozelor de antibiotice în funcție de clearance-ul la creatinină, medicația patogenică, medicația simptomatică în patologia infecțioasă, cunoașterea interacțiunilor medicamentoase, utilizarea bazei de calcul pentru interacțiunile medicamentoase.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● utilizeze eficient datele de anamneză, examen clinic și investigații paraclinice pentru orientarea diagnostică la pacienții cu această patologie infecțioasă;
● cunoască criteriile de diagnostic în infecțiile SNC;
● recomande și să interpreteze investigațiile paraclinice și de laborator necesare unui pacient cu meningită: analiza LCR (examinare frotiu, culturi, examen biochimic, ELISA, PCR), hemoleucograma, markeri ai inflamației, hemoculturi, CT/RMN cerebral;
● să știe să coreleze antecedentele vaccinale ale pacientului cu tabloul clinic și investigațiile paraclinice;
● recunoască factorii de risc: factori care țin de pacient, de virulența germenilor sau de mediu (călătorii în zone geografice cu risc – meningita meningococică);
● să recunoască o etiologie nozocomială în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● anticipeze o etiologie cât mai probabilă în funcție de anamneză, examenul clinic și interpretarea analizelor, până la confirmarea etiologiei, în vederea unei atitudini terapeutice cât mai corecte;
● știe să facă un diagnostic diferențial între o meningită acută și o meningită cronică, diferite tipuri de encefalită;
● cunoască principiile terapiei antiinfecțioase specifice;
● cunoască posibilele complicații care pot să apară, să le recunoască, să știe să le trateze și să le prevină;
● cunoască principiile de medicină preventivă în cazul pacienților cu meningită, indicațiile de vaccinare.
Alte infecții severe
A. Infecții intraabdominale
B. Peritonite
C. Supurații intraabdominale localizate
D. Abcese parenchimatoase
E. Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite
F. Trichineloza.
G. Botulism.
H. Antrax.
I. Tetanos.
J. Gangrena gazoasă.
K. Bruceloza.
L. Difteria.
B. Boli Infecțioase, Cercetare clinică (2 luni) și biostatistică (1 lună) = 3 luniI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Identificarea problemelor. Analiza și prezentarea problemei. Ierarhizarea priorităților. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție. Formularea obiectivelor.2. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor. Pretestarea metodologiei. Planul de lucru.3. Cercetarea bazelor de date pentru constituirea bibliografiei4. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor: Bugetarea acțiunilor.5. Implementarea proiectului. Prezentarea rezultatelor.II. Teme activități practice1. Proiectarea unui studiu de evaluare a unei patologii infecțioase.2. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.3. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.4. Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).5. Participarea la realizarea unor studii de cercetare și a unor lucrări științifice pentru prezentarea la congrese și conferințe.6. Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.
Biostatistică:1. Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu;2. Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor;3. Proiectarea unui studiu pe eșantion;4. Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:– utilizeze programul EpiInfo;– realizeze studii de cercetare;– să întocmească o bibliografie adecvată.
MODULUL 7 ANUL 3 ATI: 2 luni
Ore de curs/lună/săptămână – 5 ore/săpt x 8 = 40 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Comele2. Echilibrul acido-bazic (normal și patologic)3. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic4. Echilibrul hidro-electrolitic (normal și patologic)5. Tratamentul tulburărilor hidro-electrolitice6. Tehnici de suport ventilator artificial7. Abordarea pacientului cu infarct miocardic acut.8. Tulburări paroxistice de ritm cardiac și de conducere. Edem pulmonar acutII. Teme activități practice1. Utilizarea medicației din trusa de urgență: doze, indicații, contraindicații2. Efectuarea de manevre injectabile im, iv, sc, perfuzabile, prelevare sânge venos3. Efectuarea aspirației secrețiilor bronșice4. Proceduri de suport vital de bază5. Tehnica efectuării masajului cardiac extern6. Tehnica efectuării ventilației mecaniceIII. Obiective specifice.
● Evaluarea pacientului critic, acordarea și efectuarea de manevre diagnostice și terapeutice în vederea stabilizării acestuia.
● Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20
● Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe „viu”
● Reechilibrare acido-bazică: 60 profile (interpretare) și 20 de cazuri (dirijarea echilibrării)
● Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 20 cazuri (dirijarea echilibrării)
MODULUL 8 ANUL 3 – HEMATOLOGIE CLINICĂ – ONCOLOGICĂ
Ore de curs/lună/săptămână = 5 ore x 4 = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (20 ore).1. Clasificarea, diagnosticul și tratamentul următoarelor tipuri de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.2. Clasificarea și criteriile de diagnostic ale bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroza) și ale leucemiei limfatice cronice.3. Clasificarea și diagnosticul leucemiilor acute mieloblastice și limfoblastice.4. Limfoame maligne: diagnostic.5. Limfoproliferări reactive – limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecțioasă acută, infecția cu Bordetella pertusis).6. Agranulocitoză și sindromul febril: cauze și management.7. Clasificarea, diagnosticul și managementul sindroamelor hemoragice.II. Teme activități practice1. Interpretarea unei hemoleucograme: 30.2. Interpretarea unei medulograme: 5.3. Interpretarea probelor de coagulare: 10.4. Determinarea grupului sanguin, a Rh-ului: 5.5. Transfuzia de sânge – indicații, tehnică, riscuri.III. Obiective specifice
La sfârșitul cursului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:– recunoască și să diagnosticheze principalele afecțiuni din tematica de studiu– să stabilească diagnosticul infecțiilor asociate și să inițieze o terapie empirica adecvată– să realizeze managementul de urgență al afecțiunilor studiate (hemoragii, trombocitopenii, șoc, Insuficiență respiratorie, etc)
MODULUL 9 – ANUL 3+4 – MICROBIOLOGIE MEDICALĂ (3 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 84
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Structura și organizarea laboratorului de microbiologie.2. Măsuri de protecție în laboratorul de microbiologie. Detergent, dezinfectante, antiseptice.3. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă și lamelă.4. Diagnosticul de laborator în principalele sindroame infecțioase:– Infecții SNC;– Infecții oftalmologice;– Infecții în sfera ORL;– Infecții de tract respirator superior;– Infecții de tract respirator inferior;– Infecții ale aparatului cardio-vascular;– Infecții de tract digestiv;– Infecții de tract uro-genital;– Infecții osteoarticulare;– Infecții tegumentare și de părți moi;– Afecțiuni virale: infecția HIV/SIDA, hepatite acute și cronice virale etc.;– Afecțiuni parazitare.5. Aportul laboratorului de microbiologie în diferențierea dintre colonizare, contaminare și infecție.6. Testarea sensibilității la antimicrobiene prin metode clasice și semiautomate: principiul metodei și interpretare.7. Metode de diagnostic în infecțiile asociate dispozitivelor medicale implantabile (ex. sonicare).
GENETICĂ MOLECULARĂ1. Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic și monitorizarea bolilor infecțioase specifice.2. Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecțiile cu virusuri hepatitice.3. Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecția HIV.II. Teme activități practice1. preparatul proaspăt între lamă și lamelă: 50.2. Însămânțarea produselor patologice: culturi aerobe și anaerobe: 50.4. Identificarea agenților patogeni din diverse produse patologice:– exsudat faringian: 50– spută: 30– urocultură: 30– coprocultură: 20– hemocultură: 30– LCR: 20– secreții purulente: 504. Efectuarea și interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la antibiotice, inclusiv identificarea prezentei betalactamazelor și a ESBL-urilor: 300.5. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale: 50.6. Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziți intestinali, paraziți sanguini, paraziți cu alte localizări): 30.7. Diagnosticul imunologic în bolile infecțioase: determinare de antigene și anticorpi: 50.8. Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase: 50.9. Diagnosticul de laborator al infecțiilor fungice (cultură, identificare).III. Obiective specifice
Se va avea în vedere dobândirea următoarelor cunoștințe:
● Principalii agenți microbieni implicați în producerea infecțiilor enumerate anterior;
● Etapele diagnosticului de laborator:
a) recoltarea corespunzătoare a produselor patologice: tipul produsului, metoda/protocol de recoltare;
b) transportul probelor: medii de transport/interval de timp de la recoltare la prelucrare;
c) prelucrarea probelor utilizând metode de diagnostic:– bacteriologic prin metode clasice (frotiu Gram/culturi bacteriene) și semiautomate;– serologic: detecție de antigene și anticorpi specifici;– molecular: detecție de acizi nucleici;
MODULUL 10 ANUL 4 BOLI INFECȚIOASE (8 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 128
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Infecții asociate îngrijirilor medicale – 3 luni2. Infecții digestive – 2 luni3. Infecții diverse: ITU, respiratorii, genitale, etc – 3 luniI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Infecții nozocomiale date generale.2. Mecanisme de rezistență la antibiotice.3. Politici de antibioticoterapie.4. Diagnosticul infecțiilor nozocomiale.5. Pneumonia nozocomială, pneumonia de ventilație.6. Infecțiile plăgilor chirurgicale, profilaxia infecțiilor chirurgicale.7. Infecții urinare nozocomiale, portajul de sondă urinară permanent.8. Infecțiile protezelor.9. Bacteriemia de cateter.10. Diareea post-antibiotice.11. Profilaxia și tratamentul escarelor.12. Infecții determinate de germeni multirezistenți: MRSA, VISA, VRE, bacili Gram negativi MDR, XDR, PDR – opțiuni terapeutice.13. Profilaxia infecțiilor nozocomiale.II. Teme activități practice1. Recoltarea probelor pentru portajul fecal și nazal de germeni multirezistenți, și pentru diagnosticul infecțiilor nozocomiale2. Identificarea factorilor de risc pentru infecții nozocomiale în secția unde lucrează și propunerea măsurilor necesare pentru profilaxia acestora.3. Diagnosticul clinic al infecțiilor nozocomiale.4. Aplicarea măsurilor de utilizare judicioasă a antibioticelor.5. Colaborarea cu medicul microbiolog pentru identificarea germenilor și testarea sensibilității la antibiotice.6. Colaborarea cu medicul epidemiolog pentru identificarea și remedierea riscurilor de infecții nozocomiale și de transmitere a rezistenței la antibiotice.7. Aplicarea corectă a datelor antibiogramelor în stabilirea tratamentului infecțiilor.8. Colaborarea cu medicii chirurgi pentru profilaxia infecțiilor chirurgicale, diagnosticul și tratamentul corect al acestora.9. Training în secția de TI pentru diagnosticul și tratamentul pneumonie de ventilator10. Îngrijirea plăgilor și escarelor pentru reducerea riscului de infecție.11. Montarea și îngrijirea cateterelor urinare și vasculare.III. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase va putea să facă diagnosticul pozitiv și diferențial al infecțiilor nozocomiale, va cunoaște factorii de risc și modalitățile de prevenire a infecțiilor nozocomiale și de asemenea va avea cunoștințe legate de rezistența la antibiotice și tratamentul infecțiilor nozocomiale.
A. Infecții ale căilor respiratorii superioare:
● Guturaiul
● Angine
● Epiglotita
● Laringita acută
● Laringo-traheobronșita acută
● Otita externă și medie
● Sinuzite
● Infecții ale cavității orale, gâtului și capului.
B. Infecții ale căilor respiratorii inferioare:
● Bronșite acute, bronșite cronice acutizate.
● Bronșiolita.
● Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)
● Abcesul pulmonar
● Pleurezii
C. Infecții cutanate și de părți moi:
● Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc.
● Miozite, fasceite
● Infecțiile plăgilor, arsurilor
D. Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată. Limfangite
E. Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament.
● Diareei acute neinvazive („secretorii”): enterite, enterocolite, diareea călătorilor.
● Diareei invazive (inflamatorii).
● Diareei post-antibiotice, Diareea cu Clostridium difficile.
● Toxiinfecții alimentare.
● Boala Whipple
● Infecții genitale
● Infecții ale tractului urinar: joase, înalte, prostatite.
MODULUL 11 ANUL 5 (4 luni)
BOLI INFECȚIOASE:1. Infecția HIV (2 luni),2. Infecții virale acute și cronice și infecții la imunodeprimați (2 luni)
Ore de curs/lună/săptămână = 80 oreI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Fiziologia sistemului imun (prelegere, explicație teoretică).2. Fiziopatologia infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).3. Epidemiologia și istoria naturală a infecției HIV (prelegere, explicație teoretică).4. Elaborarea deciziilor medicale bazate pe analiza raportului risc/beneficiu pentru terapia HIV, profilaxia anti-HIV și a infecțiilor oportuniste (prelegere, explicație teoretică).5. Opțiunile terapeutice în managementul pacientului cu HIV (prelegere, explicație teoretică).6. Reacții adverse și interacțiuni medicamentoase ale antiretroviralelor (prelegere, explicație teoretică, demonstrații pentru utilizarea algoritmilor de verificare a interacțiunilor medicamentoase).7. Diagnosticul și tratamentul bolilor oportuniste asociate HIV (prelegere, explicație teoretică).8. Semnificația și utilitatea investigațiilor de laborator în infecția cu HIV (explicație teoretică).9. Evaluarea inițială și monitorizarea pacientului diagnosticat cu HIV (explicație teoretică).10. Consilierea pre și post-testare HIV (prelegere, explicație teoretică).11. Profilaxia transmiterii infecției HIV. Managementul expunerii cu risc la infecția HIV (prelegere, explicație teoretică).II. Teme activități practice1. Prescrierea adecvată a investigațiilor de laborator la pacientul cu HIV (demonstrații practice, exerciții).2. Interpretarea rezultatelor de laborator, atitudinea practică, explicarea semnificației (demonstrații practice, exerciții).3. Consilierea pacientului privind scăderea riscului infecțiilor oportuniste asociate HIV, chimioprofilaxie, vaccinare (demonstrații practice, exerciții).4. Dezvoltarea abilităților de comunicare cu pacientul, rudele și personalul de îngrijire pentru participarea la managementul deciziilor (demonstrații practice, exerciții).5. Consilierea și informarea pacientului privind transmiterea HIV și strategiile de renunțare la comportamentele cu risc (demonstrații practice, exerciții).6. Calitatea vieții pacienților cu HIV – rolul consilierii psihologice și sociale integrate serviciilor medicale (demonstrații practice, exerciții).7. Comportamentul empatic și nediscriminatoriu în comunicarea cu pacientul HIV, adaptat particularităților psihologice, sexuale, sociale, culturale, religioase (demonstrații practice, exerciții).8. Păstrarea confidențialității persoanelor cu infecție HIV. Comunicarea drepturilor și responsabilităților pacientului cu HIV (demonstrații practice, exerciții).9. Informarea și consilierea pentru terapia antiretrovirală și aderența terapeutică (demonstrații practice, exerciții).10. Colaborarea și comunicarea cu membrii echipei multidisciplinare care îngrijește pacientul cu HIV: ginecolog, oncolog, gastroenterolog, etc. (demonstrații practice, exerciții).11. Aplicații practice ale cunoștințelor teoretice în situații clinice (prezentări de caz, prezentarea unei probleme de diagnostic sau de tratament, participarea la o cercetare clinică și participarea la redactarea rezultatelor cercetării).7. Cunoașterea legislației naționale privind drepturile și obligațiile medicului, respectiv pacientului (confidențialitate, drepturi de ajutor social, consiliere pre/posttestare).III. Obiective specifice
La sfârșitul modulului, medicul rezident de boli infecțioase va fi capabil să:
● recunoască infecțiile oportuniste asociate HIV;
● asigure managementul infecțiilor oportuniste și al infecției HIV;
● identifice riscurile pentru transmiterea infecției cu HIV;
● realizeze managementul profilaxiei transmiterii HIV;
● evalueze riscurile co-morbidităților non-HIV și să participe la managementul multidisciplinar al pacientului cu HIV;
● explice necesitatea continuității terapiei antiretrovirale, să promoveze și să evalueze aderența pacienților cu infecție HIV.2. Hepatite virale acute și cronice
● Hepatite virale acute cu virusul hepatitic A, B, C, D, E
● Hepatite cronice cu virusul hepatitic B, C, DIII. Obiective specifice
● Să fie capabil să încadreze corect cazul într-un anumit stadiu evolutiv în funcție de markerii virali;
● Să inițieze și să conducă un tratament antiviral în hepatita acută și cronică urmând regulile impuse de protocoalele terapeutice;
● Pentru infecțiile cronice: să poată identifica pacienții care necesită spitalizare continuă;
● Să poată prescrie profilaxie pre și postexpunere pentru infecțiile cu virusuri hepatitice.
MODULUL 12 ANUL 5 EPIDEMIOLOGIE
Ore de curs/lună/săptămână = 72 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Proces infecțios. Focar epidemiologie.2. Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare, (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).3. Epidemiologie specială în infecțiile cu agent etiologic cunoscut/necunoscut (importanța clinico-epidemiologică, etiologic, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc):
a. Infecții respiratorii acute și sindroame, gripale.
b. Exanteme febrile.
c. Infecții digestive.
d. Infecții ale SNC și periferic.
e. Infecții cu transmitere parenterală.
f. Infecții cu poartă de intrare cutanată.4. Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale.5. Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc.II. Teme activități practice1. Studii (anchete) epidemiologice: 8.2. Triajul epidemiologie: 2.3. Supravegherea bolilor infecțioase: 2.4. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportunități: 2.5. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere: 2.6. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.7. Imunoprofilaxia bolilor infecțioase-principii de bază, imunoprofilaxia activă (20), imunoprofilaxia pasivă (20).III. Obiective specifice
● Să realizeze o anchetă epidemiologică în focarul de boală transmisibilă
● Să realizeze triajul epidemiologic
● Să cunoască modalitățile de intervenție rapidă în focar, pe tipuri de categorii de risc
MODUL 13 ANUL 4 DERMATOLOGIE
Ore de curs/lună/săptămână = 4 săpt/1 lună
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Infecții cutanate virale.2. Urticaria.3. Eczeme/dermatite.4. Prurigouri.5. Vasculite.6. Reacții cutanate postmedicamentoase.7. Eritrodermiile.8. Purpure.9. Boli buloase.10. Sifilisul dobândit și congenital.11. Alte infecții cu transmitere sexuală.II. Teme activități practice1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.2. Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.3. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.III. Obiective specifice
● Diferențierea leziunilor determinate de microorganisme de alte leziuni cutanate.
● Decelarea elementelor de gravitate în cursul evoluției unor afecțiuni cu leziuni cutanate
MODULUL 13 ANUL 4: PNEUMOLOGIE (1 lună)
Ore de curs/lună/săptămână = 20 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice.1. Tuberculoza. Diagnostic, terapie, managementul efectelor adverse la medicația antituberculoasă2. BPOC.3. Pleurezii neinfecțioase.4. Insuficiență respiratorie acută și cronică.II. Teme activități practice1. să fie capabil de a conduce un tratament antituberculos în condițiile existenței efectelor adverse la terapie;2. interpretarea examenului citologic, biochimic și microbiologic al lichidului pleural;3. efectuarea toracocentezei (%);4. interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.III. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medical, rezidentul de boli infecțioase își va însuși:
● cunoștințele teoretice și practice referitoare la diagnosticul tuberculozei;
● managementul cazurilor cu My. Tbc MDR;
● managementul efectelor adverse la terapie;
MODULUL 15 ANUL 5 BOLI INFECȚIOASE1. Infecții la femeia gravidă, infecțiile nou-născutului și ale copilului (Boli eruptive) etc – 3 luni2. Zoonoze – 3 luni3. Boli tropicale, Medicina călătorului, Alte infecții – 3 luni
Ore de curs/lună/săptămână = 144 ore
Nr. ore practice = activitate clinică curentă conform contractului de muncă individualI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice
A. Infecțiile la femeia gravidă1. Bilanț preconcepțional pentru infecții cu transmitere maternofetală – imunizări ce pot fi recomandate.2. Testarea gravidei pentru infecții cu transmitere maternofetală (primul bilanț, retestări, testări în ultimele 4 săptămâni).3. Infecții frecvente ale gravidei: infecții urinare, bacteriurii asimptomatice, IACRS.4. Infecții/colonizări cu risc de afectare fetală: virale, bacteriene, parazitare, fungice – atitudine5. Infecții specifice gravidei și lehuzei: corioamniotita, infecții de plagă postcezariană/epiziotomie, endometrite, mastite.6. Profilaxia antibiotică la cezariană și în caz de ruptură prematură de membrane
B. Infecțiile nou-născutului și ale copilului1. Sepsisul neonatal2. Rubeola3. Rujeola4. Roseola infantum și megaleritemul infecțios5. Scarlatina6. Infecția cu virusul varicelo-zosterian7. Tusea convulsivă8. Infecția urliană
C. Toxoplasmoza
D. Infecția cu ListeriaII. Teme activități practice1. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;2. diagnosticul clinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;3. diagnosticul paraclinic al infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul infecțiilor la femeia gravidă, nou-născut, copil;4. conduita terapeutică.III. Obiective specifice
● să recunoască elementele caracteristice fiecărei boli eruptive;
● să deceleze elementele de gravitate și să le trateze adecvat;
● să cunoască și să aplice măsurile de izolare a cazurilor contagioase și de depistare a contacților;
● să evite testările inutile și să explice inutilitatea lor
● să știe când se efectuează retestări (după uroculturi pozitive, serologie de toxoplasmă dacă inițial este negativă, HBV-DNA cei cu infecție VHB, etc).
E. Boli tropicale, Medicina călătoruluiI. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice (32 ore curs/modul, 4 ore curs/săpt)1. Boli infecțioase tropicale: etiologie și epidemiologie.2. Agenți antiparazitari.3. Vectori: noțiuni generale.4. Malaria5. Filarioze limfatice și leishmaniaza6. Amoebiaza și schistosomiaza7. Strongiloidoza și tripanosomiaza8. Febre hemoragice9. Diareea călătorului10. Dengue, Zika, Chikungunya11. Vaccinuri necesare pentru călătorii12. Chimioprofilaxia infecțiilor tropicale13. Profilaxia generală a infecțiilor tropicale14. Noțiuni generale de bioterorism15. Arme biologice16. Planul de pandemieII. Teme activități practice (2 luni)1. Anamneza pacientului care se întoarce din zone tropicale2. Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial al infecțiilor tropicale3. Metodele diagnostice paraclinice4. Prepararea lamelor de diagnostic a malariei și citirea lor5. Prescrierea tratamentului pentru pacienți cu boli infecțioase tropicale6. Recomandările în vederea călătoriei în zone tropicale7. Întocmirea planului de dezastru în simularea de dezastru biologicIII. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase își va însuși:
● cunoștințele teoretice referitoare la bolile infecțioase tropicale: virale, bacteriene și parazitare;
● noțiunile generale despre vectori;
● noțiunile de profilaxie generală și specifică a bolilor infecțioase tropicale;
● noțiunile generale de bioterorism și arme biologice.
● de asemenea va fi capabil să întocmească planul de dezastru (cu accent pe planul de pandemie).
F. Zoonoze
● Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.
● Leptospiroze.
● Boala Lyme. Febra recurentă.
● Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).
● Erizipeloid Rosenbach.
● Boala ghearelor de pisică.
● Febra mușcăturii de șobolan.II. Teme activități practice1. Anamneza pacientului2. Diagnosticul clinic pozitiv și diferențial.3. Metodele diagnostice paraclinice.III. Obiective specifice
În urma parcurgerii acestui modul medicul rezident de boli infecțioase:
● Își va însuși abordarea unitară a rezistenței la antibiotice pentru medicina umană și cea veterinară
● Va avea capacitatea de a contribui la intervenții de sănătate publică în cazul implicării de germeni proveniți de la animale
● Va fi capabil să orienteze diagnosticul și terapia în patologia de import de tip zoonotic
● Își va însuși noțiunile de profilaxie generală și specifică zoonozelor
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitatea „Boli Infecțioase”I. Proba scrisă – 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul de Boli Infecțioase (pg. 6 – 9)II. Proba clinică de Boli infecțioase – cazurile vor fi alese din tematica probei scriseIII. Proba clinică de Boli Infecțioase – cazurile vor fi alese din tematica probei scrise
Bibliografie propusă:
Având în vedere dinamica Bolilor Infecțioase, comisia de specialitate din Ministerul Sănătății va avea în vedere elaborarea unui material (în cursul următoarelor 18 luni) actualizat, care să fie folosit pentru evaluarea medicilor rezidenți în perioada de pregătire și la examenul de medic specialist.
Vom cere acordul de a traduce materialul necesar pentru susținerea examenului de specialitate la nivel european.
Comisia de Boli Infecțioase din Ministerul Sănătății
Președinte: Prof. dr. Egidia Miftode
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CARDIOLOGIE1.1 DEFINIȚIE: Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale.1.2 DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30 %, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR:1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
A. Trunchi comun: Medicina Internă cu subspecialitățile medicale – durata 1 an și jumătate
a. Se începe cu Medicina Internă – 8 luni, din care 3 luni vor fi în ambulatoriu (policlinică)
b. Neurologie – 2 luni
c. Gastroenterologie – 2 luni
d. ATI – 2luni
e. Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – 2 luni
f. Endocrinologie – 2 luni
B. Cardiologie – 4 ani cu accent pe pregătirea practică (70% din întreaga activitate).
a. Cardiologie clinică și explorări neinvazive (stagii clinice, seminarii clinice, seminarii, cursuri) – 15 luni (lan și 3 luni)
b. Terapie intensivă cardiologică (UTIC) – timp în care se va face și curs de resuscitare cardiorespiratorie – 6 luni
c. Ecocardiografie – 6 luni
d. Cardiologie invazivă (cateterism, coronarografie, stimulatoare, electrofiziologie) – 6 luni
e. Chirurgie cardiovasculară – 3 luni
f. Cardiologie preventivă și recuperare – 3 luni.
g. Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (cardiologie intervențională, electrofiziologie, ecocardiografie, etc) – 2 1/2 luni
h. Bioetică – 1/2 lună.
Fiecare rezident de cardiologie va participa în cursul specializării la minim un proiect de cercetare ale cărui rezultate vor fi comunicate/publicate.
În ultimele 6 luni se vor face stagii opționale pentru aprofundarea unor domenii cum ar fi: teste de efort, ecocardiografie, cardiologia preventivă, etc, venind în ajutorul celor care doresc să-și ocupe un loc de muncă într-un domeniu mai restrâns al cardiologiei.1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.1.1. Tematica lecțiilor de conferință (120 ore)1. Principii de diagnostic:– diagnosticul clinic– diagnosticul de laborator– imagistică și medicina internă2. Septicemiile, șocul septic3. Boli infecțioase pulmonare virale, bacteriene, riketsii4. Boli infecțioase abdominale5. Infecții ale căilor urinare, pielonefrite6. Infecții articulare7. Infecții nozocomiale8. Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări9. AIDS – forme de manifestare, și boli ale sistemului imun10. Bronșita cronică, emfizemul și obstrucțiile căilor aeriene11. Astmul bronșic12. Pneumoniile, pneumopatiile acute13. Boli pulmonare interstițiale14. Bronșiectazii, abces pulmonar, fibroza chistică15. Neoplasmul pulmonar16. Boli ale pleurei și mediastinului17. Sindromul de suferință acută respiratorie18. Insuficiența respiratorie acută și cronică. Metode de diagnostic și tratament19. Artrita reumatoidă și spondilartropatiile20. Colagenozele21. Anemiile22. Leucemiile23. Limfoamele maligne24. Tulburări de coagulare și trombozele25. Glomerulopatii majore acute și cronice26. Nefropatiile obstructive27. Insuficiența renală acută și cronică, dializa și transplantul renal28. Neoplasmul renal și al căilor urinare29. Patologia indusă de factorii de mediu și de activități profesionale1.4.1.2. Baremul activităților practice1. Toracocenteze: 10 manevre2. Paracenteze: 10 manevre3. Teste funcționale pulmonare: 50buletine(interpretare)4. Teste funcționale hepatice: 150 buletine (interpretare)5. Teste funcționale renale: 150 buletine6. Buletine hematologice: 150 buletine (interpretare)1.4.2. STAGIUL DE A.T.I.1.4.2.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)1. Echilibrul acido-bazic normal și patologic2. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic3. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor electrolitice4. Anestezia locală și generală5. Circulația extracorporeală6. Resuscitarea cardiopulmonară7. Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsație, alte tehnici8. Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)9. Indicațiile și tehnica dializei1.4.2.2. Baremul activităților practice1. Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin) și 3 pe „viu”2. Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 203. Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe „viu”4. Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 10 cazuri (dirijarea reechilibrării)1.4.3. STAGIUL DE DIABET, BOLI DE NUTRIȚIE ȘI METABOLISM1.4.3.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)1. Diabet zaharat2. Tratamentul cu insulină3. Stările hipoglicemice4. Obezitatea5. Dislipidemiile. Sindromul metabolic6. Guta și alte tulburări ale metabolismului purinic7. Hemocromatoza8. Porfiriile9. Lipodistrofiile10. Tulburări în metabolismul hidraților de carbon, galactozemie, deficiență galactokinase și altele
Tulburări moștenite ale metabolismului acizilor aminați11. Boli cu depozitare de glicogen și lisosomală12. Hipoglicemiile13. Afecțiunile renale în diabetul zaharat1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Test de încărcare la glucoză: 30 buletine (interpretare)2. Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare)3. Reechilibrare acido-bazică: 30 buletine (interpretare) și 30 de cazuri (dirijare)4. Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri5. Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri6. Tratamentul comei hiperosomolare: 10 cazuri1.4.4. STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE1.4.4.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)1. Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular2. Acțiunile hipofizei anterioare și ale hipotalamusului. Reglarea neuroendocrină.3. Tumorile hipofizare și hipopituitarismul4. Boli ale tiroidei. Hipotiroidia și hipertiroidia5. Boli ale glandelor paratiroide6. Hipertensiunea secundara endocrină: boli ale cortexului suprarenal; feocromocitomul7. Tulburări testiculare și ovariene8. Sindroame poliglandulare9. Sindromul carcinoid10. Tulburări în diferențierea sexual1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Determinări hormonale: 75buletine (interpretare)2. Scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare)3. Explorări imagistice ale suprarenalei (echografie, CT): 50 (interpretare)1.4.10. STAGIUL DE NEUROLOGIE1.4.10.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)1. Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale2. Accidente vasculare cerebrale ischemice3. Accidente vasculare cerebrale hemoragice4. Hemoragia subarahnoidiană5. Ischemia medulară6. Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral1.4.10.2. Baremul activităților practice1. Examenul clinic de bază în neurologie2. Măsuri terapeutice de urgență în accidentele vasculare cerebrale3. CT și RMN în boli neurologice acute și cronice1.4.11. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE1.4.11.1. Tematica lecțiilor de conferință (40 ore)1. Bolile esofagului2. Gastritele și ulcerul peptic3. Neoplasmul esofagian și gastric4. Neoplasmul intestinului subțire și al colonului5. Colita ulceroasă și boala Crohn6. Abdomenul acut: peritonita, apendicita și ocluzia intestinală7. Hepatitele acute. Hepatitele cronice. Cirozele hepatice8. Tumorile hepato-biliare. Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare9. Pancreatitele acute și cronice1.4.11.2. Baremul activităților practice1. Buletine de ecografie abdominală2. Buletine de endoscopie digestivă superioară2. Buletine de colangiopancreatografie retrogradă3. CT și RMN abdominale1.4.5. STAGIUL DE CARDIOLOGIE INVAZIVĂ1.4.5.1. Cardiologie intervențională (100 ore)1. Anatomia coronariană. Fiziologie circulației coronare.2. Coronarografia diagnostic: indicații, tehnică, complicații3. Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST5. Tehnici complementare PCI:6. Tehnici intervenționale noi7. Metode diagnostic complementare:8. Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică, indicații, complicații9. Arteriografia periferică10. Angioplastia arterelor periferice și visceral1.4.5.2. Electrofiziologie clinică1. Elemente de bază ale studiului electrofiziologic2. Indicațiile studiului electrofiziologic3. Aprecierea funcției nodului sinusal4. Diagnosticul electrofiziologic5. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie6. Indicațiile ablației prin radiofrecvență7. Tratamentul intervențional al aritmiilor1.4.5.3. Dispozitive implantabile1. Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente2. Bazele fizice și hemodinamice ale stimulării cardiace artificiale3. Stimularea cardiacă temporară4. Stimularea cardiacă permanentă5. Defibrilatorul implantabil6. Terapia de resincronizare cardiacă7. Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile1.4.5.4. Baremul activităților practice1. Coronarografii și ventriculografii – 200 cazuri (A/I)2. PCI – 50 cazuri (A)3. Implantarea unui cardiostimulator permanent – 30 cazuri (A)4. Implantarea unui cardiostimulator temporar – 30 cazuri (A/E)5. Studii electrofiziologice – 25 cazuri (A)6. Implantarea unui defibrilator – 5 (A)7. Arteriografie periferică – 20 cazuri (A)8. Programarea de stimulator – 30 cazuri (A/E)
A = asistat
I = interpretat
E = efectuat1.4.6. MODULUL DE BIOETICĂ1.4.6.1. TEMATICĂ CURS (2 0 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.6.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.4.7. STAGIUL DE CARDIOLOGIE1.4.7.1. Tematica cursului (148 ore)1. Lecție introductivă – 2 ore2. Noțiuni de embriologia și anatomia aparatului cardiovascular – 2 ore3. Fiziologia aparatului cardiovascular – 2 ore4. Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare – 4 ore5. Locul examenului clinic în cardiologia modernă – 2 ore6. Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular – 2 ore7. Tehnici moderne imagistice (CT, RMN) – 2 ore8. Explorarea radionuclidică în cardiologie (PET) – 1 oră9. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare – 1 oră10. HTA primară și secundară – 6 ore11. Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare – 8 ore12. Indicațiile chirurgicale /intervenționale în valvulopatii – 2 ore13. Proteze valvulare – 2 ore14. Cardiopatiile congenitale ale adultului – 4 ore15. Patologia cordului operat – 2 ore16. Endocardite infecțioase – 4 ore17. Aterogeneza – 2 ore18. Riscul cardiovascular – 2 ore19. Boala cardiacă ischemică dureroasă și nedureroasă – 12 ore– Angina stabilă – 2 ore– SCA fără supradenivelare ST – 4 ore– IMA cu supradenivelare ST- 4 ore– Forme nedureroase de boală coronariană – 2 ore20. Tulburările de ritm – 6 ore21. Tulburările de conducere – etiopatogenie, diagnostic, tratament, indicațiile de stimulare temporară și permanentă – 6 ore22. Sincopa și intolerantă ortostatică – 2 ore23. Moartea subită cardiacă – 2 ore24. Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii – 6 ore25. Patologia pericardului – 2 ore26. Tumori cardiace – 2 ore27. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară; 4 ore28. Tromboembolismul pulmonar -2 ore29. Cordul pulmonar cronic-1 oră30. Insuficiența cardiacă cronică – 6 ore31. Insuficiența cardiacă acută -2 ore32. Socul cardiogen -2 ore33. Determinări cardiovasculare în bolile reumatismale (autoimune, RAA, sarcoidoza, etc), bolile endocrine, bolile hematologice -4 ore34. Patologia cardiovasculară și bolile hematologice – 2 ore35. Sarcina și bolile cardiovasculare -2 ore36. Traumatismele cardiovasculare – 2 ore37. Patologia cardiovasculară și bolile neurologice – 2 ore38. Afectarea renală și bolile cardiovasculare – 2 ore39. Bolile aortei (anevrismul și disecția, aortite) – 4 ore40. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) – 2 ore41. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia); 2 ore42. Bolile venelor – 2 ore43. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) – 2 ore44. Cordul atletic – 1 oră45. Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice – 1 oră46. Terapia antiplachetară, antitrombotică, fibrinolitică – 4 ore47. Terapia cu betablocante, cu blocante de calciu și inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron – 3 ore48. Terapia inotrop pozitivă și diuretică-4 ore49. Terapia antiaritmică – 2 ore50. Terapia hipolipemiantă -2 ore51. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace – 2 ore52. Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară – 2 ore53. Utilizarea computerului în cardiologie – 1 oră54. Analiza cost-eficiență în cardiologie – 1 oră
> ÎN PARALEL CU CURSUL SE VOR DESFĂȘURA: (MODUL EKG, MODUL DE RESUSCITARE, MODUL DE CERCETARE)
A. Modulul de electrocardiografie (prelegeri și aplicații practice) – 1 luna
Tematică:
Electrocardiografie clinică (4 săptămâni) – 20 ore1. Instrumentele diagnosticului electrocardiografic. Normal și anormal în electrocardiogramă. Variantele electrocardiogramei normale.2. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul sindroamelor coronariene acute.3. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul infarctului miocardic acut4. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS îngust.5. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS larg6. Medicamentele și electrocardiograma7. Bradiaritmii8. Diagnosticul și semnificația tulburărilor de conducere intraventriculare.9. Valoarea electrocardiogramei în stabilirea riscului cardiovascular10. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și aprecierea prognosticului diselectrolitemiilor.11. Interpretarea electrocardiogramei la un pacient purtător de dispozitiv implantabil.12. Electrocardiograma în patologia cardiovasculară generală13. Metode moderne de electrocardiologie noninvazivă.
B. Modulul de resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală (2 săptămâni)I. Tematică – Curs – 15 ore1. Introducere. Importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală2. Suportul vital de bază (SVB).3. Suportul vital avansat (SVA)4. Resuscitarea în condiții speciale5. Sindromul postresuscitare6. Aspectele etice ale resuscitării7. Organizarea echipei de resuscitareII. Exerciții practice (12 ore)1. Însușirea tehnicilor de SVB și SVA2. Scenarii practiceIII. Examen
C. Modul de cercetare (1 săptămâna)
Tematică
INTRODUCERE ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ MEDICALĂ (20 ore)– Medicina bazată pe dovezi – introducerea unui concept.– Noțiuni de epidemiologie generală.– Noțiuni de bază de statistică medicală. Strategia de eșantionare. Noțiunea de hazard.– Interpretarea critică a studiilor clinice.– Conceperea și redactarea unui articol științific – ghid practic.– Cum să faci o prezentare științifică medicală.1.4.7.2. Baremul activităților practice1. Activitatea de asistență a bolnavilor cu responsabilitate directă: zilnic2. Program de consultații în ambulatoriu: 2 luni/an3. Activitate de contravizită: 3 zile/săptămâna4. Gărzi 2/lună5. Demonstrații clinice: săptămânal6. Conferința de cateterism: săptămânal7. Referat informativ: 10 pt. fiecare rezident8. Conferința anatomo–clinică: lunar9. Demonstrații de ECG, ECO, Rx.,: zilnic10. Exerciții de prezentări de cazuri: săptămânal11. Însușire de tehnici:– ECG – 1000 (I/E)– Holter ECG – 200 (I/E)– test de efort – 300 (I/E)– scintigrafie miocardică – 20 (A/I)– conversia electrică:200A/100P13. Teste grilă la începutul și sfârșitul capitolelor mari.1.4.8. STAGIUL DE CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ RECUPERARE1.4.8.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1. Factorii de risc cardio–vasculari clasici2. Factorii de risc în curs de evaluare3. Riscul global sau absolut4. Metode noninvazive de evaluare a aterosclerozei subclinice5. Profilaxia primară a bolilor cardio–vasculare6. Profilaxia secundară a bolilor cardio–vasculare7. Reabilitarea după sindroamele coronariene acute8. Reabilitarea în insuficiența cardiacă9. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis1.4.8.2. Baremul activităților practice1. Însușirea diverselor protocoale pentru testul de efort2. Stratificarea riscului cardio–vascular la bolnavii hipertensivi, coronarieni, diabetici, etc.3. Alcătuirea unui program de antrenament fizic în funcție de grupa de risc.4. Alcătuirea unui program educațional.1.4.9. MODULUL DE ECOCARDIOGRAFIE ȘI ECOGRAFIE VASCULARĂ1.4.9.1. Tematică (100 ore)2. Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler3. Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional; aparatura ecocardiografică4. Tehnica examenului Doppler spectral și color5. Examenul ecocardiografic normal6. Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler7. Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale8. Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice9. Evaluarea ecografică a valvei tricuspide10. Evaluarea ecografică a protezelor valvulare11. Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile miocardului12. Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile pericardului13. Evaluarea ecocardiografică și examenul Doppler în cardiopatia ischemică14. Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng15. Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace16. Evaluarea ecografică a bolile aortei17. Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale necianogene și cianogene18. Ecografia arterelor membrelor inferioare; indicații, interpretare.19. Ecografia venelor periferice; indicații, interpretare.20. Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalități de examinare.21. Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stres, protocoale, indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.22. Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții.23. Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.24. Doppler-ul tisular: tehnică, utilitate clinică.1.4.9.2. Barem manevre– Ecocardiografii și examene Doppler – 350 cazuri (I/E)– Ecografii transesofagiene – 30 cazuri (A)
CARDIOLOGIE
5 ANI
A. Trunchi comun
MEDICINA INTERNĂ INCLUSIV 3 LUNI AMBULATORIU (I.1) – 8 luni
NEUROLOGIE (I.2) – 2 luni
GASTROENTEROLOGIE (I.3) – 2 luni
ATI (I.4) – 2 luni 1
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.5) – 2 luni
ENDOCRINOLOGIE (I.6) – 2 luni
B. Cardiologie
CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.7) – 15 luni
TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (TIC) (I.8) – 6 luni
ECOCARDIOGRAFIE (I.9) – 6 luni
CARDIOLOGIE INVAZIVĂ (I.10) – 6 luni
CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ (I.11) – 3 luni
CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE CARDIOVASCULARĂ (I.12) – 3 luni
STAGII OPȚIONALE DE APROFUNDARE (I.13) – 2 1/2 luni
BIOETICĂ (I.14) – 1/2 lună

ANUL I

ANUL II

ANUL
III

ANUL IV

ANUL V

I.7

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

I.13

I.14

N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS.
––
Curriculum de pregătire în specialitatea cardiologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
Definiția specialității:
Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor).1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului

NUMARUL TOTAL DE ANI	6 ANI
NUMARUL TOTAL DE MODULE	10 MODULE
MODULUL 1	CHIRURGIE CARDIACA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	6 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 2	CHIRURGIE GENERALA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	6 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 3	CHIRURGIE TORACICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	6 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 4	ATI CARDIAC
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 5	INVESTIGAȚII CARDIACE NEINVAZIVE, IMAGISTICĂ CORD ȘI VASE, INVESTIGAȚII INVAZIVE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	3 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 6	PROCEDURI ENDOVASCULARE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	5 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 7	CHIRURGIE VASCULARA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	12 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 8	CHIRURGIE CARDIACA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	30 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 9	CHIRURGIE EXPERIMENTALA. CERCETARE STIINTIFICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	1,5 LUNI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	16 ORE CURS/LUNA
MODULUL 10	BIOETICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	2 SAPTAMANI
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	4 ORE CURS/SAPT

Total ore pregătire teoretică	1200
Total ore pregătire practică	4800

STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
TEMATICĂ cursuri1. Asepsie – antisepsie, sterilitate în chirurgie2. Infecții chirurgicale localizate și generalizate. Antibioterapia în chirurgie3. Abdomenul acut chirurgical4. Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații.5. Esofagul: traumatisme, perforații, esofagite.6. Stomac – duoden: gastropatii hemoragice, ulcerul gastric și duodenal7. Hemoragii digestive – superioare, inferioare9. Intestin subțire și mezenter: diverticuli, limfadenita mezenterică, infarctul entero – mezenteric, ischemia mezenterică10. Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută11. Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne12. Icterul mecanic13. Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei14. Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori retroperitoneale15. Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragmatice16. Chirurgia laparoscopică vs. chirurgie deschisă.
Activități practice – chirurgie generală
Tipuri de intervenții (Asistență și/sau prim operator)1. Tehnici de sutură chirurgicală2. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului3. Anastomozele intestinale – Anastomozele gastro-intestinale, Anastomozele de intestin subțire, Anastomoze la nivelul colonului, Variante cu diferențe de calibru, Suturi mecanice.4. Laparotomie . . . . . . . . . . . . . 105. Hernii inghinale . . . . . . . . . . 46. Hernii femurale . . . . . . . . . . . 27. Hernii ombilicale . . . . . . . . . . 28. Eventrații . . . . . . . . . . . . . . 29. Eviscerații . . . . . . . . . . . . . 210. Hernii hiatale . . . . . . . . . . . 111. Laparorafie . . . . . . . . . . . . 1012. Splenectomii . . . . . . . . . . . . 318. Enterorafii . . . . . . . . . . . . . 5II. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ
TEMATICĂ cursuri1. Anatomia, fiziologia, imagistica și explorări funcționale ale pleurei și plămânilor2. Bolile non-neoplastice a plămânilor3. Transplantul de plămâni4. Neoplasme pulmonare5. Boli congenitale pulmonare6. Boli ale pleurei7. Traheea și bronhiile. Anomaliile congenitale ale traheii8. Peretele toracic9. Anomaliile peretelui toracic și neoplasmele10. Traumatismele peretelui toracic11. Traumatismele traheo-bronșice și pulmonare12. Diafragmul13. Traumatismele diafragmului14. Mediastinul și pericardul15. Anomaliile congenitale de mediastin16. Esofagul17. Chirurgia toracică video-asistată18. Intervențiile endo-bronșice
Activități practice chirurgie toracică
Proceduri: prim operator sau asistent:– plămâni, pleură, perete toracic – 50– mediastin – 5– VATS – 10– Endoscopii – 40– Bronhoscopii – 20– Esofagoscopii – 10– Mediastinoscopii – 10– Traheostomii – 5– Pleurotomii – 5– Drenaj toracic – 10– Consultații 50 pacienți
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ
TEMATICĂ cursuri1. Istoricul chirurgiei vasculare2. Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, sistemul aortic inferior, sistemul venos cav superior, sistemul venos inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii3. Embriologia sistemului circulator; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare5. Fiziologia și fiziopatologia circulației6. Fiziopatologia microcirculației:
a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase)
b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.
c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).
d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele).
e. reglarea fluxului sanguin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.) – autoreglarea.– microcirculația în: – diabet zaharat, – nefropatii, – afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord etc.– microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet– reologia sanguină și microcirculația– Coagularea intravasculară diseminată7. Fiziologia circulației arteriale:
a. anatomia funcțională a arterelor
b. presiunea arterială
c. presiunea pulsului
d. reglarea presiunii arteriale8. Fiziologia circulației venoase:
a. anatomia funcțională a sistemului venos
b. parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sanguin – debit, presiune venoasă, viteze de circulație etc.)
c. capacitatea venoasă
d. funcția de rezervor sanguin a sistemului venos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)
e. sistemul venos și debitul cardiac9. Hemodinamica și ateroscleroza
a. Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.
b. Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.
c. Ateroscleroza: etiologie și patogenie
d. Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.
e. Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmul
f. Boala vasculară diabetică: macro- și microangiopatia diabetică.
g. Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDL
h. Fumatul și boala vasculară10. Coagularea și dereglările hemostazei: fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice (anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic) și nefarmacologice, transfuzia.11. Medicamente utilizate în bolile vasculare12. Înlocuitori vasculari biologici și sintetici.13. Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc14. Explorarea funcțională a sistemului vascular: neinvazivă și invazivă.15. Principii de organizare ale blocului operator – etapele circuitului bolnavului vascular, evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular, pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular, monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular16. Dezobstrucția arterială și venoasă17. Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice18. Disecția aortei19. Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului.20. Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament21. Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament22. Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament23. Sindromul de crosă aortică24. Insuficiența circulatorie vertebro-bazilară25. Sindromul de furt arterial sanguin26. Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice; diagnostic, tratament27. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie, sindromul de compresie.28. Ischemia critică29. Piciorul diabetic – diagnostic și tratament30. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă.31. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.32. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post-trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament.33. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament.34. Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături.35. Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase36. Accesul vascular37. Hipertensiunea portală38. Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:
a) – Descoperirea arterelor membrelor superioare
b) – Descoperirea arterelor membrelor inferioare
c) – Descoperirea venelor membrului superior
d) – Descoperirea venelor membrului pelvin39. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar40. Căile de acces asupra vaselor intra-toracice: toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia parțială.41. Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat42. Tumorile vasculare
Activități practice (prim operator/asistent)1. Embolectomia – 252. Suturi vasculare – 253. Trombendaterectomie – 104. Angioplastia de lărgire cu petec – 55. Restabiliri de flux arterial:– aorto-iliace – 10– aorto-femural – 10– femuro-femural – 20– femuro-popliteu – 20– extra-anatomice – 106. Ligatura subfascială a venelor comunicante – 107. Cura chirurgicală a varicelor – 108. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă – 259. By-pass-ul safen in-situ – 210. Operații combinate în ischemiile severe – 2
STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ
TEMATICĂ cursuri
Fiziologie
Fiziologia celulară miocardică
Electrofiziologie
Fiziologia insuficienței cardiace congestive
Anatomie
Inima, pericardul și vasele mari
Anatomia coronariană
Anatomia valvulară
Anatomia sistemului vascular periferic
Anatomia inervației cardiace
Patologie
Aterom, necroză mediei
Infarctul miocardic și complicațiile sale
Tulburări miocardice intrinsece
Endocardita
Pericardită
Tumorile inimii
Sechele ale peretelui toracic și mediastinului după radioterapie
Farmacologie
Medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii, insuficienței cardiace și anginei
Inotroape, vasodilatatoare și vasoconstrictoare
Anticoagulante, medicamente antiplachetare
Microbiologie
Profilaxie antibiotică pentru chirurgia cardiacă
Imagistică
Ecocardiografia
Cateterismul cardiac – coronarografia
Tomografia computerizată
Rezonanța magnetică nucleară
Managementul general al pacienților
Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor de inimă
Evaluarea riscului (inclusiv contraindicațiile)
Resuscitare cardiopulmonară (inclusiv stern deschis)
Aritmii cardiace – diagnostic și management
Recuperarea cardiovasculară
Managementul complicațiilor chirurgiei cardiace
Sternotomia mediană
Tehnica canularii arteriale și venosoase periferice
Infecții ale plăgilor și dehiscențele sternale
Tamponada cardiacă
Interpretarea următorilor parametrii:
Date hemodinamice
ECG, inclusiv datele despre testele de efort
Angiografia coronariană
Hemodinamica cardiacă
Echo inclusiv 2D, Doppler și transtoracic, echo de stres
Cardiologie nucleară
IRM cardiac
CT angiografie
By-pass-ul cardiopulmonar, protecția miocardică, suportul circulator
Răspunsul metabolic la CEC
Reglarea temperaturii
Principiile prezervării miocardului
Fiziologia balonului de contrapulsație
Anatomia trepiedului femural, defileului toracic și a gâtului
Principiile și practică CEC
Echipamente și tehnologii relevante și utilizarea lor
Monitorizarea în timpul CEC
Lichidele de priming oxigenator și hemodiluția
Echilibrul acido-bazic: alpha și pH stat
Consecințele neuropsihologice ale CEC
Recuperarea și conservarea sângelui
Soluții cardioplegice și moduri de administrare
Tehnici noncardioplegice de conservare a miocardului
Pompă cu balon intra-cardiac – indicații pentru utilizare, selecția pacientului și complicații
Coordonarea perfuzionistului, anestezistului și chirurgului
Selectarea pacientului pentru suport mecanic circulator
Gestionarea balonului de contrapulsație
Sevrarea de CEC și decanularea
Recunoașterea și gestionarea complicațiile acute ale CEC
Canularea și instituirea CEC
Sternotomia iterativă cu disecția pericardică, mobilizarea cardiacă
Canularea și decanularea femurală sau axilară
BOALĂ CARDIACĂ ISCHEMICĂ
Diagnosticarea, investigarea și tratamentul bolilor cardiace ischemice
Rezultatele intervenției chirurgicale: supraviețuirea, permeabilitatea grefei, recurența
Indicații pentru revascularizarea miocardică
Revascularizarea arterială
Rolul PCI și tratamentul nechirurgical
Abordări hibride
Complicarea infarctului miocardic acut și a bolii cardiace ischemice: DSV, regurgitare mitrală, anevrism
Tehnici de revascularizare on și of pump
Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, evaluarea grefoanelor, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor
Interpretarea imagisticii
Managementul postoperator, inclusiv complicații
Recoltarea de arteră mamară/radială grefoane venoase
Anastomoza coronariană proximală și distală
Reintervențiile în chirurgia coronariană
Recoltarea grefoanelor prin tehnici minim invazive
Intervenție coronariană și carotidiană combinată
BOLI VALVULARE CARDIACE
Anatomia cavităților și valvelor cardiace
Fiziologia și hemodinamica valvelor
Calcularea ariei valvulare și a volumului regurgitant
Fiziopatologia insuficiențelor și stenozelor valvulare
Consecințele bolii valvulare asupra funcției cardiace și a morfologiei
Patofiziologia bolii valvulare mixte și a patologiei valvulare combinate
Diagnosticarea, investigarea și evaluarea bolilor cardiace valvulare
Determinarea indicației și a momentului intervenției chirurgicale
Evaluarea cardiovasculară preoperatorie, inclusiv istoric și examen general, istoricul medicamentelor, comorbidități și evaluarea riscurilor
Interpretarea echo (transtoracică și transesofagiană)
Boala cardiacă valvulară și ischemică combinată
Endocardita de valve native și de proteze
Indicații pentru managementul chirurgical, incluzând: înlocuirea/repararea valvelor (proteze mecanice, biologice cu stent și stentless, homogrefe și autografe)
Guide-line-uri pentru boala cardiacă valvulară și endocardită
Designul vanei: materiale, anticoagulare și biomecanică
Rezultatele intervenției chirurgicale – supraviețuire, status funcțional pe termen lung, tromboza valvei, endocardită, sângerare
Metode chirurgicale alternative pentru chirurgia valvulară, incluzând toracotomie, abordări transseptale/transapicale, intervenții chirurgicale minim invaziv și abordări percutanate
Gestionarea pacienților cu proteză cardiacă postoperator, inclusiv a complicațiilor
Managementul medical al endocarditelor
Selectarea tipului de valvă
Anticoagularea pe termen lung și guide-line-uri pentru profilaxia cu antibiotice
Chirurgia valvei și a rădăcinii aortice: repararea și înlocuirea
Chirurgia valvulară mitrală: reparare și înlocuire
Chirurgia valvei tricuspide: reparare și înlocuire
Valva pulmonară și chirurgia tractului de ieșire a ventriculului drept: repararea și înlocuirea
Strategii chirurgicale pentru managementul rădăcinii aortice de dimensiuni mici
BOLI ALE VASELOR MARI
Patologia vasculară (inclusiv ateroscleroza, tulburări moștenite și dobândite)
Sursa de vascularizație a măduvei spinării
Tehnici de protejare pentru măduva spinării și encefal
Ruptura traumatică de aortă
Rezultatele intervențiilor chirurgicale – supraviețuire, rate de complicații
Rolul stentării endovasculare
Managementul medical al bolii vaselor mari
Cunoașterea bolii tromboembolice
Interpretarea examinărilor CT, RMN, aortografiei
Selectarea pacienților pentru intervenții chirurgicale
Gestionarea postoperatorie a pacienților, inclusiv a complicațiilor
Managementul medical și chirurgical al bolii obstructive venoase
Managementul medical și chirurgical al bolilor embolice pulmonare acute și cronice
Monitorizare intraoperatorie
Măduva spinării și protecția cerebrală
Modele cu și fără CEC pentru chirurgia aortică majoră
Chirurgie pentru disecția acută a aortei toracice
Înlocuirea rădăcinii aortice pentru boala de rădăcină aortică acută și cronică
Chirurgie aortică complexă, incluzând chirurgia arcului aortic, chirurgia aortei descendente și toraco-abdominală
Tehnici endo-vasculare
Embolectomie pulmonară
Reconstrucția venelor mari
BOLII VASCULARE PERIFERICE
Examenul vascular (inclusiv interpretarea indicelui gleznă-braț)
Diagnostic și management al trombozei venoase profunde
Diagnosticul și gestionarea ischemiei acute a membrelor
Diagnosticul și gestionarea ischemiei viscerale
Boala arterei carotide și atacurile ischemice tranzitorii
Boala anevrismală
Ulcerul gambier
Boală arterială aterosclerotică– aortică– ischemie acută și cronică a membrelor
Boala arterială embolică și trombotică
Insuficiența venoasă
Ulcerul diabetic
Pseudoanevrisme
Complicațiile accesului vascular
Recoltarea venei safene
Anastomoza vasculară
Embolectomia
Fasciotomia
TULBURĂRI CARDIACE DE CONDUCERE
Anatomia căilor normale de conducere
Anatomia și influența sistemului nervos simpatic și parasimpatic asupra conducerii cardiace
Caracteristicile tulburărilor de conducere atrială (disfuncția nodului sinusal, flutterul atrial, fibrilația atrială, sindromul Wolf-Parkinson-White, reintrarea nodului AV)
Caracteristicile tulburărilor de conducere ventriculare [tahicardie ventriculară (monomorfă vs. polimorfă), fibrilație ventriculară, bloc ramură stânga, bloc ramură dreaptă]
Factori de risc pentru fibrilația atrială postoperatorie
Efectele adverse ale aritmiilor atriale și ventriculare și terapii medicale actuale
Indicații pentru implantarea de stimulator cardiac pentru tulburări atriale și ventriculare
Indicații și time-ing pentru defibrilatoare cardiace implantabile automate
Indicații pentru plasarea de electrozi epicardici
Indicații pentru terapia de resincronizare cardiacă
Complicațiile electrozilor intravasculari (perforare, infecție, stenoză a vaselor mari)
Indicații și complicații ale ablatiei prin tehnici transcateter
Selectarea pacienților și a leziunilor potrivite pentru o intervenție chirurgicală (individuală sau concomitentă) pentru fibrilația atrială și definirea ratele de succes
Gestionarea medicației anticoagulante și antiaritmice după o intervenție chirurgicală pentru fibrilație atrială
Managementul fibrilației atriale postoperator
Complicațiile extragerii electrozilor transvenoși
Determinarea indicației pentru intervenție chirurgicală de urgență pentru complicații ale procedurilor de ablație sau extragere de electrozi
Selectarea pacienții adecvați pentru tratamentul chirurgical al tulburărilor cardiace
Gestionarea stimulării cardiace temporare în perioada post-operatorie
Implantarea stimulatoarelor cardiace și a electrozilor
Chirurgia pentru fibrilația atrială
BOLILE PERICARDULUI ȘI MIOCARDULUI. TUMORILE CARDIACE
Anatomia pericardului
Patologia pericardului (procese benigne, maligne, inflamatorii)
Consecințe patofiziologice ale constricției pericardice și ale tamponadei
Tehnici clinice și imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor pericardice
Pericardita (primară și post pericardiotomie)
Puncția pericardică sub ghidaj ecografic
Fereastra pericardică (abord subxifoidian, toracoscopic)
Pericardiectomie pentru pericardita constrictivă
Materiale utilizate pentru înlocuirea pericardică
Complicații după intervenția chirurgicală pericardică
Indicații pentru reconstrucția pericardiacă
Interpretarea tehnicilor de laborator, funcționale și imagistice, inclusiv ecografia
Recunoașterea și evaluarea tamponadei cardiace și a constricției pericardice
Recunoașterea herniei și strangulării cardiace
Managementul postoperator al pacienților după intervenția chirurgicală pericardică
Tumori cardiace benigne și maligne
Managementul tumorilor cardiace
Diagnosticarea și gestionarea cardiomiopatiei hipertrofice obstructive (CMHO)
INSUFICIENȚA CARDIACĂ ȘI TRANSPLANTUL CARDIAC
Etiologia și istoria naturală a insuficienței cardiace
Moduri de acțiune și interacțiunea medicamentelor utilizate frecvent în insuficiența cardiacă
Evaluarea și gestionarea insuficienței cardiace avansate
Indicații pentru asistența circulatorie mecanică acută și cronică
Fiziopatologia fluxului nonpulsatil
Evaluarea preoperatorie pentru transplantul cardiac
Indicații și evaluare pentru transplantul cardiac
Rejetul cardiac acut și cronic
Rezultatele transplantului cardiac și intervențiilor non-transplant pentru insuficiența cardiacă
Gestionarea donatorului în moarte cerebrală
Recoltarea de la donatori
Gestionarea pacienților cu transplant postoperator, inclusiv a complicațiilor
Terapia imunosupresivă
Diagnosticarea și tratamentul defecțiunilor dispozitivului de asistență circulatorie
Managementul insuficienței cardiace acute acute după cardiotomie
Tehnica transplantului cardiac
Revascularizarea chirurgicală pentru cardiomiopatia ischemică
Operație de remodelare chirurgicală ventriculară
Repararea valvei mitrale pentru insuficiența cardiacă
Furnizarea și administrarea suportului ventricular mecanic în scenariu acut
Dispozitive de asistență ventriculară extracorporeală și intracorporeală
TRAUMATISMELE CARDIOTORACICE
Mecanismul și modelele de leziuni nepenetrante, penetrante și prin decelerare ale toracelui
Indicații și utilizarea investigațiilor adecvate în managementul traumei toracice
Indicații pentru toracotomie în traume
Diagnosticarea și gestionarea situațiilor care amenință viața: obstrucționarea căilor aeriene, pneumotorax în tensiune, hemotorax masiv, leziuni toracice deschise, tamponada cardiacă
Diagnosticarea și evaluarea situațiilor care pot pune viața în pericol: contuzii pulmonare, ruptură bronșică, leziuni cardiace, sângerări intratoracice, leziuni esofagiene, pneumotorax simplu și leziuni vasculare majore
Pericardiocenteza și drenajul pericardic subxifoidian pentru tamponadă
Repararea leziunilor cardiace
Repararea transecției aortice
Repararea altor leziuni vasculare majore
BOALA CARDIACĂ CONGENITALĂ
Fiziologie
Hemodinamica; fiziologia și măsurarea, inclusiv calcule de șunt, PVR, determinări SVR
Fiziologia șunturilor stânga-dreapta și șunturile drepte-stânga
Fiziologia vascularizației pulmonare și schimbările cu creșterea
Tulburări de conducere
Fiziologia bypass-ului cardiopulmonar pediatric, incluzând hipotermia, debitul redus (low-flow) și arestul circulator.
Anatomie
Embriologia de bază a inimii, plămânilor, vaselor mari
Anatomia și variantele coronariene
Localizarea și traiectul sistemului de conducere în boala cardiacă congenitală
Anatomia de bază a septului atrial și septului ventricular
Concepte de bază ale pozițiilor cardiace, ale situsului, conexiunilor atrioventriculare și ventriculoarteriale
Fiziopatologie
Concepte de bază ale supraîncărcării de volum și presiune
Mecanismele cianozei
Manifestări ale insuficienței cardiace congestive la sugari și copii
Farmacologie
Medicamente specifice utilizate în tratamentul bolilor cardiace congenitale (beta-blocante, inhibitori ECA, digoxină, diuretice, PGE1, oxid nitric, vasodilatatoare sistemice)
Dozare și aplicații specifice
Indicații generale și utilizarea inotroapelor, medicamente antiaritmice, medicamente hemostatice, antiplachetare, medicamente anticoagulante și trombolitice, analgezice, antibiotice, agenți anestezici și vasodilatatoare (sistemice și pulmonare) la copii și adolescenți
Boală cardiacă congenitală
Interpretarea datelor
Hematologie de rutină și investigații biochimice
Radiografia toracică și ECG
Datele privind cateterismul cardiac, inclusiv interpretarea datelor hemodinamice, calculului de șunt și rezistență
Imagistica congenitală a bolii cardiace congenitale (echo, RMN, CT)
Diagnosticarea, evaluarea și tratamentul bolilor cardiace congenitale comune
Rolul colaborativ și complementar al cardiologiei intervenționale
Evaluarea și stratificarea riscurilor
Elemente de îngrijire intensivă pediatrică de bază (include managementul ventilației)
Managementul perioperator la adulți și copii după intervenții chirurgicale cardiace congenitale
Asistență mecanică (IABP, VAD, ECMO)
Indicații pentru transplantului cardiac sau pulmonar
Managementul complicațiilor chirurgicale
Resuscitare cardiopulmonară
Diagnosticul și tratamentul aritmiilor cardiace congenitale comune
Infecția plăgilor și dehiscența sternală
Sternotomie
Toracotomie
Pregătirea și instituirea by-passului cardiopulmonar, inclusiv bypass parțial
Tehnici de bază ECMO, canulări și management.
Anatomia, patofiziologia, istoria naturală, managementul și rezultatele următoarelor boli sau proceduri:
Persistența de canal arterial
Defectul septal interatrial
Defectul septal interventricular
Coarctația
Banding de artera pulmonară și șunturi sistemico-pulmonare
Transpoziția de vase mari – Switch arterial
Tetralogia Fallot
Inele vasculare
Patologia de ventricul unic (circulația Fontan)
Stenoză/insuficiență aortică congenitală (procedura Konno, Ross)
Operația Rastelli
Sindromul de inimă stângă hipoplazică și procedura Norwood
Truncus arteriosus
Ventricul drept cu dublă cale de ieșire
Atrezia pulmonară cu DSV și MAPCA
Atrezia pulmonară cu sept intact
Defectele septale atrioventriculare parțiale și complete
Patologia valvulară mitrală
Afecțiuni ale valvei tricuspidice, incluzând anomalia lui Ebstein
Arcul aortic întrerupt
Drenajul venos pulmonar aberant total
ECMO
Transplantul – inimă și plămân
ACTIVITĂȚI PRACTICE ÎN CHIRURGIA CARDIACĂ

	PRIM OPERATOR	ASISTENȚE
1. Sternotomii	-100	-100
2. Sternorafii	-100	-100
3. Recoltarea venei safene interne	– 50	– 50
4. Recoltarea arterei radiale	– 10	– 10
5. Recoltarea arterei mamare interne	– 25	– 100
6. Canularea pentru CEC	– 100	– 100
7. Asistarea ca primul asistent (cu CEC)	– 200
8. Anastomoze aorto- coronariene	– 10	– 100
9. Decanulări	– 100	– 100
10. Conducere CEC	– 50	– 50
11. By-pass aortocoronarian (supravegheat)	– 5	– 100
12. Înlocuire de valvă aortică (supravegheat)	– 5	– 50
13. Înlocuire de valvă mitrală (supravegheat)	– 5	– 50
14. Of-pump BAC (supravegheat)	– 3	– 10
15. Plastii valvulare (supravegheat)	– 2	– 10
16. Proceduri la nivelul aortei (supravegheat)	– 2	– 5
17. Sternotomii în reintervenții (supravegheat)	– 10	– 10
18. Închidere DSA (supravegheat)	– 5	– 10
19. Secțiune sutură CAP (supravegheat)	– 5	– 10
20. Închidere DSV (supravegheat)	– 5	– 10
21. Coarctație de Ao	– 5	– 10
22. Montare IABP	– 10	– 10
23. Utilizarea defibrilatorului (ext., int.)	– 20	– 20
24. Canulare și decanulare femurală	– 10	– 10
25.Intervenții pe valva tricuspidă	– 5	– 10
26. Tamponadă cardiacă	– 5	– 10
27. Plastii de VS (Anevrism VS) (supravegheat)	– 1	– 5
28. Proceduri diagnostice, intubații, catetere venoase centrale, arteriale, puncție și drenaj toracic și pericardic	-150
Consultații chirurgie cardiovasculară: 200	100	100

MODUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practică medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practică medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Se recomandă ca fiecare rezident să posede un registru în care să consemneze toate procedurile și manevrele practice efectuate. Acest registru trebuie vizat periodic de către conducătorul de rezidențiat.
Volumul activităților practice va fi stabilit de către serviciile respective de specialitate, în legătură cu specificul și volumul de activitate al centrului de pregătire.
Procedeele de cardiologie și radiologie intervențională sunt necesare rezidentului de chirurgie cardiovasculară, în vederea practicii sale viitoare în domeniul procedeelor hibride (de chirurgie cardiacă și cardiologie intervențională) așa cum se conturează acestea în prezent.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Trebuie definite clar obiectivele educaționale, rezultatele așteptate la finalul pregătirii, sublinierea evidentă a standardului profesional (portofoliul) al specialistului certificat în urma promovării examenului de specialitate. Trebuie creat un document solid, medico-legal, opozabil terților, valid și în situații nedorite, de asemenea ușor recognoscibil la nivel european, potrivit recomandărilor din ghidurile UEMS.
PROBA SCRISĂ1. Anatomia cavităților stângi ale cordului2. Anatomia cavităților drepte ale cordului3. Anatomia sistemului aortic.4. Malformațiile cardiace congenitale-clasificare5. Coarctația de aortă – definiție, aspecte clinice6. Coarctația de aortă – aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial7. Coarctația de aortă – tratament8. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng – clasificare și elemente clinice9. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial10. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng – tratament11. Persistența de canal arterial – definiție și elemente clinice12. Persistența de canal arterial – aspecte paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial13. Persistența de canal arterial – tratament14. Defectul septal interatrial – definiție, clasificare15. Defectul septal interatrial – aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial16. Defectul septal interatrial – tratament17. Defectul septal interventricular – definiție, clasificare18. Defectul septal interventricular – aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial19. Defectul septal interventricular – tratament20. Tetralogia Fallot – definiție, clasificare21. Tetralogia Fallot – aspecte clinice, paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial22. Tetralogia Fallot – tratament23. Cardiopatia ischemică cronică – definiție, clasificare24. Cardiopatia ischemică cronică – elemente clinice și paraclinice25. Cardiopatia ischemică cronică – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine26. Cardiopatia ischemică cronică – tratament medicamentos27. Cardiopatia ischemică cronică – tratament intervențional28. Cardiopatia ischemică cronică – tratament chirurgical29. Clasificarea valvulopatiilor30. Afecțiunile valvei aortice – clasificare, etiopatogenie, elemente clinice31. Afecțiunile valvei aortice – elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial32. Afecțiunile valvei aortice – tratament33. Afecțiunile valvei mitrale – clasificare, etiopatogenie, elemente clinice34. Afecțiunile valvei mitrale – elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial35. Stenoza valvei mitrale – tratament36. Insuficiența valvei mitrale – tratament37. Afecțiunile valvei tricuspide – clasificare, etiopatogenie, elemente clinice38. Afecțiunile valvei tricuspide – elemente paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial39. Afecțiunile valvei tricuspide – tratament40. Anevrismele aortice – definiție, clasificare41. Anevrismele aortice – elemente clinice și explorările paraclinice42. Anevrismele aortei ascendente – principii de tratament43. Anevrismele toracoabdominale – principii de tratament44. Anevrismele aortei abdominale infrarenale – principii de tratament45. Disecția acută de aortă – definiție, clasificare46. Disecția acută de aortă – elemente clinice și explorările paraclinice47. Disecția acută de aortă – diagnostic pozitiv și diferențial48. Disecția acută de aortă tip A – tratament49. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut – clasificare, elemente clinice50. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial51. Complicațiile mecanice ale infarctului miocardic acut – tratament52. Cardiomiopatiile – definiție, etiopatogenie, clasificare53. Cardiomiopatiile – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial54. Cardiomiopatiile – principii de tratament55. Pericardita acută – definiție, clasificare56. Pericardita acută – elemente clinice și explorările paraclinice57. Pericardita acută – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine58. Pericardita acută – tratament59. Pericardita cronică – definiție, clasificare60. Pericardita cronică – elemente clinice și explorările paraclinice61. Pericardita cronică – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, diagnostic de certitudine62. Pericardita cronică – tratament63. Tamponada cardiacă – definiție, elemente clinice64. Tamponada cardiacă – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial65. Tamponada cardiacă – tratament66. Transplantul cardiac – principii de selectare a donatorului și receptorului67. Transplantul cardiac – managementul transplantului propriu-zis (etapa chirurgicală)68. Transplantul cardiac – complicații precoce și la distanță69. Circulația extracorporeală – circuite, principii de management intraoperator70. Stopul cardiac – principii de resuscitare71. Stopul respirator – principii de resuscitare72. Șocul cardiogen – fiziopatologie, tratament73. Șocul hemoragic – fiziopatologie, tratament74. Ischemia acută a membrelor inferioare – definiție, aspecte clinice75. Ischemia acută a membrelor inferioare – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial76. Ischemia acută a membrelor inferioare – tratament77. Ischemia cronică a membrelor inferioare – definiție, aspecte clinice78. Ischemia cronică a membrelor inferioare – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial79. Ischemia cronică a membrelor inferioare – tratament80. Ischemia critică a membrelor inferioare – definiție, aspecte clinice81. Ischemia critică a membrelor inferioare – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial82. Ischemia critică a membrelor inferioare – tratament83. Boala aterosclerotică a aortei abdominale – definiție, clasificare84. Boala aterosclerotică a aortei abdominale – elemente clinice și paraclinice85. Boala aterosclerotică a aortei abdominale – tratament86. Boala cerebrovasculară ischemică – definiție, clasificare87. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană – elemente clinice și paraclinice88. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană – diagnostic diferențial, principii de tratament89. Boala cerebrovasculară ischemică extracraniană – tratament chirurgical90. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare – definiție, elemente clinice91. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial92. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare – principii de tratament93. Tromboembolismul pulmonar – definiție, elemente clinice94. Tromboembolismul pulmonar – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial95. Tromboembolismul pulmonar – principii de tratament96. Tromboembolismul pulmonar – tratament chirurgical97. Abdomenul acut chirurgical – etiopatogenie, clasificare, elemente clinice98. Abdomenul acut chirurgical – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial99. Abdomenul acut chirurgical – principii de tratament100. Hemoragia digestivă superioară – definiție, etiopatogenie101. Hemoragia digestivă superioară – explorări paraclinice și tratament102. Traumatismele abdominale – clasificare, etiopatogenie103. Traumatismele abdominale – elemente clinice și explorări paraclinice104. Traumatismele abdominale – principii de tratament105. Sindromul ocluziv intestinal – definiție, etiopatogenie, clasificare106. Sindromul ocluziv intestinal – explorări paraclinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial107. Sindromul ocluziv intestinal – principii de tratament108. Afecțiunile pleurei – clasificare, etiopatogenie, elemente clinice109. Afecțiunile pleurei – explorări paraclinice, tratament110. Traumatismele peretelui toracic – clasificare, etiopatogenie111. Traumatismele peretelui toracic – explorări paraclinice, tratament112. Toracoscopia și chirurgia toracică videoasistată – indicații, avantaje
PROBA PRACTICĂ
Tehnici chirurgicale:1. Sternotomia2. Sternotomia în reintervenții3. Sternorafia4. Pericardotomia5. Drenajul toracic6. Puncția pericardică, pleurală7. Traheostomia8. Recoltarea venei safene interne9. Recoltarea arterei radiale10. Recoltarea arterei mamare interne11. Recoltare grefoane pentru by-pass12. Masajul cardiac intern13. Defibrilarea electrică a inimii, Utilizarea defibrilatorului (ext., int.)14. Incanulare CEC15. Decanulare CEC16. Conducere CEC17. Montare IAB18. Canulare și decanulare femurală19. Canulare și decanulare alternativă20. Tamponadă cardiacă (Management chirurgical)21. Proceduri la nivelul aortei22. Înlocuiri valvulare (Mitrală, Aortică)23. Intervenții pe valva tricuspidă24. Plastii valvulare25. Bypass aortocoronarian, Anastomoze aorto-coronariene26. Plastii de VS (Anevrism VS)27. Închidere DSA28. Închidere DSV29. Coarctație de Ao30. Secțiune, sutură CAP31. Trombendaterectomia32. Embolectomia arterială33. Ligaturile arteriale34. Suturi vasculare35. Bypassurile vasculare36. Restabiliri de flux arterial:– aorto-iliace– aorto-femural– femuro-femural– femuro-popliteu– extra-anatomice37. Angioplastia de lărgire cu petec38. Cura chirurgicală a varicelor39. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă40. Operații combinate în ischemiile severe
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:1. de a armoniza programul de pregătire în chirurgia cardiovasculară din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către (Uniunea Europeană a Specialităților Medicale – UEMS)2. de a defini standardele actuale de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a practică chirurgia cardio vasculară. În consecință, absolvirea pregătirii în chirurgia cardiovasculară urmând acest curriculum ar trebui să ofere competențe de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie cardiovasculară (ambulator/unități cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie cardiovasculară studenților, rezidenților sau pacienților.3. de a stimula dezvoltarea rețelei de chirurgi cardiovasculari și de centre de chirurgie cardiovasculară pentru creșterea calității asistenței medicale a pacienților cu boli cardiace și vasculare.4. de a crește contribuția României la dezvoltarea clinică și academică a chirurgiei cardiovasculare în Europa și în lume
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Pregătirea în rezidențiatul de chirurgie cardiovasculară, care se finalizează prin examenul de specialist în chirurgia cardiovasculară, trebuie să asigure candidatului cunoștințele teoretice și abilitățile practice care îi conferă competență în întreg domeniul specialității, care poate să includă următoarele activități:
[ ] cabinet ambulator de chirurgie cardiovasculară
[ ] chirurgie cardiovasculară într-o clinică, spital sau într-o unitate medicală privată
[ ] educație cardiovasculară la studenți, rezidenți și pacienți.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:

Probe de evaluare, specifice programului:	Probă Da/Nu
Examen teoretic scris	DA
Examen clinic 1	DA
Examen clinic 2	DA
Probă operatorie	DA

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
A FOST DETALIAT LA FIECARE MODUL2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Chirurgul cardiovascular să aibă cunoștințe și să înțeleagă:1. Științele fundamentale
Embriologie cu accent pe cauzele și mecanismele embriologice care conduc la problemele întâlnite în practică chirurgiei cardiovasculare pediatrice și adulte.
Anatomie pentru a înțelege și recunoaște competent anatomia aplicată în situațiile clinice sau operatorii relevante pentru activitatea chirurgicală;
Fiziologie și biochimie pentru a înțelege efectele bolii cardio vasculare asupra structurii și funcției normale a sistemelor organismului, incluzând principiile echilibrului hidric și a nutriției pacienților cardiovasculari;
Patologie incluzând principiile imunologiei și microbiologiei relevante în practică chirurgiei cardiovasculare;
Farmacologie incluzând acțiunile medicamentelor folosite în mod obișnuit perioperativ și în managementul pacienților cardiovasculari critici;
Epidemiologie și statistică pentru a permite aprecierea critică a publicațiilor și programelor de audit.2. Aptitudini și atitudine profesională2.1. Comunicare și comportament
Contactul clinic cu pacientul
Abilitate de a lua anamneza și de a realiza examinarea clinică a pacientului.
Aptitudini de consiliere și comunicare
Abilitate de a consilia pacienții, aparținătorii sau personal medical în situații variate ca de exemplu efectele intervențiilor chirurgicale sau ale spitalizării sau în situații delicate ca de exemplu bolnavul critic sau muribund.
Înțelegerea rolului specialităților care contribuie la tratamentul complex al bolilor cardiovasculare
Cunoașterea rolului specialităților medicale sau chirurgicale înrudite, recunoașterea situațiilor în care expertiza specialistului este depășită, indicația corectă pentru consult interdisciplinar sau transfer.2.2. Management
Abilități manageriale în conducerea unui compartiment/secții/clinici de chirurgie cardiovasculară
Abilități de bază manageriale, incluzând strategii de reducere a costurilor, evitarea investigațiilor inutile.
Înțelegerea aspectelor socio-economice și legale ale pacienților cardiovasculari
Contact cu asistenții sociali sau alte grupuri implicate în îngrijirea postoperatorie a pacienților cardiovasculari, abilitatea de a colabora în cadrul aspectelor medico-legale, etice ale pacienților.2.3. Învățământul și cercetarea
Însușirea experienței didactice
Demonstrarea abilităților de a instrui personalul medical sau paramedical prin activitate directă și participând la cursuri specifice.
Dezvoltarea experienței în cercetare
Instruire în analizare datelor, înțelegerea principiilor și practicii cercetării clinice, căutării de literatură sau review.2.4. Controlul calității
Înțelegerea importanței auditului și a managementului calității
Recunoașterea valorii auditului, managementului riscului și abilitatea de analiza rezultate și de a participa în activități de audit relevante în chirurgia cardiovasculară.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI
CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
CONF. DR. ADRIAN MOLNAR
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ

Proiect elaborat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în
Contractul „Twinning Light” RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01
Elaborat sub coordonarea:
Prof. Univ. Dr. Alexandru BUCUR, U.M.F. „Carol Davila” București
Prof. Univ. Dr. Mihaela BĂCIUȚ, U.M.F. „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Prof. Univ. Dr. Grigore BĂCIUȚ, U.M.F. „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca1. Definiție
Chirurgia Dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în cadrul asistenței medicale ambulatorii și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul – inclusiv chirurgical – al afecțiunilor dento-parodontale.
Metodele chirurgicale ce pot fi efectuate în cadrul asistenței medicale ambulatorii se referă la:1. Chirurgia endodontică2. Chirurgia preprotetică3. Chirurgia parodontală4. Accidentele de erupție ale dinților5. Incluziile dentare6. Traumatisme dento-parodontale7. Tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare2. Durata rezidențiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de rezidențiat din specialitatea de bază.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log – book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate.
Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în Secțiile Clinice de Chirurgie Oro- maxilo-facială. Examenul de medic specialist în Chirurgie Dento-alveolară se va desfășura în cadrul Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială, comisia fiind formată din cadrele didactice ale Clinicilor de Chirurgie Oro-maxilo-facială.3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat3A.2. Stagiul de Chirurgie Oro-maxilo-facială: 6 luni3A.3. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 17 luni și 3 săptămâni3A.4. Stagiul de Parodontologie: 3 luni3A.5. Stagiul de Endodonție: 3 luni3A.6. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună3A.7. Stagiul de Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 și 1/2 luni3A.8. Stagiul de Protetică Dentară și Implantologie: 3 luni3A.9. Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat
Anul I:
Chirurgie oro-maxilo-facială: 6 luni
Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni
Anul II:
Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni
Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână
Anul III:
Parodontologie: 2 luni
Endodonție: 1 lună Bioetică: 1/2 lună
Ortodonție și Ortopedie dento-facială: 2 1/2 luni
Protetică dentară și Implantologie: 3 luni4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Stagiul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială: 6 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Anestezia în medicina dentară2. Traumatologie oro-maxilo-facială3. Infecții nespecifice periosoase4. Infecții ale lojilor superficiale, profunde și supurații difuze5. Adenitele specifice și nespecifice6. Sinuzita maxilară de cauză dentară7. Tumori benigne ale părților moi orale și cervico-faciale8. Tumori benigne ale oaselor maxilare9. Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale10. Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și cervico-faciale11. Forme clinice de debut în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare12. Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale13. Patologia glandelor salivare14. Patologia articulației temporo-mandibulare15. Anomalii cranio-maxilo-faciale16. Despicături labio-maxilo-palatine4.1.1.2. Pregătire practică1. Întocmirea foii de observație2. Participarea/asistare la intervenții chirurgicale3. Îngrijire postoperatorie4. Întocmirea documentației medicale pentru transfer, externare etc
Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.1.2. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 6 luni4.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Anestezia loco-regională în corelație cu afecțiunile generale ale pacientului2. Extracția dentară3. Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic4. Metode chirurgicale protetice5. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare4.1.2.2. Pregătire practică1. Efectuarea de anestezii loco-regionale2. Extracții dentare3. Extracții alveoplastice4. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție5. Odontectomii ale molarilor de minte inferiori6. Odontectomii ale caninilor superiori7. Odontocmii ale dinților incluși cu excepția ectopiilor8. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică în colaborare cu medicul ortodont9. Rezecția apicală, amputația radiculară
Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.2. Anul II4.2.1. Stagiul de Chirurgie Dento-alveolară: 11 luni și 3 săptămâni4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical2. Inserția implanturilor dentare3. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar4. Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale5. Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic4.2.1.2. Pregătire practică:1. Gingivectomie2. Gingivoplastie3. Intervenții chirurgicale preprotetice în deficiențe ale părților moi și osoaose
a) Mucoasa subțire
b) Creasta gingivală balantă
c) Fibromatoză tuberozitară
d) Hiperplazie epitelio-conjunctivă
e) Deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale
f) Bride vestibulare și paralinguale
g) Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)
h) Regularizări de creastă
i) Intervenții chirurgicale efectuate în vederea măririi ofertei osoase la nivelul crestelor alveolare cu materiale osteoinductoare sau grefe osoase recoltate de la nivelul cavității orale4. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional)5. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase6. Inserția de implante dentare
Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.2.2. Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist2. Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis.3. Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical – aspecte procedurale4. Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională5. Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională4.3. Anul III4.3.1. Stagiul de Paradontologie: 2 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Etiopatogenia bolilor parodontale2. Metode de investigație în bolile parodontale3. Forme clinice ale bolii parodontale4. Tratamentul complex al bolilor parodontale5. Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale4.3.1.2. Pregătire practică4.3.2. Stagiul de Endodonție: 1 lună
4.3.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Metode de tratament în pulpita acută și cronică2. Metode de tratament în gangrena pulpară3. Extirparea vitală cu obturație de canal4. Obturația de canal – metode și tehnici moderne5. Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice4.3.2.2. Pregătire practică4.3.3. Stagiul de Bioetică – 2 săptămâni4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematică cursuriI. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic – pacient1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principiilor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Tematica seminariilor:I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice1. Rolul comunicării în relația medic – pacient2. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri3. Drepturile pacienților – reglementare legislativăIV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale4.3.4. Stagiul de Ortodonție și ODF: 2 1/2 luni4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2. Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial3. Dezvoltarea ocluziei4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare5. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare6. Diagnosticul în ortodonție7. Principii de bază în tratamentul ortodontic8. Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților9. Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală10. Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență11. Caria complicată la dinții permanenți tineri – tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență12. Patologia molarului de șase ani – atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară13. Traumatismele la dinții temporali și permanenți tineri – forme clinice, diagnostice, tratament de urgență14. Periodonția juvenilă – diagnostic, principii de tratament4.3.4.2. Pregătire practică4.3.5. Stagiul de protetică dentară și implantologie: 3 luni4.3.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri Protetică Dentară1. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive etc)3. Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisciplinară5. Tratamentul protetic al edentației unidentare6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8. Variante de protezare a edentațiilor terminale9. Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/a edentației totale10. Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzie
Tematica cursuri Implantologie1. Rolul și locul terapiei Implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare2. Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică și modalități de soluționare a acestora3. Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații4. Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de mărire a ofertei osoase5. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto- protetice6. Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică7. Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale8. Inserția implanturilor în crestele alveolare ce nu necesită mărirea ofertei osoase9. Restaurări protetice pe implanturi. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice10. Preimplantita: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament11. Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi4.3.5.2. Pregătire practică
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UMF „Carol Davila” București
Membru al Academiei de Științe Medicale
(la 26-07-2019, Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie dento-alveolară a fost modificat de ANEXELE la ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 622 bis din 26 iulie 2019 ) Notă
Articolul II din ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, prevede:
„Articolul II
Medicii rezidenți și medicii stomatologi rezidenți continuă pregătirea conform duratei de pregătire și curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidențiat”.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
Definiție. Chirurgia generală este specialitatea ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor chirurgicale ale abdomenului precum și a altor afecțiuni chirurgicale care fac obiectul altor specialități, ce necesită tehnici speciale cum ar fi traumatisme, afecțiuni vasculare, genitale, urologice, toracice, endocrine, neurochirurgicale, chirurgie oncologică etc.
Durata: – 6 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Structura stagiilor– Etapa administrativă: repartizare pe spitale și stagii, angajare, prezentare la spital, repartizare în serviciu, alcătuirea planului de activitate – (o săptămână)
Stagii (Anexa I)1. – Chirurgie generală (din care 3 luni – Chir. laparoscopică) 35 ½ luni2. – Chirurgie vasculară 4 luni3. – Chirurgie urologică 3 luni4. – Chirurgie oncologică 4 luni5. – Chirurgie toracică 4 luni6. – Ortopedie și traumatologie 4 luni7. – Chirurgie plastică și reparatorie 3 luni8. – Neurochirurgie 3 luni9. – Chirurgie ginecologică 3 luni10. – Anestezie – terapie intensivă 2 luni11. – Chirurgie de urgență 6 luni12. – Bioetică ½ lună
– Rezidențiatul în chirurgie generală presupune 6 ani de antrenament clinic și este gândit să ofere progresiv creșterea experienței clinice și a responsabilităților rezidentului.– Considerăm util că efectuarea stagiilor în specialitățile chirurgicale, să se facă în anii II, III și IV de rezidențiat iar repartizarea rezidenților în aceste stagii să fie făcută centralizat, încă de la început, în etapa administrativă (în prima săptămână), în raport de posibilitățile de instruire a clinicilor respective, cu scopul de a evita aglomerările și a obține o pregătire calitativă a rezidenților (Anexa 2).– Considerăm, de asemeni, că stagiul de traumatologie să se facă în clinicile de ortopedie din spitale de urgență, unde se oferă posibilitatea formării complexe a rezidentului, în acest domeniu. Pentru aceleași motive, stagiul de chirurgie de urgență se va efectua numai în clinicile de chirurgie de profil.– Stagiile vor cuprinde o parte teoretică (cursul) și o parte practică, ce se vor efectua simultan, în sistem modular, astfel că la terminarea unui stagiu de specialitate să fie parcursă toată programa.– Pentru stagiile din alte specialități chirurgicale, programa analitică poate fi completată de către coordonatorii programelor respective, după consultul cu șefii departamentelor de chirurgie generală.– Cursul va fi ținut de cadrele de predare, după o programă care să cuprindă toate aspectele cu care se va confrunta viitorul chirurg specialist în activitatea sa. În cadrul cursului vor fi abordate noțiuni de etiopatogenie, diagnostic, complicații și tehnici chirurgicale. În cadrul tehnicilor chirurgicale se vor prezenta atât tehnicile clasice precum și tehnici moderne de chirurgie laparoscopică și endoscopică.– Stagiul practic va consta în activitate la patul bolnavului, efectuarea unor manevre și tehnici necesare precizării diagnosticului și participarea la intervenții operatorii ca ajutor și prim-operator.– Pentru formarea completă a rezidentului considerăm necesar ca, în cadrul stagiilor, rezidenții să fie cuprinși într-un sistem de cercetare. Aceasta presupune obligativitatea rezidenților de a prezenta referate din revistele de specialitate sau sinteze pe anumite probleme și participarea lor la elaborarea unor lucrări de cercetare în cadrul colectivelor clinicilor respective, în special în ultimii ani de stagiu.
La sfârșitul programului de rezidențiat, absolvenții acestuia trebuie:– Să aibă capacitatea de a rezolva afecțiunile chirurgicale pe baza cunoștințelor clinice medicale– Să posede capacitățile și abilitățile necesare efectuării tehnicilor chirurgicale– Să colaboreze efectiv cu ceilalți colegi– Să aibă capacitatea de a preda și a împărtăși cunoștințele cu colegii rezidenți și studenți– Să poată sfătui pacienții și familiile lor în legătură cu dispensarizarea bolnavilor, monitorizarea lor, regimul de viață, etc.– Să aibă capacitatea de a participa la un studiu de cercetare
Pe lângă pregătirea intensă clinică în primul an se pune un accent important pe pregătirea continuă în științele de bază – anatomie, biochimie, microbiologie, fiziologie și anatomie patologică, în special ținând cont de întrepătrunderea acestora cu clinica.
PROGRAMA DE PREGĂTIRE ÎN STAGII1. Stagiul de chirurgie generală = 32 ½ luni
a/CURSUL = 150 ore– Metode moderne de diagnostic în chirurgie ………………. 2 ore– Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza ………………………………………….. 4 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică …………………….. 6 ore– Noțiuni de transplantare de organe …………………….. 2 ore– Asepsia și antisepsia ………………………………… 2 ore– Pregătirea preoperatorie a bolnavului ………………….. 2 ore– Îngrijiri și complicații postoperatorii ………………… 4 ore– Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie ……………………………………….. 6 ore– Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale ……… 6 ore– Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne ………………… 6 ore– Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații ……….. 8 ore– Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro-esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne ………………………………………….. 6 ore– Stomac – duoden: tulburări funcționale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne …………………… 12 ore– Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero-mezenteric, ischemia cronică intestinală …………………………………………. 8 ore– Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ………………………………………… 4 ore– Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemica, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne ………………… 10 ore– Rect: prolapsul rectal, rectocolita ulcero-hemoragică, tumori benigne și maligne …………………………….. 6 ore– Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinența anală, tumori benigne și maligne …………………………….. 6 ore– Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, noțiuni de transplantare a ficatului …………. 12 ore– Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne ………………………………………… 10 ore– Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne 8 ore- Icterul mecanic ……………… 2 ore– Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei ……. 4 ore– Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale ……………… 6 ore– Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragm ………………………. 4 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– tușee rectale ……………………………. 100– tușee vaginale …………………………… 50– aspirație și spălătura gastrică ……………. 30– montajul unei perfuzii ……………………. 30– paracenteze ……………………………… 10– anestezii locale și loco-regionale …………. 20– anuscopii ……………………………….. 50– rectoscopii ……………………………… 20– participare la endoscopii digestive ………… 10– puncții de tumori ………………………… 15– resuscitare cardio-respiratorie ……………. 10– cateterisme venoase ……………………….. 5
c/TEHNICI CHIRURGICALE
Tehnici chirurgicale de bază1. Manevrarea instrumentelor2. Efectuarea nodurilor,
a. manual
b. cu ajutorul instrumentelor3. Tehnici de sutură chirurgicală4. Utilizarea diatermiei în chirurgie – sisteme de electrochirurgie5. Debridarea țesuturilor6. Sutura tendoanelor7. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului8. Anastomozele intestinale
a. Anastomozele gastro-intestinale
b. Anastomozele de intestin subțire
c. Anastomoze colonice
d. Variante cu diferențe de calibru
e. Suturi mecanice9. Anastomozele vasculare
a. Arteriotomia
b. Angioplastia
c. Anastomoze termino-terminale
d. Anastomoze termino-laterale10. Tehnici chirurgicale miniminvazive
Intervenții chirurgicale
Efectuate ca prim-operator (se va încerca să fie efectuate cât mai multe din intervențiile de mai jos)– Apendicectomii …………………………… 30– Hernii inghinale ………………………….. 8– Hernii femurale …………………………… 2– Hernii ombilicale …………………………. 2– Eventrații ……………………………….. 3– Eviscerații ………………………………. 2– Mastite acute …………………………….. 2– Mamectomii sectoriale ……………………… 3– Mamectomii radicale ……………………….. 1– Tiroidectomii subtotale ……………………. 1– Hernii hiatale ……………………………. 1– Gastrostomii ……………………………… 4– Gastroenteroanastomoze …………………….. 3– Jejunostomii ……………………………… 2– Colonostomii ……………………………… 2– Rezecții gastrice …………………………. 3– Vagotomii tronculare și selective …………… 3– Splenectomii ……………………………… 1– Colecistostomii …………………………… 2– Colecistectomii clasice și laparoscopice …….. 5– Coledocotomii cu drenaj coledocian ………….. 5– Derivații bilio-digestive ………………….. 2– Enterectomii segmentare ……………………. 2– Colectomii segmentare ……………………… 2– Operații Hartman ………………………….. 1– Hemicolectomii ……………………………. 2– Amputații de rect …………………………. 1 – 2– Rezecții de rect ………………………….. 1– Amputații de gambă ………………………… 1– Amputații de coapsă ……………………….. 1– Cura hemoroizilor …………………………. 5– Supurații ano-rectale ……………………… 5– Furuncule, hidrosadenite …………………… 5– Simpatectomii lombare ……………………… 1– Cura varicelor membrelor inferioare …………. 3

● Participare ca ajutor, la intervenții chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de șeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.
Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de:
● 50 operații mari, din care 15% ca prim operator
● 120 operații medii din care 20% ca prim operator
● 150 operații mici din care 40% ca prim operator
Din toate intervențiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgență2. Stagiul de chirurgie vasculară = 4 luni
a/CURSUL = 30 ore– Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară … 2 ore– Anevrisme arteriale ………………………………………… 2 ore– Ischemia acută arterială ……………………………………. 2 ore– Arteriopatii cronice obstructive …………………………….. 4 ore– Varicele membrelor inferioare ……………………………….. 2 ore– Boala tromboembolică ……………………………………….. 2 ore– Sindromul posttrombotic …………………………………….. 2 ore– Limfedemul ………………………………………………… 2 ore– Căi de abord în chirurgia vasculară periferică ………………… 4 ore– Suturi vasculare: indicații, tehnică …………………………. 2 ore– Plastii vasculare ………………………………………….. 4 ore– Imagistica patologiei vasculare ……………………………… 2 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– Arteriografii …………………………………………….. 4– Flebografii ………………………………………………. 2– Oscilometrii ……………………………………………… 5
c/OPERAȚII (participare)– Suturi vasculare …………………………………………. 3– Cura varicelor membrelor pelvine …………………………… 3– Plastii vasculare cu vena …………………………………. 3– Plastii vasculare cu grefe ………………………………… 3– Embolectomii periferice …………………………………… 23. Stagiul de urologie = 3 luni
a/CURS = 26 ore– Traumatisme ale aparatului urinar …………………….. 2 ore– Litiaza urinară …………………………………….. 2 ore– Tumori benigne și maligne aparat urinar ……………….. 4 ore– Adenomul de prostată ………………………………… 2 ore– Adenocarcinomul de prostată ………………………….. 2 ore– Traumatismele aparatului genital masculin ……………… 2 ore– Malformații și afecțiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia …………………………….. 2 ore– Hidrocel, varicocel …………………………………. 2 ore– Orhiepididimita acută și cronică ……………………… 1 oră– Insuficiența renală acută la bolnavul chirurgical ………. 2 ore– Tehnici moderne urologice ……………………………. 4 ore– Imagistica în urologie ………………………………. 2 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj vezical ……………………………………… 10– Puncții vezicale suprapubiene …………………………. 2– Cistostomii …………………………………………. 2– Uretrocistoscopii ……………………………………. 5
c/OPERAȚII– Pielolitotomii ………………………………………. 5– Ureterolitotomii …………………………………….. 5– Nefrectomii …………………………………………. 5– Adenomectomii ……………………………………….. 5– Cura hidrocelului ……………………………………. 3– Cura varicocelului …………………………………… 34. Stagiul de chirurgie oncologică digestivă = 4 luni
a/CURS = 4 LUNI– Epidemiologia cancerelor ……………………………. 2 ore– Noțiuni de oncogeneză ………………………………. 4 ore– Biologia cancerelor ………………………………… 4 ore– Etiopatogenia bolii canceroase ………………………. 2 ore– Clinica bolii canceroase ……………………………. 4 ore– Tehnici de explorare și diagnostic în cancerologie …….. 2 ore– Anatomie patologică ………………………………… 2 ore– Tratamentul complex al cancerelor ……………………. 6 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE
– Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor ……………… 10
– Interpretarea diverselor metode și procedee de diagnostic în cancere ……………………………………………… 20
c/OPERAȚII– Participare la intervenții mari.5. Stagiul de chirurgie toracică = 4 luni
a/CURS = 30 ORE– Traumatisme toracice închise și deschise ………………… 2 ore– Politraumatisme cu componenta toracică ………………….. 2 ore– Pleurezii purulente …………………………………… 2 ore– Infecții pulmonare chirurgicale ………………………… 2 ore– Chistul hidatic pulmonar ………………………………. 2 ore– Tumori benigne și maligne ……………………………… 4 ore– Intervenții de graniță ………………………………… 4 ore– Mediastinul, mediastinite, tumori benigne și maligne ……… 4 ore– Explorarea imagistică a toracelui ………………………. 4 ore– Noțiuni de chirurgie toracoscopică ……………………… 4 ore
b/ACTIVITĂȚI OPERATORII– Toracotomie ………………………………………….. 3– Puncții pleurale ……………………………………… 5– Drenaj pleural ……………………………………….. 3– Primul ajutor în voletul costal ………………………… 2– Primul ajutor în plăgile toraco-pulmonare ……………….. 2– Toracoscopii …………………………………………. 4
c/OPERAȚII– Participare ca ajutor6. Stagiul de traumatologie = 4 luni
a/CURS = 30 ore– Imagistica în traumatologie …………………………… 4 ore– Traumatism de părți moi extrascheletale ………………… 4 ore– Tratamentul plăgilor curate și supurate ………………… 2 ore– Entorse …………………………………………….. 1 oră– Luxații și fracturi ale coloanei vertebrale și bazinulu ….. 4 ore– Traumatisme externe cu componenta viscerală……………… 3 ore– Politraumatisme ……………………………………… 6 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE
– Reducere de luxații …………………………………. 10
– Reducere și imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat ……………………………………… 10
– Montarea unei extensii continue transscheletale …………. 5
– Atitudine în voletul costal …………………………… 3
c/OPERAȚII– Participare ca ajutor7. Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie = 3 luni
a/CURS = 26 ore– Traumatisme ale mâinii ………………………………….. 2 ore– Panariții și flegmoane ale mâinii ………………………… 4 ore– Arsuri ………………………………………………… 6 ore– Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, înghețare …. 2 ore– Escare de decubit ………………………………………. 2 ore– Plastii cutanate: generalități, indicații, tehnică …………. 6 ore– Noțiuni de microchirurgie ……………………………….. 4 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tratamentul unor panariții și flegmoane ale mâinii …………. 6– Tratamentul escarelor de decubit …………………………. 2– Grefe libere de piele …………………………………… 5– Plastii cutanate cu lambouri …………………………….. 3– Tenorafii ……………………………………………… 2– Tratamentul arsurilor și degerăturilor …………………… 10– Amputații și dezarticulații ale degetelor mâinii …………… 5
c/OPERAȚII– Participare ca ajutor8. Stagiul de neurochirurgie = 3 luni
a/CURS = 26 ORE– Traumatisme cranio-cerebrale ………………………….. 4 ore– Traumatisme vertebro-medulare …………………………. 4 ore– Hernii discale ………………………………………. 2 ore– Procese expansive intracraniene ……………………….. 2 ore– Procese expansive intrarahidiene ………………………. 2 ore– Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară …………………………………… 4 ore– Diagnosticul și tratamentul comelor ……………………. 4 ore– Imagistica neuro-chirurgicală………………………….. 4 ore
b/MANEVRE– Puncții rahidiene: lombare și suboccipitale …………….. 10– Neuroliza ……………………………………………. 5– Neurorafie …………………………………………… 5
c/OPERAȚII– Participare ca ajutor9. Stagiul de chirurgie ginecologică = 3 luni
a/CURS = 26 ore– Fibromul uterin ……………………………………. 2 ore– Cancerul de col și corp uterin ………………………. 4 ore– Tumori benigne ovariene …………………………….. 4 ore– Cancerul de ovar …………………………………… 2 ore– Cancerul trompei …………………………………… 2 ore– Cancerul vulvar ……………………………………. 2 ore– Incontinența de urină la femei ………………………. 2 ore– Sarcina extrauterină ……………………………….. 2 ore– Pelviperitonitele ………………………………….. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică ……….. 4 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tușee vaginale …………………………………….. 50– Curetaje uterine bioptice ……………………………. 5– Biopsii din tumori ………………………………….. 5– Anexectomii ………………………………………… 3
c/TEHNICI OPERATORII– Participare ca ajutor10. Stagiul de anestezie și terapie intensivă = 2 luni
a/CURS = 26 ORE– Anestezia locală și loco-regională ……………………… 2 ore– Noțiuni de anestezie generală. Riscul anestezic ………….. 4 ore– Homeostazia normală și tulburări ale homeostaziei organismului uman …………………………………….. 2 ore– Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică ………………………………. 4 ore– Hemoragie, hemostază, transfuzii ……………………….. 2 ore– Socul ……………………………………………….. 4 ore– Monitorizarea în chirurgie …………………………….. 2 ore– Resuscitarea cardio-respiratorie ……………………….. 2 ore– Nutriția bolnavului chirurgical ………………………… 4 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Anestezie locală ……………………………………… 6– Anestezii loco-regionale ………………………………. 4– Monitorizarea bolnavului ………………………………. 4– Resuscitări cardio-respiratorii ………………………… 311. Stagiul de chirurgie de urgență = 6 luni
a/CURS = 46 ORE
– Noțiuni generale de chirurgie de urgență ……………………. 2 ore
– Explorări clinice și imagistice în chirurgia de urgență abdominală ………………………………………………. 4 ore
– Traumatisme abdominale ……………………………………. 6 ore
– Hemoragii digestive superioare și inferioare ………………… 6 ore
– Hemoragia intraperitoneală…………………………………. 2 ore
– Peritonitele …………………………………………….. 6 ore
– Ocluzii intestinale ………………………………………. 6 ore
– Politraumatisme cu componente viscerale abdominale …………… 4 ore
– Traumatisme prin accidente de circulație ……………………. 2 ore
– Atitudinea de urgență în calamități ………………………… 4 ore
– Leziuni combinate ………………………………………… 2 ore
– Noțiuni de chirurgie laparoscopică, în urgențe abdominale …….. 2 ore
b/ACTIVITĂȚI PRACTICE– Hemostaza provizorie și definitivă …………………………. 6– Celioscopia în urgențe abdominale ………………………….. 5– Puncția – spălătura peritoneală ……………………………. 4– Sutura ulcerului perforat …………………………………. 2– Drenaj peritoneal multiplu și drenaj – spălătură …………….. 2
c/OPERAȚII– Participare ca ajutor și prim – ajutor
Caietul de stagiu
Caietul de stagiu va cuprinde un număr de aproximativ 400 de rubrici în care se vor menționa activitățile și manevrele practicate precum și intervențiile operatorii efectuate în perioada diverselor stagii autentificate prin semnătura îndrumătorului de rezidențiat. Cadrele medicale îndrumătoare au obligația să asigure rezidenților, în limita activităților chirurgicale din clinică, condițiile pentru efectuarea baremului stabilit.
Neîndeplinirea acestui barem, din cauza îndrumătorilor atrage reevaluarea posibilităților clinicilor de a forma rezidenți iar neîndeplinirea lui din cauza rezidentului atrage, după sine, reevaluarea acordării dreptului de a se prezenta la examenul de specialist.
Caietul rezidentului va conține:1. CV de activitate profesională și științifică2. punctajul obținut la terminarea programului „Tehnici chirurgicale de bază”3. punctajul obținut la terminarea programului „Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază”4. punctajul obținut la evaluarea scrisă la finalul fiecărui an5. evaluarea îndrumătorului direct6. formular cu numărul de manevre și tehnici efectuate (conform curricula, evaluate de îndrumătorul direct), cu precizarea:
a. fără supraveghere sau supraveghind un rezident mai tânăr
b. sub supraveghere
c. ajutând
Îndrumări pentru evaluarea rezidenților1. Fiecare procedeu din curricula va fi evaluat:
a. Nu a fost efectuată N necunoscut
b. Competent să efectueze procedeul fără supraveghere A
c. Poate necesita ajutor ocazional B
d. Poate efectua procedeul sub supraveghere C
e. Nu a putut efectua tot procedeul sub supraveghere D2. Pași de urmat în evaluarea rezidenților
a. Anamneza examenul fizic și consensul pacienților
b. Buna comunicare cu echipa operatorie
c. Pregătirea preoperatorie
d. Spălat bine, asepsie antisepsie
e. Poziționarea pacientului pe masa de operație
f. Incizie adecvată
g. Disecție atentă, în plan
h. Cunoștințe solide de anatomie
i. Familiarizat cu timpii operatori
j. Utilizează atent și eficace instrumentele
k. Folosește ajutoarele în cel mai avantajos mod
l. Buna coordonare ochi – mână
m. Manevrează țesuturile cu delicatețe și dexteritate
n. Tehnica de cusut și înnodat bună
o. Anastomoza
p. Electrocoagulare adecvată
q. Control hemostază
r. Laparorafia
s. Factor timp
t. Protocol operator12. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 3 luniI. Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică1. Sistemul de insuflare a cavității peritoneale și tehnicile alternative de creare a spațiului de lucru2. Sistemul de preluare și transmitere a imaginii3. Sistemul de irigație – aspirație4. Sistemul de electrochirurgie5. Pregătirea sălii de operație
Instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor.
Defecțiuni posibile, incidente și accidenteII. Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică1. Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază2. Instrumentar pentru situații speciale3. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului laparoscopic.
Defecțiuni posibile, incidente și accidenteIII. Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice1. Criterii generale de opțiune pentru abordul laparoscopic, indicații și contraindicații2. Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică3. Particularitățile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică și consecințele fiziopatologice ale insuflării peritoneale
Incidente și accidente intraoperatorii specifice4. Evoluția și îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică.
Complicații postoperatorii specificeIV. Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază1. Instituirea pneumoperitoneului2. Dispozitivul operator și plasarea trocarelor3. Utilizarea lanțului imagistic4. Utilizarea sistemului de electrochirurgie5. Utilizarea sistemului de irigație aspirație6. Incidente, accidente și complicații ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică (insuflare, trocarizare, mânuirea camerei, utilizarea sistemului electric, irigație aspirație)7. Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale8. Visceroliza, explorarea pentru ascita și tehnici de biopsie laparoscopică9. Tehnici de ligaturi și sutura laparoscopică10. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopicV. Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical1. Indicații și contraindicații2. Abdomenul acut chirurgical3. Abdomenul acut netraumatic4. Gesturi terapeutice de bază în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj și drenaj. Atitudinea în ulcerul perforatVI. Colecistectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnică operatorie4. Dificultăți, incidente și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Colangiografia intraoperatorie7. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVII. Apendicectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnică operatorie4. Dificultăți, incidente, și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVIII. Barem minimal de activități practice1. Asistarea la desfășurarea operațiilor laparoscopice în direct – 202. Activitate ca instrumentar în echipa operatorie – 103. Mânuirea telescopului – 104. Ajutor în echipa operatorie – 105. Intervenții efectuate ca prim operator: explorări, (3 op.),
Colecistectomii (4 op.), apendicectomii (3 op.).IX. Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică.
Posibilități:– Teste cu răspunsuri multiple– Examen oral– Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator– Apreciere întocmită de instructor/tutorele de practică
CHIRURGIE GENERALĂ
6 ANI

ANUL I	CHIRURGIE GENERALĂ	11 ½ LUNI
BIOETICĂ	½ LUNĂ
ANUL II	ATI	2 LUNI
TRAUMATOLOGIE	4 LUNI
CHIRURGIE VASCULARĂ	4 LUNI
CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE	3 LUNI
ANUL III
CHIRURGIE TORACICĂ	4 LUNI
CHIRURGIE UROLOGICĂ	3 LUNI
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ DIGESTIVĂ	4 LUNI
ANUL IV	NEUROCHIRURGIE	3 LUNI
CHIRURGIE GINECOLOGICĂ	3 LUNI
CHIRURGIE DE URGENȚĂ	6 LUNI
ANUL V	CHIRURGIE GENERALĂ	9 LUNI
CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ	3 LUNI
ANUL VI	CHIRURGIE GENERALĂ	12 LUNI

N. B. În anul V sau VI de pregătire se va efectua modulul de Chirurgie laparoscopică cu durata de 3 luni.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
(la 07-09-2017, sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
(la 07-09-2017, sintagma: Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
1. Definiție
Chirurgia orală și maxilo-facială cuprinde tratamentul chirurgical al părților moi cervico-faciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporomandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale.
Specialitatea cuprinde 2 părți:
a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale:
● chirurgia endodontică
● chirurgia preprotetică
● accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare
● traumatisme dento-parodontale
● chirurgia parodontală
● inserarea implanturilor dentare
b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare, diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale etc.2. Durata: 5 ani (cu dublă licență:Medicină Generală/Medicină Dentară)
În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene, specialiștii în chirurgia orală și maxilo-facială trebuie să posede o dublă licență, cea de absolvent al Facultății de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generală.
În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia orală și maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultății de Medicină (care își completează studiile de medicină dentară).
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, în afara cărora sunt prevăzute si 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizata prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă în specialitate.3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate.3A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an3A.3. Stagiul de chirurgie orală și maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săptămâni (anii II, III, IV, V).
În secțiile clinice acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie orală și maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității.3A.4. Stagiul de O.R.L.: 2 luni3A.5. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni3A.6. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună3A.7. Stagiul de Bioetică 2 săptămâni3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat
Anul I: Chirurgie generală 12 luni
Anul II: Chirurgie orală și maxilo-facială 12 luni
Anul III: Chirurgie orală și maxilo-facială 12 luni
Anul IV: Chirurgie orală și maxilo-facială 12 luni
Anul V: Chirurgie orală și maxilo-facială 5 1/2 luni
O.R.L.: 2 luni
Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni
Neurochirurgie: 1 lună
Bioetică 2 săptămâni4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I
Cuprinde stagiu de Chirurgie generală: 12 luni4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 200 ore
Cursuri: 70 ore1. Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală: 4 ore2. Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui: 2 ore3. Tehnici de drenaj: 2 ore4. Tehnici de sutură: 2 ore5. Tehnica pansamentului: 2 ore6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice: 4 ore7. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul): 2 ore8. Tehnici de anestezie loco-regională: 2 ore9. Resuscitarea cardiorespiratorie: 4 ore10. Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală: 4 ore11. Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge: 2 ore12. Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic): 4 ore13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe): 2 ore14. Tehnica pleurotomiei: 2 ore15. Tehnica gastrostomiei: 2 ore16. Tubajul și spălătura gastrică: 2 ore17. Sondajul vezical: 2 ore18. Examenul unui bolnav politraumatizat: 4 ore19. Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament): 4 ore20. Principii de tratament în politraumatisme: 4 ore21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală: 2 ore22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale): 4 ore24. Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide: 2 ore
Prezentări de caz: 80 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore4.1.2. Pregătire practică:1. Participare la:– tiroidectomii subtotale: 2– tiroidectomii totale: 2– tratamentul chirurgical al megaesofagului: 2– gastrostomii: 5– pleurotomii: 2– apendicectomii: 10– colecistoctemii: 102. Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale:– chirurgia reconstructivă vasculară– urgențe (camera de gardă) la:– politraumatizați:10– traumatisme toracice:10– traumatisme abdominale:103. Manopere:– abord venos periferic: 40– aspirații și spălături gastrice:10– cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă): 10– tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor: 54.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole4.2. Anul II
Cuprinde stagiu de chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni4.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 210 ore
Cursuri: 80 ore1. Anatomia capului și gâtului: 10 ore2. Probleme generale ale chirurgiei orale și maxilo-faciale: 4 ore– particularitățile chirurgiei orale și maxilo-faciale– examenul clinic oral și maxilo-facial3. Probleme de anestezie-reanimare în chirurgia orală și maxilo-facială: 4 ore– anestezia generală în chirurgia orală și maxilo-facială– reanimare și reechilibrare funcțională în chirurgia orală și maxilo-facială– anestezia loco-regională și locală: substanțe, tehnici, accidente și complicații4. Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații: 4 ore5. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice: 4 ore5. Chirurgie endodontică: 4 ore6. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice: 4 ore7. Chirurgia proprotetică: 4 ore8. Incluzia dentară și patologia erupției dentare: 6 ore9. Infecțiile părților moi orale și maxilo-faciale: 4 ore– generalități, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologică– supurații periosoase10. Implantologie orală: 10 ore11. Atitudinea terapeutică față de pacienții cu afecțiuni generale asociate: 20 ore12. Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative din sfera oro-maxilo-facială: 2 ore
Prezentări de caz: 80 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore4.2.2. Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 1502. Extracții chirurgicale: 1503. Extracții alveoloplastice cu protezare imediată: 44. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție: 155. Odontectomii molari de minte inferiori: 306. Odontectomii canini superiori: 57. Odontectomii, alți dinți incluși: 38. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică: 29. Rezecții apicale: 3010. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional): 211. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 512. Gingivectomie: 213. Operații parodontale cu lambou: 314. Gingivoplastii: 316. Intervenții chirurgicale proprotetice în:– mucoasa subțire: 2– creasta gingivală balantă: 2– fibromatoză tuberozitară: 1– hiperplazie epitelio-conjunctivă: 6– deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale: 6– bride vestibulare și paralinguale: 4– îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale): 2– regularizări de creastă: 3– plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare: 217. Deschiderea de supurații periosoase: 204.2.3. Barem de promovare a anului II de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.3. Anul III
Cuprinde stagiu de chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni4.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 194 ore
Cursuri: 64 ore1. Traumatologie oro-maxilo-facială: 10 ore– plăgile părților moi orale și maxilo-faciale: particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitiv– șocul și reanimarea în traumatismele orale și maxilo-faciale– fracturile mandibulei– fracturile maxilarului– fracturile orbito-zigomatice– fracturile asociate2. Infecțiile orale și maxilo-faciale: 10 ore– supurațiile lojilor superficiale– supurațiile lojilor profunde și supurațiile difuze– particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copii– osteita și osteomielita maxilarului și mandibulei– necroza maxilarelor– infecțiile specifice orale și maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicoza– limfadenite acute și cronice3. Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare: 4 ore4. Tumorile benigne ale părților moi: 10 ore– pseudotumori– tumori benigne epiteliale– tumori benigne mezenchimale– chisturile părților moi– chisturi și fistule5. Tumorile benigne osoase: 6 ore– tumori neodontogene: osteogene, non-osteogene– tumori odontogene: epiteliale, mezenchimale– chisturile oaselor maxilare: odontogene, neodontogene6. Patologia glandelor salivare: 10 ore– infecțiile glandelor salivare– traumatismele glandelor salivare– litiaza salivară– tumorile benigne și maligne ale glandelor salivare– sialozele7. Patologia articulației temporo-mandibulare: 6 ore– sindroame disfuncționale temporo-mandibulare– artropatiile acute și cronice temporo-mandibulare– traumatismele articulației temporo-mandibulare– luxațiile articulației temporo-mandibulare– constricția mandibulei– anchiloza temporo-mandibulară8. Osteodistrofiile maxilarelor: 2 ore– osteita fibroasă– boala Recklinghausen– boala Paget– Leontiasis ossea9. Osteopatii în bolile de sistem cu localizare orală și maxilo-facială: 2 ore10. Durerea în teritoriul maxilo-facial: 4 ore
Prezentări de caz: 80 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore4.3.2. Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:1. Rezecții apicale: 302. Deschiderea de supurații periosoase: 103. Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare la copii și adulți: 104. Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă: 105. Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței: 106. Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare orală și maxilo-facială: 107. Cura radicală a chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților: 68. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului oral și ale gingiei: 59. Extirparea tumorilor endoosoase sau mandibulare cu păstrarea continuității osoase:210. Extirpare de calculi salivari din canalul Warthon sau Stenon: 211. Extirpare de tumori ale glanedlor salivare mici din vălul moale, boltă, obraz și planșeu oral: 212. Reducerea nechirurgicală a luxației de articulație temporo-mandibulară: 2
Intervenții de dificultate medie:1. Deschidere de abcese ale lojilor superficiale: 102. Deschidere de supurații ale lojilor profunde ale feței și gâtului (fosa infratemporală, spațiul laterofaringian, loja marilor vase): 103. Deschidere de supurații difuze ale planșeului oral sau feței: 34. Deschiderea supurațiilor limfonodulilor feței și gâtului: 105. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare: 56. Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC): 37. Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară: 38. Plastia comunicării oro-sinuzale: 39. Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilarelor: 210. Corticotomia în osteomielita maxilarelor: 211. Tratamentul primar și secundar al plăgilor orale și cervicofaciale: 2012. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice: 513. Osteosinteza cu sârmă sau plăcuțe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale: 514. Ligatura arterei carotide externe: 315. Traheotomie: 34.3.3. Barem de promovare a anului III de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.4. Anul IV– chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni4.4.1. Stagiul de chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 105 ore
Cursuri: 40 ore1. Tumori maligne orale și maxilo-faciale: 40 ore– Noțiuni de biologie a procesului neoplazic– Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facială– Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale– Adenopatia metastatică cervicală– Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale– Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale (I)– Tumorile maligne ale buzelor– Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucal– Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatin– Tumorile maligne ale maxilarului și mandibulei– Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale– Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială– Tumorile maligne ale glandelor salivare– Accidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT+CT)
Prezentări de caz: 40 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 25 ore4.4.1.2. Pregătire practică
Intervenții de dificultate medie:1. Submaxilectomie: 3
Intervenții de dificultate mare:1. Rezecție de platou palato-alveolar: 22. Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator: 43. Hemirezecții de mandibulă (participare): 24. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată: 55. Hemiglosectomie (participare): 56. Hemipelvectomie (participare): 57. Hemiglosopelvectomie (participare):58. Evidare cervicală supraomohioidiană: 29. Extirpare de tumoră laterocervicală: 24.4.3. Barem de promovare a anului IV de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.5. Anul V
Cuprinde stagii de:– Chirurgie orală și maxilo-facială: 5 1/2 luni– O.R.L: 2 luni– Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni– Neurochirurgie: 1 lună– Bioetică: 1/2 lună4.5.1. Pregătire teoretică: total 205 ore
Cursuri: 35 ore1. Plastia reconstructivă în chirurgia orală și maxilo-facială: 20 ore– fiziopatologia lambourilor– clasificarea metodelor de plastie reconstructivă– tipuri de închidere primară– grefe de piele– lambouri locale– lambouri loco-regionale pediculate– lambouri liber vascularizate– grefe osoase nevascularizate– tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic2. Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: 10 ore– prognatismul și retrognatismul mandibular– prognatismul și retrognatismul maxilar– proalveolia și proalveolodentia– ocluzia deschisă– laterodeviațiile mandibulare– anomalii asociate3. Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale: 5 ore– despicăturile labio-maxilo-palatine– malformații cranio-faciale
Prezentări de caz: 20 ore
Recenzii ale articolelor de specialitate: 10 ore
Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist: 140 ore4.5.2. Pregătire practică
Intervenții de dificultate mare:1. Hemiglosopelvimandibulectomii (participare): 22. Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale: 23. Evidare cervicală radicală: 24. Evidare cervicală radicală modificată: 25. Parotidectomia totală sau segmentară: 26. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 27. Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor: 28. Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 29. Faringoplastii în insuficiențe velare: 210. Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 211. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție: 212. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare): 24.5.2. Stagiul de O.R.L: 2 luni4.5.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 36 ore1. Metode de explorare rino-sinuzală2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale3. Epistaxisul4. Sinuzite acute și cronice5. Complicațiile sinuzitelor6. Alergia rino-sinuzală7. Amigdalita și adenoidita acută8. Tumorile benigne ale faringelui9. Tumorile maligne laringiene10. Tumorile parafaringiene11. Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană12. Tumorile benigne laringiene13. Tumorile maligne laringiene14. Corpii străini traheo-bronșici15. Metode de explorare traheo-bronșică16. Afecțiunile urechii externe17. Tumorile benigne și maligne ale urechii18. Traumatismele urechii4.5.2.2. Pregătire practică (participare):1. Tamponament nazal anterior: 102. Tamponament nazal posterior: 103. Puncții sinuzale maxilare: 104. Reducere fracturi piramidă nazală: 25. Incizie flegmon periamigdalian: 56. Chirurgia sinuzitei maxilare: 57. Chirurgia sinuzitei etmoidale: 58. Traheotomia: 29. Traheotomii în condiții dificile: 110. Asistență la intervenții cu lasser în sfera ORL: 54.5.3. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni4.5.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 50 ore1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)2. Chirurgia arsului3. Arsuri asociate cu traumatisme4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)4.5.3.2. Pregătire practică (participare):1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției: 22. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate: 13. Incizii de decompresiune circumvolare: 24. Grefarea plăgilor granulare: 25. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale: 26. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele: 27. Plastii pediculate cu lambouri locale: 18. Neurorafii: 19. Plastia cu lambouri loco-regionale: 110. Plastia cu lambouri de la distanță: 111. Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului: 112. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical: 14.5.4. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună4.5.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 20 ore1. Examen clinic neuro-chirurgical2. Traumatisme craniocerebrale3. Diagnosticul și tratamentul comelor4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară4.5.4.2. Pregătire practică1. Examene clinice neurochirurgicale: 102. Puncții rahidiene lombare: 2 (patricipare):3. Puncții rahidiene suboccipitale: 2 (participare)4. Neurorafie: 2 (participare)4.5.5. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună
Tematică curs (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțămîntul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Liberertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică4.5.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore4.5.6. Barem de promovare a anului V de rezidențiat:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator
CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
● ANUL I: CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 12 luni
● ANUL II: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.2) 12 luni
● ANUL III: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.3) 12 luni
● ANUL IV: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.4) 12 luni
● ANUL V: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.5) 5 1/2 luni
OTORINOLARINGOLOGIE (I.6) 2 luni
CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI RECONSTRUCTIVĂ (I.7) 3 luni
NEUROCHIRURGIE (I.8) 1 lună
BIOETICĂ (I.9) 2 săptămâni

	ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV	ANUL V
STAGIUL	I.1	I.2	I.3	I.4	I.5	I.6	I.7	I.8	I.9

–––-
Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie orală și maxilo-facială a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 2 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE PEDIATRICĂ
DEFINIȚIE
Chirurgia pediatrică este specialitatea, care are ca obiect de studiu patologia chirurgicală a vârstei copilăriei (0 – 16 ani sau elevi ce au depășit vârsta de 16 ani, până la terminarea studiilor), cu excepția patologiei ortopedice, neurochirurgicale și cardiovasculare a copilului.
ORGANIZARE
Specializarea în chirurgie pediatrică se poate obține de absolvenți cu licență, ai facultăților de medicină acreditate, în urma promovării concursului de admitere în rezidențiat, în limita locurilor disponibile pentru această specializare, la un moment dat.
Specializarea în chirurgie pediatrică se realizează în clinicile de chirurgie pediatrică ale universităților de medicină, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a șefului de clinică și a echipei de medici/cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire și activitatea practică a rezidenților.
Dobândirea și evaluarea cunoștințelor din domeniul științelor fundamentale, trunchiului comun de pregătire pentru toate specialitățile chirurgicale, de către rezidenții de chirurgie pediatrică, se realizează în cadrul catedrelor/disciplinelor respective. Evaluarea cunoștințelor se face la finalul fiecărui an de pregătire sub forma unui test grilă.
Durata stagiului de pregătire (rezidențiat), în vederea obținerii titlului de medic specialist în chirurgie pediatrică este de 5 ani.
ARIA DE CUPRINDERE A DISCIPLINELOR DE STUDIU
Propedeutica:
Obiectiv: dobândirea de cunoștințe fundamentale din următoarele domenii:– biochimie– fiziologie– embriologie– anatomie topografică– histologie– farmacologie– patologie generală
Chirurgie Generală
Obiectiv: dobândirea de cunoștințe în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul pre, intra și postoperator al principalelor afecțiuni chirurgicale ale adultului,– anatomie patologică– chirurgie generală– imagistică– radioterapie– anestezie-terapie intensivă
Chirurgie Pediatrică
Obiectiv: dobândirea de cunoștințe teoretice și practice cu privire la îngrijirea pre și postoperatorie (inclusiv terapie intensivă) și tratamentul chirurgical al maladiilor chirurgicale ale fătului, nou-născutului și copilului,– chirurgie plastică– chirurgie neo-natală– chirurgie toracică– urologie– pediatrie generală– imagistică și radioterapie.
PREGĂTIREA TEORETICĂ – PLAN DE STUDIU (200 ore/an – cursuri, seminarii, prezentări de caz)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (cursuri, seminarii prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 7080% fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (logbook), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Anul I– biochimie– fiziologie– embriologie– anatomie topografică– histologie– chirurgie generală– pediatrie– chirurgie pediatrică– statistică medicală
Anul II– farmacologie– fiziopatologie– imunologie– genetică– chirurgie generală– anestezie – terapie intensivă– imagistică medicală– neonatologie– chirurgie pediatrică
Anul III– anatomie patologică– chirurgie generală– pediatrie– chirurgie pediatrică– imagistică medicală
Anul IV– chirurgie generală– pediatrie – oncologie pediatrică– chirurgie plastică– chirurgie toracică– chirurgie pediatrică– chirurgie laparoscopică
Anul V– obstetrică – ginecologie– urologie– ortopedie pediatrică– diagnosticul prenatal al malformațiilor– neonatologie – terapie intensivă neonatală– chirurgie prenatală– chirurgie neonatală
Stagiul practic de chirurgie pediatrică se realizează în clinicile de chirurgie pediatrică, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a șefului de clinică și a echipei de medici/cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire și activitatea practică a rezidenților.
STRUCTURA STAGIILOR – durata: 5 ani– pediatrie – 3 luni,– neonatologie – 1 lună,– bioetică – 2 săptămâni,– chirurgie generală – 5 și 1/2 luni,– chirurgie toracică – 1 lună,– chirurgie plastică – 1 lună– chirurgie vasculară – 1 lună– ortopedie pediatrică – 3 luni– chirurgie pediatrică – 3 ani și 8 luni.
Titlul de medic specialist în chirurgie pediatrică se obține în urma unui examen final, teoretic (test grilă) și practic (prezentare de caz și probă operatorie), susținut la sfârșitul celor 5 ani de pregătire în fața unei comisii de specialitate. Examenul trebuie să includă și susținerea unei teze de absolvire.
Pentru a putea fi admis la examenul final, rezidentul de chirurgie pediatrică trebuie să facă dovada:– că a absolvit cursul teoretic,– că a participat nemijlocit la actele medicale cuprinse în planul de studiu,– că a efectuat cel puțin 50 de intervenții chirurgicale de mare dificultate (M), dintre care 10% ca prim operator,– că a efectuat cel puțin 100 de intervenții chirurgicale de medie dificultate (m), dintre care 20% ca prim operator,– că a efectuat cel puțin 200 de intervenții de mică chirurgie (mc), dintre care 30% ca prim operator,– că a participat la elaborarea a cel puțin 20 lucrări/studii de specialitate publicate/ prezentate în cadrul unor manifestări științifice acreditate EMC.
CONȚINUTUL STAGIILOR
Chirurgie generală (90 ore)
Tematica prelegerilor1. Asepsia, antisepsia2. Șocul3. Pancreatita acută4. Colecistita acută5. Ulcerul gasto-duodenal6. Esofagita postcustică7. Hernia inghinală și femurală8. Varicocelul9. Elemente de laparoscopie10. Sutura mecanică
Baremul activităților practice1. Cura herniei inghinale – 12. Cura herniei femurale – 13. Rezecția de ileon cu anastomoză – 14. Rezecția de colon cu anastomoză – 15. Colecistectomie – 16. Colostomie – 17. Ileostomie – 18. Apendicectomie laparoscopică – 39. Cura panarițiului – 510. Rezecție gastrică – 111. Cura varicocelului – 1
Neonatologie
Tematica prelegerilor:1. Diagnosticul antenatal2. Urgențe respiratorii neonatale3. Insuficiență renală la nou-născut4. Tratamentul durerii la nou-născut5. Elemente de fiziologie și fiziopatologie ale prematurului
Chirurgie toracică (30 ore)
Tematica prelegerilor:1. Deformările toracice2. Tumorile pulmonare3. Supurațiile pleuro-pulmonare4. Chistul hidatic pulmonar5. Tumorile mediastinale
Baremul activităților practice:1. Puncție pleurală – 52. Pleurotomie – 23. Decorticare pulmonară – 14. Chistotomie cu extragerea membranei proligere – 15. Extirpare de tumori pulmonare sau mediastinale – 1
Chirurgie plastică (30 ore)
Tematica prelegerilor:1. Tratamentul arsurilor2. Principiile corectării malformațiilor faciale și ale membrelor3. Principiile neurorafiei și tenorafiei
Baremul activităților practice1. Pansamente, arsuri – 32. Neurorafie – 23. Tenorafie – 24. Corectare sindactilie – 15. Grefa de piele liberă – 16. Grefa de piele pediculată – 1
Chirurgie vasculară (30 ore)
Tematica prelegerilor:1. Arterita2. Anevrismele3. Insuficiența arterială periferică4. Insuficiența venoasă periferică5. Principiile suturii vasculare
Baremul activităților practice1. Descoperire de venă periferică – 32. Cateterism de venă centrală /periferică – 33. Anastomoza vasculară – 24. Ligatura canal arterial – 1
Ortopedie pediatrică (50 ore)
Tematica prelegerilor – principii de diagnostic și tratament în:1. Traumatologie2. Scolioze3. Hemo și hidrartroza de genunchi4. Luxația congenitală de șold5. Piciorul strâmb congenital6. Osteomielita acută7. Artritele acute
Baremul activităților practice:1. Puncție articulară – 22. Incizie-drenaj în osteomielita acută – 13. Reducere ortopedică de fracturi de oase lungi și imobilizare în aparat gipsat – 34. Osteosinteză fractură diafizară – 1
Bioetică (20 ore curs + 20 ore seminar)
Tematica prelegerilor:1. Introducere în bioetică:
a. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.
b. Contextul apariției bioeticii
c. Definirea bioeticii
d. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
e. Teorii și metode în bioetică2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii:
a. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
b. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
c. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală, suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)3. Relația medic-pacient
a. Valori ale relației medic-pacient
b. Paternalism versus autonomie
c. Modele ale relației medic-pacient
d. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate4. Relația medic-pacient
a. Consimțământul informat
b. Confidențialitatea în relația medic-pacient
c. Relația medic-pacient minor
d. Acte normative care reglementează relația medic-pacient5. Greșeli și erori în practica medicală
a. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
b. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice
c. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală6. Probleme etice la începutul vieții
a. Libertatea procreației
b. Dileme etice în avort
c. Etica reproducerii umane asistate medical
d. Probleme etice în clonarea reproductivă7. Probleme etice la finalul vieții
a. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
b. Probleme etice în stările terminale
c. Tratamente inutile în practica medicală
d. Eutanasia și suicidul asistat
e. Îngrijiri paliative8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
a. Donarea de organe de la cadavru
b. Donarea de organe de la persoana vie
c. Etica acordării de resurse în transplant9. Probleme etice în genetică și genomică
a. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
b. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
c. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
d. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
e. Terapia genică
f. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice10. Etica cercetării pe subiecți umani.
a. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
b. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecții umani
c. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
d. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
e. Comitetele de etică a cercetării
f. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Tematica seminariilor:1. Ilustrarea prin cazuri particulare a principiilor și teoriilor în bioetică.2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică.
a. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
b. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
c. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
a. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
b. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
c. Rolul comunicării în relația medic – pacient4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
a. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri
b. Drepturile pacienților – discutare de cazuri
c. Rolul comitetelor de etică din spitale5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
a. Delimitarea noțiunii de malpraxis
b. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
c. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale6. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete10. Discutarea unor probleme etice în cercetarea pe subiecți umani pe baza unor cazuri concrete
Chirurgie pediatrică (700 ore)
Tematica prelegerilor:1. Despicăturile labio-velo-palatine2. Fistulele și chisturile congenitale ale gâtului3. Torticolisul muscular congenital4. Malformațiile bronho-pulmonare5. Chistul hidatic pulmonar6. Supurațiile pleuro-pulmonare7. Infecțiile mediastinale8. Arsurile și stenozele cicatriceale ale esofagului9. Hernia diafragmatică congenitală10. Hernia hiatală11. Tumorile mediastinale și pleuro-pulmonare12. Malformațiile congenitale ale esofagului13. Cardiospasmul14. Stenoza hipertrofică de pilor15. Ocluziile neo-natale16. Patologia diverticulului Meckel17. Invaginația intestinală18. Abdomenul acut19. Peritonita și ileusul meconial20. Anomalii de peristaltică intestinală21. Megacolonul congenital22. Malformațiile ano-rectale23. Hemoragiile digestive superioare24. Hemoragiile digestive inferioare25. Chistul hidatic hepatic26. Icterle neo-natale. Malformațiile de căi biliare27. Traumatismele abdominale28. Tumorile abdominale ale copilului29. Omfalocelul și gastroschizisul și alte anomalii ale regiunii ombilicale30. Patologia canalului peritoneo-vaginal31. Polipoza recto-colică32. Hidronefroza33. Megaureterul34. Refluxul vezico-ureteral35. Extrofia de vezică. Epispadias36. Valvele congenitale ale uretrei posterioare37. Litiaza urinară38. Tumorile renale39. Hipospadias40. Ambiguitatea genitală41. Testiculul necoborât42. Sindromul de scrot acut43. Torsiunile de anexă44. Fimoza45. Hidrocolpos. Hematocolpos46. Tumorile tractului urinar47. Tumorile genitale48. Varicocelul49. Enurezis50. Incontinența de urină
Baremul activităților practice1. Denudare și cateterizare venoasă – m2. Sutura de plagă superficială -mc3. Apendicectomie – m4. Cura herniei inghinale, hidrocelului, chistului de cordon – m5. Circumcizie – mc6. Pleurotomie – mc7. Tenorafie – m8. Cura chistului sinovial – mc9. Excizie hemangiom cutanat – m/M10. Corectare torticolis muscular – m11. Traheostomie – m12. Gastrostomie – m/M13. Pilorotomie extramucoasă – m14. Cistostomie – m15. Orhiopexie – m/M16. Nefrostomie – M17. Ureterostomie – M18. Plastie cutanată cu grefă de piele liberă -m19. Neurorafie – M20. Excizia de fistule și chiste ale gâtului – m21. Ileostomie – M22. Colostomie – M23. Splenectomie – M24. Hepatorafie – M25. Cura omfalocelului – M26. Cura herniei ombilicale – m27. Cura varicocelului – m28. Rezecție intestinală cu anastomoză – m29. Cura hipospadias-ului – M30. Biopsie ganglion periferic – m31. Corectare despicătura labio-velo-palatină – M32. Pieloureteroplastie – M33. Pielolitotomie – M34. Ureterolitotomie – M35. Cistolitotomie – m36. Reimplantare uretero-vezicală – m37. Extirparea teratomului sacrococcigian – M38. Chistotomie cu extragerea membranei proligere – M39. Lobectomie – M40. Esofagostomie – m/M41. Anastomoza esofagiană în atrezie esofagiană – M42. Fundoplicatura Nissen – M43. Corectare malformație ano-rectală joasă – M44. Corectare malformație ano-rectală înaltă – M
CHIRURGIE PEDIATRICĂ
5 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ– pediatrie – 3 luni (1)– neonatologie – 1 lună (2)– bioetică – 2 săptămâni (3)– chirurgie generală – 5 și 1/2 luni (4)– chirurgie toracică – 1 lună (5)– chirurgie plastică – 1 lună (6)– chirurgie vasculară – 1 lună (7)– ortopedie pediatrică – 3 luni (8)– chirurgie pediatrică – 3 ani și 8 luni (9)

	ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV	ANUL V
STAGIUL	1, 2, 3, 4, 5, 6	7, 8, 9	9	9	9

––
Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie pediatrică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
Definiția specialității
Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă este o specialitate chirurgicală cu caracter interdisciplinar care tratează pacienți cu defecte sau deformități congenitale sau dobândite. Defectele dobândite pot rezulta în urma bolilor sistemice, a traumatismelor, a arsurilor, a patologiei tumorale, degenerative sau a îmbătrânirii.
Obiectivul specialității este restaurarea sau îmbunătățirea funcției și a aspectului prin proceduri corectoare și sau reconstructive.
Aceasta este definiția actuală, conform UEMS/EBOPRAS
In extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul și tratamentul chirurgical al:– Arsurilor (indiferent de mecanismul acestora) și a sechelelor postcombustionale– Traumatismelor însoțite de distrugere de părți moi (leziuni extensive tegumentare, scheletice, tendinoase, vasculo-nervoase)– Chirurgia mâinii (leziuni posttraumatice, sindroame de compresie, afecțiuni cronice sau sechele postoperatorii)– Patologia tumorală cutanată și de părți moi– Malformațiilor congenitale– Suferințe estetice
Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă folosește în afara tehnicilor chirurgicale nespecializate și tehnici caracteristice: transplantarea și transferul tisular, dintre care unele microchirurgicale1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	6
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	16

MODULUL 1	CHIRURGIE GENERALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ORE/LUNĂ (120 ore)

MODULUL 2	ORTOPEDIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	15 ORE/LUNĂ (30 ore)

MODULUL 3	CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore

MODULUL 4	NEUROCHIRURGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	15 ore

MODULUL 5	ORL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	15 ore/lună

MODULUL 6	CHIRURGIE OMF
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	15 ore/lună

MODULUL 7	RECUPERARE MEDICALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore/lună

MODULUL 8	DERMATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână

MODULUL 9	CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână

MODULUL 10	GINECOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore/lună

MODULUL 11	UROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore/lună

MODULUL 12	ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore/lună

MODULUL 13	OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore/lună

MODULUL 14	MEDICINĂ LEGALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	10 ore/săptămână

MODULUL 15	BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	10 ore/săptămână

MODULUL 16	CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	48 LUNI (4 ANI)
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	10 ore/lună

Total ore pregătire teoretică	CONFORM CURRICULEI
Total ore pregătire practică	CONFORM CURRICULEI

MODULUL I ANUL I
CHIRURGIE GENERALĂ
Durata: 6 luni
Nr. Ore curs: 120
Nr. Ore practică: 720
TEMATICA1. Microorganisme implicate în infecțiile chirurgicale2. Răspunsul organismului la infecție. Șocul septic3. Principii de asepsie și antisepsie4. Principii de sterilizare5. Principii de antibioprofilaxie6. Principii de tratament medicamentos în infecții7. Principii de electrochirurgie8. Principii generale de incizie și sutură9. Materiale de sutură și ligatură10. Fiziopatologia vindecării plăgilor11. Clasificarea plăgilor chirurgicale. Principii de îngrijire a plăgilor12. Cicatricea retractilă13. Principii de recoltare intraoperatorie a lichidelor biologice și patologice în vederea examinării de laborator14. Drenajul chistelor și abceselor chirurgicale15. Hemoragia postoperatorie – cauze, principii generale de tratament16. Traumatismele toraco-abdominale17. Principii generale de tratament în urgențele chirurgicale abdominale: peritonitele; ocluziile intestinale; hemoragiile digestive superioară/inferioară; infarctul entoeromezenteric; hemoperitoneul.18. Patologia chirurgicală ano-perianală, reconstrucția sfincterului anal19. Defecte parietale abdominale20. Traumatismele cranio-cerebrale21. Politraumatismele22. Abdomenul acut chirurgical23. Defectele parietale abdominale24. Elemente de semiologie chirurgicală, examenul clinic general și local25. Șocul hemoragic26. Infecțiile de părți moi – conduita terapeutică27. Noțiuni de antibioterapie/antibioprofilaxie, infecțiile nosocomiale,28. Managementul pacientului chirurgical; parametrii de monitorizare postoperatorie29. Sutura tegumentară: material de sutura/ligatura disponibile, modul de selecție, principii, tipuri de sutură, complicații imediate și tardive ale plăgilor tegumentare, vindecarea chirurgicală a plăgii30. Rolul investigațiilor imagistice în specialitățile chirurgicale31. Noțiuni generale de oncologie chirurgicală, terapii adjuvante, urmărirea postoperatorie – chirurgia neoplasmului mamar
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE:
După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește– Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.– Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat)– Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului– Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie/antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia– Abilitatea de a participa ca observator la intervenții chirurgicale, fără să desterilizeze masa operatorie sau personalul– Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de bază de incizii, tehnici de bază de sutură, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutură– Incizii de evacuare pentru infecții localizate de părți moi.– Recunoașterea urgențelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management eficient al cazului– Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chirurgia generală
Activități practice:
Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– Tușeu rectal/tușeu vaginal– Cateterizarea venoasă periferică– Montarea unei perfuzii– Paracenteza– Toracocenteza– Debridare plagă– Incizii tegumentare– Sutură plagă– Nursingul colostomei– Cateterism vezical și suprimarea sondei– Suprimarea materialului de sutură– Efectuarea ligaturii hemostatice intraoperator– Pansamentul plăgii posttraumatice– Recoltarea probelor biologice pentru examen bacteriologic
REZULTATE AȘTEPTATE
În urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesare dobândirea următoarelor competente teoretice și practice minim acceptabile
Aspecte teoretice1. Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală2. Managementul pacientului chirurgical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice3. Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat4. Abordarea multidisciplinară a pacientului5. Principii de management al abdomenului acut chirurgical6. Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală7. Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic8. Principii de tratament al infecțiilor localizate de părți moi9. Conduita intraoperatorie corespunzătoare
Aspecte practice1. Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice)2. Urmărirea evoluției pacientului chirurgical3. Incizii tegumentare4. Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură5. Managementul plăgilor6. Cunoașterea conduitei intraoperatorii: izolarea pacientului, instrumentarul chirurgical, tehnici de sutură, ligatură, hemostază electrică.
MODULUL II ANUL I
ORTOPEDIE – 2 LUNI
Nr. Ore curs: 30 ore
Nr. Ore practică: 250 ore
TEMATICA1. Traumatismele părților moi extrascheletale2. Fracturi și luxații ale membrelor3. Fracturi ale coloanei vertebrale, bazinului4. Amputațiile coapsei5. Amputațiile gambei6. Politraumatismele7. Tratamentul pseudoartrozelor și a întârzierii de consolidare8. Malformații congenitale ale membrelor9. Materiale de osteosinteza10. Principii de tratament în fracturile închise/deschise ale membrelor11. Principii de tratament în fracturile închise ale membrelor12. Trombembolismul pulmonar: profilaxia TEP13. Sindromul de compartiment: diagnostic, conduita terapeutică, urmărire postoperatorie14. Materiale protetice15. Situații particulare: Osteo-artrita septică; defectele de părți moi în asociere cu fracturile, extruzia materialului de osteosinteza;16. Anatomia și fiziologia chirurgicală a osului, a articulației17. Investigații imagistice în ortopedie
Activități practice1. Reducerea luxațiilor2. Reducerea fracturilor și tratamentul ortopedic3. Montarea extensiei continue transscheletice4. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare5. Principii de imobilizare și realizare a atelelor termoplastice sau de ghips
Obiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifica pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora.
Rezultate așteptate:
Cunoștințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgent al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteza și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor
Competente practice:– Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii– Reducerea luxațiilor și a fracturilor– Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor– Cunoașterea instrumentarului specific necesar osteosintezei– Tratamentul anticoagulant în profilaxia TEP– Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic– Recunoașterea sindromului de compartiment– Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie– Suprimarea materialului de osteosinteza (brose centromedulare)
MODULUL III ANUL I
CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ – 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practică: 120 ore
Tematica1. Particularități în abordarea pacientului chirurgical de vârsta pediatrica2. Urgente chirurgicale în pediatrie3. Malformații congenitale la copil la nivelul extremității cefalice4. Malformații congenitale la copil la nivelul membrelor5. Particularități ale cicatrizării la copil6. Conduita terapeutică în fracturi și luxații la copil7. Malformații congenital ale sistemului urinar8. Particularități morfofuncționale ale sistemului locomotor la copil și noțiuni de traumatologie pediatrică9. Malformații congenitale ale toracelui10. Patologia tumorală la copil
Activitate practică:– Efectuarea anamnezei, completarea FOCG la pacientul pediatric– Urmărirea postoperatorie la copil– Reducerea fracturilor/luxațiilor– Tehnici de menținere a reducerii prin metode ortopedice
Rezultate așteptate: La promovarea modulului cunoștințele minim acceptate sunt:
Competente teoretice:– Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică– Particularități ale evoluției postoperatorii la copil– Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate
Competențe practice:– Urmărirea postoperatorie la copil
MODULUL IV AN I
NEUROCHIRURGIE – 1 LUNĂ
Nr. Ore curs 15 ore
Nr. Ore practică 125 ore
Tematica1. Traumatismele cranio-cerebrale2. Traumatismele vertebro-medulare3. Neuropatii compresive periferice4. Investigații imagistice aplicabile în NCH (CT, IRM)5. Urgențe medico-chirurgicale în neurochirurgie (diagnostic, conduita terapeutică)
Activitate practică:– Anamneza, examen clinic, completarea foilor de observație– Participarea la intervenții chirurgicale neurochirurgicale ca observator/ajutor– Interpretarea rezultatelor CT/IRM
Rezultate așteptate: La finalul stagiul, candidatul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului.
Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și masurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Se dorește participarea la intervenții chirurgicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor.
MODULUL V AN I
ORL – 2 LUNI
Nr. Ore curs 30 ore
Nr Ore practică 250 ore
Tematica1. Traumatismele nasului2. Traumatismele pavilionului auricular3. Reconstrucția nasului4. Reconstrucția pavilionului auricular5. Fracturile oaselor nazale6. Tumori ale părților moi ale nasului și pavilionului auricular7. Rinocorecția8. Tratamentul disfuncțiilor funcționale ale nasului9. Anatomia și fiziologia nasului10. Traheostomia11. Tehnici imagistice specifice
Activitate practică1. Tratamentul epistaxisului2. Anestezii loco-regionale pentru intervențiile chirurgicale la nivelul piramidei nazale3. Reducerea fracturilor oaselor nasului4. Traheostomia5. Tratamentul deviațiilor de sept6. Tratamentul hipertrofiei cornetelor nazale și a rinitei
Rezultate așteptate:
La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască anatomia și fiziologia normală a piramidei nazale, intervențiile în urgență în cazul traumatismelor nazale/de pavilion auricular, investigațiile de specialitate în OR, noțiuni de reconstrucție în defectele totale sau parțiale ce implică nasul/regiunea auriculară.
Din punct de vedere practic se consideră necesară efectuarea tamponamentului nazal anterior, diagnosticul clinic și imagistic al fracturilor de piramidă nazală, asistarea la o intervenție de reducere și menținere a reducerii în fracturile cu deplasare de piramidă nazală, participarea în calitate de observator/operator la o traheostomie de necesitate.
MODULUL VI ANUL II
CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ – 2 luni
Nr. Ore curs 30 ore
Nr. Ore practică 250 ore
Tematica1. Traumatismele părților moi la nivelul feței2. Traumatismele scheletului facial: fracturile LE FORT3. Malformații congenitale labio-palatine4. Tumorile de suprafață la nivelul feței, tumorile de mandibulă și maxilar; tumorile de parotidă5. Malformațiile congenitale ale feței6. Anestezia loco-regională în OMF7. Traumatismele cranio-cerebrale – abordarea interdisciplinare8. Leziuni dento-alveolare posttraumatice9. Investigații imagistice utile în evaluarea traumatismelor faciale10. Tehnici de reconstrucție a defectelor posttraumatice sau postexcizionale osoase și de părți moi la nivelul feței.11. Parotidectomia și paralizia de nerv facial
Activități practice:1. Reducerea și imobilizare fracturilor de mandibulă2. Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigoma3. Cateterizarea ductului lui stenon4. Cura chirurgicală a despicăturilor labio-palatine5. Cura chirurgicală a prognatismului și micrognatiei6. Anestezii locale și loco-regionale în chirurgia OMF7. Parotidectomia superficială
Obiective educaționale:
Reluarea anatomiei visecrocraniului, a malformațiilor congenitale. Deprinderea protocolului de investigații clinice și imagistice la pacientul OMF. Deprinderea principiilor de tratament în urgență al fracturilor viscerocraniului, a tipului de material de osteosinteza disponibil, importanța chirurgiei ortognatice, cunoașterea tehnicilor de anestezie loco-regională aplicabile în OMF, tehnici de reducere și menținere a reducerii în fracturile/luxațiile ATM; cunoașterea tehnicilor de reconstructive în defectele de părți moi/osoase la nivelul feței.
Rezultatele așteptate referitor la aspectele teoretice abordate:– Cunoașterea anatomiei locale– Cunoașterea atitudinii de urgent în fracturile oaselor feței– Cunoașterea tehnicilor reconstructive aplicabile în OMF– Cunoașterea principiilor de tratament în despicăturile labio-palatine– Cunoașterea tehnicilor de anestezie loco-regională în OMF
Din punct de vedere a activității practice, se consideră că activitățile practice pot fi efectuate și în calitate de ajutor, dat fiind implicațiile deosebite ale apariției complicațiilor. Sunt considerate deprinderi practice minime:– Bloc infraorbital/bloc mental– Interpretarea CT/RX în fracturile visecrocraniului– Participarea la un numai minim de 5 intervenții chirurgicale– Recunoașterea ductului lui Stenon– Principiile de paroTidectomie
MODULUL VII AN II
RECUPERARE MEDICALĂ – 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practică 120 ore
Tematica1. Noțiuni introductive în recuperarea medicală2. Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor osteo-articulare ale membrelor3. Recuperarea medicală în tratamentul leziunilor nervoase periferice4. Aplicații curente ale conceptului de recuperare precoce în traumatismele complexe ale membrelor5. Terapia durerii cronice6. Recuperarea medicală în recuperarea funcțională a pacientului ars
Activitate practică:
Participarea la ședințe de recuperare a pacienților cu afecțiuni postraumatice/degenerative ale membrelor:– Evaluarea inițială a deficitului funcțional– Elaborarea unui plan etapizat de recuperare– Urmărirea în dinamică e evoluției– Obiectivarea rezultatelor prin metode specifice (creșterea mobilității, dispariția fenomenelor algice, recuperarea progresivă a sensibilității)
Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor elementare de recuperare medicală: tehnici, aplicații în patologia musculoscheletală, evaluarea inițială a pacientului, conduita terapeutică, limite, stabilirea momentului optim de întrerupere a tratamentului de recuperare și stabilirea indicației de reintervenție chirurgicală.
Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de recuperare medicală și kinetoterapie, indicațiile lor, aplicații ale acestora în recuperarea precoce, evaluarea rezultatului postoperator, diferențierea leziunilor cu indicație chirurgicală de cele care beneficiază de pe urma tratamentului de recuperare.
Abilități practice: efectuarea protocoalelor de mobilizare precoce în traumatismele membrelor
MODULUL VIII AN II
DERMATOLOGIE – 6 săptămâni
Nr. ore curs 30 ore
Nr. ore practică 180
Tematica1. Urgențe în dermatologie2. Vasculite – afecțiuni cutanate3. Infecțiile pielii și ale țesutului subcutanat4. Aplicațiile topicelor în dermatologie5. Diagnosticul pozitiv în dermatologie: examen microscopic, dermatoscopic, paraclinic6. Tumorile cutanate7. Ulcerul trofic8. Melanomul malign9. Alergodermia10. Antiageing11. Anatomia și fiziologia pielii și a anexelor
Activități practice– Examenul clinic în dermatologie– Prick-test– Tratamentul local în leziuni dermatologice– Ablația leziunilor cutanate (electrocauterizare, NO2)– Ablația chirurgicală a tumorilor cutanate– Tratamentul local în leziunile tegumentare secundare vasculitelor– Tratamentul local în celulite– Pansamentul ulcerului trofic
Obiectivele educaționale: cunoașterea leziunilor dermatologice uzuale, recunoașterea leziunilor specifice ce beneficiază în urma tratamentului conservator (leziuni vasculitice, leziuni herpetice, tumori benigne cutanate, infecții cutanate, reacții alergice)
Rezultate așteptate la finalizarea programului de pregătire:
Teoretic: cunoașterea algoritmului terapeutic în afecțiunile dermatologice de bază, cunoașterea caracteristicelor clinice sugestive pentru afecțiunile neoplazice cutanate, protocoalele actuale de diagnostic și tratament, limite de rezecție oncologică și urmărire postoperatorie.
Practic: tratamentul local cu topice al leziunilor specifice, pansamente locale în ulcerele trofice, urmărirea evoluției leziunilor cutanate, abordarea interdisciplinară a pacientului.
MODULUL IX AN II
CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ – 6 săptămâni
Nr. Ore curs 30 ore
Nr. Ore practică 180 ore
Tematica1. Expunerea arterelor, venelor și limfaticelor membrelor:– Expunerea arterelor membrului superior: subclavie, axilară, brahială, radială, ulnară– Expunerea arterelor membrului inferior: femurală comună, femurală profundă, femurală superficială, poplitee, tibială anterioară, tibială posterioară, peronieră, pedioasă, plantare– Expunerea venelor membrului superior: bazilică, cefalică, brahială, axilară, subclavie– Expunerea venelor membrului inferior: safenă internă, safenă externă, poplitee, femurale– Expunerea vaselor limfatice.2. Expunerea vaselor cervicale: artera carotidă comună, externă, internă, vena jugulară internă, externă, anterioară.3. Tehnici chirurgicale vasculare: disecția, clamparea, ocluzia cu balon, ocluzia cu loop-uri vasculare, arteriotomia, endarterectomia, embolectomia, arteriorafia, angioplastia cu petec, anastomoza termino-laterală, termino-terminală, latero-laterală.4. Grefe vasculare biologice și sintetice.5. Noțiuni fundamentale: Ischemia, reperfuzia, sindromul de compartiment6. Fiziologia și fiziopatologia circulației venoase;– hemodinamica circulației venoase– incompetența valvulară și boala venoasă cronică secundară– tromboza venoasă profundă– insuficiența venoasă cronică– tromboflebita.7. Fiziologia sistemului limfatic:– anatomia funcțională a sistemului limfatic– fiziologia– fiziopatologie.8. Coagularea și dereglările hemostazei:– coagularea normală– terapia anticoagulantă– agenți trombolitici– coagulopatiile și hemoragia– stări hipercoagulante.9. Sindromul Raynaud.10. Anomaliile arterio-venoase:– Malformațiile vasculare congenitale– Tumorile vasculare ale copilului – hemangiomul congenital și infantil, hemangioendoteliomul, granulomul piogenic– Fistulele arterio-venoase dobândite.11. Ischemia periferică acută – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.12. Bolile venelor (etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, prevenție, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular):– Tromboza venoasă profundă– Sindromul posttrombotic– Tromboza venoasă superficială– Insuficiența venoasă cronică13. Piciorul diabetic – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament medicamentos, tratament chirurgical deschis/endovascular.14. Limfedemul – etiologie, fiziopatologie, evoluție naturală, diagnostic clinic și paraclinic, tratament conservator, tratament chirurgical deschis.
Activități practice1. Expunerea arterelor:– poplitee– tibială anterioară– tibială posterioară– peronieră– axilară– brahială– radială/ulnară2. Expunerea venelor:– recoltarea venei safene interne– vena femurală comună– vena femurală superficială– vena cefalică– vena bazilică3. Anastomoză termino-laterală4. Anastomoză termino-terminală
Obiective educaționale: cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase cronice
Rezultate așteptate: parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.
Abilități practice: participarea la intervenții chirurgicale
Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specific
Observarea/efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală
Urmărirea postoperatorie a pacientului
Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor (tromboza, sdr de compartiment)
MODULUL X AN II
GINECOLOGIE – 1 lună
Nr. Ore curs 20 ORE
Nr. ore practică 120 ore
TEMATICA1. Anatomia și fiziologia sânului2. Anatomia organelor genitale externe3. Patologia tumorală benignă a sânului4. Elemente de oncologie a sânului5. Tratamentul chirurgical al tumorilor OGE std IV6. Reconstrucția regiunii perineale7. Chirurgia estetică a organelor genitale8. Antibioterapia anestezia în sarcină și alăptare
Activități practice:– Echografia sânului– Mamografia– Mastectomia– Evidarea ganglionară– Tehnica ganglionului santinela– Chirurgia oncologică– Urmărirea oncologică la pacienta ginecopată
Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie, fiziologie a sânului și a organelor genitale externe; a noțiunilor de chirurgie oncologică a sânului, a tehnicilor de reconstrucție a sânului și a regiunii perineale
Rezultate așteptate:
Parcurgerea tematicii, completată de studiul individual înțelegerii mecanismelor fiziologice, fiziopatologice implicate în patogeneza tumorilor de sân; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în mastectomie, enumerarea tehnicilor reconstructive aplicabila în sfera ginecologică; tratamentul medicamentos uzual non teratogen
Aplicații practice
Examenul clinic al sânului
Examinarea stațiilor ganglionare ale sânului
Participarea la intervenții chirurgicale oncologice
Cunoașterea și identificarea anatomiei locale normale a sânului
MODULUL XI AN II
UROLOGIE – 2 luni
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practice 240 ore
Tematica1. Anatomia și fiziologia aparatului urinar2. Malformații congenitale ale OGE3. Hipospadiasul4. Gangrena Fournier5. Reconstrucția penisului
Activități practice:– sondajul urinar– tușeul rectal– sondajul vezical– interpretarea urolculturii și a sumarului de urină– participarea la intervenții chirurgicale urologice
Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normala; aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar ce necesită proceduri reconstructive, urmărirea pacientului urologic.
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor congenital și dobândite care reclamă intervenții chirurgicale
Aspecte practice: efectuarea manevrelor menționate anterior.
MODULUL XII AN II
ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ – 2 luni
Nr. Ore curs 40 ore
Nr. Ore practice 240 ore
Tematica1. Șocul hemoragic, postcombustional, toxico-septic2. Monitorizarea funcțiilor vitale3. Echilibrul acido-bazic, interpretarea EAB4. Sindromul de reperfuzie5. Resuscitarea; ALS/BLS6. Tipuri de anestezie – generală, regională (peridurală, rahianestezia, blocul de gleznă, blocul de plex sciatic, blocul Bier, plexul axilar), locală. Indicații și contraindicații7. Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă8. Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma, factori predispozanți (boli concomitente, heparina, mecanismele coagulării).9. Hemodinamica postoperatorie: (tratamentul medical cu sânge, substituienți, complicațiile transfuziei)10. Suportul nutrițional (energetic – caloric)
Activitate practică
Montare perfuzie
Montare cateter venos
Sondaj vezical
Sonda de aspirație nazogastrică
Anestezie axilară
Rahianestezia
Resuscitarea cardiorespiratorie
Defibrilare externă
Obiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.
Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.
Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tratat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale.
MODULUL XIII AN II
OFTALMOLOGIE – 1 lună
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 120 ore
Tematica1. Arsurile corneo-conjunctivale2. Arsurile palpebrale3. Traumatismele pleoapelor4. Tratamentul obstrucțiilor de căi lacrimale
Activități practice1. Tarsorafii:2. Cateterizarea canalelor lacrimale:3. Enucleerea globului ocular:4. Reconstrucția cavității orbitale în vederea protezării:
Obiective educaționale: recunoașterea urgențelor oftalmologice și cunoașterea principiilor de tratament al acestora; aplicațiile topicelor locale, familiarizarea cu anatomia aplicată a ochiului și a regiunii periorbitale
Rezultate așteptate: cunoașterea anatomiei locale, a conduitei terapeutice în abordarea interdisicplinare a pacienților cu traumatisme și arsuri faciale
Rezultate practice: identificarea corectă și sutura în straturi anatomice ale pleoapei, identificarea și protejarea glandei și a ductul lacrimal; observarea tehnici de enucleere a globului ocular
MODULUL XIV AN II
MEDICINA LEGALĂ
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
Tematica1. Leziuni traumatice superficiale2. Medicina legală a leziunilor nervoase2. Leziuni traumatice ale aparatului loco-motor3. Conduita terapeutică în accidentele rutiere4. Conduita terapeutică în intoxicațiile acute5. Conduita terapeutică în agresiuni6. Conduita terapeutică în accidentele în timpul muncii
Activitate practică:– Descrierea corectă a leziunilor traumatice– Zilele de îngrijire medicală – implicații juridice– Stabilirea sechelelor postraumatice sau postoperatorii
Obiective educaționale se suprapun peste competențele teoretice și practice minim acceptate, acestea fiind reprezentate de: cuantificarea corectă a leziunilor traumatice astfel încât acestea să corespundă echivalentului medico-legal; cunoașterea atitudinii terapeutice în cazuri medico-legale
Așteptări teoretice: cunoașterea aspectelor medico-legale în medicină, descrierea corectă a leziunilor traumatice
Așteptări practice: asistarea la analiza dosarelor de constatare pentru stabilirea daunelor în cazuri de traumatologie, chirurgie plastică și estetică.
MODULUL XV AN II
BIOETICĂ
Nr. Ore curs 20 ore
Nr. Ore practice 50 ore
TematicaI. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etică, etică medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Activități practiceI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent4. Proprietatea intelectualăIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic-pacient, a malpraxisului, a transplantării tisulare și a cercetării pe subiecți umani, direct aplicabile în Chirurgia Plastică, Estetică și Microchirurgia Reconstructivă.
Rezultate așteptate
Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;
Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire
MODULUL XVI
CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
4 ani (48 luni)
Ore curs 20 ore/lună
Ore activitate practică: 120 ore/lună
Structura stagiului:
Curricula de pregătire în specialitatea de bază conține 4 componente principale1. Silabusul (conținutul programului de pregătire teoretică) – ceea ce rezidenții se așteaptă să cunoască la nivel teoretic și să fie capabili să efectueze asistați/fără supraveghere în diferite etape ale perioadei de formare în rezidențiat2. Predare și învățare – cum este transmis conținutul curriculei, incluzând și metodele cu care rezidenții sunt supervizați3. Evaluare și feedback – cum sunt măsurate/evaluate atingerea obiectivelor + folosirea feedbackurilor pentru a sprijini învățarea4. Sistemul de pregătirea și resursele – cum este organizat programul educațional, cum este înregistrată și asigurată calitatea pregătirii
OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia plastică din România cu cel din țările europene și cu cel formulat de către European Board of Plastic Surgery – EBOPRAS și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale – UEMS2. Ofere competențelor de specialitate care să includă: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie plastică (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie plastică studenților, rezidenților sau pacienților.
Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curriculă, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:I. Începerea pregătirii în specialitate1. Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptate
Competențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED – internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.– După admiterea în programul de pregătire în specialitate, candidatul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.– Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Plastice, Estetice și Microchirurgiei Reconstructive din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa.
Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă la propunerea comisiei consultative Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.
A. Cunoștințe teoretice și clinice
Baza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniu
Noțiuni de științe fundamentale:– Anatomia, suportul vascular și nervos al pielii și a structurilor musculoscheletale– Biologia cicatrizării și cicatrizarea patologică– Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanică)– Genetică și embriologie relevantă în malformațiile congenitale– Anatomie clinică– Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)– Fiziopatologie: principiul de imunologie și microbiologie– Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie– Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia Plastică
B. Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)
Listarea temelor necesare competenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare lege profesională, candidatul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.
Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul candidatului.
Cunoștințe teoretice
Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.
Candidații au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.2. Aptitudini profesionale și atitudine– Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)– Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi (prin intermediul unui interpret)– Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență3. Aptitudini practice și clinice
Pregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time.
Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea candidatului de a efectua independent toate procedurile documentate.3. Management– Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Plastică– Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei4. Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice)5. Capacitatea de autoevaluare
Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare.
Procedura de selecție este non-discriminatorie, transparent.
Durata de pregătire: 6 Ani
Se consideră obligatorie efectuarea inițială a unui trunchi comun, cu o durată de 2 ani, în care rezidentul aflat în pregătire să se familiarizeze cu specialitățile medico-chirurgicale înrudite, să dobândească aptitudini chirurgicale și teoretice necesare inițierii pregătirii în stagiul de bază.
După efectuarea trunchiului comun în primii 2 ani de rezidențiat, programul de pregătire de bază va debuta cu deprinderea unor noțiuni de bază (noțiuni de anatomie chirurgicală, fiziologie, fiziopatologie, leziuni postraumatice, cicatrizarea, șocul și resuscitarea.
Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curicula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracuriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.
Cerințe minime
Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.
Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub strictă observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log- book, fiind contraparafate de medicul coordinator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: CNP pacient, data efectuării procedurii, foaia de observație clinică a pacientului, medicul coordinator.
Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model:
Se va considera următorul sistem de evaluare al competenței pentru fiecare procedură:1. Participare ca Observator (O)2. Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)3. Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)
Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.
Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.
Pentru a dobândi titlul de medic specialist, candidatul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de baza pentru un Chirurg în Specialitate.
Monitorizare și examinare
Fiecare țară este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea candidatului ca medic specialist european în specialitate.
Candidații vor fi susținuți la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea candidatului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.
Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Candidatul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Candidatul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe documente care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta candidatul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.
Evaluarea competențelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.
Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale candidatului.
Tipuri de examinări posibile:– Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)– Mini examinare clinică (Mini ExC)– Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)– Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice– Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care candidatul s-a ocupat direct– Log-book-ul de proceduri– Evaluare comportamentului prin feedback multi-sursă: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: candidatul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar candidații care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate.
După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, candidatul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Acest examen poate fi completat de înscrierea și promovarea unui examen internațional, ca de exemplu examenul EBOPRAS, cu rol de supervizor al direcției de dezvoltare a Chirurgiei Plastice, Estetice și Microchirurgie Reconstructive din Uniunea Europeană. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament)
În cazul nepromovării acestei examinări, candidatul se poate înscrie pentru reexaminare.
Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborate de EPOBRAS. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene bianuale, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.
În urma obținerii calificativului minim, va fi eliberat certificatul de încheiere a studiilor. Rezidenții pot susține examenul EBOPRAS, rolul acestuia fiind de a armoniza standardele pregătiri în specialitate a țărilor membre UEMS.
Responsabilitate
Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale.
Asigurarea calității
Autoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei.
Instituțiile de pregătire
Pregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.
Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în component cel puțin 3 medici specialist/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirea obiectivelor 3 și/sau 4.
Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice.
Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.
Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competență al medicului specialist.
Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indicii de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.
Asigurarea calității
Instituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.
Coordonatorul programului de pregătire
Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie un membru al comisiei de specialitate, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de comisia de specialitate. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.
În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare.
Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.
Calități ale îndrumătorilor1. Recunoașterea ca îndrumător
a. Calificare necesară și experiență
Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, recunoscut de comisia națională de specialitate. Pentru a promova armonizarea la standardele internaționale, UEMS recomandă ca îndrumătorii să promoveze și examenul EBOPRAS, fără ca aceasta să fie o condiție sine qua non.
Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.
Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale.
Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program/îndrumător este reglementată de Directiva nr. 2005/36/EC, paragraful C2/20
b. Competențe de bază pentru îndrumători
Un îndrumător trebuie să fie– Familiar cu noțiunile de bază în specialitate– Experimentat în activități didactice– Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate– Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente– Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue2. Managementul calității pentru îndrumători
Managementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de comisia de specialitate. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică
Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială.
Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează.
Medicii aflați în programul de pregătire
Obiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studio, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book.
Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.
Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini.
Relația coordonator-rezident
La începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.
Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională.
Cerințe centre de pregătire în rezidențiat
Instituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonator unei școli medicale recunoscute internațional.
Instituțiile de pregătire trebuie să organizeze cursuri de pregătire, inițiere în științe fundamentale, administrație și management, cât și întâlniri de audit.1. Procesul de recunoaștere ca centru de pregătire
a. Personal, activități clinice
Centrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care candidații au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.
Candidatul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei plastice, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru candidați.
Ca parte esențială a programului de pregătire, candidatul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmării pre-, intra- și postoperatorii al acestora.
Candidatul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.
Sunt încurajate întâlniri multidisicplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.
Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a candidatului.
Se consideră optimă rotația candidatului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât candidatul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.
Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, candidatul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator.
Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.
b. Echipament, cazare
Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Candidații trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru candidații care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți candidații trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.2. Managementul calității în centrele de pregătire
Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:– Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate. Acreditarea din partea forurilor internaționale (EBOPRAS) este binevenită– Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului– Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații– Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire– Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.– Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.– Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități candidatului.
Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMS
Având în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către EBOPRAS/UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.
Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1)
Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu.
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL III
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
Stagiul de ARSURI se va desfășura obligatoriu într-un centru de arși/a unui burn unit, având o durată de 1 an calendaristic.
Tematica de curs – Chirurgie plastică generală și ARSURI:1. Istoria chirurgiei plastice2. Științe fundamentale în chirurgia plastică (anatomia și fiziologia chirurgicală a pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor)3. Cicatrizarea normală și patologică4. Noțiuni de antibioterapie, antibioprofilaxie, infecții nosocomiale: aplicații, durata optimă tratament medicamentos, farmacologia principalelor clase antibiotice6. Plăgile postraumatice și postoperatorii: evaluare inițială, utilitatea investigațiilor paraclinice și imagistice, conduita terapeutică7. Debridarea plăgilor: hematom, serom, infecție8. Tehnici de sutură, materiale de sutură, incidente, accidente, complicații imediate și tardive ale suturii– Pansamentul plăgilor posttraumatice și postoperatorii, detecția complicațiilor imediate– Principii de imobilizare în atele gipsate/termoplastice– profilaxia cicatrizării patologice– Infecții acute tegumentare și de părți moi: diagnostic, evaluare, conduită terapeutică, urmărire postoperatorie– Fasceita necrozantă– conduita terapeutică în agresiunile animale/umane– conduita terapeutică în înțepăturile de insecte– Noțiuni de traumatologie a membrelor și extremității cefalice– Plăgile cronice– Metode de pansament al plăgilor acute și cronice inclusiv terapia de închidere vaacum asistată– Transplantul de țesuturi (piele, os, tendon)– Transplantul liber de piele PPLD– Transplantul liber de piele PTG– Expandarea tisulară– Clasificarea lambourilor: locale, axiale, la distanță, transferate liber– Microchirurgia vasculară; Microchirurgia nervoasă periferică– Replantări și revascularizări– Nervi periferici– Lasere în chirurgia plastică– Biomateriale – implante– Principii noi în chirurgia plastică: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice– Malformații congenitale la nivelul membrului superior– Malformații congenitale la nivelul toracelui– Malformații congenitale la nivelul extremității cefalice– Principii de biostatistică
ARSURI anul III– Arsuri – generalități– Arsura prin flacără– Arsura de contact– Arsura chimică– Electrocuțiile– Arsura prin iradiere– Leziunea locală în arsuri– Tratamentul chirurgical local în arsuri– Prognosticul în arsuri– Diagnosticul arsurilor – prospectiv și retrospectiv– Protocolul de admisie al arsului în UIAG– Evaluarea inițială a pacientului ars grav– Indicațiile inciziilor de decompresie în arsuri– Leziunile inhalatorii la pacientul ars grav– Prevenția sechelelor postcombustionale– Arsurile corneene: diagnostic, principii de tratament– Indicațiile traheostomie la pacientul ars grav– Monitorizarea funcțiilor vitale la pacientul ars– Urmărirea postoperatorie la pacientul ars– Șocul postcombustional: reanimarea hidroelectrolitică, EAB în arsuri, prezentări de caz– Stadializarea bolii arsului și complicațiile specifice: cardiovasculare, gastroenterologice, pulmonare, hematologice, nefrologice, MSOF în arsuri– Nutriția arsului– Homogrefe/allogrefe/xenogrefe– Substituienții dermici– Culturile de keratinocite– Recuperarea medicală și kinetoterapia la pacientul ars grav– Cicatrizarea patologică: prevenție, tratament chirurgical– Sechelele postcombustionale la nivelul membrului superior– Sechelele postcombustionale la nivelul feței– Principiile plastiei cu lambouri triunghiulare încrucișate– Principiile exciziei cicatriciilor– Expandarea tisulară– Degerăturile: principii de diagnostic, managementul general și chirurgical
Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei plastice generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei plastice, abilitatea de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minima neasistat și la intervenții de complexitate medie/mare.
Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei plastice. Abilitatea de a stabili diagnosticul și de a fi capabili să inițieze managementul terapeutic la pacientul ars, de a implementa și monitoriza evoluția postoperatorie.
Rezultate așteptate:
Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a 2 două teste(plastică generală/arsuri) cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol/prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică.
Practică: conform log-book-ului
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL IV
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
PIELE ȘI ANEXE
Anatomia și fiziologia chirurgicală a pielii
Anatomia și fiziologia chirurgicală a anexelor
Anatomia și fiziologia chirurgicală a unghiei
Noțiuni de embriologie
Malformații congenitale ale pielii – diagnostic clinic, paraclinic, imagistic, management chirurgical, urmărirea postoperatoriei. Anomalii vasculareii. Malformații vasculareiii. Hemangioameiv. Limfangioamev. Bride congenitale
Accidente traumaticei. Plăgi acute și cronice (principii de tratament, tehnici de sutură, pansamente performante, imobilizare, urmărirea postoperatori)ii. Chirurgia cicatricilor patologice (reluarea cicatrizării normale, patologice, reluarea tipurilor particulare de cicatrici patologice, tehnici uzuale de excizie a cicatricilor, profilaxia cicatrizării patologice, urmărirea pacientului, tratamentul non-chirurgical al cicatricilor)
Noțiuni de chirurgie dermatologică
Afecțiuni neoplaziei. Tumori pieleii. Carcinom bazocelulariii. Melanomiv. Carcinom scuamosv. Alte tumori ale pieliivi. Limfodisecția și ganglionul santinelăvii. Diagnosticul tumorilor de pieleviii. Bilanțul lezional în patologia tumorală cutanatăix. Urmărirea postoperatorie la pacientul diagnosticat cu tumori cutanatex. Tratamente adjuvante în tumorile cutanate fără indicație operatorie
CHIRURGIA MÂINII– Embriologia membrului superior– Anatomia chirurgicală mâinii– Anatomia chirurgicală antebrațului– Anatomia chirurgicală brațului– Malformații congenitale – sindactilie, polidactilie principii de tratament– Patologia traumatică a membrului superiori. Tendoaneii. Osoaseiii. Articulații și ligamentiv. Țesut subcutanat
Indicații și tehnici de tenorafie
Mobilizarea precoce în leziunile tendinoase
Osteosinteza oaselor mâinii
Alegerea materialului de osteosinteza
Fracturile intraarticulare
Fracturile deschise/închise ale oaselor mâinii
Traumatismele complexe ale mâinii
Mâna mutilată
Expertiza capacității de muncă
Tehnici de reconstrucție a degetelor
Metode reconstructive în reconstrucția policelui amputat
Rolul microchirurgiei în chirurgia mâinii
Neurorafia
Revascularizarea/replantarea –
Sechele posttraumatice principii de tratament
Sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie și sindromul Volkmann
Nervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresie ale nervilor periferici
Sindroame de compresie al nervului median, ulnar, radial
Utilitatea EMG în diagnosticul și tratamentul leziunilor nervoase periferice
Tratamentul paraliziei de n median, ulnar și radial și a paraliziilor mixte
Transfer funcțional tendinos și muscular
Artroze și artrite, incluzând mâna reumatismală
Instabilitatea articulară
Afecțiuni neoplazicei. Osoaseii. Țesut subcutanat
Altelev. Boala Dupuytrenvi. Limfedemi. Mâna spastică
MEMBRU INFERIOR
Embriologia membrului inferior
Malformații congenitalei. Sindactilie, polidactilieii. Bride congenitale
Accidente traumatice
Principii de osteosinteza
Principii de tratament al fracturilor închise
Principii de tratament al fracturilor deschise
Principii de tratament al fracturilor intraarticulare
Complicațiile locale și generale ale fracturilor
Situații particulare: abordarea părților moi în fracturile membrului inferior
Acoperirea defectelor de părți moi la nivelul membrului inferior
Tehnici de reconstrucție a defectelor osoase posttraumatice sau postoperatorii
Leziuni nervoase în patologia membrului inferior
Afecțiuni neoplazice – clasificare, algoritm diagnostic, terapeutic, management chirurgical, urmărire postoperatorie, terapie oncologică
a. Osoase
b. Țesut subcutanat
Limfedemul
Obiective educaționale: lărgirea sferei cunoștințelor teoretice din specialitate cu creșterea gradului de complexitate față de anul anterior, implicând regiuni anatomice diferite, structuri anatomice cu patologie variată, postraumatică și postoperatorie, a elementelor de oncologie intricate și a tehnicilor reconstructive astfel încât să fie capabil să managerieze eficient patologia acută și cronică a membrelor și a tegumentului, să participe la intervențiile chirurgicale aferente, de complexitate medie și ridicată, să fie capabili să monitorizeze pacienții postoperator
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de curs cu prezența la minim 75% cursuri, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7. Participarea la congrese și conferințe de specialitate cu lucrări științifice în calitate de coautor, participarea la proiecte de cercetare științifică
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate minima neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie,
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL V
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂI. CAP ȘI GÂT
Anatomia și fiziologia capului și a gâtului
Malformații congenitalei. Despicături labiale și palatineii. Urechi decolateiii. Microtiaiv. Sindroame craniofacialev. Altele
Accidente traumatice evaluare inițială
Valoarea CT în traumatologia extremității cefalice
Tratamentul interdisciplinat al traumatismelor cranio-cerebrale și cranio-faciale
Leziuni ale țesuturi moi
Amputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp – evaluare, plan management, intervenții reconstructive, urmărire postoperatorie)
Anatomia nervului facial
Mușchii mimicii
Paralizia facială
Tratamentul paraliziei de nerv facial
Leziuni și defecte ale nervilor periferici
Defecte compozite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)
Reconstrucția unităților estetice ale feței principii generale
Reconstrucția pleoapelor
Reconstrucția regiunii temporale
Reconstrucția regiunii malare
Reconstrucția piramidei nazale
Reconstrucția buzelor
Reconstrucția pavilionului auricular
Reconstrucția mandibulei
Reconstrucția scalpului
Afecțiuni neoplazicei. Tumori ale țesuturilor moiii. Tumori osoaseiii. Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superioriv. Tumorile parotidei
Hemiatrofia facialăII. PERETE TORACIC ȘI SÂN
Malformații congenitalei. Asimetria mamară (inclusiv sindromul Poland)ii. Sâni tuberoși – tratamentul chirurgicaliii. Pectus excavatum/carinatum
Anatomia toracelui
Traumatismul toracic
Tumori ale țesuturilor moi
Reconstrucția de perete toracic
Anatomia și fiziologia glandei mamare
Principii de oncologie – neoplasmul mamari. Tratament chirurgical al cancerului de sânii. Reconstrucția mamarăiii. Limfodisecția/nodulul santinelaiv. Urmărirea postoperatoriev. Reconstrucția mamară
Hipertrofia mamară – mamoplastia de reducție
Ginecomastia – ablația mamară în ginecomastieIII. TRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALE
Anatomia abdomenului și a trunchiului
Malformații congenitalei. Hipospadias și epispadiasii. Malformații ale organelor genitale feminineiii. Spina bifida
Accidente traumatice ale regiunii abdominale și lombare
Reconstrucția peretelui abdominal
Organe genitale externe – anatomie
Gangrena Fournier
Transsexualismul
Reconstrucția perineului
Reconstrucția penisului
Reconstrucția vaginului
Boala Peyronie
Afecțiuni neoplazicei. Tumori vaginale și vulvareii. Tumori ale penisuluiiii. Tumori ale țesutului subcutanat
Obiective educaționale: stabilizarea noțiunilor teoretice dobândite în anii anterior, la un nivel care să permită tratamentul asistat de coordinator al pacienților cu afecțiuni aferente competenței profesionale, stabilirea indicațiilor operatorii, participarea activă la intervenții chirurgicale.
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică cu prezența minimă la 75% din cursuri, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor, participarea la congrese și conferințe de specialitate cu lucrări științifice, participarea la proiecte de cercetare științifică.
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie și ridicată, conform log-book-ului
MODULUL CHIRURGIE PLASTICĂ, ESTETICĂ ȘI MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – ANUL VI
DURATA 1 AN
ORE CURS: 10 ORE/LUNĂ
ORE PRACTICĂ: 130 ORE/LUNĂ
CHIRURGIE ESTETICĂ
Cap și gât
Noțiuni de estetică și proporții faciale
Rejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinică
Farmacologia toxinei botulinice
Tratamente laser
Anatomia chirurgicală a feței
Blefaroplastia
Lifting facial
Lifting de sprâncene
Anatomia chirurgicală a nasului
Rinoplastia
Anatomia pavilionului auricular
Otoplastia
Tratamentul alopeciei-transplantul de păr
Reconturare facială1. Cu implant2. Lipoplastie, inclusiv transferul de grăsime3. Genioplastie
Membrul superiori. Liposuctiaii. Brahioplastia
Sâni. Mamoplastia de augmentareii. Ptoza mamară – mastopexiaiii. Mameloane invaginate
Abdomeni. Liposucțiaii. Abdominoplastiaiii. BodyLifting
Membru inferiori. Liposucțiaii. Lifting de coapseiii. Lifting de feseiv. Implante
Chirurgia postbariatrică
RECAPITULARE a noțiunilor teoretice și practice dobândite în anii de studiu, completarea log-book-ului, studiul individual în vederea susținerii examenului de specialitate.
Obiective educaționale: stabilizarea noțiunilor teoretice dobândite în anii anteriori, integrarea noțiunilor de medicină estetică, participarea ca observator la intervențiile ce fac obiectul curiculei. Managementul majorității cazurilor de dificultate medie. Participarea la congrese și conferințe de specialitate, publicare de articole științifice în calitate de coautor sau autor principal, implicarea în cercetarea științifică/didactică a clinicii.
Abilități teoretice: parcurgerea materiei de pregătire teoretică, implicarea activă prin prezentare de cazuri/situații întâlnite în practică, review-ul literaturii de specialitate, promovarea examenelor cu nota minimă 7, abilitatea de a prelua sub observație student/rezidenți aflați în an mai mic de pregătire pe perioada gărzilor.
Abilități practice: dobândirea aptitudinilor operatorii pentru cazuri de dificultate medie neasistat controlând și complicațiile derivate, participarea sub supraveghere la intervenții de dificultate medie și ridicată, conform log-book-ului
Examenul de medic specialist
Candidații vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.
Organizarea examenului de specialitate:
Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății.
Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:– Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus– Examen clinic: va fi desfășurat pentru două cazuri clinice per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.– Proba pe fotografie poate înlocui unul din cele două cazuri clinice sau poate fi adițional acestora (constă în denumirea diagnosticului clinic după evaluarea unei imagini fotografice specifice unei patologii din silabus și/sau a principiilor de management chirurgical după evaluarea unui document fotografic– Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Din motive etice, proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală sau echivalentul acestuia. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7.
Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)
Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătirii în rezidențiat în centrul în care a absolvit candidatul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.
Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional)).
În urma promovării examenului de specialitate, candidatul va dobândi dreptul de libera practică în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.
Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:
Calitățile unui medic specialist în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă sunt:– Să fie un specialist pluripotent– Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității– Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii– Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi– Să practice medicina cu raport cost eficiență optim– Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant– Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității– Să aibă calități de leadership, să fie capabili să acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare– Demonstreze capacitatea de învățare– Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor– Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu rasune tin specialitatea lor– Să învețe și să susțină viitori candidați– Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etică, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte– Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o altă țară decât cea în care s-au pregătit.
Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate.
În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico-chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante. (sindroame de compartiment de varii cauze, tratamentul de urgență al pacienților arși grav, managementul replantărilor/revascularizărilor, a injuriilor principalelor trunchiuri nervoase periferice).
Obligații– Etice:
Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.– Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.– Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistică, tehnici de laborator, bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.– Un medic specialist în Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală– Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: „utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor, valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității.
Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist:
NU SE APLICĂ
Domeniile, adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:– Echografie generală– Echografie vasculară– Medicina hiperbară– Dermatoscopie– Chirurgie oncologică (neoplasmul mamar, limfadenectomii, neoplasme cutanate)– Managementul medical al dezastrelor– Managementul medical al urgențelor prespitalicești
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Prof. Emerit Dr. Lascăr Ioan

Anexa nr. 1

Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
– Silabusul –
PRINCIPII ȘI TEHNICI GENERALE
a. Istoria chirurgiei plastice
b. Științe fundamentale în chirurgia plastică (inclusiv anatomia și fiziologia pielii, osului, articulațiilor și tendoanelor)
c. Principii de bazăi. Șocul și Resuscitarea cardiorespiratorieii. Arsuriiii. Managementul în traumatologieiv. Managementul oncologicv. Malformații congenitalevi. Plăgi
d. Cicatrizarea plăgilori. Sutura plăgilorii. Debridarea plăgilor (hematom, serom, infecție)iii. Managementul fasceitei necrozanteiv. Plăgi cronice (incluzând escare, ulcere cronice)
e. Transplantul de țesuturi
f. Expandarea tisulară
g. Lambouri
h. Microchirurgiei. Transferul liber microchirurgicalii. Replantări și revascularizăriiii. Nervi perifericii. Lasere în chirurgia plastică
j. Biomateriale – implante
k. Managementul arsurilor
a. Arsuri termice, chimice, electrice, postiradiere
b. Resuscitarea arsului
c. Chirurgia arsurilor
l. Managementul degerăturilor
Principii noi: bioinginerie, culturi de celule, proceduri lipoplastice
CAP ȘI GÂT
a. Malformații congenitalevi. Despicături labiale și palatinevii. Urechi decolateviii. Microtiaix. Sindroame craniofacialex. Altele
b. Accidente traumaticei. Leziuni ale țesuturi moi1. Amputații (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)2. Leziuni și defecte ale nervilor periferici3. Defecte composite (ureche, pleoapa, nas, buza, scalp)4. Defecte ale scalpuluiii. Leziuni osoase
c. Afecțiuni neoplazicev. Tumori ale țesuturilor moivi. Tumori osoasevii. Tumori ale buzei și tractului digestiv și respirator superior
d. Paralizia facială
e. Hemiatrofia facială
PERETE TORACIC ȘI SÂN
a. Malformații congenitaleiv. Asimetria mamară (inclusiv sindromul Poland)v. Sâni tuberoșivi. Pectus excavatum/carinatum
b. Accidente traumatice
c. Afecțiuni neoplazicevi. Tratament chirurgical al cancerului de sânvii. Reconstrucția mamarăviii. Limfodisecția/nodulul santinelaix. Tumori ale țesuturilor moix. Reconstrucția de perete toracic
d. Altelei. Hipertrofia mamarăii. Ginecomastia
TRUNCHI, ABDOMEN ȘI ORGANE GENITALE
a. Malformații congenitaleiv. Hipospadias și epispadiasv. Malformații ale organelor genitale femininevi. Spina bifidavii. Altele
b. Accidente traumaticei. Perete abdominalii. Organe genitale externe
c. Afecțiuni neoplaziceiv. Tumori vaginale și vulvarev. Tumori ale penisuluivi. Tumori ale țesutului subcutanat
d. Altelei. Transsexualismulii. Boala Peyronie
MEMBRU SUPERIOR, INCLUSIV MÂNA
a. Malformații congenitale – sindactilie, polidactilie
b. Accidente traumaticevii. Tendoaneviii. Osoaseix. Articulații și ligamentx. Țesut subcutanatxi. Nervi periferici incluzând plexul brachial și sindroamele de compresiexii. Transfer funcțional tendinos și muscularxiii. Amputații și replantărixiv. Reconstrucția de policexv. Sindromul de compartiment, incluzând și boala Volkmannxvi. Artroze și artrite, incluzând mâna reumatismalăxvii. Instabilitatea articulară
c. Afecțiuni neoplaziceiii. Osoaseiv. Țesut subcutanat
d. Altelexviii. Boala Dupuytrenxix. Limfedemii. Mâna spastică
MEMBRU INFERIOR
b. Malformații congenitaleiii. Sindactilie, polidactilieiv. Bride congenital
c. Accidente traumaticei. Țesut subcutanatii. Reconstrucție osoasăiii. Nervi
d. Afecțiuni neoplazice
a. Osoase
b. Țesut subcutanat
e. Altele
a. Limfedem
PIELEA ȘI ANEXELE EI
a. Anatomie și fiziologie
b. Malformații congenitalevi. Anomalii vascularevii. Malformații vasculareviii. Hemangioameix. Limfangioamex. Bride congenital
c. Accidente traumaticeiii. Plăgi acute și croniceiv. Chirurgia cicatricilor
d. Afecțiuni neoplaziexi. Tumori pielexii. Carcinom bazocelularxiii. Melanomxiv. Carcinom scuamosxv. Alte tumori ale pieliixvi. Limfodisecția și ganglionul santinela
CHIRURGIE ESTETICĂ
a. Cap și gâti. Rejuvenare facială non-chirurgicală-peelinguri chimice, toxina botulinicăii. Tratamente laseriii. Blefaroplastiaiv. Lifting facialv. Lifting de sprâncenevi. Rinoplastiavii. Otoplastiaviii. Tratamentul alopeciei-transplantul de părix. Reconturare facială4. Cu implant5. Lipoplastie, inclusiv transferul de grăsime6. Genioplastie
b. Membrul superioriii. Liposucțiaiv. Brahioplastia
c. Sâniv. Mamoplastia de augmentarev. Ptoza mamarăvi. Mameloane invaginate
d. Abdomeniv. Liposucțiav. Abdominoplastiavi. BodyLifting
e. Membru inferiorv. Liposucțiavi. Lifting de coapsevii. Lifting de feseviii. Implante

Anexa nr. 2

Logbook proceduri
Modalitate de completare:
Completarea logbook-ului intra în obligațiile candidatului.
Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, cnp pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.
Fiecare procedura va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului.
Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practica pe perioada rezidențiatului, candidatul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație:– Observator (O)– Operator secundar (OS)– Operator primar asistat (OPA)
Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către candidat până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.
Anual candidatul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuat, eventualele probleme întâmpinate.
Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat.
Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule.

Anexa nr. 3

COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE
De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE

Nume Prenume candidat: Perioada acoperită de log-book: Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitate Semnătura:

		slab	mediu	bun	foarte bun	excelent
Cunoștiințe despre	Istoria Chirurgiei Plastice Teritoriile vasculare ale corpului Malformații congenitale Trauma Arsuri Oncologie Plăgi cronice Proceduri reconstructive Recuperare Noutăți: inginerie tisulară, proceduri lipoplastice, etc
Competențe în	Consilierea pacienților Comunicarea cu pacienți și aparținătorii Munca în echipă cu colegii și restul colectivului Control al calității și management al riscului

De completat de către candidat:
					Data	Locul
Cursuri absolvite	Cursuri de lambouri Cursuri de microchirurgie Cursuri de arsuri Cursuri de baza în tehnici chirurgicale? Cursuri de resuscitare adulți Cursuri de resuscitare copii? Altele (specificați)

						Număr
Publicații	Prezentări de caz Articole în reviste (fără prezentări de caz)
Prezentări la manifestări științifice	Postere Prezentări orale Prezentări susținute ca invitat Chairman
Premii academice

Titluri științifice dobândite					D/N
Doctor Medic Doctor în Științe Medicale

Aptitudini

Nume, prenume candidat: ……………….. Centru de pregătire: ………………………..

Aptitudini	Slab	Necesită îmbunătățire	Mediu	Bun	Foarte bun
Maturitate profesională
Capacitate tehnică
Compatibilitate
Administrație
Punctualitate
Industrie
Dependență
Receptiv la instrucție
Activitate de studiu
Cercetare
Publicații
Cursuri, conferințe

Certific prin prezenta că medicul Chirurg Plastician este:
Medic specialist
Medic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă
Coordonator al programului de pregătire în rezidențiat,
Nume, Prenume …………………
Data ……………………………..
Semnătura ………………………
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE TORACICĂ1.1. DEFINIȚIE
Chirurgia toracică este ramura chirurgicală ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor peretelui toracic și pleurei, traheobronhopulmonare, mediastinului, pericardului, esofagului, diafragmului, precum și ale granițelor cervico-toracică și toracoabdominală.1.2. DURATA 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR
A. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
B. Stagiul de chirurgie generală: 1 an
În perioada anului de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgențe chirurgicale, traumatologie și procedeele chirurgicale aferente.
C. Stagiul de chirurgie toracică: 4 ani
În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de:1. Chirurgie cardiovasculară: 3 luni2. Endoscopie bronșică: 3 luni3. Imagistică toracică (Rx., CT, MRI): 1 lună4. Explorări funcționale respiratorii speciale: 2 luni5. Bioetică – 2 săptămâni
La sfârșitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca primoperator și/sau prim asistent, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice.1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
1.4.1 Stagiul de Chirurgie Toracică1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (650 ore)1. Anatomia chirurgicală a plămânului stâng2. Anatomia chirurgicală a plămânului drept3. Anatomia chirurgicală a mediastinului4. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic5. Anatomia chirurgicală a cavității pleurale6. Anatomia chirurgicală a traheei7. Anatomia chirurgicală a esofagului8. Anatomia chirurgicală a cavității pericardice9. Anatomia chirurgicală a diafragmului10. Anatomia chirurgicală a tiroidei11. Fiziologia și fiziopatologia respirației12. Sindromul de detresă respiratorie a adultului (ARDS)13. Tromboembolismul pulmonar (diagnostic, tratament)14. Hemoptizia15. Evaluarea preoperatorie a pacientului chirurgical toracic16. Elemente de anesteziologie în chirurgia toracică17. Malformațiile congenitale ale peretelui toracic18. Infecțiile peretelui toracic19. Tumorile primare și secundare ale peretelui toracic20. Pneumotoraxul spontan21. Pleureziile purulente nespecifice (netuberculoase)22. Pleureziile specifice (tuberculoase)23. Tumorile pleurale primitive și secundare24. Chilotoraxul25. Malformațiile congenitale traheo-bronho-pulmonare26. Micozele pulmonare27. Mediastinitele acute și cronice.28. Tumorile și chisturile mediastinale.29. Pseudotumorile mediastinului.30. Miastenia: indicație chirurgicală, moment operator.31. Gușile cervicomediastinale.32. Pericarditele acute33. Pericarditele cronice34. Stenozele traheale postintubație35. Tumorile traheale benigne și maligne36. Cancerul esofagian37. Tumorile benigne esofagiene38. Stenoza esofagiană postcaustică39. Tulburările de motilitate esofagiană40. Esofagul Barrett41. Diverticulii esofagieni42. Fistulele eso-traheale și eso-bronșice43. Herniile hiatale44. Chisturile și tumorile diafragmului45. Herniile diafragmatice congenitale și dobândite46. Sindromul de venă cavă superioară47. Cancerul bronhopulmonar – etiologie și patogenie48. Cancerul bronhopulmonar – anatomie patologică.– aspecte macroscopice și de topografie în cancerul bronhopulmonar;– histogeneza;– leziuni preneoplazice;– clasificarea histologică;– caracteristici microscopice;– metastazarea cancerului bronhopulmonar (extensia directă, metastazarea limfatică, metastazarea hematogenă);49. Cancerul bronhopulmonar – diagnostic clinic.– date generale;– simptome și semne toracice;– simptome și semne extratoracice nemetastatice (sindroamele paraneoplazice);– simptome și semne extratoracice metastatice;– simptome și semne generale nespecifice;– semne fizice50. Cancerul bronhopulmonar – evaluare imagistică51. Cancerul bronhopulmonar – metode invazive de diagnostic52. Cancerul bronhopulmonar – stadializare53. Cancerul bronhopulmonar NSCLC – tratament chirurgical54. Cancerul bronhopulmonar avansat- definiția conceptului, posibilități terapeutice actuale.55. Chirurgia SCLC.56. Cancerul bronhopulmonar: terapie non-chirurgicală.57. Nodulul pulmonar solitar58. Tumorile carcinoide bronhopulmonare59. Chirurgia metastazelor pulmonare.60. Chistul hidatic pulmonar61. Supurațiile bronhopulmonare62. Bronșiectaziile63. Elemente de chirurgie de graniță cervico-toracică64. Elemente de chirurgie de graniță toraco-abdominală65. Chirurgia tuberculozei– etiologia bolii tuberculoase– bacilul Koch și micobacteriile atipice– factori de cronicizare a bolii tuberculoase:i. factori de ordin general;ii. factori locali;iii. factori biologici;iv. factori sociali, economici și psihologici– clasificarea bolnavilor cu tuberculoză cronică– criterii de operabilitate în tuberculoză:
criteriul funcțional;
criteriul bacteriologic și lezional;
criteriul biologic;
criteriul tehnico-anesteziologic
alegerea momentului intervenției chirurgicale;– sindroamele posttuberculoase (SPT):
definiție;
generalități;
clasificarea SPT pe criterii anatomo-patologice și funcționale;
indicațiile tratamentului chirurgical în SPT;
contraindicațiile tratamentului chirurgical al SPT;– tehnici chirurgicale:
rezecțiile pulmonare;
toracoplastiile, particularități66. Transplantul pulmonar67. Sindromul de apertură toracică superioară68. Complicațiile postoperatorii în chirurgia toracică1.4.1.2. Baremul activităților practice(efectuate, asistate)1. Pleurotomia minimă.2. Pleurotomia cu rezecție de coastă3. Chirurgia toracoscopică: generalități, posibilități și limite4. Mediastinoscopia5. Traheostomia6. Toracotomia axilară.7. Toracotomia anterolaterală.8. Toracotomia posterolaterală.9. Toracofrenolaparotomia.10. Sternotomia11. Căi particulare de acces în cavitatea toracică12. Toracoplastia superioară clasică.13. Toracopleuroplastia.14. Decorticarea pleuropulmonară15. Pneumonectomia dreaptă.16. Pneumonectomia stângă.17. Pleuropneumonectomia dreaptă.18. Pleuropneumonectomia stângă.19. Lobectomia superioară dreaptă.20. Lobectomia medie.21. Lobectomia inferioară dreaptă.22. Lobectomia superioară stângă.23. Lobectomia inferioară stângă.24. Bilobectomia inferioară.25. Bilobectomia superioară.26. Culmenectomia.27. Lingulectomia tipică.28. Rezecția pulmonară atipică (nonanatomică).29. Rezecția segmentului Fowler drept.30. Rezecția segmentului Fowler stâng.31. Rezecția piramidei bazale drepte.32. Rezecția piramidei bazale stângi.33. Rezecții combinate în plămânul drept.34. Rezecții combinate în plămânul stâng.35. Rezecții asociate în plămânul drept.36. Rezecții asociate în plămânul stâng.37. Tehnici de sutură a bontului bronșic.38. Procedee chirurgicale de rezecție traheală.39. Procedee chirurgicale de bronho-anastomoză.40. Procedee chirurgicale de bronhoplastie (wedge bronchial resection).41. Suturile parenchimului pulmonar.42. Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar.43. Procedee chirurgicale în deformațiile de perete toracic.44. Rezecția costală.45. Parietectomia toracică pentru leziuni maligne și procedee plastice de reconstrucție parietală.46. Rezecția parțială și totală de stern, procedee plastice de reconstrucție.47. Procedee chirurgicale în voletele toracice.48. Timectomia.49. Esomiotomia extramucoasa pe cale toracică.50. Diverticulectomia esofagiană.51. Pericardectomia – procedee de reconstrucție pericardică.52. Fereastra pericardo-pleurală.53. Fereastra pericardo-peritoneală.54. Drenajul subxifoidian al cavității pericardice.55. Frenorafii, frenoplicaturi și frenoplastii.56. Rezecția mușchiului diafragm.57. Reinserția înaltă a diafragmului.58. Procedee chirurgicale în herniile hiatale.59. Procedee de sutură vasculară.60. Sutura plăgilor cardiace.61. Procedee de drenaj în chirurgia toracică.62. Procedee chirurgicale în sindromul de apertură toracică (rezecția coastei cervicale, rezecția coastei I).63. Procedee chirurgicale în emfizemul pulmonar (chirurgia reducție volumică)64. Chirurgia toracică video-asistată în maladiile pulmonare.65. Chirurgia toracică video-asistată în maladiile pleurale.66. Chirurgia toracică video-asistată în patologia mediastinală.67. Chirurgia toracică video-asistată în patologia paricardică.68. Chirurgia toracică video-asistată în patologia esofagiană.69. Sutura mecanică în chirurgia toracică.1.4.2. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ – 1 an1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)1. Traumatismele toraco-abdominale.2. Traumatismele abdominale.
a. Traumatismele abdominale închise.
b. Traumatismele abdominale deschise.3. Chirurgia de graniță toraco-abdominală.
a. Chistul hidatic cu evoluție toracică.
b. Fistulele biliobronșice.
c. Herniile diafragmatice.
d. Congenitale.
e. Dobândite: posttraumatice, retrocostoxifoidiene, Bochdalek.
f. Herniile hiatale.
g. Abcesul subfrenic.
h. Sindromul Chilaiditi.i. Tulburările de motilitate esofagiană.
j. Boala de reflux gastroesofagian.
k. Cancerul polului superior gastric.4. Chirurgia esofagului.
a. Stenozele esofagului (benigne, maligne).
b. Ulcerul esofagian.
c. Diverticulul esofagian.
d. Fistule esobronșice, esotraheale.
e. Traumatismele esofagului.5. Urgențele chirurgicale abdominale.
a. Peritonitele generalizate și localizate (abcese).
b. Ocluziile intestinale: dinamice și mecanice.
c. Hemoragia digestivă superioară.
d. Infarctul enteromezenteric.
e. Pancreatita acută.
f. Colecistita acută.
g. Apendicita acută.
h. Hernia inghinală și femurală strangulată.i. Torsiunea de organ.
j. Hemoperitoneul acut.1.4.2.2. Baremul activităților practice
Intervențiile chirurgicale efectuate ca prim-operator și/sau prim asistent trebuie să cuprindă:1. Gastrostomia2. Splenectomia3. Sutura hepatică4. Sutura gastrică5. Enterorafia6. Enterectomia segmentară7. Colorafia8. Colostomia temporară1.4.3. STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ – 3 luni1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1. Anatomia inimii și pericardului.2. Anatomia sistemului aortic.3. Hemoragia și hemostaza.4. Șocul hemoragic (fiziologie și tratament).5. Hemopericardul și tamponada cardiacă.6. Pericardita constrictivă.7. Coarctația de aortă.8. Canalul arterial permeabil.9. Anevrismele de aortă.10. Embolia pulmonară (cauze, fiziopatologie, diagnostic, tratament).11. Traumatismele inimii și a vaselor mari.12. Traumatismele vasculare periferice.13. Sindromul de ischemie periferică.1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Abordul chirurgical al crosei aortice și ramurilor.2. Abordul chirurgical al aortei toracice.6. Suturile vasculare.7. Sutura plăgilor inimii.8. Tehnica pericardectomiei.10. Tehnica masajului cardiac intern.11. Defribrilarea electrică a inimii prin toracotomie, pericardotomie.12. Ligatura canalului arterial.14. Tehnica embolectomiei arteriale.15. Tehnica tromboendarterectomiei arteriale.18. Simpatectomia toracică.20. Simpatectomia periarterială.22. Tehnica rezecției coastei cervicale.23. Scalenotomia anterioară.1.4.4. STAGIUL DE ENDOSCOPIE BRONȘICĂ – 3 luni1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)– istoricul bronhoscopiei
noțiuni de anatomie, morfologie și fiziologie a arborelui traheo-bronșic
topografia normală și patologică congenitală a arborelui traheo-bronșic cu nomenclatura bronhială lobară și segmentară, în dreapta și stânga
anestezia în bronhologie:
● anestezia locală
● anestezia generală
● anestezii potențate
> date teoretice și aplicarea lor în practică– instrumentar bronhoscopic– bronhoscop rigid, sistem optic și de transmitere a luminii, tip adult, tip copil– bronhoscoape – tipuri– videoscopia endobronșică, adaptarea camerei– metode de sterilizare a fibrobronhoscoapelor și a accesoriilor; stocajul lor1.4.4.2. Baremul activităților practice– tehnica bronhoscopiei rigide, însușirea metodei la copii și adulți– tehnica fibrobronhoscopică – căi de realizare: calea oro-faringo-laringiană, calea nazală, intubare pe canula traheală sau pe sonda de intubație– complicațiile bronhoscopiei flexibile și a celei rigide
Semiologia normală la endoscopia traheobronșică: mucoasa bronșică, calibrul căilor aeriene, statica bronșică
Semiologia endoscopică patologică– inflamația bronșică– hipersecreția bronșică– modificările de colorație, grosime ale mucoasei, secreții bronșice; reactivitatea bronșică, sensibilitatea tusigenă– modificările de statică; obstrucțiile traheale, bronșice; natura, forma proceselor obstructive; modificările dinamice– corelații între modificările endoscopice și cele radiologice, clinice, funcționale
Metode de recoltare bronhoscopică– aspiratul bronșic: condiții de realizare, „aspiratul bronșic protejat”– biopsia endobronșică directă; instrumentar– puncția bioptică ganglionară transbronșică (PBTG)– puncția bioptică transbronșică pulmonară (PBTP)– biopsia pulmonară transbronșică (BPTB)– bronhoscopia și biopsia dirijate periferic sub fluoroscopie– brosajul bronșic (BB)– lavajul bronhoalveolar (LBA)
Aplicații terapeutice bronhologice– procedee de dezobstrucție bronșică, aspirarea secrețiilor în procesele supurative– LBA terapeutic: în fibroza chistică, proteinoze, alveolite, SIDA, etc.– extragerea corpilor străini (tehnici, conduită terapeutică)– terapia dezobstructivă cu pense prin bronhoscopia rigidă (în procesele tumorale, stenoze) în absența tehnicii laser– laser, crioterapie, terapia cu înaltă frecvență în patologia obstructivă traheobronșică și în stenozele traheo-bronșice iatrogene, etc.– tehnici de protezare prin inserția „stent”-urilor traheale și bronșice în obstrucțiile traheo – bronșice– administrarea endobronșică de medicamente: antibiotice, trombină– tratamentul dezobstructiv, în fistulele gangliobronșice în tuberculoza copilului
Analiza bronhoscopică în patologia bronhopulmonară– anomalii congenitale la nivel traheo-bronșic– fistule traheo-esofagiene– traheo-bronhomalacia– anomalii cardiovasculare cu alterări endoscopice traheo-bronșice– bronșite cronice, bronșiectazii, pleurezii– tumori bronșice, traheale– tuberculoza copilului și a adultului– studiul bronhoscopic în astm, boli cardiovasculare, afecțiuni mediastinale, hemoptizii, traumatisme toracice și traheobronșice, sarcoidoză, mucoviscidoză– patologia traheei: traheomegalie, diverticuloză traheo-bronșică, traheopatia condro-osteoplastică, etc.– aspecte endoscopice ale tumorilor benigne (carcinoid, cilindrom, tumoră mucoepidermoidă, papilomatoză, condrom)– aspecte endoscopice ale tumorilor maligne– aspecte endoscopice în patologia bronhopulmonară nespecifică sau în patologia de vecinătate– indicații chirurgicale în funcție de aspectele endobronșice: limita operabilității (corelații cu aspectul clinico-radiologic)– urmărirea endoscopică postoperatorie sau după diverse terapii aplicate– bronhografia: tehnică, substanțe de contrast, aspecte bronhografice patologice– indicații terapeutice în bronșiectazii1.4.5. STAGIUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI – 1 lună1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1. Metode de investigație radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie)2. Anatomia radiologică și secțională (axială,coronală,sagitală) a structurilor anatomice intratoracice:– segmentația pulmonară– regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal3. Mediastinul3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori,esofagită,varice esofagiene, hernia hiatală)3.4. Diagnosticul radioimagistic al mediastinitelor și abceselor mediastinale; pneumomediastinul.3.5. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor paraspinale (tumori neurogene)4. Diagnosticul radioimagistic al patologiei căilor respiratorii4.1. Sindrom de condensare pulmonară4.2. Atelectaziile5. Tumori bronho-pulmonare5.1. Tumori maligne primare5.2. Metastazele pulmonare5.3. Tumori pulmonare benigne6. Traumatismele toraco-pleuro-pulmonare7. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peretelui toracic, pleurei și diafragmului8. Aspectul radioimagistic al toracelui operat1.4.5.2. Baremul activităților practice1. Interpretarea unei radiografii toracice (față și profil normală) -102. Interpretarea unei radiografii toracice (față și profil patologică) – din tematica lecțiilor conferință -103. Interpretarea unui film CT normal 104. Interpretarea unui film CT patologic 105. Interpretarea unui film MRI normal 106. Interpretarea unui film MRI patologic 101.4.6. STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE – 2 luni1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)– recapitularea noțiunilor de fiziologie a respirației;– studiul funcției respiratorii a plămânilor în clinică:
Principiile explorării funcționale a ventilației pulmonare (plămânul ca pompă de aer)– Volumele pulmonare– Debitele ventilatorii– Proprietățile mecanice ale aparatului toraco-pulmonar– Reglarea ventilației
Principiile explorării schimbului gazos în plămâni– Distribuția aerului în plămâni– Spațiul mort– Ventilația alveolară– Ecuația aerului alveolar– Transferul gazos prin membrana alveolo-capilară
Circulația sângelui în plămâni– Raporturile ventilație-perfuzie– Funcția de transport gazos al sângelui
Aportul de oxigen la țesuturi– Reglarea echilibrului acido-bazic
Principiile explorării la efort muscular– Particularități fiziologice: respirația la altitudine, în spațiul cosmic, în adâncul mării– Fiziopatologia respirației pulmonare în:– Bronșita cronică și BPOC– Emfizemul primitiv– Astmul bronșic– Pneumopatiile interstițiale difuze– Sarcoidoza pulmonară– Pneumoconioze– Tuberculoza– Cancerul bronhopulmonar1.4.6.2. Baremul activităților practice
> determinarea parametrilor funcționali pulmonari
> determinarea parametrilor ventilației pulmonare:– metoda spirografică– metoda pneumotahografică– metoda pletismografică– metoda sondei esofagiene
> determinarea distribuției intrapulmonare a aerului ventilat
> determinarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară
> determinarea gazelor sanguine în sângele arterial
> determinarea eficacității schimburilor gazoase (determinarea ventilației alveolare și a ventilației spațiului mort)
> testarea adaptării la efort muscular
● determinarea parametrilor hemodinamici ai circulației pulmonare
> testarea reglării ventilației
> determinarea activității mușchilor ventilatori
> testarea bronhomotricității în contextul clinic:– Valori prezise; abateri de la normal– Tablouri funcționale mai frecvente în diferite afecțiuni bronhopulmonare cronice– Evaluarea capacității funcționale pulmonare în expertiza capacității de muncă– Evaluarea riscului funcțional operator– Programe de explorare funcțională pulmonară (baterii de teste) în diferite condiții
D.1. PROBE FUNCȚIONALE RESPIRATORII
D.1.1. Volume pulmonare statice și dinamice – efectuare și interpretare
D.1.2. Pletismografie – interpretare
D.1.3. Difuziunea prin membrana alveolo-capilară
D.1.4. Evaluarea gazelor sangvine și oximetria – efectuare și interpretare
D.1.5. Testele de provocare bronșică
D.1.6. Teste de efort incluzând teste de mers și spiro-ergometrie: efectuare și interpretare
D.1.7. Evaluarea mecanicii respiratorii – interpretare
D.1.8. Măsurarea gradului de „shunt”
D.1.9. Polisomnografia
D.2. ALTE PROCEDURI
D.2.1. Teste de sânge și serologice relevante în pneumologie
D.2.3. Sputa indusă
D.2.4. Analiza sputei
D.2.5. Intradermoreacția la PPD
D.2.6. Testare cutanată pentru diverși alergeni
D.2.7. Ultrasonografie pleurală
D.2.8. Toracocenteza
D.2.9. Puncția biopsie pleurală
D.2.10. Fibrobronhoscopia
D.2.11. Lavajul bronhoalveolar
D.2.12. Puncția biopsie transcutanată
D.2.13. Aspirația cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologie
D.2.14. Radiografia pulmonară
D.2.15. Fluoroscopia
D.3. PROCEDURI INTERDISCIPLINARE
D.3.1. Imagistica toracică (Radiografia, CT, MRI)
D.3.3. EKG
D.3.8. Histologie/citologie
D.3.9. Testarea microbiologică1.4.7. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.4.7.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.7.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
CHIRURGIE TORACICĂ
5 ANI
CHIRURGIE GENERALĂ 1 AN
BIOETICĂ 2 SĂPT.
CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ 3 LUNI
ENDOSCOPIE BRONȘICĂ 3 LUNI
IMAGISTICĂ TORACICĂ (RX, CT, MRI) 1 LUNĂ
EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE 2 LUNI
STAGIU ȘI CURS CHIRURGIE TORACICĂ 3 ANI 2 1/2 LUNI
––
Curriculumul de pregătire în specialitatea chirurgie toracică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ1.1. DEFINIȚIE – Chirurgia vasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor vasculare arteriale, venoase și limfatice.1.2. DURATA: – 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR:1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, fixarea planului de activitate și alegerea îndrumătorului1.3.2. Stagiul de chirurgie generală – 1 an1.3.3. Stagiul de ortopedie-traumatologie – 3 luni1.3.4. Stagiul de chirurgie toracică – 2 luni1.3.5. A.T.I. cardio-vascular – 5 luni1.3.6. Angiologie și imagistică vasculară (E.K.G. Cateterism, angiografii, ecografie vasc. (CT, RMN-angio) – 5 1/2 luni1.3.7. Stagiul de chirurgie cardiacă – 3 luni1.3.8. Modulul de bioetică – 2 săptămâni1.3.9. Stagiul de chirurgie vasculară – 2 ani și 5 luni
TOTAL 5 ANI
STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (200 ore)1. Traumatismele toraco-abdominale.2. Litiaza biliară.3. Abcesul subfrenic.4. Traumatismele abdominale.5. Tumorile retroperitoneale.6. Eventrații, eviscerații.7. Cancerul gastric.8. Neoplasmele colonice.9. Patologia chirurgicală a tiroidei.10. Ulcerul gastro-duodenal.
Urgențe chirurgicale abdominale:11. Peritonitele.12. Ocluziile intestinale.13. Hemoragia digestivă superioară.14. Infarctul entero-mezenteric.15. Pancreatita acută.16. Colecistita acută.17. Apendicita acută.18. Hernia inghinală și femurală strangulate.19. Torsiunea de organ.20. Hemoperitoneul.21. Șocul hemoragic.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE1. Gastrostomia – 22. Splenectomia – 53. Sutura hepatică – 54. Sutura gastrică – 55. Colecistectomia – 56. Enterorafia – 57. Enterectomia segmentară – 58. Colorafia – 59. Colostomia – 5
STAGIUL DE ORTOPEDIE – TRAUMATOLOGIE
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (50 ORE):1. Politraumatismele – șocul traumatic.2. Traumatismele părților moi ale membrelor.3. Fracturile oaselor membrelor superioare.4. Fracturile oaselor membrelor inferioare.5. Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare.6. Fracturile deschise ale membrelor – particularități – tratament.7. Traumatismele bazinului.8. Traumatismele coloanei vertebrale.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:1. Tratamentul ortopedic al fracturilor – 102. Tratamentul ortopedic al luxațiilor – 103. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise – 34. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise – 35. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare – 36. Tratamentul complex al traumatismelor coloanei vertebrale și bazinului -27. Tratamentul complex al supurațiilor membrelor – 28. Amputații tipice, atipice ale membrelor superioare – 29. Amputații tipice, atipice ale membrelor inferioare – 2
STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ: (40 ORE)1. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavității pleurale și diafragmei.2. Anatomia chirurgicală a mediastinului.3. Anatomia chirurgicală a plămânilor.4. Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin și plămân.5. Tromboembolia pulmonară.6. Hemoptizia.7. Metode de investigație în patologia toraco-mediastino-pulmonară.8. Tumorile peretelui toracic și malformațiile acestuia.9. Traumatismele toracice.10. Pleureziile purulente specifice și nespecifice.11. Supurațiile pulmonare.12. Hemotoraxul, chilotoraxul.13. Tuberculoza pulmonară.14. Tumorile pulmonare primitive și secundare.15. Tumorile pulmonare benigne.16. Tumorile pulmonare maligne.17. Tumorile mediastinale.18. Chistul hidatic pulmonar.19. Chirurgie de graniță toraco-abdominală.
BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE:1. Pleurotomie minimă – 52. Pleurotomia cu rezecție de coastă – 53. Pleuroscopia – toracoscopia – 14. Mediastinoscopia – 15. Traheostomia – 36. Toracotomia axilară – 57. Toracotomia antero-laterală – 58. Toracotomia postero-laterală – 29. Toracofrenolaparotomia – 210. Sternotomia – 511. Rezectia pulmonară atipică – 212. Suturi parenchim pulmonar – 513. Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar – 214. Procedee de drenaj toracic – 515. Simpatectomia toracică – 2
STAGIUL A.T.I. CARDIOVASCULAR
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (80 ORE):1. Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă2. Monitorizarea bolnavului cardio-vascular (EKG, presiune arterială sângerandă/nesângerândă, presiune venoasă centrală, presiune arterială pulmonară, ECOtransesofagian, pulsoximetria, diureza etc.,)3. Hemodinamica postoperatorie– evaluarea statusului hemodinamic– monitorizarea hemodinamică de bază– debitul cardiac– sindromul de debit cardiac scăzut – tratament– insuficiența ventriculară dreaptă – tratament– ischemia miocardică postoperatorie: diagnostic, tratament– hipertensiunea postoperatorie – tratament– hipotensiunea postoperatorie – cauză, tratament4. Ventilația artificială: indicații – evaluarea funcției respiratorii, supravegherea, criterii pentru extubare, indicațiile prelungirii ventilației asistate, cauzele insuficienței respiratorii după chirurgie cardiacă și vasculară
Alegerea tipului de ventilație, disfuncția diafragmatică – edemul pulmonar acut noncardiac, traheostomia – urmărirea post extubație.1. Hemoragia și tamponada cardiacă postoperatorie
Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma – factori predispozanți (boli concomitente, efectele by pass-ului cardiopulmonar, Heparina, Protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată)
Tratamentul: considerații chirurgicale – tratamentul medical cu sânge, substituienți
Complicațiile hemoragiei: tamponada pericardică, infecția, complicațiile transfuziei.2. Aritmiile
Diagnosticul electrocardiografic al aritmiilor – EKG de bază, cauzele aritmiilor perioperator, cardiostimulare temporară (urmărirea EKG, medicația antiaritmică – V categorii), intoxicația digitalică, aritmia supraventriculară – tahiaritmia sinusală, tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia atrială ectopică, fibrilația atrială, flutterul atrial, bradicardia sinusală.
Aritmia ventriculară: contracția ventriculară prematură, tahicardia ventriculară, fibrilația ventriculară, defibrilarea, cardioconversia.3. Suportul nutrițional (energetic – caloric) după chirurgia cardiovasculară– indicații– mod de administrare– evaluare – complicații potențiale– necesitățile nutriționale– considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară)– nutriția enterală – indicații, formele de administrare, complicații– nutriția parenterală – indicații, mod de administrare, complicații– monitorizarea metabolică și terapeutică4. Suferința multiorganică și sistemică– disfuncții neurologice– disfuncții gastrointestinale– disfuncții renale
a – azotemia prerenală
b – necroza tubulară acută
c – glomerulonefrita acută
d – nefrita interstițială acută
e – uropatia obstructivă
f – profilaxie – tratament5. Anestezia și chirurgia cardiovasculară
a monitorizare
b protecția miocardului – rolul anestezistului
c agenți anestezici
d vasodilatatoare
e metode de anestezie
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:1. Sondaj vezical – 252. Cateter venos central cu abord subclavicular, jugular, femural – 253. Descoperire arteră radială,arteră cubitală pentru presiune sângerandă -104. Traheostomie – 35. Intubație orotraheală – 106. Puncție – drenaj toracic – 37. Puncție – drenaj tamponadă cardiacă – 58. Defibrilare externă – 59. Resuscitare cardiorespiratorie – 510. Sonda de aspirație nazogastrică – 10
CARDIOLOGIE (EKG, IMAGISTICĂ VASE) – 6 luni
STAGIUL EKG
TEMATICA CURSURILOR ȘI BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE PENTRU REZIDENȚII DE CHIRURGIE VASCULARĂ

STRUCTURA STAGIILOR:

DATE GENERALE
● Aterogeneza
● Alte etiologii ale arteriopatiilor
● Resuscitare cardiovasculară
● Tratamentul cu pace-makeri etc– Electrocardiografia
Teste de efort

TEMATICA CURSURILOR DE ELECTROCARDIOGRAFIE (20 ore)
● Vectocardiograma normală
● Anatomia și irigarea țesutului de conducere
● Date de electrofiziologie
● Electrocardiograma normală
● Hipertrofii atriale
● Hipertrofii ventriculare
● Blocuri de ramură
● Ischemie, leziune, necroză
● Tulburări de ritm
● Tulburări de conducere
● Sindromul W.P.W.

TESTE DE EFORT
● Fiziologia efortului
● Modalități de testare
● Teste de efort fizic
● Teste de efort farmacologice

STAGIUL DE CATETERISM ȘI ANGIOGRAFIE (60 ore)

TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ:1. – Istoricul investigațiilor invazive hemodinamice și imagistice și al cardiologiei intervenționale.– Principii generale ale examenului hemodinamic și angiografic.– Aportul investigației hemodinamice și angiografice în perfectarea tratamentului chirurgical.– Poziția tratamentului prin cateterism față de rezultatele tratamentului medical și chirurgical.2. Noțiuni din practica de cateterism:
a. structura unei săli de cateterism și angiografie
b. principiul cinematografiei, imagistică digitalică și substracție, stocarea imaginii radiologice
c. sondele de cateterism
d. tehnica Seldinger
e. tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen și al măsurii de presiune intravasculară3. Principii de hemodinamică:
a. presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologice
b. debite sangvine pulmonare, aortice și de șunt
c. rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice4. Principii de angiocardiografie (cu exemple):
a. anatomia angiografică a cordului și marilor vase
b. tehnica de injectare
c. aspecte normale și patologice
d. ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracția de ejecție și studiul kineticii segmentare5. Principii de angiografie (cu exemple):
a. aortografia toraco-abdominală
b. coronarografie
c. arteriografia membrelor inferioare și superioare
d. arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac
e. arteriografia mezenterică superioară și inferioară.
f. arteriografia vertebro-carotidiană
g. arteriografia bronșică6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice):
a. hipertensiune de debit
b. hipertensiune de rezistență
c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut
d. hipertensiune venoasă pulmonară
e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic:
a. pericardita, dilatare ventriculară.
b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă8. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în șuntul stânga-dreapta și dreapta-stânga:
a. comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng-atriu drept, canal atrio-ventricular comun (forma completă și incompletă), sinus Valsalva rupt în atriu drept.
b. comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul
c. canalul arterial, fereastră aorto-pulmonară
d. fistula arteriovenoasă
e. insuficiența valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară.9. Investigația invazivă în cardiopatia ischemică:
a. indicațiile coronarografiei
b. aspectul anatomo-angiografic al patului coronarian
c. pozițiile radiologice
d. gradarea și tipologia stenozelor coronariene
e. indicația operatorie și de angioplastie în raport cu aspectul angiografic
f. valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanței cardiace10. Investigația invazivă în sindromul de ischemie periferică.11. Investigația invazivă în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă.12. Principalele tehnici terapeutice ale cardiologiei intervenționale:
a. angioplastia
b. valvuloplastia
c. embolizarea arterială
d. extragerea de corpi străini din circulația sangvină
e. septostomia atrială
f. închiderea defectelor septale
g. închiderea canalului arterial
h. filtru cav13. Investigații computer – tomograf cardiovasculare14. Angio RMN și angioscopie – principii

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE1. Puncția Seldinger arterială și venoasă femurale – 202. Puncția Seldinger arterială și venoasă axilare – 53. Punctia Seldinger arterială și venoasă brahială – 54. Arteriografia membrelor inferioare – 205. Puncție translombare – 26. Arteriografie celiaco-mezenterice – 27. Arteriografie carotidiene – 28. Flebografie – 59. Cavografie – 210. Limfografie

Stagiul de Ecografie Vasculară (20 ore)

Tematica lecțiilor conferință1. Ultrasunete – proprietăți.2. Efectul Doppler și aplicațiile lui în medicină.3. Curgerea lichidelor – câteva principii de hemodinamică și aplicarea lor la circulația arterială și venoasă.4. Circulația arterială.
a) Formarea undei de puls.
b) Aspecte Doppler normale
c) Rolul rezistențelor periferice și efectul lor asupra undei Doppler.
d) Criterii generale pentru diagnosticul Doppler al stenozelor, ocluziilor și anevrismelor arteriale.5. Circulația venoasă.
a) Carecteristicile circulației venoase.
b) Aspecte Doppler normale.6. Noțiuni despre aparatura folosită.
a) Tipuri de sonde
b) Parametrii folosiți în examinarea vaselor.
c) Surse de eroare legate de reglaje defectuoase.7. Aspecte morfologice normale ale arterelor și venelor.
a) Ecografia bidimensională
b) Examinarea Doppler color
c) Angiografia Doppler8. Placa de aterom – aspecte ecografice.9. Examinarea axelor carotidiene extracraniene.
a) Tehnica examinării
b) Rezultate normale
c) Rezultate patologice10. Arterele vertebrale și ale membrului superior.
a) Tehnica examinării
b) Rezultate normale
c) Rezultate patologice11. Examenul Doppler transcranian – principii generale, indicații principale.12. Aorta abdominală și arterele membrelor inferioare.
a) Tehnica examinării
b) Rezultate normale
c) Patologia stenozantă
d) Anevrismele arteriale13. Examinarea ultrasonografică a arterelor viscerale
a) Artera mezenterică superioară și trunchiul celiac
b) Arterele renale14. Patologia stenozantă degenerativă15. Patologia stenozantă inflamatorie16. Explorarea venelor membrelor superioare17. Explorarea sistemului venos profund al membrelor inferioare:
a) Tehnica de examinare
b) Aspecte normale
c) Diagnosticul trombozelor acute
d) Sindroamele posttrombotice18. Fistule de dializă:
a) Noțiuni anatomice
b) Aspecte normale
c) Calculul debitelor
d) Principalele aspecte patologice19. Patologia vasculară iatrogenă

Baremul de activități practice1. Cunoașterea și întreținerea aparatului.2. Însușirea diferitelor modalități de explorare ultrasonografică3. Măsurători ale parametrilor Doppler4. Explorarea axelor carotidiene extracraniene – 105. Explorarea arterelor vertebrale și ale membrelor superioare. – 106. Explorarea aortei abdominale și a arterelor viscerale. – 107. Arterele membrelor inferioare – 108. Venele membrelor inferioare – 109. Investigarea fistulelor de dializă – 1010. Întocmirea unui buletin11. Calculele debitului arterial12. Imagini echografice în tromboza venoasă profundă a membrelor – 1013. Aspectul echo Doppler al sistemului venos jugular cav superior și inferior – 1014. Explorarea arterelor renale – 10

STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (50 ore):1. Istoricul chirurgiei cardiace (cu accent pe dezvoltarea lor în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România).2. Mediastinul – anatomie chirurgicală (căi de acces) – vezi stagiu de chirurgie toracică3. Anatomia descriptivă și topografică a pericardului, cordului și marilor vase (căi de acces).4. Vascularizația și inervația cordului – variante anatomice ale vascularizației5. Sistemul excito-conductor al cordului6. Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă7. Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac8. Pregătirea preoperatorie a bolnavului cardiac9. Monitorizarea bolnavului cardiac chirurgical10. Hemodinamica postoperatorie – vezi ATI11. Aritmii postoperatorii. Cauze, tratament – vezi ATI12. Alimentația bolnavului cardiac operat: – vezi ATI– evaluarea statusului nutrițional– evaluarea clinică– markeri biochimici– aspecte ale catabolismului (catecolamine, glucocorticoizi) și ale anabolismului (insulina și hormonii de creștere).13. Infecția în chirurgia cardiacă – mediastinita postoperatorie.14. Sindromul de debit cardiac scăzut. Fiziopatologie și tratament – vezi ATI15. Oprirea cardiacă:– etiologie– fiziopatologie– metode de resuscitare– indicații de resuscitare, etc.16. Insuficiența renală acută postoperatorie (etiologie, fiziopatologie, tratament).17. Edemul pulmonar acut în perioada perioperatorie.18. Stopul respirator:– cauze– fiziopatologie– metode de resuscitare respiratorie artificială, etc.19. Hipertensiunea pulmonară – evaluare, mijloace terapeutice20. Hemoragia – socul hemoragic, hemostaza – vezi chirurgie generală și ATI21. Tulburări ale echilibrului fluido-coagulant în perioada perioperatorie:– cauze– fiziopatologie– diagnostic– mijloace terapeutice22. Cardio-stimularea artificială – metode, indicații, tipuri de cardio-stimulatoare23. Insuficiența cardiacă stângă:– definiție– semne clinice și paraclinice– tratament– complicații24. Insuficiența cardiacă dreaptă:– diagnostic– fiziopatologie– etiologie– semne clinice și paraclinice– tratament– complicații
VALVULOPATII25. Valvulopatii mitrale:– definiție– fiziopatologie– cauze– semne clinice și paraclinice– tratament– complicații26. Chirurgia valvei mitrale:– comisurotomie– valvuloplastie– anuloplastie– înlocuire27. Valvulopatii aortice– definiție– fiziopatologie– etiologie– semne clinice și paraclinice– tratament.28. Chirurgia valvei aortice:– valvulotomie– înlocuire valvulară– chirurgia stenozelor subvalvulare– cardiomiopatia obstructivă, etc.29. Valvulopatiile tricuspidiene:– definiție și mecanisme– fiziopatologie– etiologie– semne clinice și paraclinice– tratament30. Chirurgia valvei tricuspide:– anuloplastie– comisurotomie– înlocuire valvulară tricuspidă31. Protezele mecanice și biologice valvulare cardiace, conducte valvulate:– istoric– tipuri de proteze: cu disc, cu bilă, etc.– aspecte hemodinamice ale ale diferitelor tipuri de proteze – indicații, urmărire postoperatorie, fiabilitate.32. Disfuncții de proteze valvulare cardiace:– etiologie– fiziopatologie– metode de diagnostic– tratament medico-chirurgical.33. Endocardite:– etiologie– fiziopatologie– forme clinice– aspecte terapeutice34. Chirurgia arterelor coronare:– indicații pentru intervenție chirurgicală– tactica și strategia chirurgicală– tehnici chirurgicale– complicații, rezultate– reintervenții35. Anevrismul de ventricul stâng – diagnostic și tratament36. Defectul septal ventricular post infarct:– indicații chirurgicale– strategii chirurgicale– anatomie chirurgicală– tehnici chirurgicale– rezultate.37. Embolii pulmonare.38. Canalul arterial permeabil:– indicații chirurgicale– strategii chirurgicale– anatomie chirurgicală– tehnici chirurgicale– rezultate.39. Coarctația de aortă:– indicații pentru angioplastie– indicații chirurgicale– strategie anatomo-chirurgicală– tehnici chirurgicale40. Stenoza valvulară pulmonară:– valvuloplastie– valvulotomie
ȘUNT STÂNGA-DREAPTA41. Defectul septal atrial– diagnostic– clasificare– indicație chirurgicală– tehnici chirurgicale42. Canal atrio-ventricular complet– diagnostic– indicație chirurgicală– strategie anatomo-chirurgicală– tehnici chirurgicale43. Drenaj venos pulmonar aberant– diagnostic– indicații chirurgicale– tehnici chirurgicale44. Defectul septal ventricular:– diagnostic– clasificare– anatomie topografică– indicație chirurgicală– strategie anatomo-chirurgicală– tehnici chirurgicale
ȘUNT DREAPTA-STÂNGA45. Complexul Fallot– diagnostic– clasificare– intervenție chirurgicală– strategie anatomo-chirurgicală– tehnici chirurgicale46. Disecția de aortă:– diagnostic– fiziopatologie– clasificare– tratament47. Traumatismele cardiace:– diagnostic– cauze– fiziopatologie– clasificare– tratament48. Traumatismele marilor vase intratoracice– diagnostic– cauze– fiziopatologie– tratament49. Pericardita:– etiologia– diagnostic– indicații chirurgicale50. Tamponada cardiacă– etiologie– diagnostic– tratament51. Tratamentul chirurgical al tulburărilor de ritm cardiac:– indicații– tehnici, rezultate52. Anevrismele aortei toracice:– etiologie– diagnostic– indicații chirurgicale– tehnici chirurgicale53. Cardiomiopatii:– etiopatologie– diagnostic– indicații chirurgicale54. Asistența mecanică a circulației:– asistarea stângă exclusivă:– balonul de contrapulsație aortică– hemopompa– dispozitive de asistență ventriculară– cordul artificial
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:1. Canal arterial permeabil – 22. Coarctația de aortă – 13. Pericardectomie – 24. Puncție – drenaj pericardic – 5
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ
TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (500 ore)1. Istoricul chirurgiei vasculare2. Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, inferior, sistemul cav superior, inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii3. Embriogia sistemului sangvin; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare5. Fiziologia și fiziopatologia circulației:
a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase)
b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.
c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).
d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele).
e. reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.).
f. autoreglarea.6. Fiziopatologia microcirculației:
a. microcirculația în: – diabet zaharat– nefropatii– afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatie, cord etc
b. coagularea intravasculară diseminată
c. microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet.7. Fiziologia circulației arteriale;
a. anatomia funcțională a arterelor
b. presiunea arterială
c. presiunea pulsului
d. reglarea presiunii arteriale8. Fiziologia circulației venoase;
a. anatomia funcțională a sistemului venos.
b. parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sangvin – debit, pesiune venoasă, viteze de circulație etc.).
c. capacitatea venoasă.
d. funcția de rezervor sangvin a sistemului venos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat).
e. sistemul venos și debitul cardiac.9. Fiziologia sistemului limfatic:
a. anatomia funcțională a sistemului limfatic
b. rolul circulației limfatice în sistemul circulator (formarea limfei, compoziția limfei, circulația limfei).10. Hemodinamica și ateroscleroza
a. Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.
b. Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.
c. Ateroscleroza: etiologie și patogenie.
d. Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.
e. Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmul.
f. Boala vasculară diabetică: macro- și microangiopatia diabetică.
g. Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDL.
h. Fumatul și boala vasculară.11. Coagularea și dereglările hemostazei: fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice (anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic) și nefarmacologice, autotrasfuzia.12. Reologia sangvină și microcirculația.13. Medicamente utilizate în bolile vasculare.14. Embolectomia.15. Principii de bază în terapia endovasculară.16. Înlocuitori vasculari biologici și sintetici.17. Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc.18. Explorarea funcțională a sistemului vascular: neinvazivă și invazivă.19. Principii de organizare ale blocului operator – etapele circuitului bolnavului vascular– evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular– pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular– monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular20. Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice.21. Disecția aortei.22. Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului.23. Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament.24. Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament.25. Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament.26. Sindromul de crosă aortică.27. Insuficiența circulatorie vertebrobazilară.28. Sindromul de furt arterial sangvin.29. Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice diagnostic, tratament.30. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie.31. Ischemia critică.32. Piciorul diabetic diagnostic și tratament.33. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă.34. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.35. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament.36. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament.37. Limfedemul procedee de drenaj și exereza.38. Amputațiile.39. Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături.40. Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase.41. Accesul vascular.42. Hipertensiunea portală.43. Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:
a) – Descoperirea arterelor membrelor superioare: descoperirea arterei subclavii, descoperirea arterei axilare, descoperirea arterei humerale, descoperirea arterei radiale, descoperirea arterei ulnare, descoperirea arcadelor palmare, superficială și profundă, descoperirea arterelor colaterale digitale.
b) – Descoperirea arterelor membrelor inferioare: descoperirea arterelor iliace primitive, descoperirea arterelor femurale, descoperirea arterelor poplitee, descoperirea arterelor tibiale anterioare, descoperirea arterelor tibiale posterioare.
c) – Descoperirea venelor membrului superior: descoperirea venelor bazilice, descoperirea venelor cefalice, descoperirea venelor axilare, descoperirea venelor subclavii.
d) – Descoperirea venelor membrului pelvin: descoperirea venelor safenei interne, descoperirea venelor safene externe, descoperirea venelor poplitee, descoperirea venelor femurale.44. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar (celiotomiile).45. Căile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile și mediastinotomiile): toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia parțială.46. Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operații): simpatectomia toracică, simpatectomia lombară, simpatectomia cervicotoracică, suprarenalectomia, splahnicectomia, intervenții operatorii asociate: simpatectomia lombară + splahnicectomia + suprarenalectomia), fasciotomia.47. Chirurgia canalului toracic.48. Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat.49. Tumorile vasculare.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:1. Simpatectomia lombară – 52. Embolectomia – 253. Simpatectomia toracică – 54. Suturi vasculare – 255. Trombendaterectomie – 106. Angioplastia de lărgire cu petec – 57. Restabiliri de flux arterial:– aorto-iliace – 10– aorto-femural – 10– femuro-femural – 20– femuro-popliteu – 20– extra-anatomice – 108. Ligatura subfascială a venelor comunicante – 109. Cura chirurgicală a varicelor – 1010. Amputații:– antepicior – 5– gambă – 5– coapsă – 511. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă – 2512. By-pass-ul safen în-situ – 213. Operații combinate în ischemiile severe – 2
CHIRURGIE VASCULARĂ
5 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
● CHIRURGIE VASCULARĂ (I.1) 6 luni
● CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 1 an
● ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE (I.3) 3 luni
● CHIRURGIE TORACICĂ (I.4) 2 luni
● A.T.I. CARDIO-VASCULAR (I.5) 5 luni ANGIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ VASCULARĂ (I.6)
(E.K.G; CATETERISM; ANGIOGRAFII; ECOGRAFIE VASCULARĂ; CT, R.M.N.-angio) 5 1/2 luni
● CHIRURGIE CARDIACĂ (I.7) 3 luni
● BIOETICĂ (I.8) 1/2 lună
● CHIRURGIE VASCULARĂ (I.9) 1 an și 11 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE0. PREAMBUL
Rezidențiatul în dermato-venerologie este forma de învățământ post-universitar care are scopul de a forma medici specialiști dermato-venerologi prin pregătire teoretică și practică. Curriculum de pregătire în specialitatea dermato-venerologie a fost elaborat de către Comisia consultativă de dermato-venerologie a Ministerului Sănătății și a fost avizată de Colegiul Medicilor din România (CMR).
Actualizarea curriculară a fost realizată având în vedere propunerile Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS), urmărind un proces de instruire și educație medicală de cea mai bună calitate a medicilor. UEMS, organism european la care este afiliat CMR, a adoptat în anul 1994 documentul privind educația medicală postuniversitară, oferind astfel recomandări europene standardizate pentru învățământul medical.
În cadrul Comunității Europene, prin Directiva nr. 2005/36/EC, s-a stabilit posibilitatea recunoașterii mutuale a calificării medicilor pe baza unor cerințe de învățământ valabile în cadrul tuturor statelor membre. Prin prezentul curriculum se realizează armonizarea modulului de specialitate dermato-venerologie cu recomandările Secției Dermato-venerologie a UEMS (UEMS-EBDV).1. DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII
Dermato-venerologia este specialitatea responsabilă de diagnosticul, tratamentul (medical și chirurgical) și prevenția:– afecțiunilor pielii (alcătuită din epiderm, derm și hipoderm), mucoaselor inspectabile și anexelor cutanate– manifestărilor cutanate ale afecțiunilor sistemice– manifestărilor sistemice ale afecțiunilor cutanate– infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și a altor afecțiuni ano-genitale.
Dermato-venerologia are scopul de a promova sănătatea pielii și sănătatea sexuală.2. DURATĂ
5 ANI3. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE3.1. SCOPUL REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE este reprezentat de însușirea detaliată și aprofundată a elementelor teoretice și practice referitoare la diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice pentru a exercita profesia de medic specialist dermato-venerolog la standardele actuale din România și Uniunea Europeană.3.2. OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE1. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patologia afecțiunilor dermato-venerologice.2. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind explorările de laborator specifice afecțiunilor dermato-venerologice.3. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor dermato-venerologice.4. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind terapia actuală, topică și sistemică, a afecțiunilor dermato-venerologice.5. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului tuturor urgențelor dermato-venerologice.6. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patogenia, diagnosticul și tratamentul manifestărilor cutanate dezvoltate în cadrul afecțiunilor sistemice.7. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind utilizarea monitorizării obiective a pacienților dermato-venerologici prin utilizarea de scoruri și de chestionare specifice.8. Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a participa activ și performant în echipe medico-chirurgicale multidisciplinare.9. Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a dezvolta un act medical bazat pe medicina personalizată îmbinată cu medicina bazată pe dovezi, în condiții general acceptate etice și deontologice.10. Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a avea o comunicare profesională adecvată cu pacienții și aparținătorii acestora.11. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru participarea în studii de cercetare științifică în domeniul dermato-venerologiei pe baza ghidurilor de bună practică medical (engl. Good Clinical Practice – GCP).12. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru utilizarea principalelor programe de calculator utilizate în sistemul sanitar din România.13. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru efectuarea raportărilor specifice (infecții transmisibile sexual, reacții adverse la medicamente, afecțiuni oncologice la nivel cutaneo-mucos, dermatoze profesionale).14. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la ghidurile naționale și ghidurile europene de diagnostic și tratament al afecțiunilor dermato-venerologice.15. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la codificarea afecțiunilor dermato-venerologice (de exemplu codificarea ICD-11).4. ORGANIZAREA PROGRAMULUI– Conform recomandărilor UEMS în țările în care nu există un trunchi comun de educație medicală postuniversitară, se recomandă ca durata rezidențiatului în specialitatea Dermatovenerologie să fie de 5 ani.– Există de asemenea posibilitatea unui proces de învățământ medical postuniversitar suplimentar, cu dezvoltarea sub-/supraspecializărilor (de exemplu: dermato-patologie, dermato-flebologie, dermato-pediatrie).– Curriculum-ul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), 50 ore de activități practice și 40 – 60 de ore de studiu individual în fiecare lună de studiu universitar pentru tematica prezentată.– Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU).– 1 CFU = 25 ore de instruire– Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 25%, restul de 75%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.– La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (și cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de program. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.– Activitatea de pregătire este monitorizată prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.– Se recomandă ca medicii rezidenți să dispună de suficient timp și suport pentru a participa la conferințe de specialitatea locale, regionale, naționale și internaționale.– Medicii rezidenți vor fi încurajați să participe la studii clinice și la realizarea de prezentări și publicații.– Autoritățile naționale recunosc stagiile de educație medicală cu durată de până la un an efectuate în alte țări europene/non-europene ce respectă criteriile și curriculum stabilite prin UEMS.5. STRUCTURA PROGRAMULUI

	Număr total de ani	5 ani
	Număr total de module	11
A.	Stagii generale medico-chirurgicale și specialități înrudite
Modul 1	Medicină internă	3 luni
Ore de curs/modul	60 ore curs
Modul 2	Reumatologie	6 săptămâni
Ore de curs/modul	30 ore curs
Modul 3	Chirurgie plastică	4 săptămâni
Ore de curs/modul	20 ore curs
Modul 4	Alergologie și imunologie clinică	4 săptămâni
Ore de curs/modul	20 ore curs
Modul 5	Boli infecțioase și parazitare	6 săptămâni
Ore de curs/modul	30 ore curs
Modul 6	Histopatologie	2 luni
Ore de curs/modul	40 ore curs
Modul 7	Bioetică	2 săptămâni
Ore de curs/modul	10 ore curs
Modul 8	Patologie orală	2 săptămâni
Ore de curs/modul	10 ore curs
Modul 9	Pediatrie	6 săptămâni
Ore de curs/modul	30 ore curs
Modul 10	Medicina muncii	2 săptămâni
Ore de curs/modul	10 ore curs
B.	Stagiu de bază
Modul 11	Dermato-venerologie	48 luni/192 săptămâni
Modul 11.1	Noțiuni de bază	5 luni
Ore de curs/modul	100 ore curs
Modul 11.2	Afecțiuni acute și urgențe în dermato-venerologie	4 luni
Ore de curs/modul	80 ore curs
Modul 11.3	Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente	5 luni
Ore de curs/modul	100 ore curs
Modul 11.4	Afecțiuni vasculare	4 luni
Ore de curs/modul	80 ore curs
Modul 11.5	Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate	4 luni
Ore de curs/modul	80 ore curs
Modul 11.6	Dermato-farmacologie	2 luni
Ore de curs/modul	40 ore curs
Modul 11.7	Tratamentul cu agenți fizici și chimici, UV- terapia și laserterapia	2 luni
Ore de curs/modul	40 ore curs
Modul 11.8	Afecțiuni alergice	4 luni
Ore de curs/modul	80 ore curs
Modul 11.9	Afecțiunile anexelor cutanate	4 luni
Ore de curs/modul	80 ore curs
Modul 11.10	Dermato-oncologie	4 luni
Ore de curs/modul	80 ore curs
Modul 11.11	Metode de diagnostic și investigații utilizate în Dermatovenerologie	5 luni
Ore de curs/modul	100 ore curs
Modul 11.12	Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice	2 luni
Ore de curs/modul	40 ore curs
Modul 11.13	Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă	3 luni
Ore de curs/modul	60 ore curs

6. CONȚINUTUL MODULELOR
Modul 1. MEDICINĂ INTERNĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI MEDICINĂ INTERNĂ (60 ore)– Insuficiența cardiacă– Aritmii cardiace– Hipertensiunea arterială– Ateroscleroza– Angina pectorală– Infarctul miocardic– Bolile vasculare ale membrelor– Șocul– Astmul bronșic– Tromboembolismul pulmonar– Tuberculoza– Litiaza urinară– Infecțiile tractului respirator– Insuficiența renală cronică– Boli inflamatorii intestinale– Boli hepato-biliare– Pancreatite– Anemii– Leucemii– Limfoame– Hemostaza și tulburările ei– Diabetul zaharat– Amiloidoza– Porfiriile– Guta– Lupusul eritematos– Scleroza sistemică– Dermatomiozita– Poliartrita reumatoidă– Sindromul Sjogren– Vasculite sistemice– Corelații între patologia internă și afecțiunile dermatologice
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ (150 ore)– Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 5– Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 5– Interpretarea electrocardiogramei: 10– Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 5– Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 5– Toracocenteza: 1– Paracenteza: 1– Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 3– Interpretarea probei de digestie: 3– Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie: o discuție tematică– Defibrilarea și cardioversia: o discuție tematică– Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 2– Puncția biopsie hepatică – interpretare: 2– Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 3
Modul 2. REUMATOLOGIE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI REUMATOLOGIE (30 ore)– Reumatismul abarticular– Manifestări reumatice în alte boli– Psoriazisul artropatic– Explorarea clinică și paraclinică în bolile reumatismale– Artrozele– Artritele seronegative, infecțioase și prin microcristale– Colagenoze
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE REUMATOLOGIE (75 ore)– Puncție articulară (efectuare): 2– Infiltrații articulare: 2– Teste imunologice specifice bolilor reumatice (interpretare): 30– Scintigrafie osteo-articulara (interpretare): 20– Ecografie articulară (interpretare): 20– Capilaroscopie (interpretare): 20
Modul 3. CHIRURGIE PLASTICĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI CHIRURGIE PLASTICĂ (20 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile– Tehnica sclerozării varicelor– Tehnici de grefare cutanată– Plastiile cutanate– Avulsia unghială– Arsurile (termice, chimice, electrice, etc)– Degerăturile
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE CHIRURGIE PLASTICĂ (50 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile: 20– Sclerozarea varicelor: 20– Tehnici de grefare cutanată: 2– Plastiile cutanate: 5– Avulsia unghială: 2
Modul 4. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice
TEMATICA MODULULUI ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (20 ore)– Reacții de hipersensibilitate, clasificare, terminologia afecțiunilor alergice– Alergene și haptene – clasificare, surse, reactivități încrucișate– Alergii respiratorii, alergii alimentare și medicamentoase, anafilaxia– Urticaria spontană, autoreactivă/autoimună, la factori fizici– Dermatita atopică și dermatite de contact alergice– Tratamentul urgențelor alergologice, tratamente antialergice, imunomodulatoare, antiinflamatoare topice și sistemice
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (50 ore)– principii, indicații, metodologie și tehnici, asistare sau simulare educațională și/sau efectuare (după caz), interpretare– observația directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare, după caz– Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4– Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4– Teste de provocare in vivo în alergologie: 4– Teste in vitro pentru IgE alergen-specifice și autoanticorpi: 4– Farmacoterapia de urgență în alergologie: 1
Modul 5. BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (30 ore)– Angine– Gastroenterite și enterocolitele acute– Boli eruptive virale– Enteroviroze– Hepatite virale– Salmoneloze– Toxiinfecții alimentare– Trichinoza– Lambliaza– Rickettsioze– Toxoplasmoza.– Erizipeloidul Rosenbach– Infecții cu anaerobi– Trichomoniaza urogenitală– Antibioterapia antiinfecțioasă și antibiograma, noțiuni generale și practice– Infecția HIV
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (75 ore)– Exudatul naso-rinofaringian: 10– Examen bacteriologic secreții cutaneo-mucoase: 10– Examen parazitologic cutanat: 10– Examen copro-parazitologic: 10– Examen micologic direct cutaneo-mucos: 10– Examen cu lampa Wood: 10– Interpretare investigații de laborator pentru virusurile hepatitice: 10– Antibiograma: 10– Interpretare investigații de laborator pentru infecția HIV: 10
Modul 6. HISTOPATOLOGIE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI HISTOPATOLOGIE (40 ore)– Structura pielii la microscopul optic și electronic.– Principalele procese histopatologice și particularitățile lor la nivelul pielii.
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE (100 ore)– Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecțiuni dermatologice: 80– Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării: 10– Efectuarea și interpretarea examenului citologic Tzanck: 10
Modul 7. BIOETICĂ
TEMATICA MODULULUI BIOETICĂ (10 ore)– Introducere în Bioetică – 2 ore– Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore– Relația medic-pacient I – 2 ore– Relația medic-pacient II – 2 ore– Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore– Probleme etice la începutul vieții – 2 ore– Probleme etice la finalul vieții – 2 ore– Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore– Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore– Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BIOETICĂ (25 ore)– Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 ore– Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore– Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore– Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore – Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore– Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore– Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore– Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore– Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 ore– Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore– Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Modul 8. PATOLOGIE ORALĂ
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI PATOLOGIE ORALĂ (10 ore)– Examenul clinic cervico-facial și oral. Noțiuni de anatomie topografică– Variante normale de mucoasă orală și structuri adiacente– Clasificarea maladiilor mucoasei orale și noțiuni de epidemiologie– Leziuni cu potențial de malignizare și formele de debut ale cancerului oral– Maladii autoimune cu manifestări orale (afte, aftoză, lichen plan, lupus eritematos, maladii buloase, maladii ale tractului digestiv)– Infecții superficiale ale mucoasei orale (bacteriene, virale, fungice)– Manifestări orale la pacienții cu imunosupresie (HIV, imunosupresie terapeutică, afecțiuni hematologice)– Metode de diagnostic specific în patologia mucoasei orale– Tehnici de mică chirurgie: biopsie de mucoasă, biopsie de glande salivare, citologie exfoliativă– Mărimi de volum gingivale și tumori superficiale ale mucoasei orale
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE PATOLOGIE ORALĂ (25 ore)– Examenul clinic al regiunii cervico-faciale: 10– Examenul grupelor ganglionare, sinusurile feței, articulația temporo-mandibulară: 10– Examenul clinic al glandelor salivare. Bilanțul funcțional: 5– Examenul clinic endo-bucal. Morfologia macroscopică a cavității orale. Arcadele dentare. Particularitățile topografice zonale, formațiuni anatomice de suprafață: 5– Leziunile clinice elementare în patologia mucoasei bucale: 5– Metode paraclinice de diagnostic în patologia mucoasei bucale. Stomatoscopia, dermatoscopia orală, citologia exfoliativă, brush citology, colorația vitală, autofluorescența tisulară: 5– Examenul anatomopatologic: tehnica biopsiei de mucoasă orală, colorații uzuale, imunohistochimie, microscopie electronică: 1– Protocol de diagnostic în leziunile cu potențial de malignizare ale mucoasei; leziunile keratozice, tumorile superficiale de mucoasă: 3– Protocol de diagnostic în leziunile ulcerative acute ale mucoasei: 3– Protocol de diagnostic în leziunile ulcerative cronice ale mucoasei orale. Osteonecroza de diverse etiologii: 3– Protocol de diagnostic în leziunile buloase și autoimune ale mucoasei orale. Imunofluorescența: 3
Modul 9. PEDIATRIE
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI PEDIATRIE (30 ore)– Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare– Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil– Alimentația sugarului și copilului sănătos. Alimentația copilului cu o boala acută. Criteriile de apreciere a stării de nutriție– Malnutriția protein-energetică și proteică. Obezitatea. Deficiențele vitaminice și ale oligomineralelor– Urgențele pediatrice majore (inclusiv șocul anafilactic, intoxicațiile acute medicamentoase, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale)– Stabilirea suspiciunii de boala genetică. Screening-ul nou-născutului pentru boli genetice– Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (inclusiv bolile cu transmisie sexuală, acneea)– Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul– Sindromul febril prelungit și febră de etiologie neprecizată– Diareile acute bacteriene și virale– Infecțiile tractului respirator superior– Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil– Infecții cutanate cu risc sistemic la copilul de vârstă mică– Erupții în perioada neonatală– Intoxicații sistemice cu poartă de intrare cutanată– Boli imune cu manifestări cutanate la copil
Baremul activităților practice (75 ore)– Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste: 10– Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 10– Instalarea unui cateter venos percutan: 2– Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup: 10
Modul 10. MEDICINA MUNCII
Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.
TEMATICA MODULULUI MEDICINA MUNCII (10 ore)– Bolile profesionale– Definiție– Criterii de diagnostic– Anamneza profesională– Semnalarea bolii profesionale– Profilaxia bolii profesionale– Boli dermatologice profesionale– Identificarea agenților etiologici profesionali– Locuri de muncă, profesii expuse– Stabilirea diagnosticului de profesionalitate– Testare cutanată la alergeni profesionali– Metode de prevenire a bolilor dermatologice profesionale– Boli dermatologice incluse în tabelul bolilor profesionale– Semnalarea/declararea bolilor profesionale dermatologice (colaborarea medic dermatolog – medic medicina muncii)– Legislație națională și europeană de medicina muncii
BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE MEDICINA MUNCII (25 ore)– Modalități de identificare a locurilor de muncă și a profesiunilor expuse, precum și a agenților etiologici profesionali care pot determina boli dermatologice profesionale (microclimat profesional, agenți chimici, radiații ionizante și neionizante, agenți biologici): 5.– Efectuarea anamnezei profesionale: element esențial pentru diagnosticul bolii profesionale: 5.– Efectuarea testelor cutanate specifice și interpretarea lor: element de diagnostic pentru boala dermatologică profesională: 5.– Exemplificarea etapelor de diagnostic pentru stabilirea profesionalității în bolile dermatologice: rolul medicului dermatolog, rolul medicului de medicina muncii; aplicații practice pentru realizarea parteneriatului medic dermatolog – medic medicina muncii: 5.– Parcurgerea etapelor de semnalare/declarare a bolii profesionale în conformitate cu legislația în vigoare. Drepturi și obligații medic/pacient: 5.
Modul 11. DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE
TEMATICA MODULULUI DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE (240 ore)
Modul 11.1 – Noțiuni de bază1. Tematică1.a. Tematică curs (100 ore)– Noțiuni privind structura, funcția și fiziopatologia pielii și a mucoaselor– Examenul clinic dermatologic în funcție de sex și vârstă– Descrierea leziunilor elementare dermatologice– Modificări cutanate specifice (ex. semnul Darier, fenomenul Koebner, semnul Nikolski, dermografismul, modificarea leziunilor cutanate în funcție de fototip etc.)– Scoruri pentru monitorizarea afecțiunilor dermatologice (PASI, EASI, SCORAD, index Sartorius, scoruri pentru acnee, vitiligo etc.)– Utilizarea examenului cu lampă Wood în dermato-venerologie– Noțiuni de bază de dermatoscopie– Noțiuni de bază de histopatologie cutanată (microscopie optică, tehnici speciale de colorare, microscopie electronică)– Descrierea tehnicilor de mică chirurgie dermatologică– Biopsia cutanată– Istoria dermatologiei1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Tehnici de anestezie locală: 5– Tehnici de biopsie cutanată (punch, shave): 6– Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor cu preparat cutanat în colorație hemalaun-eozină: 50– Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor de examen histopatologic, imunohistochimie și tehnici de imunofluorescență. Citodiagnostic Tzanck: 30– Examen clinic general, examenul pentru infecții cu transmitere sexuală: 20– Monitorizarea pacienților dermatologici folosind scoruri specifice (ex. PASI, EASI): 202. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare realizării examenului clinic dermatologic în vederea diagnosticului.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a identifica leziunile elementare dermatologice și de a realiza corect examenul clinic local dermatologic.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect principalele procese histopatologice de la nivel cutanat.– Capacitatea de a recomanda corect indicațiile de investigare anatomo-clinică pentru principalele afecțiuni dermatologice.– Capacitatea de a corela examenul clinic cutanat, examenul dermatoscopic și investigațiile anatomo-patologice.
Modul 11.2 – Afecțiuni acute și urgențe în dermato-venerologie1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Insuficiența cutanată– Eritrodermii– Reacții post-medicamentoase (sdr. Lyell, sdr. Stevens-Johnson, eritem polimorf)– Infecții virale cu afectare cutaneo-mucoasă– Infecții bacteriene cutaneo-mucoase (stafilococii, streptococii, tuberculoza cutanată, lepra etc.)– Infecții micotice cutaneo-mucoase– Ectoparazitoze– Infecții parazitare cu afectare cutanată (ex. protozoare, infecții intestinale parazitare)– Infecții micotice și parazitare tropicale– Infecții cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, chlamydia, limfogranulomatoza veneriană, șancru moale, granulom inghinal, infecția cu HPV)– Infecția HIV. SIDA și afecțiuni asociate. Tratamentul sistemic al infecției HIV (HAART etc.)– Afecțiuni induse de expunerea la temperaturi extreme1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Monitorizarea pacientului cu insuficiență cutanată: 5– Tehnici de prelevare a probelor (incluzând aspirat, incizie, biopsie) pentru diagnosticul infecțiilor cutanate: 10– Tehnici de examen microbiologic pentru infecții parazitare, micotice, virale și bacteriene: 10– Tehnica tratamentului local pentru afecțiuni cutanate infectate: 10– Tratamentul sistemic al infecțiilor manifestate la nivel cutaneo-mucos: 15– Tratamentul pacientului cu degerături/arsuri: 22. Obiective educaționale specifice– Stăpânirea corectă a cunoștințelor teoretice și practice de evaluare și monitorizare a pacientului cu insuficiență cutanată.– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni acute și urgențe dermatologice.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile acute și urgențele în dermatologie și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice în cazul afecțiunilor acute și urgențelor dermatologice.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a alcătui echipe multidisciplinare în cazurile necesare.
Modul 11.3 – Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente1. Tematică1.a. Tematică curs (100 ore)– Afecțiuni prin defecte dobândite sau congenitale de keratinizare– Psoriazis– Eczeme– Terenul atopic și dermatita atopică– Lichen plan și reacții lichenoide– Afecțiuni buloase– Dermatoze neutrofilice– Scleroze și pseudoscleroze– Afecțiuni de țesut mezenchimal (genetice/dobândite)– Colagenoze cu afectare cutaneo-mucoasă– Afecțiuni granulomatoase– Paniculite– Discromii cutanate (vitiligo, leukodermii, hiper-/hipopigmentări)– Fiziopatologia afecțiunilor inflamatorii ale epidermului, joncțiunii dermo-epidermice, dermului, anexelor cutanate, țesutului subcutanat– Noțiuni de bază privind comorbiditățile asociate afecțiuni autoimune cu manifestare cutanată– Tratamentul topic și sistemic (ex. fotochimioterapie, terapie biologică, terapie cu citokine, imunoglobuline iv)1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Interpretarea rezultatelor de laborator în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10– Interpretarea examenului histopatologic în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10– Determinarea gradului de afectare a calității vieții și identificarea complicațiilor psiho-sociale în afecțiunile inflamatorii și auto-imune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10– Sfatul genetic la pacienții cu afecțiuni dermatologice: 5– Cunoștințe practice despre realizarea de teste moleculare (PCR, secvențiere ADN, hibridizare) și interpretarea acestora: 2 discuții tematice– Tehnici de depigmentare: 22. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.– Interpretarea rezultatelor explorărilor specifice din afecțiunile inflamatorii și autoimune ale pielii.– Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru principalele afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni inflamatorii sau autoimune cutanate.
Modul 11.4 – Afecțiuni vasculare1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Boală venoasă cronică a membrelor inferioare și complicațiile acesteia– Ulcerul de origine venoasă, arterială, neurologică– Ulcerul microangiopatic, ulcerul neoplazic– Vasculite cutanate– Afecțiuni cutanate purpurice– Vasculite livedoide– Trombofilii– Limfedeme primare și secundare– Malformații vasculare și limfatice– Hemangioame– Hemoroizi– Flebite– Tromboza venoasă profundă– Sindromul posttrombotic– Boala Mondor– Tratamentul chirurgical și conservativ al rănilor1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Interpretare teste de coagulare, teste de tromboză: 15– Teste funcționale ale sistemului venos: 15– Testul Rumpel-Leede (test de fragilitate capilară): 15– Testul Allen (examen clinic al fluxului sanguin arterial la nivelul membrelor superioare): 15– Indexul gleznă-braț: 15– Tehnica pansamentului leziunilor cutanate cu lipsă de substanță: 15– Tratament specific, topic și sistemic, al ulcerului de gambă: 15– Utilizarea sistemelor de drenaj limfatic: 15– Pompe vacuum în tratamentul ulcerului de gambă: 2– Tratamentul chirurgical în ulcerul de gambă: 2– Grefe de piele utilizate în tratamentul ulcerului de gambă: 1– Tratamentul non-chirurgical al ulcerului de gambă (betablocante, laserterapie pentru leziuni vasculare): 5– Utilizarea reografiei în diagnosticul trombozei venoase: 1– Utilizarea explorării ultrasonografice duplex în insuficiența venoasă a membrelor inferioare: 5– Flebochirurgie (ex. ligatura venelor superficiale, trombectomie superficială): 12. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului medicamentos și chirurgical la pacienții cu afecțiuni vasculare în dermatologie.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile vasculare cu interesare cutanată și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege, recomanda și interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile vasculare dermatologice.– Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru afecțiunile vasculare cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni vasculare cutanate.
Modul 11.5 – Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Afectarea cutanată la pacienții cu diabet zaharat– Boli cu depozite cutanate– Afectarea cutanată la pacienții cu renale– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni hepatice– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni gastro-intestinale– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni pulmonare de etiologie non-alergică (ex. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită, fibroză în cadrul sclerodermiei)– Afecțiuni induse de malnutriție sau aport hipocaloric, inclusiv de minerale și vitamine– Neuropatii cu afectare cutanată– Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).– Sindroame paraneoplazice– Psihodermatologie1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Recomandarea și interpretarea rezultatelor investigațiilor de laborator în cadrul afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10– Monitorizarea pacientului cu afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10– Abordarea terapeutică a pacientului cu afecțiune sistemică cu determinări cutanate: 10.2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni sistemice cu determinări cutanate.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni sistemice cu determinări cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare.– Capacitatea de a armoniza în echipă multidisciplinară indicațiile diagnostice și terapeutice pentru afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.
Modul 11.6 – Dermato-farmacologie1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind farmacologia tratamentului dermatologic în funcție de vârstă (copii, adulți, vârstnici): adsorbție, absorbție, efecte adverse– Ghiduri naționale și reglementări privind tratamentul dermatologic– Tratamentul topic:– mecanismul de acțiune și interacțiuni medicamentoase ale substanțelor utilizate– forme farmaceutice: cremă, unguent, loțiune, soluție, pastă– reacții adverse– formule de bază ale tratamentului keratolitic, keratoplastic, rehidratant– substanțe topice antiproliferative– agenți topici imunologici topici– agenți topici de protecție cutanată– tratamente topice specifice (ex. corticosteroizi, inhibitori de calcineurină, cignolin, vitamina D și derivații săi, retinoizi, acid azelaic, benzoil peroxid)– agenți dezinfectanți– agenți anti-infecțioși (antibacterieni, antimicotici, antivirali, antiparazitari)– substanțe depigmentante– substanțe repigmentante– substanțe de stimulare și inhibare a creșterii părului.– Tratamentul sistemic:– efecte directe, efecte secundare, reacții adverse, interacțiuni medicamentoase– glucocorticosteroizi– methotrexat– citokine– terapia cu agenți biologici în dermatologie– azathioprină– mycofenolat mofetil– retinoizi și agenți cu acțiune retinoid-like– hidroxiclorochină– antiinflamatoare non-steroidiene– dapsonă– antibiotice– agenți antivirali– agenți antiparazitari– antihistaminice– substanțe antipuriginoase– agenți citostatici în tratamentul afecțiunilor autoimune– imunoglubuline iv– alte medicamente (ex. fumarați, talidomidă)– Tehnici de biologie moleculară utilizate în tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Prescrierea medicației topice dermatologice: 100– Prescrierea preparatelor magistrale de uz dermatologic: 100– Prescrierea medicației sistemice utilizate în dermatologie: 100– Sistemul de clasificare pentru recomandările din Ghidurile de diagnostic și tratament: 5 discuții tematice– Utilizarea Ghidurilor internaționale de tratament: 10 discuții tematice– Noțiuni de bază privind recomandările și avertizările ANM-DM, EMA și FDA: 5 5 discuții tematice– Utilizarea imunoterapiei și agenți citostatici în tratamentul neoplaziilor: 5– Raportarea reacțiilor adverse în tratamentul topic și sistemic dermatologic: 22. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia topică în dermato-venerologie.– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia sistemică în dermato-venerologie.– Diagnosticul, monitorizarea și tratamentul principalelor reacții adverse la medicamentele folosite în terapia dermato-venerologică.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a prescrie corect tratament local în afecțiunile cutaneo-mucoase.– Capacitatea de a prescrie corect tratamentul sistemic în afecțiunile cutaneo-mucoase.– Raportarea reacțiilor adverse post-medicamentoare.
Modul 11.7 – Tratamentul cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismul de acțiune, efectele și reacțiile adverse în cazul terapiei cu radiații UV, terapiei fotodinamice și laserterapiei– Utilizarea UVA-terapiei în dermatologie– Utilizarea UVB-terapiei în dermatologie– Utilizarea terapiei fotodinamice– Utilizarea crioterapiei– Chemoablația – aplicații în dermatologie– Utilizarea diferitelor tipuri de terapie laser neablativă în dermatologie– Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie– Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL)– Noțiuni de balneoterapie1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Fotografie medicală: 50– Informarea pacientului privind diferitele proceduri diagnostice și terapeutice utilizate în dermato-venerologie: 20– Tehnica terapiei UV (UVB, UVBnb, PUVA): 10– Utilizarea terapiei fotodinamice: 3– Utilizarea crioterapiei: 20– Chemoablația – aplicații în dermatologie: un seminar tematic– Utilizarea terapiei laser neablative în dermatologie: 10– Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie: 10– Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL): 10– Noțiuni de balneoterapie și talasoterapie: un seminar tematic2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.– Cunoașterea reacțiilor adverse la terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile dermatologice care beneficiază de terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapie și laserterapie în dermatologie.– Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune cutanată a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.– Administrarea corectă a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.
Modul 11.8 – Afecțiuni alergice1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Noțiuni generale despre reacțiile de hipersensibiliate I-IV– Noțiuni teoretice despre reacția alergică, intoleranță și reacții pseudoalergice– Eczema alergică și iritativă– Reacția fotoalergică și fototoxică. Fotodermatoze– Urticaria și angioedemul– Reacția post-înțepătură de insecte (ex. artropode)– Dermatoze alergice cu factor profesional– Eozinofilia asociată reacțiilor cutanate alergice– Porfirii1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Testare patch epicutanată: 10– Teste prin înțepare (prick test): 5– Teste cutanate de provocare: 5– Test cutanat cu ser autolog: 2– Imunoterapie alergen specifică: o discuție tematică– Monitorizarea pruritului: 52. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni alergice dermatologice.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile alergice și de a identifica factorii de risc domestici sau ocupaționali asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile alergice cutanate.– Cunoașterea programelor și măsurilor de prevenție și de monitorizare în cazul pacienților cu dermatoze profesionale.– Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni alergice.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.
Modul 11.9 – Afecțiunile anexelor cutanate1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Afecțiuni ale glandelor sudoripare:– hiperhidroza primară și secundară– hipohidroza și anhidroza primară și secundară– hidradenita/miliaria/hidradenită supurativă primară– afecțiuni induse medicamentos– Afecțiuni ale glandelor sebacee:– hamartoame– hiperplazii– carcinoame– anomalii endocrinologice– acnee– rozacee– dermatita periorală– foliculita gram negativă– Afecțiuni ale foliculului pilos– alopecia androgenetică– afecțiuni autoimune incluzând alopecia areata– dezechilibre toxic induse– afecțiuni congenitale– acneea inversată– hipo-/hipertricoza– hirsutism– afecțiuni induse medicamentos– infecții– tricograma– Afecțiuni ale unghiilor– sindroame congenitale primare– afecțiuni secundare (psoriazis, lichen plan, micoze, tumori, afecțiuni induse medicamentos)1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Testarea funcției glandelor sudoripare: 2– Infiltrații de toxină botulinică în cadrul tratamentului hiperhidrozei: 1– Monitorizarea pacientului cu acnee: 5– Tratamentul chirurgical în acnee: 1– Peeling chimic, dermabraziune: 1– Tehnica injectării subcutanate: 3– Metode de transplant de păr: o discuție tematică– Tricograma: 5– Avulsie unghială: 52. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni ale anexelor cutanate.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica afecțiunile anexelor cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile ale anexelor cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.
Modul 11.10 – Dermato-oncologie1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismele de carcinogeneză. Distrucția cutanată UV indusă. Biologia moleculară în melanom– Ghidurile naționale de diagnostic și tratament al tumorilor și limfoamelor cutanate– Algoritmi de diagnostic și tratament pentru formațiuni tumorale cutanate benigne și maligne– Metode de diagnostic paraclinic în tumorile cutanate (ex. dermatoscopie, ecografie cutanată, microscopie confocală)– Metode de tratament în tumorile cutanate (ex. chirurgie dermatologică, electrochirurgie, criochirurgie, fotovaporizare laser, terapie fotodinamică)– Hamartoame cutanate (nevi epidermici, nevi sebacei, nevi vasculari, nevi piloși, nevi sudoripari, nevi de țesut mezenchimal, hamartoame asociate diverselor sindroame)– Tumori cutaneo-mucoase premaligne– Carcinoame epidermice in situ– Tumori epidermice maligne– carcinom bazocelular– carcinom spinocelular– Leziuni melanocitare benigne– Hiperpigmentări circumscrise– Nevi melanocitari (epidermici, compuși, albaștri); nev Spitz, nev Becker, nev Wiesner– Melanomul– Tumori benigne ale țesutului mezenchimal (fibrom, dermatofibrom, cicatrice keloide și hipertrofice)– Tumori ale țesutului subcutanat (lipom, liposarcom)– Chisturi de origine cutanată sau ale anexelor pielii– Carcinoame in situ ale anexelor pielii– Tumori ale anexelor pielii (benigne și maligne)– Tumori vasculare (hemangioame benigne inflantile, hemangioame neonatale, hemangioame diseminate, tumori vasculare congenitale, malformații vasculare, tumori vasculare maligne)– Malformații și tumori ale țesutului muscular și neural (neurofibroame, leiomion, neurinom)– Limfoame cutanate și pseudolimfoame (cu celule T, cu celule B)– Proliferări celulare dendritice/histiocitare de origine benignă sau malignă– Tumori endocrinologice cu determinări cutanate– Tumori viscerale cu metastazare cutanată frecventă– Tumori cu origine primară necunoscută– Noțiuni despre tehnicile paleative– Noțiuni de bază privind onco-psihologia.1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Examenul histopatologic al tumorilor cutanate și anexelor pielii: 30– Tehnica exciziei formațiunilor tumorale cutanate melanocitare și non-melanocitare benigne și maligne: 5– Tehnica lambourilor cutanate utilizate în tratamentul tumorilor cutanate: 5– Dermatoscopia tumorilor cutanate: 25– Tehnici de crioterapie în tumorile cutanate: 20– Tehnici de electro-chirurgie: 25– Tehnica shave-biopsy: 2– Infuzii de citostatice: 12. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.– Cunoașterea metodelor de screening pentru pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a preveni, diagnostica, trata (medical și chirurgical) și monitoriza tumorile cutaneo-mucoase și ale anexelor pielii.– Cunoașterea măsurilor de reabilitare a pacienților cu leziuni maligne cutanate– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile oncologice cutanate.– Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni oncologice cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.– Capacitatea de a elabora planul de monitorizare în conformitate cu ghidurile afecțiunilor onco-dermatologice.
Modul 11.11 – Metode de diagnostic și investigații utilizate în dermato-venerologie1. Tematică1.a. Tematică curs (100 ore)– Dermatoscopie– Video-dermatoscopie– Examen histopatologic și tehnici specifice de diagnostic anatomo-patologic în dermatologie– Tehnici de biologie moleculară utilizate în diagnosticul afecțiunilor dermato-venerologice– Proceduri funcționale și invazive în evaluarea vaselor sangvine– Investigațiile de laborator în infecțiile dermato-venerologice1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Dermatoscopie: 50– Interpretare lame histopatologice cu afecțiuni cutanate: 10– Ultrasonografie cutanată A+B: 5– Interpretarea rezultatelor culturilor micologice: 5– Examen cu lampa Wood în infecții cutanate: 5– Microscopie de fluorescență pentru examinare bacteriologică, virală, micologică: o discuție tematică– Interpretare rezultate IgE totale, IgE specifice, histamină, triptază etc.: 30– Microscopie confocală o discuție tematică.– Teste serologice utilizate în venerologie: 52. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare recomandărilor diagnostice în dermato-venerologie.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a exersa abilitățile practice dobândite privind tehnicile diagnosticului de laborator în dermato-venerologie.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din cadrul diferitelor afecțiuni dermato-venerologice.– Capacitatea de a lucra în echipă pentru recomandarea și interpretarea corectă a rezultatelor investigațiilor de laborator din cadrul afecțiunilor cu manifestare cutaneo- mucoasă.
Modul 11.12 – Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Funcția endocrină în pubertate și adolescență: răsunetul acesteia la nivel cutaneo-mucos– Funcția endocrină la vârsta adultă: determinări dermatologice– Menopauza/andropauza: implicații dermatologice– Sindromul metabolic– Afecțiuni ale glandei tiroide și ale glandelor paratiroide cu implicare dermatologică– Alte anomalii endocrinologice cu manifestări cutanate– Noțiuni de sexologie. Disfuncția erectilă. Intersexualitate1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Examenul clinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5– Examenul paraclinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5– Monitorizarea clinică și terapeutică a adolescentului cu acnee: 102. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.– Capacitatea de a armoniza indicațiile diagnostice și terapeutice pentru pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice în consult interdisciplinar.
Modul 11.13 – Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă1. Tematică1.a. Tematică curs (60 ore)– Noțiuni generale și specifice privind proceduri utilizate în cosmetologie– Aplicațiile toxinei botulinice– Aplicațiile fillerelor– Peelingul cutanat– Prevenția complicațiilor procedurilor dermato-cosmetice și managementul acestora– Tratamente corective laser în dermatologie– Tehnici combinate moderne în dermatologia corectivă– Remodelarea cicatricelor– Prevenția carcinogenezei induse de UV sau iatrogen– Aplicațiile laserelor în dermatologia corectivă1.b. Tematică aplicații practice (150 ore)– Utilizarea toxinei botulinice în tratamentul defectelor de mimică: 5– Utilizarea de fillere: 5– Utilizarea de agenți chimici și fizici (peeling chimic, terapie fotodinamică, UV-terapie, laserterapie, PDL, crioterapie, lipoliză, terapie cu lumină intens pulsată, radiofrecvență, cu infraroșii etc.): 10– Microneedling: o discuție tematică– Flebectomie: o discuție tematică– Tratamentul cicatricelor (tratament medical, tratament chirurgical, laserterapie, terapie fotodinamică, microneedling, injectări, excizii): 5– Scleroterapie vase cutanate: 102. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții ce necesită intervenții corective dermatologice.3. Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect și de a indica metoda terapeutică adecvată pentru corectarea defectelor cutaneo-mucoase.– Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune a principalelor metode de tratament corectiv dermatologic.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazul pacienților ce necesită terapie corectivă cutanată.7. REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) LA FINALIZAREA PREGĂTIRII
Medicul specialist dermato-venerolog trebuie să facă dovada însușirii obiectivelor educaționale cuprinse în Curricula dermato-venerologică la nivelul exigențelor medicale și deontologice specifice standardelor naționale și din Uniunea Europeană.8. TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIEI. Proba scrisăII – III. Două probe cliniceIV. Proba practicăI. PROBA SCRISĂ1. Structura pielii la microscopul optic și electronic.2. Funcțiile organului cutanat.3. Principalele procese histopatologice ale pielii.4. Infecții cutanate virale.5. Infecții cutanate bacteriene.6. Infecții cutanate fungice.7. Epizoonoze.8. Tuberculoze cutanate. Lepra.9. Noțiuni generale despre alergie și imunologie.10. Urticaria.11. Eczeme/dermatite.12. Eritrodermiile.13. Dermatoze profesionale.14. Prurigouri.15. Vasculite.16. Reacții cutanate postmedicamentoase.17. Purpure.18. Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia).19. Boli buloase.20. Afecțiuni vasculare cutanate (boala venoasă cronică a membrelor inferioare, tromboflebita superficială, malformații venoase, sindrom post-trombotic, arterite, boala și fenomenul Raynaud, limfedeme).21. Genodermatoze.22. Limfoame și pseudo-limfoame cutanate.23. Boala Kaposi.24. Mastocitoze.25. Sarcoidoza.26. Psoriazisul.27. Lichen și erupții lichenoide.28. Parapsoriazisurile.29. Tulburări de keratinizare.30. Dermatoze prin agenți fizici.31. Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).32. Discromii cutanate.33. Sindrom seboreic. Acneea și erupțiile acneiforme.34. Rozaceea.35. Dermatoze precanceroase.36. Tumori benigne cutanate.37. Carcinoame bazocelulare.38. Carcinoame spinocelolare.39. Melanom.40. Dermatoze paraneoplazice.41. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, lipoidoze, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat).42. Afecțiunile părului și unghiilor.43. Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.44. Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate. Psihodermatologie45. Dermato-farmacologie46. Dermatologie corectivă47. Sifilisul48. Infecția gonococică.49. Limfogranulomatoza veneriană.50. Șancrul moale.51. Infecțiile genitale cu Chlamydia52. Infecția genitală cu Mycoplasma.53. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV.54. Epidemiologia, prevenția și controlul bolilor venerice.II – III. Două probe clinice
Cazurile clinice se vor alege din toată problematica specialității.IV. PROBA PRACTICĂ1. Avulsia lamei unghiale.2. Efectuarea biopsiei cutanate.3. Efectuarea crioterapiei cu azot lichid.4. Efectuarea examenului dermatoscopic al leziunilor melanocitare și nemelanocitare: nevi melanocitari, nev Spitz, melanom, lentigo, carcinom bazocelular, keratoză seboreică, hemangioame și alte leziuni vasculare.5. Efectuarea exciziei cutanate (leziune cutanată cu diametrul < 2 cm).6. Efectuarea patch-testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea rezultatelor testelor.7. Efectuarea și interpretarea citodiagnosticului Tzanck.8. Efectuarea și interpretarea examenului micologic direct din leziune pentru diagnosticul micozelor.9. Efectuarea și interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală.10. Evidențierea treponemelor de la nivelul șancrului luetic la ultramicroscop.11. Fototerapie laser: Terapie cu laser ablativ.12. Fototerapie laser: Terapie cu laser non-ablativ.13. Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al următoarelor dermatoze: tuberculoză cutanată, boală Paget, boală Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatită herpetiforma, boală Darier, morfee, porfirie cutanată tardivă, verucă vulgară.14. Tehnica chiuretării leziunilor cutanate.15. Tehnica dermabraziunii.16. Tehnica injectării de toxină botulinică la nivel cutanat.17. Tehnica injectării fillerelor la nivel cutanat.18. Tehnica peeling-uli chimic cu sol. Jessner.19. Tehnica PUVA terapiei.20. Tehnica sclerozării venectaziilor.21. Tehnici de electrochirurgie dermatologică.9. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE:
Competența profesională intrinsecă specialității urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)– Competența în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice la standardele actuale din UE.– Competența în interpretarea datelor explorărilor de laborator specifice afecțiunilor dermato-venerologice.– Competența în diagnosticul și tratamentul tuturor urgențelor dermato-venerologice, în mod independent, în condițiile limitelor dotărilor tehnice medicale de la locul acordării asistenței medicale de urgență.– Competența în recunoașterea, diagnosticul și tratamentul interferențelor afecțiunilor dermato-venerologice cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale sau chirurgicale.– Competența medicului specialist dermato-venerolog de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare.– Competența în expertiza disabilităților și handicapului asociate afecțiunilor dermato-venerologice.– Competența în expertiza medico-legală care implică afecțiunile dermato-venerologice.– Competența în participarea ca investigator în studii de cercetare clinică în domeniul dermato-venerologiei, condiționată de obținerea certificării periodice în buna practică clinică (GCP).
Obligații– Cunoașterea și respectarea legislației naționale și internaționale în domeniul medicinii.– Respectarea obligațiilor etice și deontologice specifice profesiei medicale.– Respectarea confidențialității datelor pacienților conform prevederilor legale.– Raportarea observațiilor individuale legate de domeniul farmaco-vigilenței.– Raportarea observațiilor individuale referitoare la bolile declarabile conform legislației în vigoare.– Respectarea normelor și criteriilor profesionale prevăzute în ghidurile de diagnostic recunoscute la nivel național și internațional.– Asumarea răspunderii profesionale pentru diagnosticul și tratamentul personalizat al afecțiunilor dermato-venerologice, dacă situația clinică respectivă implică particularități individuale care nu se regăsesc în ghidurile de diagnostic și tratament publicate la data respectivă.10. BIBLIOGRAFIE1. Goldsmith LA, Katz SI, Gilchrest BA, Paller AS, Leffell DJ, Wolff K. Fitzpatrick’s Dermatology in General Medicine, 8th Ed., McGraw-Hill Professional, New York, USA, 2012.2. Burgdorf WHC, Plewig G, Wolff HH, Landthaler M. Braun-Falco’s Dermatology. 3rd Ed., Editura Springer, Berlin, Heidelberg, Germany, 20093. Wolff K, Johnson RA, Saavedra AP. Fitzpatrick, Atlas Color și Compendiu de Dermatologie Clinică. Editura Medicala CALLISTO, București, 20174. Katsambas A D, Țiplica G-S. Dermatocosmetologie clinică. Editura Curtea Veche, București, România, 20125. Ghidurile europene de diagnostic și tratament ale afecțiunilor dermatologice elaborate sub egida EDF (European Dermatology Forum), IUSTI (Internațional Union against Sexually Transmitted Infections), EADV (European Academy of Dermatology and Venereology) și UEMS-EBDV (European Board of Dermato-Venereology)– http://www.eadv.org/– http://www.euroderm.org/edf/– http://www.iusti.org/
COMISIA DE SPECIALITATE DERMATO-VENEROLOGIE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII

Președinte	Prof. dr. George Sorin Țiplica
Vicepreședinte	S.l. dr. Marius Irimie
Membri	S.l. dr. Nicuța Manolache As. univ. dr. Mihaela Țovaru Dr. Bogdan Niculae Dr. Monika Căpîlnă
Secretar	As. univ. dr. Alexandra Irina Butacu

(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
DEFINIȚIE: Specialitatea Diabet Nutriție și Boli Metabolice implică însușirea abilităților privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenție și managementul clinic general al tuturor aspectelor diabetului zaharat și al complicațiilor sale (acute și cronice), cât și al altor boli metabolice.
În plus, abordează atât nutriția individului sănătos cât și evaluarea stării de nutriție, managementul nutrițional și dietoterapia în patologia clinica.
Specialiștii vor fi capabili să diagnosticheze, să evalueze și să acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple asociate.
Deasemenea, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, ateroscleroza, hiperuricemiile și alte boli cu implicații metabolice și nutriționale cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu.
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILOR1. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE: 6 luni2. ENDOCRINOLOGIE: 6 LUNI3. MEDICINĂ INTERNĂ: 9 LUNI(Cuprinde stagiile: Pneumologie(1 lună), Cardiologie (4 luni), Gastroenterologie (2 luni), Nefrologie (1 lună) și Dializă (1 lună)4. DERMATOLOGIE: 1 LUNĂ5. NEUROLOGIE: 2 LUNI6. TERAPIE INTENSIVĂ-UPU: 2 LUNI7. BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ: 2 SĂPTĂMÂNI8. BIOETICĂ: 2 SĂPTĂMÂNI9. OFTALMOLOGIE: 1 LUNĂ10. PEDIATRIE: 1 LUNĂ11. IGIENA ALIMENTAȚIEI-CHIMIA ALIMENTULUI: 1 LUNĂ12. DIABET ZAHARAT,NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE: 18 LUNI
TOTAL: 4 ANI
STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (24 luni)I. Tematica cursurilor1. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor2. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic3. Insulina, biosinteza, secreție, mecanism de acțiune4. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat5. Diabetul zaharat – diagnostic și clasificare6. Diabetul zaharat – epidemiologie, forme clinice7. Diabetul tip I și tip 2- etiopatogeneza8. Abordarea diabetului zaharat în practica medicală – principii și strategia generală9. Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat10. Educația în diabetul zaharat – principii, obiective, evaluare11. Tratamentul cu insulina în diabetul zaharat12. Tratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat13. Cetoacidoza diabetică14. Coma diabetică hiperosmolară și acidoza lactică15. Hipoglicemiile16. Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management17. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management18. Neuropatia diabetică-screening, diagnostic, management19. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management20. Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat21. Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici)22. Managementul clinic al diabetului zaharat pre-,intra- și postoperator23. Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie24. Obezitatea – etiopatogeneza25. Managementul obezității26. Obezitatea – factor de risc în patologie27. Dislipidemiile – nozologie, screening, diagnostic28. Dislipidemiile – etiopatogeneza29. Managementul dislipidemiilor30. Sindromul X metabolic31. Evaluarea și managementul riscului cardiovascular32. Hiperuricemiile – diagnostic, tratament33. Hemocromatoza – diagnostic, tratament34. Boala Wilson – diagnostic, tratament35. Porfiriile – diagnostic, tratament36. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar – diagnostic, tratament37. Principiile alimentației sănătoase, comportament alimentar38. Principii de dietoterapie39. Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar40. Alimentația parenterală41. Principii de gastrotehnie42. Principiile studiului epidemiologicII. Activități practice, manevre și tehnici
Diagnosticul și managementul diferitelor tipuri de decompensări metabolice ale pacientului diabetic1. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre2. Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)3. Evaluarea riscului cardiovascular4. Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei5. Profilul glicemic – tehnică și interpretare6. Spectrul lipidic plasmatic – tehnică și interpretare7. Explorarea funcțională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearence, creatininic)8. Oftalmoscopia directă – tehnică și interpretare9. Explorarea echilibrului acido bazic și hidro-electrolitic – tehnică și interpretare10. Teste de evaluare semicantitativă a sensibilității(diapazon, monofilamente)11. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare12. Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup13. Principii de gastrotehnie14. Ancheta alimentară15. Metodologia testului de toleranță la glucoză oral16. Screeningul familial în bolile metabolice17. Metodologia cercetării epidemiologice18. Diagnosticul și managementul diabetului gestațional19. Sfătuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii – Planning Familial20. Managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc.
COMENTARIU:
ACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENȚIAT
Rezidentul va menționa atât pe durata trunchiului comun cât și a celui de specialitate într-un caiet/agenda de lucru atât cursurile, conferințele și alte forme de pregătire teoretică la care participă cât și activitățile practice pe care le desfășoară individual.
Vor fi menționate, de asemenea, activitățile de cercetare la care participă medicii aflați în pregătire.
Pentru evaluarea activității practice se va ține cont de următoarele principii:– pregătirea teoretică să nu depășească 25% din timpul efectiv de lucru– să participe la gărzi și consultații în ambulator– să urmărească individual minimum 60 pacienți cu diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție și 20 pacienți cu diabet zaharat secundar afecțiunilor endocrine.
MODALITATEA DE EVALUARE1. La intrarea în programul de pregătire (examenul de rezidențiat)2. La finalizarea trunchiului comun– evaluare teoretică– evaluare pe baza portofoliului/agendei de lucru (activități practice din timpul stagiului)3. Evaluare la sfârșitul stagiului de diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție– evaluare teoretică– evaluare practică (prezentare de caz)– evaluarea portofoliului4. Evaluare la sfârșitul programului de pregătire în diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție– evaluare teoretică– evaluare practică (prezentare de caz, proba de laborator)– evaluarea portofoliului
Barem de deprinderi practice în clinică și laborator:1. Diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat și a principalelor afecțiuni metabolice și de nutriție2. Manevre practice specifice
a. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetrie
b. Prescrierea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice și de nutriție
c. Evaluarea semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente)
d. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.
e. Examinarea fundului de ochi și utilizarea oftalmoscopului
f. Evaluarea riscului cardiovascular
g. Ancheta alimentară3. Abilități de comunicare:
b. identificarea problemelor și așteptărilor pacientului
c. comunicarea comprehensibilă a informației medicale
d. înțelegerea impactului bolii asupra pacientului
e. formularea și implementarea managementului bolilor cronice
f. educația pacienților4. Însușirea metodologiei cercetării moderne:
a. folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicații medicale recente, ghiduri de practică și consensuri medicale;
b. înțelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetării unor articole publicate
c. participarea la studii locale
d. prezentări de cazuri5. Efectuarea unui număr de ore în serviciul de urgență diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție (minim 1 gardă/ lună) și îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii)
STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (6 luni)I. Tematica lecțiilor conferință1. Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune2. Sistemul endocrin – rolul și funcțiile sale3. Adenohipofiza – fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice4. Acromegalia5. Insuficiența antehipofizară la adult și copii6. Neurohipofiza – secreție hormonală și efectele sale biologice7. Diabetul insipid8. Tiroida – fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice9. Hipertiroidia10. Hipotiroidia11. Gușa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni)12. Paratiroidele – secreție hormonală și efectele sale biologice13. Hiperparatiroidia – hipercalcemi secundare14. Insuficiența paratiroidiană15. Corticosuprarenale – fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice16. Sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală17. Sindroame de hipofuncție corticosupranală18. Medulosuprarenale – secreție hormonală și efectele sale biologice19. Gonadele – secreție hormonală și efectele sale biologice. Pubertatea20. MenopauzaII. Activități practice, manevre și tehnici1. Principalele dozări hormonale.2. Tehnici dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor3. Scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană4. Reflexograma achiliană5. Interpretarea radiografiilor– șa turcească– pumn (crește)6. Managementul disfuncției erectile7. Explorarea funcțională a pancreasului endocrin
Baremul activităților practice1. Palparea glandei tiroide și concordanța cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri2. Interpretarea scintigramei și iodocaptării tiroidiene: 20 buletine3. Reflexograma achiliană: 20 buletine4. Interpretarea radiografiilor șa turcească (20), pumn (10)5. Efectuarea și interpretarea testelor dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor: 50
Stagiul de Medicină internăI. Tematica cursurilor1. Pneumoniile2. Bronșita cronică3. Emfizemul pulmonar4. Astmul bronșic5. Supurațiile bronho -pulmonare6. Cancerul bronho -pulmonar7. Sindromul mediastinal8. Tuberculoza pulmonară9. Hipertensiunea arterială (esențială și secundară)11. Sindromul de ischemie perferică acută și cronică12. Ulcerul gastric și duodenal13. Cancerul gastric14. Diareea și constipația15. Cancerul de colon și rectosigmoidian16. Rectocolita ulcero -hemoragică17. Litiaza biliară18. Colecistita acută19. Hepatitele virale acute20. Hepatita cronică21. Ciroza hepatică22. Pancreatitele acute și cronice23. Pielonefritele acute și cronice24. Litiaza urinară25. Anemiile26. Leucemiile acute și cronice27. Sindroamele mieloproliferativeII. Activități practice, manevre și tehnici1. Explorări hematologice (sânge periferic puncție nodulară)2. Explorarea functională ventilatorie3. Toracocenteza exploratorie4. Paracenteza exploratorie5. Ecografie digestivă6. Explorarea functională:– hepatică– pancreatică
Baremul activităților practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematica, pe aparate și sisteme; 300 cazuri2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii(spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 120 buletine4. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 200 ecogr.5. Toracocenteza: 20 toracocenteze6. Paracenteza: 20 paracenteze7. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 60 buletine8. Interpretarea oscilmetriei: 20 buletine9. Interpretarea probei de digestie: 20 buletine10. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematica (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative și limfoproliferative, sindroame hemoragipare): 200 buletine de sânge periferic, 20 buletine de măduvă osoasă11. Interpretarea datelor de explorare funcționala renală, hepatică, pancreatică: 500 buletine
STAGIUL DE CARDIOLOGIE (4 luni)I. Tematica lecțiilor conferință1. Electrocardiografia2. Hipertensiunea primară și secundară3. Sincope: fiziopatologie, diagnostic,tratament4. Moarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic5. Reanimarea cardio – respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio – respiratorii,evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare6. Hipertensiunea arterială7. Ateroscleroza: etiopatogenia și factorii de risc,evoluția și istoria naturala,profilaxia8. Cardiopatia ischemică– fiziopatologia ischemiei miocardice– angina pectorală stabilă– angina pectorală instabilă– varianta anginei– infarctul miocardic– ischemia miocardică acută– boala coronariană neaterosclerotică– tratamentul chirurgical în cardiopatia ischemică9. Insuficiența cardiacă10. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare11. Cost – eficiența în cardiologieII. Activități practice, manevre și tehnici
Evaluarea factorilor de risc cardiovascular1. Program practic: ECG, ECHO, Rx, cateterism2. Însușire de tehnici:– înregistrarea ECG, potențiale tardive, fono, puls, ECHO, Doppler– tehnica de reanimare cardio-respiratorie– conversia electrică– puncții pleurale și pericardice
Baremul activităților practice1. Interpretarea unei electrocardiograme: 800 ecg
Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului
Hipertrofiile atriale și ventriculare
Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii
Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic
Tulburări de ritm cardiac2. tulburări de conducere3. indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort4. Interpretarea principalelor date eocardiografice pentru patologia prevăzută în tematica: 200 ecografii5. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin6. Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre7. Denudare venă antebraț:3 cazuri8. Cateterizare de venă subclavie:5 cazuri9. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri
STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE (2 luni)
Tematica lecțiilor conferință1. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux2. Suferințele stomacului operat3. Hemoragiile digestive superioare4. Hepatita cronică5. Cirozele hepatice6. Icterele7. Pancreatite acute și cronic8. Litiaza biliară9. Cancerul gastric10. Cancerul de pancreas11. Cancerul colonului12. Cancerul de rect13. Sindromul de malabsorbție14. Rectocolita hemoragică15. Boala Crohn16. Noțiuni de endoscopie digestivă
Baremul activităților practice1. Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 1002. Tehnici de explorare a secreției gastrice, interpretare: 20 buletine3. Test Adler: 54. Proba de digestie (interpretare):205. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 106. Paracenteza: 20 paracenteze6. Ecografie abdominală (interpretare): 200
STAGIUL DE NEFROLOGIE 1 lună
Dializă -1 lunăI. Tematica lecțiilor conferință1. Explorarea funcțională a rinichilor2. Nefropatiile glomerulare3. Nefropatiile tubulare4. Nefropatiile interstițiale5. Insuficiența renală acută6. Insuficiența renală cronică7. Diabetul zaharat, nutriția, boli metabolice și patologia nefrologicăII. Activități practice, manevre și tehnici1. Explorarea funcțională a funcției excretorii2. Hemodializa acută3. Dializa peritoneală4. Managementul pacientului diabetic cu complicații renale
Baremul activităților practice1. Interpretarea testelor renale uzuale: 100 buletine2. Teste funcționale glomerulare(clearance-uri): 30 buletine3. Teste funcționale tubulare (proba concentrației/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri4. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste6. Buletin biopuncție renală (interpretare): 20 buletine
STAGIUL DE NEUROLOGIE (2 luni)I. Tematica lecțiilor conferință1. Examenul neurologic2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos3. Principalele sindroame neurologice4. Patologia nervilor rahidieni5. Accidentele vasculare cerebrale6. Tumorile sistemului nervos7. Traumatismele sistemului nervos8. Epilepsia9. Comele10. Manifestări neurologice ale bolilor de nutriție și metabolismII. Activități practice, manevre și tehnici1. Determinarea vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă2. Reflexograma achiliană3. Interpretarea E.E.G.4. Evaluarea vascularizației și inervația membrelor inferioare5. Tehnica -principiile și interpretarea potențialelor evocate6. Determinarea sensibilităților termică, vibratorie și dureroasă7. Diagnosticul și managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică
Baremul activităților practice1. Examinarea fundului de ochi: 202. Efectuarea și interpretarea puncției rahidiene: 53. Interpretarea electroencefalogramei: 204. Determinarea sensibilității termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri
Stagiul de Dermatologie 1 lunăI. Tematica lecțiilor conferință1. Simptomatologia bolilor de piele.2. Piodermite stafilococice.3. Piodermite streptococice.4. Micoze cutanate superficiale.5. Candidoza urogenitală.6. Tricomoniaza urogenitală.7. Manifestări alergice superficiale.8. Vascularite alergice superficiale.9. Dermatita de stază, ulcer cronic de gambă.10. Pruritul localizat și generalizat, boli dismetabolice congenitale.11. Privire generală asupra afecțiunilor maligne și ale pielii.II. Activități practice, manevre și tehnici1. Efectuarea biopsiei cutanate.2. Tehnica electrocauterizării.3. Efectuarea examenului micologic direct și ale culturilor micotice.4. Efectuarea unor manevre fizice și chirurgicale utilizate în practica dermatologică: anestezia locală, excizia și chiuretarea unor leziuni cutanate, avulsia lamei unghiale, fototerapia cu laser.
Baremul activităților practice1. Electrocauterizări: 10 cazuri2. Efectuarea examenului micologic: 20 de cazuri3. Excizia sau chiuretarea unor leziuni cutanate: 20 cazuri
STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ-UPU (2 luni)I. Tematica lecțiilor conferință.1. Echilibrul nutritiv – energetic și tulburarea lui2. Echilibrul respirator și tulburarea lui3. Echilibrul circulator și tulburarea lui4. Echilibrul excretor și tulburarea lui5. Durerea și combaterea ei6. Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă7. Terapia intensivă a bolilor infecțioase8. Terapia intensivă a intoxicațiilor acute9. Coma depășită10. Tehnici și aparatură specifice terapiei intensiveII. Activități practice, manevre și tehnici1. Tehnica anesteziei locale (pentru biopsie cutanată, incizii, debridări)2. Tehnica de aspirație a căilor respiratorii3. Introducerea unei sonde gastrice4. Sondajul vezical5. Tehnica respirației asistate6. Tehnica defibrilării și cardioversiei7. Tehnica puncției lombare8. Alimentația parenterală(preparate, indicații)
Baremul activităților practice de anestezie
Instalarea de linii venoase periferice – 50
Instalarea de linii venoase centrale – 20
Intubația traheală– orotraheală – 10– nasotraheală – 10
Instalarea de sondă gastrică – 50
Instalarea de sondă uretrovezicală – 20
Monitorizarea temperaturii centrale și periferice – 50
Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavii neintubați, inconștienți, paralizați – 10
Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică – 10
Oxigenoterapie – 10
Puncție lombară – 10
BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ (2 săptămâni)1. Designul și obiectivele unui studiu2. Tipuri de studii (longitudinale, cros-secționale)3. Metodele randomizării4. Tipuri de date (tipuri de variabile, distribuții)5. Conceptele ipotezei nule, semnificația statistică6. Date continui (Distribuția Student, testul t-pereche și nepereche7. Teste ne-parametrice8. Corelația și regresia liniară9. Regresia logistică10. Studii randomizate controlate11. Studii observaționale12. Greșeli comune în utilizarea metodelor statistice
Baremul activităților practice
Utilizarea modulelor din pachetul de programe EPI INFO
Realizarea unei baze de date și executarea de aplicații grafice utilizând Microsoft Excel
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relației medic-pacient.4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat.2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.3. Relația medic-pacient minor.4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia și suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Stagiul de Pediatrie
Tematica cursului1. Diabetul zaharat la copil – definiție și clasificare după ISPAD2. Epidemiologia diabetului zaharat tip 1 la copil3. Genetica diabetului zaharat la copil4. Diagnosticul diabetului zaharat tip 1 la copil5. Forme rare de diabet zaharat la copil6. Tratamentul diabetului zaharat tip 1 la copil7. Autocontrolul și adaptarea dozelor de insulina în diabetul zaharat tip 1 la copil8. Cetoacidoza diabetică la copilul cu diabet zaharat tip 19. Hipoglicemia copilului cu diabet zaharat tip 110. Alimentația copilului cu diabet zaharat tip 111. Educația terapeutică a copilului cu diabet zaharat tip 1 și a familiei sale12. Efortul fizic la copilul și adolescentul cu diabet zaharat tip 113. Managementul terapiei copilului cu diabet zaharat (în ambulatoriu, în spital)14. Particularitățile diabetului zaharat tip 1 la copil în funcție de vârstă15. Maladii autoimune asociate diabetului zaharat tip 116. Aspecte psihologice și psihopatologice ale copilului cu diabet zaharat tip 117. Prognosticul și complicațiile diabetului zaharat18. progrese și perspective terapeutice în diabetul zaharat tip 1
Tematica de activități practice, manevre, tehnici1. Determinarea clinică a stării de nutriție a sugarului, copilului mic, copilului școlar și adolescent.2. Evaluarea dezvoltării pubertare3. Alimentația sugarului, copilului mic, copilului școlar și adolescentului – planningul alimentației în diabetul zaharat4. Autocontrolul la domiciliu și adaptarea dozelor de insulina – carnetul de tratament5. Adaptarea schemelor de insulinoterapie în funcție de programul școlar6. Tratamentul cetoacidozei diabetice la copil- protocol7. Educația terapeutică structurată a copilului cu diabet zaharat și a familie sale
Stagiul de Igiena alimentației-Chimia Alimentului (1 lună)I. Tematica lecțiilor conferință1. Necesarul de energie.2. Metabolismul bazal și factorii de variație.3. Cheltuiala de energie în condiții obișnuite de viață.4. Carnea și derivatele din carne.5. Laptele și derivatele din lapte.6. Ouăle.7. Grăsimile.8. Cerealele și derivatele sale.9. Legumele și leguminoasele uscate.10. Fructele.11. Zahărul și produsele zaharoase.12. Băuturi alcoolice.13. Condimentele.14. Noțiuni de conservare a alimentelor.15. Toxiinfecțiile alimentare.16. Intoxicațiile cu substanțe nocive din alimente.17. Alimentația raționala a omului sănătos pe grupe de vârsta, sex, activitate fizică, în colectivități de copii și adulți.18. Ancheta alimentară.II. Activități practice, manevre și tehnici1. Tehnici de determinare a conținutului alimentelor în principii nutritive: proteine, glucide, lipide, vitamine (A, C, D).2. Tehnica anchetei alimentare.3. Determinarea nitriților și nitraților în alimente.
Baremul activităților practice
Efectuarea anchetei alimentare: minim 30 de cazuri.
STAGIUL DE PNEUMOLOGIE 1 lună
Tematica lecțiilor conferință1. Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia3. Astmul bronșic4. Supurațiile bronho-pulmonare5. Cancerul bronho-pulmonar6. Pleureziile7. Tuberculoza primară8. Tuberculoza adultului9. Metode moderne în explorarea aparatului respirator10. Pneumonii în condiții speciale (cu anaerobi, la imunodeprimați, de aspirație)11. Alveolitele fibrozante12. Sindroame de detresă respiratorie acută și cronică13. Insuficiența respiratorie acută și cronică14. Sarcoidoza15. Pneumoconiozele16. Determinări pulmonare în boli sistemice și colagen vasculare17. Patologia mediastinului
Baremul activităților practice1. Radiografia pulmonară (interpretare): 3002. Computer tomograf (interpretare): 503. Puncție – biopsie pleurală: 5-10 efectuat4. Efectuare și interpretare IDR: 25
STAGIUL DE OFTALMOLOGIE (1 lună)1. Diagnosticul retinopatiei diabetice și a altor complicații ale ochiului diabetic2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană3. Determinarea acuității vizuale4. Tratamentul chirurgical al ochiului diabetic5. Urgențe oftalmologice
Activități practice OFTALMOLOGIE/DIABET1. Diagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului;2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;3. Determinarea acuității vizuale.
Baremul activităților practice1. Oftalmoscopie: 202. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 103. Determinarea acuității vizuale: 10
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
4 ani
STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.1) 6 luni
ENDOCRINOLOGIE (1.2) 6 luni
MEDICINĂ INTERNĂ (1.3) 9 luni
(În cadrul medicinii interne sunt prevăzute 5 stagii:
Pneumologie I.3.1
Cardiologie I.3.2 (4 luni),
Gastroenterologie I.3.3 (2 luni), (1 lună)
Nefrologie I.3.4 (1 lună)
și Dializă I.3.5 (1 lună)
DERMATOLOGIE (I.4) 1 lună
NEUROLOGIE (I.5) 2 luni
TERAPIE INTENSIVĂ-UPU (I.6) 2 luni
Biostatistică medicală (I.7) 2 săptămâni
Bioetică (I.8) 2 săptămâni
OFTALMOLOGIE (I.9) 1 lună
PEDIATRIE (I.10) 1 lună
IGIENA ALIMENTAȚIEI-CHIMIA ALIMENTULUI (I.11) 1 lună
DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (II) 18 luni

	ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV
STAGIUL	I.1;I.2	I.3.1;I.3.2;I.3.3;I.3.4;I.3.5.,I.5	I.4;I.6;I.7;I.8;I.9;I.10;I.11 II	II

––
Curriculumul de pregătire în specialitatea diabet zaharat, nutriție și boli metabolice a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ENDOCRINOLOGIE1.1. DEFINIȚIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin.
Deasemenea, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, patologia metabolică cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu.1.2. DURATA STAGIILOR – 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite de formare universitară (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Fiecare obiectiv definit în curricula și recomandat a fi însușit în activitatea de pregătire în cadrul rezidențiatului va fi evaluat după nivelul de competență realizat.
Evaluarea va fi efectuată după următorul sistem de scor:1. asistență pasivă2. necesită supraveghere atentă3. abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere4. abilitate de a efectua procedura fără supraveghere5. abilitate de a superviza și de a preda procedura1.3. STRUCTURA STAGIILOR
A. STAGII GENERALE – 1 an1. Stagiul de Cardiologie 4 luni 2 săptămâni2. Stagiul de Gastroenterologie 2 luni2. Stagiul de Nefrologie 3 luni4. Stagiul de Neurologie 2 luni5. Stagiul de Bioetică 2 săptămâni
B. STAGII DE SPECIALITATE – 3 ani1. Stagiul de Endocrinologie 2 ani
a. Endocrinologie generală și neuroendocrinologie
b. Tiroidologie
c. Sexualizare normală și patologică
d. Endocrinopediatrie, inclusiv diabetologie pediatrica
e. Patologia suprarenală
f. Patologie osoasă hormono-dependentă
g. Urgențe endocrino-metabolice
h. Laborator, imagistică în endocrinologie, inclusiv 3 luni ecografie endocrinăi. Genetică medicală – 3 luni2. Diabet, Nutriție și Boli Metabolice 1 an
În timpul stagiilor de specialitate în clinici universitare de profil vor avea loc cursuri de endocrinologie timp de 2 ani (200 ore/an); cursuri pentru diabet, nutriție și boli metabolice timp de 1 an; cursuri pentru pregătire complementară în ecografie. Cursurile vor cuprinde și noțiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică și imunologie ale sistemului endocrin. Cursurile vor fi atât sub forma tradițională cât și sub formă de seminarii și discuții interactive cu cursanții pe subiecte de endocrinologie, diabet și boli metabolice. Vizitele la patul bolnavului intră în activitatea practică a stagiilor și nu în activitatea de curs.
PREGĂTIREA TEORETICĂ A STAGIULUI DE ENDOCRINOLOGIE (2 ani, cu 200 ore curs/seminarii pe an)
Cursuri săptămânale de endocrinologie, conform tematicii de mai jos:
BAZELE ENDOCRINOLOGIEI1. Hormonii – structură, mecanisme de acțiune, clasificare.2. Controlul genetic al sintezei hormonale.3. Receptorul hormonal și patologia de receptor.4. Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrine.
HIPOTALAMUS, HIPOFIZA, EPIFIZA1. Hipotalamus – anatomie, fiziologie, axe neuro-endocrine, ritmuri endocrine.2. Adeno și neurohipofiza – anatomie, embriologie, fiziologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii hipofizari (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare).3. Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar.4. Tumorile hipofizare – etiopatogenie, metode de evaluare, diagnostic diferențial.5. Hiperprolactinemia, adenoamele hipofizare secretante de prolactină.6. Acromegalia și gigantismul.7. Alte adenoame hipofizare secretante (boala Cushing, tireotropinom, gonadotropinom).8. Adenoamele hipofizare nesecretante.9. Mijloace de tratament în tumorile hipofizare (chirurgie, radioterapie, tratament medicamentos).10. Diabetul insipid.11. Sindromul secreției inadecvate de ADH.12. Insuficiența hipofizară a adultului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament)13. Insuficiența hipofizară a copilului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament)14. Alte afecțiuni neuroendocrine (craniofaringiomul, sindromul de izolare hipofizară, empty sella).15. Glanda pineală (fiziopatologia secreției de melatonină, peptidele pineale, aplicații terapeutice, tumori pineale).
TIROIDA1. Tiroida – anatomie, histologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, metabolismul iodului, hormonii tiroidieni (sinteză, secreție, mod de acțiune).2. Metode de evaluare a funcției și morfologiei tiroidiene.3. Boala Graves Basedow.4. Alte tireotoxicoze (gușa polinodulară hipertiroidizată, adenomul toxic, etc).5. Criza tireotoxică (etiologie, diagnostic, tratament).6. Deficitul de iod și gușa endemică.7. Insuficiența tiroidiană a adultului și copilului. Mixedemul congenital.8. Coma mixedematoasă.9. Hipo și hipertiroidismul subclinic.10. Sindromul de rezistență la hormonii tiroidieni.11. Tiroidite.12. Nodulul tiroidian (etiopatogenie, evaluare, tratament).13. Cancerul tiroidian (cancerul papilar, cancerul follicular, cancerul medular, carcinomul tiroidian nediferențiat, alte cancere tiroidiene primare sau metastaze).
PARATIROIDELE și METABOLISMUL MINERAL1. Paratiroidele – anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, biogenetică și fiziologia secreției de parathormon, relația structură-funcție.2. Vitamina D – metabolism, acțiune fiziologică, homeostazia fosfocalcică.3. Structura și funcția osului, remodelarea osoasă.4. Evaluarea paraclinică a bolilor metabolice ale osului și metabolismului mineral.5. Hipercalcemiile (etiopatogenie, diagnostic, tratament).6. Hipocalcemiile (etiopatogenie, diagnostic, tratament).7. Hiperparatiroidismul primar.8. Hiperparatiroidismul secundar și terțiar, osteodistrofia renală.9. Osteoporoza.10. Osteomalacia și rahitismul.11. Boala Paget.12. Hipoparatiroidismul.
SUPRARENALĂ1. Corticosuprarenală: anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii corticosuprarenalieni (steroidogeneza, mod de acțiune, efecte fiziologice)2. Medulosuprarenala: anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii medulosuprarenalieni (biosinteză, mod de acțiune, efecte fiziologice).3. Metode de explorare în patologia suprarenaliană.4. Hipercorticismul și sindromul Cushing.5. Corticoterapia.6. Excesul de mineralocorticoizi – hiperaldosteronismul primar, secundar, excesul aparent de mineralocorticoizi.7. Bolile adrenale congenitale.8. Insuficiența corticosuprarenaliană cronică primară (boala Adisson, suprarenalectomia).9. Insuficiența corticosuprarenaliană acută.10. Tumori corticosuprarenaliene (adenoame, incidentaloame, neoplazii).11. Feocromocitomul și paraganglioamele.12. Hipertensiunea secundară de cauză endocrină.
CREȘTEREA și DEZVOLTAREA1. Creșterea și dezvoltarea normală – etape fiziologice, evaluarea creșterii normale, dezvoltarea somato-psihică, factorii genetici.2. Reglarea endocrină a creșterii staturale.3. Factorii de creștere: biochimie, relație structură-funcție, biogenetică, roluri fiziologice, implicații fiziopatologice, relația cu citochinele.4. Hipotrofia staturală – etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, evoluție, complicații.5. Nanisme endocrine.6. Sexualizarea normală și pubertatea fiziologică.7. Pubertatea precoce.8. Pubertatea întârziată și infantilismul sexual.
SEXUALIZARE NORMALĂ și PATOLOGICĂI. Femeie1. Ovarul – embriologie, anatomie, imunocitochimie, genetică, imunologie, steroidogeneza ovariană, inclusiv reglarea, fiziologia hormonilor ovarieni, receptori estrogenici.2. Fiziologia ciclului menstrual.3. Metode de investigare în patologia ovariană.4. Amenoreea primară.5. Amenoree secundară.6. Insuficiența ovariană primară.7. Hirsutismul și hiperandrogenemia.8. Sindromul ovarului polichistic.9. Anovulația.10. Contracepția hormonală.11. Patologia mamară benignă – etiopatogenie, evaluare, tratament.– Sânul – dezvoltare, anatomie.– Controlul endocrin al sânului.– Patologia benignă a sânului (patologia hormono-dependentă)12. Menopauza și terapia hormonală de substituție.13. Tulburările de dinamică sexuală.II. Bărbat1. Testiculul – embriologie, anatomie, imunocitochimie, genetică, imunologie.2. Hormonii testiculari – biosinteză, reglare, efecte și roluri fiziologice, mecanism de acțiune, receptorul androgenic.3. Spermatogeneza.4. Evaluarea funcției gonadale masculine.5. Insuficiența testiculară.6. Criptorhidia.7. Ginecomastia.8. Tumori gonadale secretante.9. Disfuncția erectilă.III. Diferențierea sexuală1. Genetica determinismului sexual și diferențierii sexuale.2. Principii de clasificare a disgeneziilor gonadale.3. Sindromul Turner.4. Sindromul Klinefelter.5. Hermafroditismul adevărat.6. Pseudohermafroditismul masculin.7. Pseudohermafroditismul feminin.8. Transsexualismul.IV. Infertilitatea de cauză endocrinăV. Comportamentul sexual1. Motivația sexuală.2. Fiziologia actului sexual.3. Disfuncția sexuală feminină.4. Disfuncția sexuală masculină.5. Metode de tratament al disfuncțiilor sexuale.
AFECȚIUNI POLIENDOCRINE1. Neoplaziile endocrine multiple (MEN I, MEN II).2. Autoimunitatea endocrină și sindroamele poliendocrine autoimune.3. Tumori neurendocrine gastrointestinale și pancreatice.
OBEZITATEA1. Obezitatea – definiție, epidemiologie, etiopatogenie, mecanisme neuroendocrine, morfopatologie, fiziopatologia metabolismului energetic, evoluție.2. Complicații ale obezității.3. Tratamentul obezității.
SINDROMUL METABOLIC1. Definiție, screening, etiopatogenie.2. Rezistența la insulină – evaluare, tratament.3. Riscul cardiovascular în sindromul metabolic.4. Tratament.
URGENȚE în ENDOCRINOLOGIE:1. Insuficiența suprarenală acută.2. Coma hipofizară.3. Hipoglicemiile.4. Criza tireotoxică (encefalopatia tireotoxică).5. Coma mixedematoasă.6. Tetania hipocalcemică (paratireoprivă).7. Hipercalcemia.8. Hipocalemia.9. Hipernatremia.10. Hiponatremia.11. Comele diabetice.
LABORATOR DE ENDOCRINOLOGIEI. Principiul metodelor, interpretare.1. Imunodozare.2. Examen citovaginal: 20 interpretări.3. Spermograma: 20 interpretări.4. Test Barr: 20 evaluări.5. Antropometrie: 20 examinări.6. Reflexograma ahileană: 20 interpretări.7. Temperatura bazală: 20 interpretări.8. Dozarea RIA, IRMA, ELISA, DELPHIA a următorilor hormoni:– GH, ACTH, FSH/ LH, PRL, TSH, T3, T4 liberi și legați, PTH, Calcitonina, Cortizol plasmatic/cortizol liber urinar, Aldosteron, activitatea reninei plasmatice, Insulina, peptidul C, Estrogeni plasmatici și urinari, Progesteron plasmatic, 17 OH progesteron, CPG urinar, Testosteron plasmatic, DHEA, HCG: câte 20 probe din fiecare.9. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) și cromatografic: 20 probe din fiecare10. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static, dinamic, în ritm: 20 probe din fiecare.11. Dozarea catecolaminelor plasmatice, urinare și a metaboliților: 20 probe din fiecare.12. Colesterolemie, trigliceridemie, lipidograma.13. Hemoglobina glicozilată.14. Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup).15. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina: 50 probe din fiecare.16. Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. cu determinarea hormonilor adenohipofizari și glicemiei: 20 probe.17. Testul de stimulare la ACTH sintetic: 20 probe.18. Testul la metyrapon: interpretarea a 10 teste.19. Teste de inhibiție la dexametazonă overnight, cu doză mică (2×2) sau doză mare (8×2): 20 probe.20. Proba de deshidratare cu indicatorii de osmolaritate: 20 probe.21. Determinarea și interpretarea glicozuriei: 20 probe.22. Determinarea corpilor cetonici urinari: 20 probe.
IMAGISTICĂ și COMPETENȚĂ în ECOGRAFIA ENDOCRINĂ(1) Bazele clinice ale ecografiei.(2) Transductorul.(3) Tehnica de examinare ecografică a glandei tiroide.(4) Tehnica de examinare ecografică a glandelor suprarenale.(5) Tehnica de examinare ecografică a sânului.(6) Tehnica de examinare ecografică a testiculului.(7) Tehnica de examinare ecografică transabdominală și transvaginală a ovarului.(8) Diagnosticul ecografic în patologia benignă tiroidiană.(9) Diagnosticul ecografic în cancerul tiroidian.(10) Diagnosticul ecografic în bolile tiroidiene autoimune.(11) Tiroidita subacută – diagnostic ecografic.(12) Valoarea examenului ecografic în gușa nodulară.(13) Diagnosticul ecografic în patologia tumorală sau hiperplazia paratiroidelor.(14) Tumori mamare maligne – diagnostic ecografic.(15) Patologia benignă a sânului.(16) Diagnostic ecografic în patologia tumorală a glandei suprarenale.(17) Hiperplazia glandelor suprarenale – valoarea și limitele examenului ecografic.(18) Diagnosticul ecografic în patologia funcțională a ovarului.(19) Diagnosticul ecografic în tumorile testiculare.(20) DEXA.(21) Densitometria cu ultrasunete.(22) Valoarea examenului ecocardiografic în patologia endocrină.
Seminarii privind principiul metodelor și interpretare
a. Tomografia computerizată și RMN a zonei hipotalamohipofizare și a diferitelor glande endocrine.
b. Radiografii osoase din patologia endocrină, inclusiv radiografia de mână pentru aprecierea vârstei osoase (nuclei de osificare) și radiografia craniu-profil pentru șaua turcească.
c. Ecografia tiroidiană și ovariană.
d. Scintigrama tiroidiană, corticosuprarenale, medulosuprarenale paratiroide, osoasă.
GENETICĂ MEDICALĂ
Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;
b. Ecogenetica, nutrigenetică și farmacogenetica;
c. Mutațiile: cauza majoră de boală;
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);
e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.2. Bolile cromozomiale. Tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale – consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți.3. Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli metabolice.4. Genetica dezvoltării și defectele de sexualizare.5. Retardul mental.6. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.7. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.8. Probleme și dileme etice în genetica medicală.
Baremul activităților practice1. Consultul genetic.2. Explorările genetice – indicații, interpretare și valoare diagnostică:
a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;
b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;
c. Biochimice.3. Sfatul genetic;4. Screeningul genetic:
a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
b. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.
PREGĂTIREA TEORETICĂ în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE (200 ore curs/stagii pentru 1 an)I. DIABETUL ZAHARAT1. Pancreasul endocrin– anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie,– insulina: structură, biosinteză și biogenetică, secreție, efecte și rol fiziologic, mod de acțiune, receptorul pentru insulină, reglarea producției de insulină,– hormonii hiperglicemiați pancreatici.2. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor.3. Definirea și epidemiologia diabetului zaharat.4. Clasificarea diabetului zaharat.5. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip I.6. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip II.7. Rezistența la insulină.8. Metode de investigație și diagnostic ale diabetului zaharat de tip I și II și a rezistenței la insulină.9. Diabetul zaharat secundar.10. Forme particulare de diabet zaharat.11. Complicațiile cronice ale diabetului zaharat de tip II – etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluție.12. Nefropatia diabetică.13. Retinopatia diabetică.14. Neuropatia diabetică.15. Piciorul diabetic.16. Riscul cardiovascular în diabetul zaharat și sindromul metabolic.17. Complicațiile acute ale diabetului zaharat – patogenie, diagnostic și tratament
a. coma diabetică cetoacidotică
b. acidoza lactică
c. coma hiperosmolară
d. coma hipoglicemică18. Tratamentul diabetului zaharat (dieta, antidiabetice orale, insulinoterapie).19. Educația în diabetul zaharat.II. HIPOGLICEMIILE1. Etiologia, fiziopatogenia și clasificarea hipoglicemiilor.2. Metode de investigare și diagnostic al hipoglicemiilor.3. Insulinomul.III. ALTE AFECȚIUNI METABOLICE1. Sindroamele dislipidemice – etiopatogenie, clasificare, diagnostic și tratament.2. Hiperuricemii -diagnostic, tratament.3. Hemocromatoza – diagnostic, tratament.4. Boala Wilson – diagnostic, tratament.5. Porfirii – diagnostic, tratament.6. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar – diagnostic, tratament.7. Tulburările electrolitice și ale echilibrului acidobazic.IV. NUTRIȚIE1. Principiile alimentației sănătoase.2. Noțiuni despre macro și micronutrienți.3. Principii de alimentație în diverse afecțiuni.4. Principii de gastrotehnie.5. Comportamentul alimentar sănătos.6. Tulburări de nutriție și comportament alimentar.7. Alimentația parenterală (principii, indicații, contraindicații, reacții adverse).
Diabetologie și nutriție pediatrica:
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)(1) Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil(2) Explorarea metabolismului lipidic la copil(3) Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului(4) Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului(5) Diabet zaharat insulino-dependent tipul I(6) Acidocetoza și coma diabetică(7) Hiperlipemiile familiale(8) Hiperuricemiile(9) Obezitatea sugarului și copilului(10) Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copilului
Baremul activităților practice1. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)2. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)3. Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acidobazică (10)4. Efectuarea manevrelor urgente de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (10)5. Interpretarea testelor funcționale hepatice (10)6. Interpretarea testelor funcționale metabolice (20)
Prezentări de cazuri de endocrinologie, diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție și îngrijrea cazurilor curente, conform tematicii.
Însușirea cunoștințelor teoretice referitoare la bolile endocrine va fi completată în cursul activității clinice la patul bolnavului cu deprinderea abilităților de efectuare a anamnezei, examenului clinic general și al sistemului endocrin, precum și capacitatea de a elabora un diagnostic prezumtiv și de a propune teste specifice care să conducă la un diagnostic de certitudine. Se vor dobândi și cunoștințe despre rolul tehnicilor imagistice în stabilirea diagnosticului și urmărirea evoluției bolii, precum și despre managementul terapiei hormonale. Pentru atingerea acestor obiective, experiența clinică a rezidentului ar trebui să cuprindă întreaga patologie endocrină, într-un număr orientativ de cazuri, după cum urmează:1. Urgențe endocrine
Criza tireotoxică 2 cazuri
Coma mixedematoasă 2 cazuri
Hipercalcemia severă 3 cazuri
Criza hipocalcemică 3 cazuri
Criza adisoniană 3 cazuri
Apoplexia hipofizară 2 cazuri
Hiper- și hiponatremia 3 cazuri
Hiper- și hipopotasemia 3 cazuri2. Patologie tiroidiană
Boala Graves 50 cazuri
Oftamopatie Graves 40 cazuri
Gușa polinodulară 50 cazuri
Sd Plummer 20 cazuri
Tiroidite 20 cazuri
Gușa endemică 40 cazuri
Cancer tiroidian 40 cazuri
Hipotiroidism 60 cazuri
Hipertiroidism 60 cazuri
Homeostazia tiroidiană în boli non-tiroidiene 5 cazuri3. Patologie hipofizară
Prolactinom 10 cazuri
Acromegalie 20 cazuri
Boala Cushing 10 cazuri
Adenoame nonfuncționale 20 cazuri
Hipopituitarism 30 cazuri
SIADH 3 cazuri4. Patologie adrenală
Incidentalom suprarenal 15 cazuri
Hiperplazie adrenală congenitală 10 cazuri
Tumori adrenale secretante (gluco- și mineralocorticoizi) 10 cazuri
Feocromocitom 5 cazuri
Terapia glucocorticoidă 10 cazuri5. Patologie paratiroidiană
Adenom paratiroidian 10 cazuri
Hipoparatiroidism 10 cazuri6. Boala metabolică osoasă
Osteoporoza primară și secundară 30 cazuri
Rahitism și osteomalacie 10 cazuri
Boala Paget 3 cazuri
Anomalii de metabolism al vitaminei D 5 cazuri7. Hipertensiune endocrină
HTA secundară endocrină 5 cazuri
Sechele endocrine/metabolice ale terapiei HTA 5 cazuri8. Tulburări ale creșterii și pubertății
Statura mică 20 cazuri
Deficitul de GH 10 cazuri
Statura înaltă 20 cazuri
Pubertate precoce 10 cazuri
Pubertate întârziată 10 cazuri
Sd. de virilizare 5 cazuri
Tulburări ale diferențierii sexuale 10 cazuri9. Patologie ovariană
Infertilitate 10 cazuri
Amenoree primară 10 cazuri
Amenoree secundară 20 cazuri
SOPC/hirsutism 20 cazuri
Menopauza/terapie de substituție 30 cazuri10. Patologie testiculară
Infertilitate 10 cazuri
Hipogonadism 30 cazuri
Sd. de rezistență la androgeni 3 cazuri
Disfuncție erectilă 10 cazuri11. Boli de nutriție
Obezitate 20 cazuri
Anorexia nervoasă 5 cazuri
Bulimie 5 cazuri12. Sindroame pluriglandulare
Sd. MEN 2 cazuri
Sd. poliglandulare autoimune 4 cazuri
Sd. APUD 2 cazuri12. Patologie mamară
Displazia mamară benignă 20 cazuri
Galactoree 20 cazuri
Ginecomastie 10 cazuri
STAGIILE GENERALE
A.1. Stagiul de Cardiologie (84 ore)
A.1.1. Tematica lecțiilor conferință1. Tulburările de conducere.2. Tulburările de ritm.3. Cardiopatia ischemică.4. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.5. Șocul cardiogen.6. Cordul pulmonar cronic.7. Insuficiența cardiacă congestivă.8. Tromboembolismul pulmonar.9. Hipertensiunea arterială.10. Tromboflebitele.11. Bolile aortei și arterelor periferice.12. Explorarea ecocardiografică modernă și locul sau în diagnosticul și evaluarea patologiei cardiace.13. Testele de efort în evaluarea bolii coronare.14. Explorarea Holter și explorări electrofiziologice în aritmii.15. Sindromul de preexcitație.16. Metode nefarmacologice în tratamentul tulburărilor de ritm și de conducere.17. Șocul cardiogen.18. Cardiopatii hipertrofice, restrictive: Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice).19. Aterogeneza.20. Sincopa. Moartea subită.21. Evaluarea și tratamentul post infarct miocardic.22. Probleme actuale în cardiologia intervențională.23. Cardiopatiile congenitale ale adultului.24. Hipertensiune pulmonară primitivă.25. Tumorile cardiace.26. Patologia aortei.27. Sarcina și bolile cardiovasculare.28. Determinările cardiace în bolile țesutului conjuctiv.29. Tratamentul anticoagulant și fibrinolitic în cardiologie.30. Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare.31. Urmărirea bolnavilor protejați valvular. Patologia protezaților.32. Indicații și tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice.
A.1.2. Baremul activităților practice1. Interpretarea unei electrocardiograme: 200 ecg
Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului,
Hipertrofiile atriale și ventriculare,
Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii,
Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic,
Tulburări de ritm cardiac.2. Tulburări de conducere.3. Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort: 10 probe4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 200 ecografii
A.2. Stagiul de Gastroenterologie (2 luni)
A.2.1. Tematica lecțiilor conferință1. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux2. Suferințele stomacului operat3. Hemoragiile digestive superioare4. Hepatita cronică și terapia cu interferon5. Cirozele hepatice6. Icterele7. Pancreatite acute și cronice8. Sindromul carcinoid9. Polipoza recto-colică și cancerul colonului10. Sindromul de malabsorbție11. Tumori neuroendocrine gastro-entero-pancreatice12. Boala Crohn13. Noțiuni de endoscopie digestivă
A.2.2. Baremul activităților practice1. Endoscopia digestivă superioară (asistare): 202. Colonoscopie (asistare): 203. Test Adler: 54. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 105. Paracenteza: 20 paracenteze6. Ecografie abdominală (interpretare): 200
A.3. Stagiul de Nefrologie (50 ore)
A.3.1. Tematica lecțiilor conferință1. Insuficiența renală acută și cronică.2. Nefropatiile glomerulare3. Nefropatiile tubulare4. Nefropatiile interstițiale5. Determinări renale în boli endocrine.
a. Hiperparatiroidismul primar și secundar.
b. Nefropatia diabetică6. Noțiuni de dializă și transplant renal:
a. indicații,
b. metode,
c. patologia endocrină a bolnavului hemodializat.7. Rinichiul în sarcină
A.3.2. Baremul activităților practice1. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletine2. Teste funcționale glomerulare (clearance-uri): 30 buletine3. Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri4. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri5. Imagistica renală (interpretare): 20 teste6. Puncție renală (interpretare): 20 buletine
A.4. Stagiul de Neurologie (40 ore)
A.4.1. Tematica lecțiilor conferință1. Examenul neurologic2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos3. Principalele sindroame neurologice4. Patologia nervilor rahidieni5. Accidentele vasculare cerebrale6. Tumorile sistemului nervos7. Traumatismele sistemului nervos8. Manifestări neurologice ale bolilor de nutriție și metabolism
A.4.2. Baremul activităților practice1. Examenul clinic neurologic: 40 cazuri2. Examinarea fundului de ochi: 203. Efectuarea și interpretarea puncției rahidiene: 54. Interpretarea electromiogramei: 205. Determinarea sensibilităților tactilă, termică, vibratorie și dureroasă5. Diagnosticul și managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică1.3.6. STAGIUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
ENDOCRINOLOGIE
(PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU REZIDENȚIAT)
4 ani
STAGII PRACTICE și CURSURI/CONFERINȚĂ/SEMINARII
A. TRUNCHI A.1. CARDIOLOGIE 4 luni 2 săptămâni
COMUN MEDICAL A.2. GASTROENTEROLOGIE 2 luni– 1 ani A.3. NEFROLOGIE 3 luni
A.4. NEUROLOGIE 2 luni
A.5. BIOETICĂ 2 săptămâni

B. – 3 ani B.1. ENDOCRINOLOGIE GENERALĂ 24 luni
ENDOCRINOLOGIE, ● NEUROENDOCRINOLOGIE (200 ore/an)
DIABET ZAHARAT, ● TIROIDOLOGIE
NUTRIȚIE și ● SEXUALIZARE NORMALĂ și PATOLOGICĂ
BOLI METABOLICE ● ENDOCRINOPEDIATRIE
● PATOLOGIA SUPRARENALĂ
● PATOLOGIA OSOASĂ HORMONO DEPENDENTĂ
● ECOGRAFIE ENDOCRINĂ 3 luni
● URGENȚE ENDOCRINO-METABOLICE INCLUSIV DIABET 3 luni
● GENETICA MEDICALĂ 3 luni
B.2. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE 1 an

	ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV
STAGIUL	Endocrinologie 6 luni (B.1.)	A.1	A.2	A.2	A.3	A.4	A.5	Endocrinologie (B.1.)	B.2	Endocrinologie (B.1.)	Endocrinologie (B.1.)

––
Curriculumul de pregătire în specialitatea endocrinologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
COMISIA DE EPIDEMIOLOGIE
NR. 3 DIN 17.07.2017
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EPIDEMIOLOGIE
Definiția specialității

Specialitatea care se ocupă cu activități practice rezultate în urma studiului distribuției stărilor de sănătate
și de boală cât și a determinărilor acestora, în populația generală sau în grupuri specifice, pentru
realizarea prevenirii și controlului problemelor de sănătate la nivel individual și al comunității, în acord
cu politicile de sănătate la nivel local, regional și internațional

ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Durata programului
Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

NUMĂR TOTAL DE ANI	4 ani
NUMĂR TOTAL DE MODULE	11 module
MODULUL 1
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	12 săptămâni/3 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	33,3 ore/lună/ 6,7 ore/săpt
MODULUL 2
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	20 săptămâni/5 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	32 ore/lună/ 6,4 ore/săpt
MODULUL 3
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	16 săptămâni/4 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	35 ore/lună/ 7 ore/săpt
MODULUL 4
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	24 săptămâni/6 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	30 ore/lună/ 6 ore/săpt
MODULUL 5
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	16 săptămâni/4 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	35 ore/lună/ 7 ore/săpt
MODULUL 6
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	8 săptămâni/2 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	40 ore/lună/ 8 ore/săpt
MODULUL 7
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	20 săptămâni/5 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	36 ore/lună/ 7,2 ore/săpt
MODULUL 8
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	4 săptămâni/1 lună
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	40 ore/lună /8 ore/săpt
MODULUL 9
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	24 săptămâni/6 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	30 ore/lună/6 ore/săpt
MODULUL 10
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	24 săptămâni/6 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	33,3 ore/lună/ 6,7 ore/săpt
MODULUL 11
NUMĂR DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	24 săptămâni/6 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	33,3 ore/lună/ 6,7 ore/săpt
TOTAL ORE PREGĂTIRE TEORETICA	550 ore
TOTAL ORE PREGĂTIRE PRACTICA	1050 ore
TOTAL ORE PREGĂTIRE	1600 ore

STRUCTURA PROGRAMULUI
Anul I
Modulul 1. Epidemiologie generală și specială a bolilor infecțioase (3 luni)
Nr. ore de pregătire = 100 ore
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 60 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Epidemiologie generală1. Epidemiologia – definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare.2. Metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății și luarea deciziei în sănătatea comunitară.3. Raționamentul epidemiologic.4. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.5. Investigația epidemiologică.6. Analiza epidemiologică.7. Evaluarea epidemiologică și analiza deciziei.8. Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate – infecțioase și neinfecțioase9. Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară).10. Conceptul de Asistență Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar.
Epidemiologia specială a bolilor infecțioase1. Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase1.1. Boli infecțioase cu transmitere aeriană
● infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoză);
● virale (gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela – herpes zoster, alte infecții herpetice);
● parazitare (pneumocistoza).1.2. Boli infecțioase cu transmitere digestivă:
● bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareile cu E. coli, Yersinia, Campylobacter, botulism);
● virale (enteroviroze, infecția cu rotavirus, hepatita acută tip A și tip E);
● parazitare (lambliaza, trichineloza, toxoplasmoza);
● Toxiinfecții alimentare.1.3. Boli infecțioase cu transmitere preponderent parenterală:
● hepatite acute virale tip B, C, D;
● infecția cu HIV/SIDA.1.4. Boli infecțioase cu transmitere prin mod de viață:
● bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloza; listerioza; infecții cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree);
● virale (infecția cu virusul Papilloma, rabia);
● parazitare (scabia, toxoplasmoza).1.5. Boli infecțioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), borelioze, Zika, West Nile, encefalita de căpușe, malaria.1.6. Boli cu particularități etilogice, clinice și epidemiologice în curs de elucidare: parvoviroza, boli demielizante ale sistemului nervos central (encefalomielita acută demielinizantă, encefalomielita acută necrozantă hemoragică, mieliopatia asociată infecției cu HTLV1); boli cauzate de prioni; sindromul Reye; Sindromul Kawasaki; ateroscleroza și bolile cardiovasculare de etiologie infecțioasă; boala Alzheimer1.7. Boli infecțioase în situații particulare (epidemiologia bolilor în condiții de călătorie; bolile infecțioase și migrația; infecțiile și sarcina; infecțiile neonatale; infecțiile la vârstnici; infecțiile la gazde imunocompromise – neutropenici, imunodeprimați de diverse cauze, la utilizatorii de droguri intravenoase altele decât HIV)1.8. Boli infecțioase ca amenințări globale: bioterorism; pandemii, febre hemoragice (Ebola)1.9. Imunoprevenția activă și pasivă a bolilor: principii, bazele strategice ale programelor de imunizare inclusiv după circumstanțele epidemiologice.1.10. Chimioprofilaxia bolilor infecțioase
Tematica de pregătire practică1. Utilizarea diverselor metode epidemiologice și metode clinice în utilizarea, interpretarea și luarea deciziei pentru cunoașterea problemelor de sănătate comunitară (situații concrete de focar de boli transmisibile și în circumstanțele date de bolile netransmisibile).3. Aplicarea raționamentului epidemiologic în rezolvarea unor problema epidemiologice în diverse situații de boli transmisibile și netrasmisibile.4. Realizarea unui sistem de supraveghere a stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.5. Analiza procesului epidemiologic în unele boli infecțioase și neinfecțioase cu manifestare frecventă în comunitate.6. Algoritm de prevenirea și controlul al îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară) în situații concrete privind unele boli infecțioase și neinfecțioase10. Analiza conceptului de Asistență Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar11. Proiect în teren conținând elemente specifice de Asistență primară a Stării de Sănătate).2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunilor teoretice privind aspectele legate de: definiții utilizate în epidemiologia generală, să cunoască metodele fundamentale ale epidemiologiei generale și epidemiologiei clinice, principiile supravegherii epidemiologice, a măsurilor specifice de prevenție și ale Asistenței Primare a Stării de Sănătate și cele referitoare la procesul epidemiologic al diverselor boli transmisibile.2. Fie capabili să realizeze activitățile practice de abordare epidemiologică a bolilor infecțioase și neinfecțioase, să întocmească protocolul de studiu epidemiologic și planul de supraveghere a unor boli infecțioase și neinfecțioase, a algoritmului de prevenire și control al îmbolnăvirilor și să întocmească un program de sănătate pe principiile Asistenței Primare a Stării de Sănătate.3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică și să discute activitățile curente și provocările epidemiologului modern3. Competențe
Competențe profesionale1. Însușirea noțiunilor fundamentale, referitoare la aspectele epidemiologiei generale cu privire la scopul, metodele și rezultatele activităților epidemiologice2. Cunoașterea rolului și locului specialității de epidemiologie în cadrul disciplinelor de Asistență Primară a Stării de Sănătate3. Capacitatea de acumulare a cunoștințelor teoretice cu privire la epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase de diverse etiologii, cu transmitere aeriană, digestivă, preponderent parenterală, prin modul de viață, prin vectori etc.4. Cunoașterea particularităților epidemiologice privind unele boli infecțioase în situații particulare sau a bolilor infecțioase ca amenințări globale.5. Acumularea cunoștințelor teoretice privind: imunoprevenția activă, pasivă și chimioprofilaxia bolilor infecțioase.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 2. Sănătate Publică și Management sanitar. Educație/Promovarea sănătății (5 luni)
Nr. ore de pregătire = 160 ore
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practică = 100 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Măsurarea stării de sănătate a populației1.1. Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației.1.2. Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare.1.3. Morbiditatea.1.4. Calitatea vieții.1.5. Factori implicați în starea de sănătate a unei populații: factori biologici, factori de mediu, factori de stil de viață (comportamentali), serviciile de sănătate2. Elaborarea unui program de sănătate publică2.1. Identificarea problemelor.2.2. Analiza și prezentarea problemei.2.3. Ierarhizarea priorităților.2.4. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de intervenție.2.5. Formularea obiectivelor.2.6. Metodologia de studiu în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.2.7. Pretestarea metodologiei.2.8. Planul de lucru.2.9. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.2.10. Bugetarea acțiunilor.2.11. Implementarea proiectului. Prezentarea rezultatelor.3. Metode sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică la nivel comunitar3.1. Criterii de alegere a metodelor de cercetare.3.2. Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.3.3. Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.3.4. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.4. Strategii de promovarea sănătății și educație pentru sănătate4.1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.4.2. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.4.3. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.4.4. Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.4.5. Problematica medico-socială a populației vârstnice.4.6. Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.4.7. Marketing social.5. Managementul serviciilor de sănătate5.1. Sisteme de sănătate; descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.5.2. Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, niveluri de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie etc.5.3. Principiile și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România5.4. Principiile și funcțiile managementului: procesul de luare a deciziei; conflict și negociere5.5. Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).5.6. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.5.7. Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.
Tematica de pregătire practică1. Starea de sănătate: surse oficiale – naționale și internaționale – accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică.2. Demografie:2.1. Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației.2.2. Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, A.P.V.P. etc).2.3. Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile.2.4. Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate.3. Morbiditate. Calitatea vieții.3.1. Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli.3.2. Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.4. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.4.1. Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.4.2. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.4.3. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.4.4. Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).4.5. Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.4.6. Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.4.7. Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.5. Realizarea și testarea unui chestionar.5.1. Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical etc.5.2. Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.6. Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație dată.7. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.7.1. Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.7.2. Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat.7.3. Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile.7.4. Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile.7.5. Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).7.6. Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu.8. Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.9. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).10. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).11. Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate.2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: măsurarea stării de sănătate a populației, metodele de elaborare a unor programe de sănătate, metodele sociologice aplicate în acțiunile de sănătatea publică la nivel comunitar, strategiile de promovare a sănătății și de educație pentru sănătate, aspectele legate de managementul serviciilor de sănătate2. Fie capabili să realizeze activitățile practice privind: măsurarea, interpretarea, analiza unor indicatori demografici, de morbiditate, calitatea vieții, proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor în instituții de sănătate, realizarea și testarea unui chestionar, de evaluare a stilului de viață, comportamentele diverselor grupuri din populație și să întocmească un program de educație pentru sănătate3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competentelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică3. Competențe
Competențe profesionale1. Utilizarea cunoștințelor actuale privind epidemiologia bolilor pentru orientarea acțiunilor în sănătatea publică și epidemiologia practică.2. Dezvoltarea unor programe de sănătate populațională cu obiective relevante și măsurabile, pe baza datelor epidemiologice culese.3. Utilizarea cunoștințelor privind factorii sociologici și culturali specifici unei populații pentru a realiza studii ale căror rezultate să fie utile pentru a recomanda acțiuni de sănătate publică, relevante pentru comunitatea afectată studiată.4. Înțelegerea și analizarea documentelor juridice privind politicile de sănătate populațională la nivel local, național și european.5. Planificarea programelor de sănătate publică pe baza constatărilor epidemiologice.6. Punerea în aplicare a programelor de sănătate publică: transferul în practică al politicilor de sănătate populațională.7. Identificarea măsurilor eficiente de promovare a sănătății pentru probleme specifice.8. Identificarea măsurilor prevenționale adecvate pentru probleme specifice.9. Evaluarea impactului unei intervenții asupra sănătății populației.10. Orientarea deciziilor în strategiile prevenționale cu ajutorul unor instrumente de măsurare.11. Utilizarea rezultatelor de etapă în evaluarea unui program în vederea atingerii obiectivelor și obținerea unor rezultate pentru a putea modifica sau pentru a putea planifica alte programe.12. Identificarea intervenției adecvate într-o problemă de sănătate populațională pe baza datelor de supraveghere.13. Planificarea, prioritizarea și trasarea sarcinilor de program într-un proiect.14. Monitorizarea progresului și a calității în raport cu obiectivele specifice; ajustarea programelor și modificarea lor la nevoie.15. Gestionarea resurselor disponibile (personal, timp, buget, etc.) în mod eficient.16. Desfășurarea activităților epidemiologice în contextul planificării financiare și operaționale.17. Pregătirea unui raport de activitate.18. Capacitatea de a fi un membru eficient al echipei adoptând rolul necesar pentru a contribui constructiv la realizarea sarcinilor de grup (inclusiv de conducere).19. Promovarea colaborărilor, parteneriatelor și team building-urilor pentru a realiza obiectivele programelor.20. Dezvoltarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea/facilitarea investigațiilor epidemiologice.21. Identificarea intereselor reciproce și a celor diferite sau chiar opuse cu ale altor participanți pentru o mai bună colaborare și pentru gestionarea conflictelor.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 3. Biostatistica și informatica de sănătate publică (4 luni)
Nr. ore de pregătire = 140 ore
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 100 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Variabile. Organizarea și reprezentarea datelor2. Parametrii tendinței centrale. Parametrii variației. Parametrii de asimetrie și aplatizare3. Probabilități4. Reprezentarea unei distribuții. Legi de distribuție5. Metode de eșantionare a datelor6. Estimarea parametrilor prin intervale de încredere7. Dimensiunea minimă a eșantionului de studiu8. Teste parametrice9. Teste neparametrice10. Analiza varianțelor prin metoda ANOVA11. Corelația și regresia liniară12. Regresii neliniare. Regresia logistică13. Analiza de supraviețuire14. Programe de calculator pentru analiza statistică a datelor (Microsoft Excel, SPSS)15. Baze de date Microsoft Access16. Utilizarea surselor Internet de informație în procesul de documentare științifică17. Utilizarea programelor de calculator pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări ale rezultatelor la evenimente științifice.
Tematica de pregătire practică1. Informatică1.1. Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică (Microsoft Office)1.2. Crearea și utilizarea bazelor de date Microsoft Access. Interogarea bazelor de date Microsoft Access prin limbajul SQL1.3. Utilizarea programului de calcul tabelar Microsoft Excel1.4. Utilizarea Internet pentru informații structurate în baze de date.1.5. Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator1.6. Utilizarea mijloacelor multimedia2. Biostatistică2.1. Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea datelor dintr-un studiu cu ajutorul calculatorului2.2. Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice realizate cu programe statistice (Microsoft Excel, SPSS) și redactarea concluziilor2.3. Proiectarea unui studiu pe eșantion2.4. Interpretarea și evaluarea critică a metodelor informatice utilizate în lucrări științifice2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunilor teoretice privind aspectele legate de: măsurarea variabilelor, estimarea parametrilor și probabilităților, reprezentarea distribuțiilor, eșantionarea datelor, calcularea testelor statistice, analizeze variantele cât și corelațiile, să cunoască metodele de regresie, de analiză de supraviețuire și să cunoască existența diverselor programe informatice necesare în activitatea de sănătate publică2. Fie capabili să realizeze activitățile practice privind: utilizarea programelor de baze de date, de analiză a datelor pe baza diverselor soft-uri3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică prin utilizarea instrumentelor de informatică și biostatistică în rezolvarea unor probleme de epidemiologie și sănătate publică3. Competențe
Competențe profesionale1. Aplicarea conceptelor de bază în probabilitate.2. Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor dispersiei și tendinței centrale.3. Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor frecvenței.4. Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale măsurilor de asociere și de impact.5. Calcularea și interpretarea testelor de semnificație statistică.6. Selectarea unei strategii adecvate de eșantionare.7. Utilizarea resurselor online pentru căutarea literaturii de specialitate.8. Utilizarea bazelor de date Web.9. Utilizarea de pachete software de baze de date pentru introducerea și gestionarea datelor.10. Utilizarea de pachete software pentru analiza statistică (măsuri de asociere, de testare, și de regresie logistică).11. Stabilirea concluziilor din rezultatele analizei statistice12. Utilizarea de soft-uri pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
ANUL II
Modulul 4. Epidemiologie de intervenție (6 luni)
Nr. ore de pregătire = 180 ore
Nr. ore curs = 90 ore
Nr. ore practică = 90 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică1. Evaluarea riscurilor1.1. Sursele de informații privind potențiale amenințări de sănătate publică1.2. Colectarea datelor, prelucrarea și analiza informațiilor de sănătate publică pentru estimarea riscurilor și aprecierea extinderii fenomenului.1.3. Datele de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică.2. Metodologia studiilor epidemiologice2.1. Categorii de studii epidemiologice și metodologia de realizare2.2. Protocolul de studiu folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică2.3. Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu.2.4. Intervenții bazate pe dovezi ca răspuns la rezultatele studiilor epidemiologice.3. Investigarea și intervenția în epidemiologie3.1. Metodologii de lucru în realizarea anchetelor epidemiologice3.2. Definiții de caz utilizate în ancheta epidemiologică.3.3. Descrierea focarului epidemic3.4. Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc în ancheta epidemiologică.3.5. Investigarea analitică pentru investigarea și identificarea sursei/surselor.3.6. Măsuri de prevenție și control în focarul epidemic.3.7. Raportarea și prezentarea rezultatelor investigației și intervenției epidemiologice.4. Supravegherea în sănătatea populațională4.1. Sisteme de supraveghere epidemiologică4.2. Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere (depistarea; analiza descriptivă a datelor; analiza datelor de supraveghere; interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei datelor și formularea concluziilor)4.3. Evaluarea sistemelor de supraveghere.4.4. Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.4.5. Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor asupra sănătății.4.6. Legislația privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase/neinfecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).
Tematica de pregătire practică1. Calcularea diverselor riscuri (OR, RR, RA, HHR etc) în diverse circumstanțe epidemiologice2. Alcătuirea metodologiei de evaluare în diverse situații în funcție de scopul și obiectivele intervenției (transversal, caz-martor, cohorta, trial randomizat și controlat etc)3. Rezolvarea unor cazuri de focare epidemice apărute în populația generală sau în diverse categorii de populație aflate la risc4. Realizarea unui program de supraveghere, pe etape de desfășurare, în diverse situații care implică acțiuni de sănătate publică atât în populația generală cât și în diverse categorii populaționale5. Proiect în teren de investigație și intervenție epidemiologică6. Comunicarea într-o situație (de criză) epidemiologică specială (cu autoritățile, populația și presa)2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: evaluarea riscurilor în epidemiologie, etapele diverselor tipuri de studii epidemiologice, metodologia de investigare și intervenție în epidemiologie și a supravegherii în sănătatea populațională2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: calcularea și interpretarea valorilor riscurilor estimate în diverse circumstanțe epidemiologice, derularea unor evaluări epidemiologice în conformitate cu scopurile și obiectivele și stabilirea unui plan de măsuri în cazul unor investigații și intervenții specifice, realizarea supravegherii epidemiologice în situații concrete, să comunice cu autoritățile, populația și presa într-o situație epidemiologică specială (de criză).3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică3. Competențe
Competențe profesionale1. Identificarea surselor de informații despre potențiale amenințări de sănătate publică.2. Conduită practică: să verifice, folosind gândirea critică, dacă există o problemă de sănătate publică și să descrie amploarea fenomenului.3. Identificarea datelor de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică.4. Punerea în practică a unui sistem de supraveghere.5. Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere.6. Analiza descriptivă a datelor de supraveghere.7. Interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei.8. Identificarea constatărilor cu cea mai mare relevanță din analiza datelor de supraveghere și formularea concluziilor.9. Evaluarea sistemelor de supraveghere.10. Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.11. Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente, numită și epidemiologia informațională (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor la adresa sănătății.12. Familiarizarea cu cadrul legislativ privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase/neinfecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).13. Crearea unei definiții de caz și modificarea acesteia, dacă se impune, în timpul anchetei.14. Descrierea focarului epidemic: indivizi, spațiu, timp.15. Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc pentru focarul respectiv.16. Investigarea analitică (studii analitice) pentru investigarea și identificarea sursei/surselor de agenți patogeni/agenți de agresiune.17. Recomandarea măsurilor adecvate de control în focar.18. Raportarea și prezentarea rezultatelor actuale ale unei investigații.19. Scrierea unui protocol de studiu, folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică respectivă.20. Realizarea unor studii epidemiologice de diverse tipuri (descriptive sau analitice).21. Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu.22. Alcătuirea unui plan de recomandării de intervenții bazate pe dovezi ca răspuns la constatările epidemiologice.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 5. Microbiologie clinică (4 luni)
Nr. ore de pregătire = 140 ore
Nr. ore curs = 60 ore
Nr. ore practică = 80 ore1. Tematica1. BACTERIOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică1. Structura bacteriilor. Nutriția și cultivarea bacteriilor.2. Relația microorganism-gazdă. Factori de patogenitate. Apărarea anti-infecțioasă. Infecția.3. Coci Gram-pozitivi: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, S. pneumoniae, S. agalactiae, Enterococcus4. Coci Gram-negativi: Neisseria meningitides, N. gonorrhoeae, Moraxella catarrhalis5. Cocobacili Gram-negativi: Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Brucella, Legionella6. Bacili Gram-negativi: familia Enterobacteriaceae (patogeni primari și oportuniști), Pseudo-monas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia, Burkholderia cepacia, Acinetobacter, Vibrio cholera, Campylobacter7. Bacili Gram-pozitivi nesporulați: Corynebacterium diphtheriae, Listeria monocytogenes, și sporulati: Bacillus anthracis, Bacillus cereus, Clostridium difficile, C. botulinum, C. tetani, clostridiile gangrenei gazoase8. Bacterii anaerobe nesporulate9. Mycobacterium10. Spirochete11. Mycoplasme, chlamydii, ricketssii
Tematica de pregătire practică1. Recoltarea, transportul și conservarea produselor patologice la laboratorul de microbiologie1. Microscopie: preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic2. Medii de cultură. Cultivarea bacteriilor. Serotipare, lizotipare.3. Testarea sensibilității la antibiotice a bacteriilor (metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test)4. Hemocultura în diagnosticul infecțiilor5. Examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor6. Examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor7. Examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar8. Examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor9. Examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită10. Examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor11. Diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală12. Diagnosticul de laborator în tuberculoză2. PARAZITOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică1. Diagnosticul de laborator în malarie2. Diagnosticul de laborator în toxoplasmoză3. Diagnosticul de laborator în echinococoză4. Diagnosticul de laborator în giardioză5. Diagnosticul de laborator în ascaridioză6. Diagnosticul de laborator în oxiuroză7. Diagnosticul de laborator în trichineloză8. Diagnosticul de laborator în teniază3. MICOLOGIE
Diagnosticul de laborator în micoze.4. VIRUSOLOGIE
Tematica de pregătire teoretică1. Proprietăți generale ale virusurilor: definiții, structuri și funcții, taxonomie virală, replicarea virusurilor2. Patogenia infecțiilor virale și implicațiile acesteia în prelevarea probelor destinate anchetei epidemiologice și supravegherii bolilor infecțioase de etiologie virală3. Particularități ale răspunsului imun în infecțiile virale4. Diagnosticul virusologic în poliomielită, particularitățile supravegherii circulației virusurilor poliomielitice, în etapa premergătoare eradicării acestei infecții, inclusiv în monitorizarea paraliziei acute flasce (PAF)5. Diagnosticul virusologic în unele boli eruptive (rujeolă, rubeolă)6. Diagnosticul virusologic în infecții determinate de herpesvirusuri7. Diagnosticul virusologic în gripă și supravegherea circulației virusurilor gripale8. Diagnosticul virusologic în hepatitele virale, determinate de virusuri hepatitice clasice (VHA, VHE, VHB, VHC, VHD)9. Diagnosticul virusologic în infecția HIV și SIDA
Tematica de pregătire practică1. Principii ale diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte)2. Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot3. Tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT-PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative)4. Diagnosticul în HIV infecție prin teste imunenzimatice (ELISA)5. Diagnosticul hepatitelor B și C prin teste imunenzimatice (ELISA)6. Diagnosticul serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: Structura, caracteristicile microbiologice ale agenților patogeni din variate genuri de bacterii, virusuri, paraziți, micete2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice bacteriologice, virusologice, parazitologice și micologice3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice3. Competențe
Competențe profesionale1. Dobândirea unor cunoștințe teoretice privind aspecte de microbiologie generală cu privire la agenții patogeni (virusuri, bacetrii, fungi, paraziți) implicați cel mai frecvent în patologia infecțioasă cu importanță epidemiologică2. Efectuarea activităților de recoltare, transport și conservare a produselor patologice la laboratorul de microbiologie3. Realizarea de examinări de microscopie (preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic)4. Dezvoltarea capacității de utilizare a unor medii de cultură și realizarea unor tehnici de cultivare a bacteriilor, de serotipare și lizotipare.5. Realizarea testării sensibilității la antibiotice a bacteriilor [metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test]6. Interpretarea rezultatelor în cadrul diagnosticului microbiologic prin evaluarea unor produse patologice în condițiile unor boli infecțioase cu importanță în activitatea epidemiologică (hemocultura în diagnosticul infecțiilor, examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor, examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor, examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar, examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor, examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită, examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor, în diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală, în diagnosticul de laborator în tuberculoză)7. Realizarea și interpretarea unor examene pentru diagnosticul micologic, în diverse circumstanțe epidemiologice8. Cunoașterea principiilor de bază în diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte) în diverse circumstanțe epidemiologice9. Efectuarea unor tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot, în diverse circumstanțe epidemiologice10. Interpretarea rezultatelor în urma aplicării unor tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT-PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative), în diverse circumstanțe epidemiologice11. Interpretarea diagnosticului în infecția HIV prin teste imunenzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice12. Interpretarea diagnosticului în hepatite virale B și C prin teste imunenzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice13. Interpretarea diagnosticului serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale, în diverse circumstanțe epidemiologice.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 6. Igienă (2 luni)
Nr. ore de pregătire = 80
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 40 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Mediul în relație cu sănătatea umană1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos.2. Riscul și evaluarea riscului de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului. Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriatul cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.3. Reziduurile: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.4. Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare.5. Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
Igiena alimentației și nutriției1. Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.2. Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marine) și neconvenționali (prioni); degradarea și alterarea alimentelor; principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor și riscul asupra stării de nutriție și sănătate a consumatorilor.
Igiena muncii (Sănătate ocupațională)1. Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularitățile efortului fizic și psihic la locul de muncă, prevenirea și controlul patologiei ocupaționale.2. Noxele biologice la locul de muncă.3. Noțiuni de toxicologie profesională.4. Patologia profesională (noțiuni de bază și strategia prevenției)
Igiena colectivităților de copii și tineret1. Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.2. Cerințe igienice privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice.
Tematica de pregătire practică1. Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.2. Metodologia cercetării sanitare a apei (potabile, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Interpretarea și discutarea rezultatelor. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.3. Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor4. Recoltarea probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor.5. Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale).6. Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.7. Metodologia cercetării riscului profesional pentru starea de sănătate.2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: mediu în relația cu sănătatea umană și evenimentele epidemiologice, aspecte legate de nutriție și alimentație cu impact asupra situației epidemiologice, sănătatea ocupațională, igiena colectivităților de copiii și de tineri2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: evaluări privind starea de sanitație în relație cu calitatea aerului, apei, solului alimentelor și a comportamentului individual în relație cu ocupația și în afara ei.3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică epidemiologică modernă.3. Competențe
Competențe profesionale1. Dobândirea cunoștințelor teoretice privind aspectele de mediu în relație cu sănătatea umană, igiena alimentației și nutriției, sănătatea ocupațională, igiena colectivităților de copii și tineret2. Capacitatea de aplicare a metodelor cercetării sanitare a aerului în diverse circumstanțe epidemiologice3. Realizarea activităților de recoltare a probelor de aer, interpretarea și discutarea rezultatelor cât și de implementare a acestora în acțiunile de supraveghere a stării de sănătate, în relație cu poluarea aerului atmosferic.4. Capacitatea cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală) în diverse circumstanțe epidemiologice.5. Realizarea activităților de recoltare a probelor de apă, interpretarea și discutarea rezultatelor și de implementare în activitățile de supraveghere a stării de sănătate, în relație cu apa potabilă.6. Capacitatea de aplicare a cercetării sanitare a solului în diverse circumstanțe epidemiologice.7. Realizarea activităților de recoltare a probelor de sol în diverse circumstanțe epidemiologice.8. Realizarea activităților de investigare a poluării solului, interpretarea și discutarea rezultatelor, în diverse circumstanțe epidemiologice9. Realizarea activităților de recoltare a probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru examenul de laborator și interpretarea rezultatelor, în diverse circumstanțe epidemiologice10. Capacitatea de aplicare a metodologiei de cercetare a condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale).11. Dobândirea competențelor pentru aprecierea comportamentelor cu risc.12. Capacitatea de aplicare a metodologiei cercetării riscului profesional pentru starea de sănătate, în diverse circumstanțe epidemiologice
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
ANUL III
Modul 7. Epidemiologia Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (5 luni)
Nr. ore de pregătire = 180 ore
Nr. ore curs = 80 ore
Nr. ore practică = 100 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică (2 luni)1. Infecții Asociate Asistenței Medicale (IAAM): generalități, definiții, legislație2. Categorii de IAAM (infecții nosocomiale: urinare, pulmonare, infecții de plagă operatorie, infecții de cateter; infecții nosocomiale bacteriene, virale, fungice, agenți transmisibili neconvenționali – prioni; infecția cu Cl Difficile; infecții ale personalului medical)3. IAAM altele decât cele dobândite în mediul de spital (infecții transmise prin sânge și derivate de sânge; infecții în cursul îngrijirilor medicale în diverse unități sanitare cu risc)4. Principii de diagnostic clinic și microbiologic5. Principiile antibioticoprevenției și antibioticoterapiei. Ghiduri de antibioticoterapie adaptate la profilurile de rezistență loco-regionale. Reducerea utilizării excesive a antibioticoterapiei.6. Supravegherea și investigarea epidemiologică a IAAM7. Identificarea și managementul riscurilor pentru monitorizarea IAAM8. Intervenția prin prevenție a IAAM (precauții universale; dezinfecția; sterilizarea; tehnica alcătuirii procedurilor; tehnica programelor de training și educație a personalului)9. Intervenția prin controlul al IAAM (plan de intervenții de control; procedurilor medicale de control; reducerea rezistenței antimicrobiene; testelor de laborator adecvate și utilizarea datelor de laborator; decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale; controlul mediului)10. Indicatori de calitate în managementul IAAM11. Programe de management al IAAM12. Studii epidemiologice în cercetare problemelor privind IAAM.
Tematica de pregătire practică (SPIAAM) (3 luni)1. Supravegherea și investigarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale1.1. Proiectarea unui sistem de supraveghere1.2. Managementul (punerea în aplicare, urmărirea, evaluarea) unui sistem de supraveghere1.3. Identificarea, investigarea și gestionarea focarelor/izbucnirilor epidemice2. Activități de control al Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale2.1. Elaborarea intervențiilor de control al infecțiilor2.2. Punerea în aplicare a procedurilor medicale de control al IAAM2.3. Contribuția la reducerea rezistenței antimicrobiene2.4. Aplicarea testelor de laborator adecvate și utilizarea datelor de laborator2.5. Decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale2.6. Controlul mediului pentru reducerea riscului de transmitere a agenților patogeni3. Managementul calității3.1. Acțiuni de implementare a managementul calității3.2. Acțiuni de optimizare a managementul riscurilor3.3. Auditul practicilor profesionale și evaluarea performanței3.4. Modalități de formare a personalului în domeniul controlului IAAM3.5. Dezvoltarea temelor de cercetare științifică în contextul activităților de control al IAAM4. Managementul programelor4.1. Elaborarea și susținerea unui program de control al IAAM4.2. Managementul unui program de control al infecției, planul de lucru al proiectelor2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: definițiile de caz referitoare la IAAM, a legislației în vigoare, a particularităților diverselor categorii de IAAM, principiile de diagnostic, prevenție și tratament cu variate grupuri de antibiotice și chimiterapice pentru reducerea riscului de rezistență, managementul riscurilor de producere a IAAM, intervențiile prevenționale și cele de control recomandate în cazul diverselor categorii de IAAM, metodologia alcătuirii programelor de management al calității vizând și managementul IAAM2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: proiectarea și implementarea unui sistem de supraveghere a IAAM în diverse circumstanțe epidemiologice, desfășurarea la parametrii optimi a activităților de control a IAAM care să vizeze inclusiv reducerea rezistenței la antibiotice, implementarea unui program de management al calității și realizarea auditului, proiectarea unui program3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică epidemiologică modernă pentru a face față diverselor situații concrete3. Competențe
Competențe profesionale1. Susține activități de supraveghere a IAAM (inclusiv supravegherea post-externare) și colectează opiniile profesioniștilor în scopul de a clasifica prioritățile și de a formula obiective.2. Formulează scopul, metodologia și organizarea practică a sistemului de supraveghere a IAAM, bazat pe populația deservită, serviciile furnizate și implicarea profesională, pentru a îndeplini obiectivele.3. Selectează și definește indicatorii adecvați pentru realizarea supravegherii IAAM.4. Dezvoltă legături funcționale cu departamentele de laborator și farmacie pentru revizuirea periodică a datelor de laborator și a consumului de antimicrobiene.5. Identifică recomandările, reglementările și definițiile de caz standard, naționale și internaționale, pentru a proiecta activitățile de supraveghere a IAAM, asigurând toate necesitățile pentru a putea aplica aceste definiții în mod corect.6. Sprijină dezvoltarea sistemelor de informare la nivel de organizație sanitară (inclusiv sisteme pentru pacient și pentru laborator) pentru a satisface nevoile supravegherii.7. Identifică beneficiile rețelelor colaborative organizate (locale, regionale și naționale) și le promovează și promovează acțiunile de feedback.8. Pune în aplicare sistemul de supraveghere a IAAM (testare pilot, implementare, funcționare și evaluare), în conformitate cu prioritățile organizației și obiectivele sale.9. Analizează datele IAAM folosind metode epidemiologice corespunzătoare, măsurarea unor indicatori și testarea calităților acestora, solicitând asistența biostatisticienilor și a altor experți atunci când e necesar.10. Identifică și comunică cu organizația sanitară sau cu organismele de sănătate publică în cazul când sunt necesare investigații epidemiologice suplimentare (studii de caz, studii de cohortă, trialuri) și investigații în cazul unor izbucniri epidemice.11. Întocmește rapoarte periodice printr-o corectă interpretare a datelor semnificative, concluzii/lecții de învățat, ținând cont de grupul țintă.12. Revizuiește în mod regulat riscurile, necesitățile și prioritățile în vederea adaptării obiectivelor supravegherii.13. Se asigură că raportarea și feedback-ul sunt utilizate în mod eficient pentru a comunica adecvat în contexte diferite (științifice, profesionale, mass-media etc.).14. Identifică grupurile de IAAM (sau alte evenimente neobișnuite) prin contacte cu secțiile clinice și laboratoare, prin alerte sau prin analiza sistematică a testelor microbiologice de laborator.15. Gestionează un focar/izbucnire epidemică într-o unitate sanitară sau la nivel comunitar.16. Efectuează investigații descriptive și analitice în focar.17. Selectează metodele adecvate de tipare moleculare și interpretează microbiologic rezultatele, în strânsă colaborare cu laboratoarele clinice sau microbiologice de referință.18. Formulează și implementează o strategie adecvată pentru identificarea și comunicarea internă și externă cu părțile implicate, inclusiv cele din unitățile de asistență primară, spitalicească și de îngrijire pe termen lung.19. Interpretează constatările și le raportează persoanelor implicate/decidenților prin utilizarea mijloacelor corespunzătoare și solicită consiliere de la diverse persoane specializate din sectorul sănătății publice.20. Utilizează lecțiile învățate din investigațiile efectuate în cazul unor izbucniri epidemice pentru a argumenta măsurile calitative cu scop de îmbunătățire a situației.21. Culege și analizează documentația relevantă pentru dezvoltarea unei proceduri de control al IAAM.22. Pregătește politicile și procedurile de control al IAAM în conformitate cu procedurile standard de operare naționale sau locale, de exemplu, pentru activități de control al IAAM (ex: precauțiile standard și igiena mâinilor).23. Cunoaște și aplică măsurile de izolarea și precauțiile speciale.24. Cunoaște și recomandă procedura standard de dezinfecție a tegumentului.25. Cunoaște și recomandă procedurile de pregătire preoperatorie a pacientului.26. Cunoaște și recomandă procedurile de decontaminare și sterilizare a instrumentarului medical.27. Cunoaște și recomandă protocoalele de efectuare a procedurilor invazive: cateterizarea vasculară și urinară, ventilația mecanică etc.28. Cunoaște și recomandă procedurile de desfășurare a activităților auxiliare privind: lenjeria și managementul deșeurilor, activități de curățenie, servicii alimentare, siguranța mediului (aer, apă), decontaminarea suprafețelor înconjurătoare.29. Poate demonstra prin exemple cunoașterea activităților privind sănătatea ocupațională: managementul în urma expunerii la fluide, prevenția leziunilor prin inoculare și alte riscuri de contaminare la angajații din domeniul sanitar în cazul accidentelor post-expunere.30. Întocmește un program de imunizare a angajaților din domeniul sanitar și a pacienților.31. Pregătește o procedură pentru managementul crizei în controlul IAAM: managementul de alertă, izolarea pacienților, îndepărtarea și neutralizarea echipamentelor și consumabilelor potențial contaminate, raportarea și schimbul de informații cu profesioniștii din domeniul sănătății.32. Contribuie la elaborarea de proceduri clinice pentru urmărirea unor parametri specifici.33. Planifică strategii pentru proiectarea procedurilor de asistență medicală.34. Realizează un program pentru implementarea și revizuirea ghidurilor de control al IAAM și a recomandărilor prin stabilirea: rolurilor și responsabilităților pentru persoanele implicate în acțiunile de control, formatori, profesioniști de diverse specialități.35. Diseminează informațiile privind politicile pertinente și procedurile către departamentele care le aplică și ajută angajații din domeniul sanitar pentru punerea lor în aplicare printr-un sprijin continuu.36. Identifică barierele care pot limita acțiunile de respectare a procedurilor și implică diverși angajați din domeniul sanitar pentru depășirea acestora.37. Promovează și participă la evaluarea aplicării procedurilor și contribuie la îmbunătățirea complianței prin monitorizarea parametrilor în ceea ce privește procesul sau rezultatul așteptat.38. Promovează importanța prevenirii și controlului rezistenței antimicrobiene (RAM), inclusiv a profilaxiei cu antibiotice.39. Evidențiază povara umană, economică și de sănătate publică a RAM și o comunică factorilor de decizie din unitatea sanitară/spital și din comunitate.40. Identifică determinanții local specifici pentru RAM în unitatea spitalicească.41. Implementează un plan de reducere a RAM în unitatea spitalicească, pe baza constatărilor legate de determinanții locali și acordă prioritate acțiunilor de scădere a utilizării în exces sau abuzivă a agenților antimicrobieni, precum și modalităților de limitare a contaminării prin infecții încrucișate42. Identifică și implică persoanele cu rol decizional în punerea în aplicare a unui plan de reducere a RAM în unitatea spitalicească.43. Formulează și propune indicatori adecvați privind identificarea și controlul RAM, luând în considerare politica oficială privind transferul intern de informație.44. Participă și implică membrii comisiei pentru controlul IAAM în evaluări (audituri) periodice privind utilizarea de antimicrobiene pentru profilaxie și tratament.45. Contribuie la formarea angajaților din domeniul sanitar în utilizarea antimicrobienelor, inclusiv cu exemplificare practică.46. Trebuie să fie capabil să consilieze personalul referitor la supravegherea corespunzătoare și a screening-ul/testarea, în concordanță cu politicile și procedurile de testarea pacientului colonizat.47. Trebuie să fie capabil să interpreteze datele microbiologice pentru a realiza în mod corespunzător prevenția și controlul IAAM.48. Trebuie să cunoască și să înțeleagă caracteristicile microorganismelor și să aplice cunoștințele pentru a contribui la evaluarea pacienților și a condițiilor de mediu din domeniul sanitar, în scopul de a estima riscul transferului de microorganisme, inclusiv la personalul medical și de îngrijire.49. Este capabil să diferențieze nivelurile de risc în legătură cu statusul indivizilor, echipamentelor și mediului.50. Propune și selectează metode și produse adecvate pentru decontaminare51. Dezvoltă și actualizează procedurile de decontaminare și sterilizare prin consultarea ghidurilor și standardelor.52. Sprijină și încurajează centralizarea acțiunilor de decontaminare și sterilizare a dispozitivelor medicale53. Propune măsuri adecvate de control al IAAM pentru gestionarea deșeurilor, aer, apă, spălătorie și sector alimentar.54. Propune măsuri de reducere a riscului în timpul planificării activităților de renovare și de efectuare a unor construcții noi în unitatea spitalicească/medicală55. Contribuie la derularea în bune condiții a acțiunilor de acreditare, certificare, evaluare din cadrul unității spitalicești/medicale.56. Contribuie la integrarea activităților de control al IAAM în cadrul promovării calității în unitățile medicale și a programelor privind siguranța pacienților.57. Pregătește, efectuează și coordonează audituri ale practicilor profesionale legate de controlul IAAM în domeniul clinic.58. Susține și permite integrarea conceptului de management al riscului (cum ar fi raportarea rapidă a evenimentelor adverse sau erorilor, fără sancțiuni) și metode (cum ar fi analiza sistematică, cauzele inițiale ale evenimentelor adverse) în activitățile de control al IAAM.59. Contribuie (dacă este cazul) la derularea unui program de management al riscului în unitățile sanitare, prin coroborarea activităților de control al IAAM cu alte programe de siguranță cum ar fi în cazul transfuziilor, administrarea de medicamente sau utilizarea dispozitivelor medicale (comunicare coordonată, traininguri, programe de colectare a datelor sau de notificare etc.) privind calitatea siguranța pacienților60. Ia în considerare diferitele considerații și condiții clinice și culturale care determină diferitele tipuri de evaluări și audituri.61. Participă la stabilirea unui program de audit și investigații.62. Pregătește protocoale pentru evaluarea performanței63. Instruiește investigatorii astfel încât aceștia să poată evalua practici țintite, structuri sau procese.64. Aplică metode epidemiologice adecvate în timpul culegerii datelor pentru a asigura fiabilitatea și reproductibilitatea informațiilor.65. Analizează datele, interpretează rezultatele legate de evaluare și raportează rezultatele într-un limbaj adecvat către decidenți și personalul interesat.66. Coordonează și raportează progresul programului de audit sau a programelor de formare în unitățile vizate sau departamente.67. Diseminează și comunică în mod constructiv rezultatele auditurilor către angajații din sănătate și altor profesioniști implicați68. Colaborează cu profesioniștii din unitatea spitalicească/medicală/pentru a formula acțiuni corective și a permite personalului să efectueze aceste acțiuni pentru a se asigura că sunt urmate corect rezultatele evaluării.69. Evaluează nevoile de formare ale personalului unității spitalicești/medicale prin consultări, sondaje și alte metode.70. Integrează în cadrul unității spitalicești/medicale a programului de formare pentru noi angajați cuprinzând cunoștințe de bază care să contribuie la creșterea gradului de conștientizare a problemelor privind controlul IAAM.71. Proiectează un program de instruire privind activitățile de control al IAAM și proceduri pentru toți angajații în scopul de a actualiza cunoștințele și a gradului de conștientizare a problemelor legate de IAAM, în conformitate cu cele mai recente date (naționale, locale, publicații recente).72. Selectează și oferă modalități adecvate de training.73. Evaluează impactul sesiunilor de formare (training).74. Înțelege metodologia de evaluare și studiile de cercetare [descriptiv sau studii analitice (cohortă, caz-martor), studiu randomizat, eficacitatea sau cost-eficiența intervenției sau tehnologiei, metaanaliza], interpretarea și utilizarea rezultatelor acestora.75. Aplică metodologii standard de cercetare pentru investigarea IAAM și evaluarea măsurilor preventive
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 8. Bioetică și comunicare medicală (1 lună)
Nr. ore de pregătire = 40
Nr. ore curs = 20 ore
Nr. ore practică = 20 ore1. Tematica
Bioetică
Tematica de pregătire teoretică1. Bioetica: definirea conceptului, evoluție, principii, teorii, domenii prioritare de studiu2. Valori etice aplicabile în epidemiologie și sănătate publică2.1. Influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate și boală.2.2. Probleme etice în prevenirea și controlul îmbolnăvirilor3. Aspecte etice legate de colectarea datelor în epidemiologie, diseminarea și utilizarea lor.4. Consimțământul informat:4.1. Definirea conceptului, componente, limite4.2. Particularitățile consimțământului informat în practică și cercetare epidemiologică5. Confidențialitatea – rol și importanța în epidemialogia bolilor transmisibile5.1. Aderarea la cele mai înalte standarde științifice privind protecția datelor personale și a informațiilor.5.2. Menținerea încrederii publice6. Etica cercetării în epidemiologie6.1. Principii etice aplicabile studiilor epidemiologice6.2. Cerințe etice privind participarea reprezentanților comunității la cercetare6.3. Comportamentul științific inadecvat7. Aspecte etice ale protocoalelor de cercetare epidemiologică la nivele național și european:7.1. Obligații pentru comunități7.2. Raportarea rezultatelor8. Cadrul de reglementare etică și legală națională și europeană privind ocrotirea sănătății, protecția persoanei, responsabilitatea socială, protecției datelor personale, cercetarea în epidemiologie și sănătate publică.9. Conflictul de interese:9.1. Cerințe etice în identificarea și gestionarea conflictului de interese în bolile infecțioase/neinfecțioase9.2. Restricții și responsabilități profesionale
Tematica de pregătire practică1. Ilustrarea prin cazuri particulare a principiilor bioetice și a teoriilor deontologice2. Reglementarea practicii epidemiologice prin coduri de etică.3. Accesul la îngrijirile de sănătate – studii de caz.4. Drepturile pacienților – reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale/servicii clinice în epidemiologia clinică.4. Discutarea problemelor etice aplicabile în demersurile epidemiologice de cunoaștere a stării de sănătate, prevenirea și controlul îmbolnăvirilor.5. Vaccinarea și problemele de etică6. Epidemii de TBC și aspectele etice7. Medicina Bazată pe Dovezi și ghidurile de practică8. Confidențialitatea în infecția HIV/SIDA și alte boli cu transmitere sexuală9. Programele de screening și aspectele etice
Comunicare medicală
Tematica de pregătire teoretică1. Comunicarea eficientă în sănătate publică. Principii, teorii și metode de comunicare2. Comunicarea riscului2.1. Cadru de definiție, scop și obiective2.2. Elementele unei comunicări eficiente a riscurilor. Natura riscului și a natura beneficiilor. Incertitudinile în evaluarea riscurilor. Opțiuni de gestionare a riscurilor3. Principii directoare în comunicarea riscurilor (audiența, expertiza în comunicare a evaluării riscului, credibilitatea comunicării, responsabilitate, mass-media, comunicarea valorii practice a riscului, comunicarea perspectivei riscului)4. Comunicarea scrisă4.1. Principiile generale în comunicarea scrisă4.2. Rolul și importanța comunicării scrise în raportarea evenimentului epidemiologic și în cercetare4.3. Avantajele și dezavantajele comunicării scrise5. Comunicarea orală5.1. Principii generale în comunicare orală5.2. Componentele unei comunicării orale eficiente5.3. Abilități în comunicare orală interpersonală, la nivel instituțional și la nivelul audienței5.4. Furnizarea unui feedback obiectiv6. Noile tehnologii de comunicare6.1. Rețele media6.2. Rețele de Internet6.3. Video-conferințe6.4. Telefonconferințe
Tematica de pregătire practică1. Comunicare scrisă în întocmirea unui raport epidemiologic2. Comunicare scrisă în întocmirea unui studiu epidemiologic3. Bariere de comunicare în diferite situații (comunicarea interpersonală, organizațională, la nivelul comunităților, etc.)4. Elaborarea planului de comunicare scrisă și orală a riscului epidemiologic5. Studii de caz care relevă importanța selectării sursei de credibilitate din punct de vedere al terminologiei științifice precum și semnificația faptelor pentru publicul larg.6. Studii de caz care relevă implicarea comunității și a mass-media în comunicarea riscului7. Impactul diferențelor de percepție a riscului epidemiologic în evaluarea eficienței comunicării8. Evaluarea impactului caracteristicilor sociale asupra eficienței în comunicarea riscului epidemiologic9. Aptitudini de comunicare orală și scrisă; – abilitatea de a utiliza limbajul scris și oral pentru a comunica informații sau idei altor persoane;10. Implicarea și utilizarea noilor tehnologii în sistemului de comunicare dintr-o organizație (structuri de asistență primară, secundară, terțiară pentru activități curative și prevenționale).2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: definirea și obiectivele bioeticii în activitățile medicale și de sănătate publică, colectarea informațiilor și etapele consimțământului informat, asigurarea confidențialității informațiilor referitoare la individ sau grup populațional, asigurarea aplicării principiilor etice în diverse studii epidemiologice, reglementările în vigoare la nivel național și internațional privind etica cercetării și abordărilor de practică epidemiologică, conflictul de interese în practică medicală și epidemiologică, cunoașterea tipurilor și tehnicilor de comunicare în sănătatea publică.2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: rezolvarea unor problema de etică în diverse situații epidemiologice și discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comunicate pe problema epidemiologice și realizarea unei compliante optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverșii actori și/sau cu populația, mass-media etc.3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică3. Competențe
Competențe profesionale
Etică1. Respectarea și aderarea la principiile etice în ceea ce privește bunăstarea umană.2. Respectarea principiilor de etică în planificarea de studii cu scop de cercetare, colectarea, diseminarea și utilizarea datelor.3. Aplicarea principiilor relevante pentru colectarea datelor, gestionarea, diseminarea și utilizarea informațiilor.4. Respectarea și aderarea la principiile etice referitoare la protecția datelor și confidențialitatea cu privire la orice informații obținute în cadrul activității profesionale.5. Gestionarea conflictelor de interese.
Comunicare1. Capacitatea de a aplica principiile de bază ale comunicării riscurilor, de adaptare a mesajului la prezentarea rezultatelor unei investigații pentru diferite segmente de public: mass-media, publicul larg, profesioniști și factorii de decizie.2. Scrierea unui raport al unei anchete epidemiologice, adresat unor factori de decizie.3. Redactarea unui articol pentru o revistă științifică.4. Redactarea unui rezumat pentru o revistă științifică.5. Redactarea unui comunicat de presă.6. Redactarea de rapoarte, scrisori, procese-verbale ale ședințelor etc.7. Armonizarea abilităților interpersonale de comunicare cu colegii și cu alte segmente de public.8. Analiza și sintetiza principalelor puncte într-un discurs.9. Furnizarea de feedback obiectiv (descriptiv, mai degrabă decât critic).10. Utilizarea eficientă a tehnologiilor de comunicare (videoconferință, teleconferință, e-mail, etc.).
Competente transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 9. Boli Infecțioase (pregătire clinică) (6 luni)
Nr. ore de pregătire = 180
Nr. ore curs = 40 ore
Nr. ore practică = 140 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică
Noțiuni generale:1. Agenții etiologici – clasificare, structură, caracteristici biologice.2. Procesul infecțios: relația agent infecțios – gazdă; dinamica procesului infecțios.3. Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.4. Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică.5. Patogeneza bolilor infecțioase ale copilului și adultului6. Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios.7. Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.8. Examene complementare în diagnosticul patologiei infecțioase: diagnostic etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice.9. Tratamentul unor sindroame infecțioase: date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietăți, mecanisme de acțiune și farmacodinamie, indicații, contraindicații, limite de utilizare, reacții adverse, rezistența – sensibilitate (cu testare) a substanțelor și produselor utilizate în tratamentul infecțiilor.10. Terapia cu antibiotice-chimioterapeutice, utilizarea rațională a antibioticelor în terapie și/sau profilaxie, Rezistența microbiană la antibiotice-chimioterapeutice și consecințele sale terapeutice și epidemiologice.
Partea specială:
Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial), evoluție, tratament în:1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemica, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele acute virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite virale;2. Boli determinate de chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană.3. Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q.4. Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, dizenteria, infecții cu H. influenzae, bruceloza, tusea convulsivă, legioneloze, tetanos, toxiinfecții alimentare, botulism.5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospiroze, borelioze.6. Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza, giardioza.7. Boli determinate de fungi; candidoza, aspergiloza, criptococoza, penumocistoza.8. Boli determinate de helminți: ascaridoza, trichineloza, teniazele, echinococoza.9. Boli determinate de asocieri microbiene: infecții asociate asistenței medicale, septicemii, infecția la imunodeprimați.10. Boli infecțioase prin bioterorism
Tematica de pregătire practică1. Examenul clinic al sugarului și copilului cu patologie infecțioasă2. Examenul clinic al adultului și vârstnicului cu patologie infecțioasă3. Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive) și neeruptive (HVA, trichineloza, tetanos, tuse convulsivă, angine, oreion, meningite, encefalite, toxiinfecții alimentare).4. Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.5. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.6. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.7. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.8. Interpretarea examenului LCR în contextul clinic și epidemiologic.9. Interpretarea rezultatelor hemoculturii în contextul clinic și epidemiologic.10. Interpretarea antibiogramei în contextul clinic și epidemiologic.2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: clasificarea, caracteristicile și particularitățile etiologice în diverse boli infecțioase, diagnosticul clinic, biologic și imagistic în patologia infecțioasă, strategii de tratament în bolile infecțioase determinate de variați agenți patogeni.2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: managementul clinic al bolnavilor cu variate patologii infecțioase prin coroborare cu contextul epidemiologic.3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă3. Competențe
Competențe profesionale1. Familiarizarea cu aspectele de diagnostic clinic în bolile infecțioase cu impact asupra stării de sănătate a populației.2. Interpretarea rezultatele de laborator și diagnosticul din punctul de vedere al semnificației epidemiologice.3. Familiarizarea cu diferite metode de diagnostic și de serotipare, inclusiv cu testele moleculare.4. Comunicare eficientă cu echipa de laborator.5. Familiarizarea cu aspectele de prevenție secundară și terapie în bolile infecțioase cu impact asupra sănătății publice5. Identificarea, revizuirea și evaluarea literaturii de specialitate relevante.6. Elaborarea unor direcții de acțiune bazate pe dovezi pentru evenimentele acute determinate de bolile infecțioase cu impact asupra strategiilor de sănătate publică.
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
ANUL IV
Modul 10. Epidemiologia bolilor neinfecțioase (6 luni)
Nr. ore de pregătire = 180 ore
Nr. ore curs = 80 ore
Nr. ore practică = 100 ore1. Tematica
Tematica de pregătire teoretică (3 luni)1. Elemente fundamentale de epidemiologie a bolilor neinfecțioase2. Epidemiologia bolilor neinfecțioase la copil: boli respiratorii, boli cardiovasculare, boli neurologice, nefropatii, hepatopatii cronice, neoplazii/hemopatii maligne, mucoviscidoza, boli congenitale (rubeola congenitală, toxoplasmoza congenitală).3. Epidemiologia bolilor neinfecțioase la adult: generalități clinice, implicații medicale și sociale, elemente de epidemiologie descriptivă, cauzalitatea și evaluarea riscului, măsuri de prevenție.4. Epidemiologia bolilor cardiovasculare (boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, accidentele vasculare cerebrale)5. Epidemiologia bolilor respiratorii (BPCO, astm bronșic)6. Epidemiologia bolilor de nutriție (diabetul zaharat, supraponderalitate și obezitatea)7. Epidemiologia bolilor digestive (boala ulceroasă, hepatitele cronice)8. Epidemiologia bolilor renale (glomerulopatii acute și cronice)9. Epidemiologia bolilor genetice și bolilor rare10. Epidemiologia cancerelor sporadice și ereditare (oncogenetica) (cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul gastric, cancerul de colon, cancerul bronhopulmonar, cancerul de prostată)11. Epidemiologia bolilor endocrinologice (patologia tiroidei, osteoporoza)12. Epidemiologia bolilor neurologice (boli neurologice demielinizante)13. Epidemiologia bolilor reumatologice (reumatismul articular, poliartita reumatoidă, spondilita anchilozantă, reumatismul degenerativ)14. Epidemiologia bolilor dermatologice (dermatita atopică, psoriazis, cancerul de piele)15. Epidemiologia tulburărilor de comportament (tabagism, consum de alcool, consum de droguri și a diverselor substanțe halucinogene)16. Epidemiologia bolilor mentale și psihice (psihozele, schizofrenia)17. Epidemiologia traumatismelor, accidentelor, intoxicații, suicid.18. Epidemiologia bolilor dentare (caria dentară, cancerul oral)19. Epidemiologia bolilor geriatrice (demența senilă, stările terminale, iatrogenia)20. Farmacoepidemiologie (noțiuni de bază)21. Epidemiologia patologiei transfuzionale.22. Epidemiologie moleculară (noțiuni de bază).
Tematica de pregătire practică clinică (pediatrie, cardiologie, oncologie) (3 luni)
Pediatrie1. Patogeneza bolilor neinfecțioase cu extindere populațională la copil (diabet, astm bronșic, artrita reumatoidă, nefropatii, boli congenitale)2. Elemente clinice de recunoaștere în unele boli sau sindroame: boli respiratorii acute (bronșiolita, pneumonia, astmul bronșic), boli cardiovasculare, boli neurologice, nefropatii, hepatopatii cronice, neoplazii/hemopatii maligne, mucoviscidoza, boli congenitale (rubeola congenitală, toxoplasmoza congenitală).3. Examenul clinic al sugarului și copilului sănătos.4. Examenul clinic al sugarului și copilului bolnav.5. Monitorizarea clinică a copilului cu patologie neinfecțioasă.6. Proiect de studiu epidemiologic privind patologia neinfecțioasă a copilului.
Cardiologie1. Elemente clinice și de recunoaștere în hipertensiunea arterială2. Elemente clinice și de recunoaștere în cardiopatia ischemică3. Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc)4. Supravegherea și dispensarizarea bolilor cardiovasculare la nivel populațional5. Proiect de studiu epidemiologic privind patologia cardiovasculară.
Oncologie1. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul mamar2. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul de col uterin3. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul de colon4. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul pulmonar5. Elemente clinice și de recunoaștere în cancerul de prostată6. Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc în cancerul sporadic și în cancerul ereditar)7. Supravegherea și dispensarizarea bolilor canceroase8. Proiect de studiu epidemiologic privind patologia oncologică2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: epidemiologia (frecvența, distribuția, modele epidemiologice, prevenția, politici de sănătate) a bolilor neinfecțioase de diverse categorii cu impact asupra sănătății publice (cancer, boli cardiovasculare, boli de nutriție și diabet, boli mentale și psihice, boli genetice, boli neurologice, boli reumatologice, boli dermatologice, tulburări de comportament etc, elemente de bază în farmacoepidemiologie, epidemiologia transfuzională și epidemiologia moleculară.2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: abordarea clinico-epidemiologică a copilului cu variate boli infecțioase și neinfecțioase cu impact asupra sănătății publice, abordarea clinico-epidemiologică a populațiilor cu diverse afecțiuni cardiovasculare sau cu cancer, realizarea unor programe de sănătate publică pentru evaluarea riscurilor, efectuarea acțiunilor de screening și monitorizarea unor boli cu impact populațional.3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă3. Competențe
Competențe profesionale1. Dobândirea cunoștințelor teoretice privind aspectele fundamentale de epidemiologie descriptivă și analitică cât și a măsurilor de prevenție privind bolile netrasmisibile cu impact asupra sănătății populaționale2. Dobândirea cunoștințelor teoretice de farmaco-epidemiologie, a patologiei transfuzionale și epidemiologiei moleculare3. Capacitatea de cunoaștere și realizare a unor activități practice privind evaluarea clinică a copiilor cu patologie neinfecțioasă4. Dirijarea unor programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și dispensarizare (de protecție, de reechilibrare și recuperare) a copiilor cu boli cronice.5. Întocmirea unui proiect de evaluare și acțiune în cazul unei situații privind patologia neinfecțioasă la copil6. Capacitatea de cunoaștere și realizare a unor activități practice privind evaluarea clinică a pacienților cu patologie cardiovasculară7. Dobândirea abilităților pentru evaluarea prin screening a factorilor de risc specifici în patologia cardiovasculară8. Dirijarea unor programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și dispensarizare (de protecție, de reechilibrare și recuperare) în bolile cardiovasculare9. Întocmirea unui proiect de evaluare și acțiune în cazul unei situații privind patologia cardiovasculară10. Capacitatea de cunoaștere și realizare a unor activități practice privind evaluarea clinică a pacienților cu cancer11. Dobândirea abilităților pentru evaluarea prin screening a factorilor de risc specifici în patologia neoplazică atât în cazul cancerelor sporadice cât și a celor ereditare (acțiuni specifice de oncogenetică)12. Dirijarea unor programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și dispensarizare (de protecție, de reechilibrare și recuperare) în patologia neoplazică.13. Întocmirea unui proiect de evaluare și acțiune în cazul unei situații privind patologia neoplazică
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Modul 11. Epidemiologie practică de intervenție (6 luni)
Nr. ore de pregătire = 220 ore
Nr. ore curs = 0
Nr. ore practică = 220 ore1. Tematica
Tematica de pregătire practică (6 luni: DSP – 3 luni; ISP – 3 luni)1. Activitatea de prevenire și control a unei boli infecțioase1.1. Tipurile, etapele și obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea și interpretarea unei fișe de anchetă epidemiologică în circumstanțe epidemiologice variate.1.2. Recoltarea, conservarea și transportul din focarul epidemiologic al produselor patologice și din mediu contaminat.1.3. Investigația și intervenția (controlul) unei epidemii:
● transmise pe cale aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori,
● consecință a modului de viață,
● produse de microorganisme oportuniste,2. Supravegherea în medicina comunitară. Elaborarea unui sistem de supravegherea pentru o boală transmisibilă2.1. Metode și mijloace de realizare a supravegherii, prevenției și dispensarizării bolilor.2.2. Prezentarea structurii, obiectivelor și prestațiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită.2.3. Evaluarea epidemiologică a Programelor Naționale de Supraveghere a bolilor infecțioase.2.4. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni.3. Supravegherea bolilor neinfecțioase: realizarea programelor de prevenție și control4. Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă.5. Programul Național de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor – lanțul de frig, evaluarea eficienței, supravegherea și controlul reacțiilor postvaccinale.6. Circuitul informațional al datelor epidemiologice.7. Legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional).2. Obiective educaționale
Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:1. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind rezolvarea unor situații concrete de practică epidemiologică în teren atât în cadrul serviciilor de epidemiologie de la nivel județean cât și în cele care asigură asistență de specialitate la nivel regional3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă3. Competențe
Competențe profesionale1. Activitatea de prevenire și control a unei boli infecțioase în teren atât la nivel județean cât și regional2. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni în diverse circumstanțe epidemiologice cu efectuarea acțiunilor de screening sau de evaluare în focare de boli infecțioase transmisibile3. Implicarea în acțiuni de alertă rapidă în circumstanțe de risc epidemiologic la nivel local, regional și internațional4. Culegerea și interpretarea datelor în contextul legislației naționale, europene și internaționale în situații epidemiologice speciale (cataclisme naturale, pandemii, situații de conflict armat etc)
Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.3. Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.8. Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale
Bibliografia obligatorie: suplimentar bibliografiei minimale, bibliografia va fi extinsă și cu alte titluri naționale și internaționale, la recomandarea disciplinelor participante la pregătirea în specialitate, în consens cu coordonatorul pregătirii de specialitate.
Bibliografie minimală1. Bardov VG. Hygiene and Ecology. Vinnytsya: Nova Knyha Publishers, 2009, ISBN 978-966-382-198-6.2. Boiculese VL, Dascălu C, Dimitriu G, Moscalu M, Doloca A. Metode descriptive și elemente de analiză statistică a datelor medicale. Ed. Performantica, Iași, 2012.3. Bonita R, Beaglehole R, Kjellstrom T. Basic epidemiology, 2nd edition. World Health Organization, 2006. Available online: http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/43541/1/9241547073_eng.pdf4. Buiuc D. Microbiologie Medicală, Ghid pentru studiul și practică medicinei, Ediția a VI-a, Ed. „Gr. T. Popa” Iași, 2003.5. Burlea M. (sub red.). Recomandări de vaccinare în pediatrie. Ed. Medicală Amaltea, București, 2012.6. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Metodologii de supraveghere. Available online: http://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii [Accessed on: 25.05.2017].7. Cepoi V, Azoicăi D (sub red). Ghid de management al infecțiilor asociate asistenței medicale, ediția a II-a. Ed. Global Management Arte, București, 2017.8. Coughlin SS. Ethical issues in epidemiologic research and public health practice. Review. Emerging Themes in Epidemiology 2006; 3:16. Available online: http://www.ete-online.com/content/3/1/169. Elston RC, Johnson WD. Basic Biostatistics for Geneticists and Epidemiologists – A Practical Approach. A John Wiley and Sons, Ltd, Publ., 2008.10. European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC). Core competencies for EU public health epidemiologists in communicable disease surveillance and response. Second revised edition Stockholm, 2009. ISBN 978-92-9193-201-6. Available online: http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/training-core-competencies-EU- public-health-epidemiologists.pdf11. Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). Elements and guiding principles of risk communication. Available online: http://www.fao.org/docrep/005/x1271e/X1271E03.htm12. Institutul Național de Sănătate Publică. Formarea profesională în domeniul epidemiologiei și promovarea utilizării noilor tehnologii pentru personalul din sectorul sănătății. Manual de curs pentru medicii epidemiologi. Ed. Dobrogea, Constanța, 2012.13. Gavăt V. Sănătatea mediului și implicațiile sale în medicină. Ed. „Gr. T. Popa”, Iași, 2007. ISBN 978-973-768-221-514. Gordis L. Epidemiology, 5th edition. 2014. ISBN 9781455742516. Available online: https://studentconsult.inkling.com/store/book/gordis-epidemiology-5th/15. Heymann DL. Control of communicable diseases – manual. 20th Edition, APHA Press, UK, 2014. ISBN: 978-0-87553-018-516. Heymann DL. Manual de management al bolilor transmisibile. Ediția a 19-a, Ed. Medicala Amaltea, București, 2012.17. Iancu LS. Virusologie medicală: note de curs și lucrări practice pentru medici rezidenți. Ed. „Gr. T. Popa” Iași, 2004.18. Internațional Ethical Guidelines for Health-related Research Involving Humans, Fourth Edition. Geneva. Council for Internațional Organizations of Medical Sciences (CIOMS); 2016. ISBN 978-929036088-9. Available online: http://cioms.ch/ethical-guidelines- 2016/WEB-CIOMS-EthicalGuidelines.pdf19. Ivan A (sub red). Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile. Ed. Polirom, Iași, 2002.20. Jewell NP. Statistics for Epidemiology. Chapman & Hall/CRC, a CRC Press Company, Boca Raton, London, New York, Washington D.C., 2009.21. Katz DL, Elmore JG, Wild DMG, Lucan SC. Jekel’s Epidemiology, Biostatistics, Preventive Medicine, and Public Health. 4th edition, 2014. Available online: https://www.inkling.com/store/book/jekels-epidemiology-biostatistics-preventive- medicine-and-public-health-katz-wild-elmore-lucan-4th/22. La Torre G. Applied Epidemiology and Biostatistics. SEEd, 2010.23. Mandell GL, Bennett JE, Dolin R. Principles and practice of infectious diseases. Churchill Livingstone Elsevier, 8th Edition, 2014.24. Brooks GF, Caroll JS, Morse SA, Mietzner TA. Jawetz Melnick & Adelbergs Medical Microbiology.26th Edition. McGraw-Hill Companies, SUA, 2013.25. Irving W, Boswell T, Ala’Aldeen D. Medical Microbiology. Instant Notes. Taylor&Francis Group Publ., USA, 2005.26. Greenwood D, Barer M, Slack R, Irving W. Medical Microbiology: Pathogenesis, immunity, laboratory investigation and control. 18th Edition. Churchill Livingstone, Elsevier, 2012.27. Mincă D. Sănătate Publică și Management Sanitar. Ed. Carol Davila, București, 2005;28. Petrișor AI. Ethical issues in epidemiological data analysis. Rom J Bioethics 2010; 8, 211-220. Available online: http://www.bioetica.ro/index.php/arhiva- bioetica/article/viewFile/154/23729. Pilly E. Maladies infectieuses et tropicales. CMIT, ALIMEA Plus Ed.,2015.30. Plotkin S, Orestein W, Offit P. Vaccines. Saunders Elsevier Ed., USA, 2013.31. Prejbeanu I. Igiena mediului, igienă școlară: ghid de lucrări practice pentru studenți. Ed. Sitech, Craiova, 2014. ISBN 978-606-114-290-332. Bhopal RS. Concepts of epidemiology integrating the ideas, theories, principles, and methods of epidemiology. Oxford University Press, UK, 2016.33. Webb P, Brain C, Pirozzo S. Essential Epidemiology. An introduction for students and Health Professionals. Cambridge University Press, UK, 2011.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Scop: Rezidentul la sfârșitul programului de pregătire va fi capabil să aibă cunoștințe aprofundate în domeniul epidemiologiei generale și a epidemiologiei speciale a bolilor infecțioase și neinfecțioase, de Sănătate Publică, informatica și biostatistica medicală, microbiologie, igiena, boli infecțioase, bioetica și comunicare.
Obiective:1. Va fi capabil să integreze cunoștințele teoretice și practice de epidemiologie cu cele ale specialităților cuprinse în curricula de pregătire;2. Va avea capacitatea de a se documenta din literatura de specialitate, de a comunica și transmite multidirecțional informațiile științifice adecvate.3. Va avea abilități de muncă în echipa multidisciplinară
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE
Scop: Rezidentul la sfârșitul programului de pregătire va fi capabil să rezolve problemele profesionale specifice de epidemiologia bolilor infecțioase și neinfecțioase
Obiective:1. Va răspunde cerințelor practice de rezolvare a focarelor de boală transmisibilă2. Va fi capabil să elaboreze un plan de măsuri de prevenție și control în diverse situații epidemiologie în concordanță cu particularitățile procesului epidemiologic3. Va elabora protocolul și va aplica metodologia unor studii de evaluare adecvate situațiilor practice pentru cunoașterea riscurilor și apreciere consecințelor fenomenelor epidemiologice în diverse boli infecțioase și neinfecțioase4. Să rezolve problemele de actualitate privind evoluția unor boli în contextul epidemiologic regional, național și internațional5. Să alcătuiască și să aplice Programe de sănătate/protocoale/metodologii în acord cu legislația în vigoare și particularitățile situațiilor date6. Să culeagă informații în scopul analizei și interpretării unor fenomene la nivel individual sau a diverselor grupuri/colectivități populaționale7. Să coordoneze activități specifice în relație cu alți specialiști pentru rezolvarea unor alerte/urgențe epidemiologice.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Să fie pregătit teoretic și practic pentru a ocupa un post de medic specialist de epidemiologie în sistemul de sănătate (spitale publice și private, DSP, ISP, centre/servicii medicale de specialitate, centre de cercetare medicală etc)
EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST
Probe de examen specific programului:

– Probă scrisă	DA
– Examen practic (oral)	DA
– Proba de abilități/manualități	NU
– Probă pe casetă video	NU
– Probă operatorie	NU
– Dizertație	DA

TEMATICA DE EXAMENI. PROBA SCRISĂ de epidemiologie generală și specială1. Istoricul epidemiologiei.2. Definiție, scopurile, domenii de utilizare ale epidemiologiei.3. Metoda epidemiologică, metoda clinică.4. Supravegherea în sănătatea populațională5. Analiza epidemiologică.6. Investigarea și intervenția în epidemiologie7. Aplicații ale epidemiologiei în sănătatea publică.8. Legislația privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase/neinfecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).9. Cauzalitatea. Factori cauzali. Stabilirea cauzalității. Evaluarea riscurilor10. Epidemiologia clinică. Metodologia studiilor epidemiologice.11. Profilaxia. Screening.12. Caracteristicile epidemiologice ale microorganismelor.13. Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare populațională).14. Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare populațională).15. Proces epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare populațională).16. Epidemiologia prevenirea și controlul bolilor infecțioase.16.1. Infecții virale respiratorii acute.16.2. Gripa.16.3. Adenoviroze.16.4. Rujeola.16.5. Rubeola.16.6. Varicela.16.7. Herpes simplex.16.8. Herpes zoster.16.9. Parotidita epidemică.16.10. Mononucleoza infecțioasă.16.11. Psitacoza-ornitoza.16.12. Scarlatina.16.13. Angina cu streptococ betahemolitic de grup A.16.14. Difteria.16.15. Tusea convulsivă.16.16. Meningita meningococică (epidemică).16.17. Legioneloze.16.18. Salmoneloze.16.19. Dizenteria bacteriană.16.20. Holera și infecții cu alți vibrioni patogeni.16.21. Toxiinfecții alimentare.16.22. Boala diareică acută infecțioasă.16.23. Listerioza.16.24. Hepatite virale (transmitere predominant enterală).16.25. Poliomielita.16.26. Enteroviroze nepoliomielitice.16.27. Gastroenterita virală cu rotavirus.16.28. Toxoplasmoza.16.29. Trichineloza.16.30. Hepatite virale (transmitere predominant parenterală).16.31. Infecția cu HIV/SIDA.16.32. Antrax.16.33. Bruceloza.16.34. Tularemia.16.35. Rabia.16.36. Malaria.16.37. Leptospiroze.16.38. Infecții cu anaerobi (tetanos, botulism).16.39. Infecții produse de agenți patogeni neconvenționali (prionoze)16.40. Infecții Asociate Asistenței Medicale de diverse tipuri și etiologii17. Infecții în condiții de călătorie18. Epidemiologia generală a bolilor neinfecțioase la copil și adult (exemplificare pentru bolile cardiovasculare, cancer, boli de nutriție și metabolism)
PROBA PRACTICĂ de epidemiologie generală1. Tipuri de studii epidemiologice utilizate în evaluarea cauzalității.2. Eșantionarea în studii epidemiologice.3. Analiza frecvenței unor fenomene de sănătate în populație.4. Metode de culegere, prelucrare, interpretare și transmitere multidirecțională a informațiilor epidemiologice în cadrul supravegherii.5. Clasificarea și sinteza măsurătorilor epidemiologice.6. Întocmirea fișei de anchetă epidemiologică (diferite categorii de boli transmisibile).7. Metodologia efectuării anchetei epidemiologice (preliminare, retrospective).8. Întocmirea unui program epidemiologic de supraveghere și control pentru diferite categorii de boli transmisibile (structură, obiective, activități).9. Prezentarea și interpretarea indicatorilor statistici și reprezentărilor grafice cu largă utilizare în practică epidemiologică.10. Recoltarea, conservarea și transportul produselor patologice (investigarea focarului de boli transmisibile).11. Vaccinoprevenția: vaccinuri utilizate în programul național de vaccinare, alte vaccinuri utilizate în profilaxie (indicați, contraindicații, tehnica administrării, efecte secundare).12. Principiile, obiectivele și structura calendarului vaccinărilor în România.13. Evaluarea fondului imunitar al populației. Controlul, eliminarea, eradicarea unor boli transmisibile prin imunizări active.14. Seroprevenția: date generale, seruri de largă utilizare, indicații, contraindicații, reacții adverse, testarea riscului de sensibilizare față de seruri heterologice.15. Imunoglobulino-prevenția: date generale, tipuri de imunoglobuline, indicațiile și limitele utilizării.16. Decontaminarea microbiană: date generale, mijloace și metode, tipuri de decontaminare, evaluarea eficacității.17. Dezinfecție și Sterilizare: date generale, mijloace și metode, evaluarea eficacității.18. Antibiotico- și chimioprevenția: date generale, indicații, limite, reacții adverse, implicații medicale și socioeconomice.
PROBA PRACTICĂ de epidemiologie specială1. Elaborarea unui program anual de vaccinări la nivel teritorial2. Supravegherea epidemiologică activă a stării de purtător3. Elaborarea unui plan de acțiune antiepidemică într-un focar de boală diareică acută.4. Elaborarea unui plan de acțiune antiepidemică într-un focar de toxiinfecție alimentară.5. Elaborarea unui plan de acțiune antiepidemică într-un focar de scarlatină.6. Elementele supravegherii epidemiologice active a infecției streptococice.7. Supravegherea epidemiologică activă a stării de portaj cu streptococ betahemolitic grup A.8. Elaborarea unui plan de acțiune antiepidemică într-un focar de meningită meningogocică.9. Măsuri de prevenire și control în focarul de tuse convulsivă.10. Măsuri de prevenire și control a difteriei11. Măsuri de prevenire și control în focarul de rujeolă12. Măsuri de prevenire și control a sindromului rubeolic congenital13. Măsuri de prevenire și control a rubeolei într-o unitate medicală14. Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologică a tetanosului.15. Măsuri de prevenire și control în cazul apariției unui caz de poliomielită16. Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologică activă a gripei.17. Măsuri de prevenire și control în focarul de hepatită virală acută cu transmitere predominant enterală.18. Măsuri de prevenire și control în focarul de hepatită virală acută cu transmitere predominant parenterală.19. Măsuri de prevenire și control a infecției HIV cu transmitere verticală, transfuzională etc20. Măsuri de prevenire și control a infecției cu virusul West Nile21. Proiectarea unui sistem de supraveghere a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale22. Elaborarea intervențiilor de control a IAAM23. Elaborarea unui plan de acțiuni pentru implementarea managementul calității axat pe optimizarea managementului riscurilor24. Elaborarea și susținerea unui program de control al IAAM25. Managementul unui program de control al IAAM, planul de lucru al proiectelor2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EPIDEMIOLOGIE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist – standard profesional)
a. Capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștințele teoretice și abilitățile practice în situații și medii diverse pentru a realiza activitățile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ și la standardele cerute.
b. Aplicarea cunoștințelor de specialitate în scopul analizei și luării deciziei pentru rezolvarea unor situații epidemiologice date.
c. Manifestarea spiritului creativ pentru inițierea unor acțiuni sau luarea unor măsuri în rezolvarea unor activități epidemiologice specifice sau ca răspuns la situații neprevăzute
d. Abilitatea de a lucra ca membru în echipe multidisciplinare sau cu alți specialiști din domeniul epidemiologiei manifestând calități de comunicare eficientă
e. Capacitatea de a demonstra autonomie și de a aplica raționamentul profesional în rezolvarea problemelor specifice
f. Demonstrarea în cursul activităților profesionale a caracteristicilor de adaptabilitate și responsabilitate în îndeplinirea atribuțiilor profesionale în domeniul epidemiologiei
g. Aplicarea analizei critice în evaluarea cunoștințelor științifice medicale și de specialitate prin actualizarea pregătirii profesionale și transferarea acestora în practica curentă2.2. Observații
Etice, deonologice, profesionale– Are dreptul de a fi respectat și obligația de a respecta atât persoanele cărora le asigură asistență de specialitate cât și membrii echipelor cu care conlucrează– Are drepturile de a i se asigura integritatea fizică și morală și obligația de a aplica aceste principii morale, culturale și etice față de pacienți, decident și persoane din comunitate– Are dreptul de a beneficia de prevederile legislației în vigoare și obligația de a aplica aceste prevederi față de cei cu care interacționează în efectuarea activității profesionale– Are dreptul de a i se asigura suportul profesional în vederea perfecționării în sistemul de educație continuă și obligația de a participa la orice activitate care asigură dezvoltarea competențelor profesionale– Are obligația de a identifica, de a înțelege și de a respecta așteptările, dorințele și atitudinile pacientului, aparținătorilor sau populației în acordarea îngrijirilor specifice specialității– Are drepturile de a i se proteja imaginea și personalitatea și are obligațiile de a respecta confidențialitatea informațiilor la care are acces în cursul desfășurării activităților profesionale referitoare la persoane și la instituția în care lucrează.– Are obligația de a respecta principiile etice în planificarea și efectuarea cercetării epidemiologice precum și în diseminarea datelor obținute.2.3. Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate ca urmare a obținerii titlului de medic specialist– Informatica medicală și biostatistică– Bioetica– Management sanitar (pentru ocuparea unor funcții de conducere)2.4. Care pot fi domeniile de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și în ce condiții:– Atestat complementar de pregătire în Managementul Serviciilor de Sănătate– Atestat complementar de pregătire în Boli infecțioase– Atestat complementar de pregătire în Managementul medical al dezastrelor– Atestat complementar de pregătire în îngrijiri paliative– Atestat complementar în Medicină aerospațială– Atestat complementar în Homeopatie, Acupunctură, Apiterapie-fitoterapie-aromaterapie pentru medici– Atestat complementar în Asistență medicală de urgență prespitalicească
Atestatul poate fi obținut în urma parcurgerii programului de pregătire complementar în conformitate cu reglementările stabilite în metodologia de desfășurare a formării de către MS.
PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGISLAȚIA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
EPIDEMIOLOGIE
PROF. UNIV. DR. DOINA AZOICAI
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Definiția specialității:

Expertiza medicală a capacității de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode și
tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale în
vederea acordării unor beneficii de asigurări sociale (medicina de asigurări sociale). Demersurile
specifice acestei activități vizează și recuperarea capacității de muncă, cu finalitate în reinserția socio-
profesională a persoanelor cu condiții de sănătate variate.

Expertiza medicală a capacității de muncă este o disciplină clinică orientată pe interacțiunea dinamică între starea de sănătate și munca profesională.
În termeni medicali, expertizarea capacității de muncă se definește ca activitatea de evaluare clinico-paraclinică a unei condiții de sănătate (boală, afecțiune) în scopul identificării unor afectări/deficiențe funcționale și cuantificării impactului asupra capacității de muncă. Evaluarea vizează funcțiile fizice, mentale și intelectuale și stabilește în ce măsură acestea permit persoanei să desfășoare (sau nu) activități profesionale coordonate sau orice alte activități legate de muncă. Expertiza medicală a capacității de muncă presupune, pe lângă cunoștințe medicale extinse și cunoașterea aprofundată a unor metodologii proprii și a legislației aferente, fiind îndeplinite cerințele științifice și practice formulate de UEMASS (Uniunea Europeană a Medicinei de Asigurări și Securitate Socială).
Obiectivele generale ale expertizării capacității de muncă:
● Evaluarea persoanelor care prezintă limitări în realizarea unei activități profesionale coordonate sau a unor activități legate de profesie
● Evaluarea comprehensivă a nivelului funcțional al persoanei în relație cu condițiile reale din mediul de muncă
● Măsurarea, prin metode specifice a efectelor unei anumite stări patologice asupra participării individului la viața comunității (socială, profesională)
● Stabilirea gradului de reducere a capacității de muncă
● Identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate prevăzute de lege
● Stabilirea eligibilității pentru beneficiile de asigurări sociale, conform legii (concediu medical prelungit, pensie de invaliditate, alte beneficii)1. Durata programului de pregătire în expertiza medicală a capacității de muncă
4 ani2. Organizarea programului de pregătire

Disciplină/modul specialitate	Durata modul	Locul recomandat pentru parcurgerea modulului	Coordonatori
Anul I
Explorări funcționale și imagistică medicală (microcursuri și stagiu practic)	6 luni	Serviciile de explorări funcționale și imagistică medicală din cadrul INEMRCM	Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medical a capacității de muncă, UMF „Carol Davila”, medici primari
Medicină internă	6 luni	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari medicină internă
Anul II
Neurologie	4 luni	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari neurologie
Psihiatrie	4 luni	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari psihiatrie
Medicină fizică și recuperare medicală	4 luni	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Anul III
Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă	12 luni	INEMRCM	Cadrele didactice din cadrul Disciplinei de expertiză medicală a capacității de muncă, UMF „Carol Davila”, medici primari
Anul IV
Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă (Stagii practice în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă)	6 luni	Serviciile și cabinetele teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă	Medici primari expertiză medicală a capacității de muncă
Diabetologie și boli de nutriție	2,5 luni	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Medicina muncii	1 lună	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Oncologie	3 luni	Clinici de specialitate acreditate de MS	Cadre didactice sau medici primari de specialitate
Etică medicală	2 săptămâni
Total ore pregătire teoretică	840 ore
Total ore pregătire practică	3920 ore

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.3. Repartiția și durata modulelor pe ani de rezidențiat

Anul I
• Modul 1. Explorări funcționale și imagistică medicală	6 luni
• Modul 2. Medicina internă	6 luni
Anul II
• Modul 3. Neurologie	4 luni
• Modul 4. Psihiatrie	4 luni
• Modul 5. Medicină fizică și de reabilitare	4 luni
Anul III
• Modul 6. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă	12 luni
Anul IV
• Modul 7. Expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă
– Stagiu practic în cadrul serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă	6 luni
• Modul 8. Diabetologie și boli de nutriție	2,5 luni
• Modul 9. Medicina muncii	1 lună
• Modul 10. Oncologie	2 luni
• Modul 11. Bioetică	2 săptămâni

Modul 1, anul I: EXPLORĂRI FUNCȚIONALE ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 480
Tematică adaptată obiectivelor specifice1. Electrocardiografie – efectuare, interpretare2. Testele de efort – tipuri, indicații, contraindicații, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranță la efort în evaluarea și recuperarea capacității de muncă3. Interpretarea și efectuarea indicelui gleznă-braț4. Ecocardiografie5. Explorarea funcțională pulmonară (spirometrie, determinarea gazelor sanguine, testele de efort) – efectuare, interpretare6. Examen radiologic toraco-pulmonar clasic7. Interpretarea analizelor de sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice invalidante (anemii, leucemii, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare)8. Explorarea tubului digestiv, funcțională și imagistică (ecografia abdominală)9. Explorarea aparatului renal, funcțională și imagistică (ecografie)10. Explorarea sistemului endocrin, biologic, hormonal, imagistic11. Explorarea aparatului locomotor – testarea mobilității articulare, explorare imagistică (radiologică, ecografică)12. Electroencefalografia – noțiuni privind interpretarea de rutină13. Examenul oftalmologic: acuități vizuale, câmp vizual, examenul fundului de ochi14. Examenul ORL: audiograma, probele vestibulare15. Examenului psihologic privind inteligența, personalitatea, aptitudinile psihomotorii
NOTĂ: Stagiul de explorări funcționale se va desfășura în INEMRCM sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Disciplinei de Expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul UMF „Carol Davila” și a medicilor primari care coordonează activitatea cabinetelor de evaluare funcțională. Stagiul de explorări funcționale conține microcursuri și demonstrații practice.
Barem de activități practice1. Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile invalidante, pe aparate și sisteme2. Efectuare spirometrie3. Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale pulmonare (spirometrie, gazometrie)4. Efectuare electrocardiograme5. Interpretare electrocardiograme6. Asistare și interpretare ecografie abdominală7. Asistare și interpretare ecocardiografie8. Asistare și interpretare ecocardiografie vasculară periferică9. Interpretare probe biologice și hematologice10. Asistare și interpretare explorări funcționale oftalmologice11. Asistare și interpretare audiometrie, probe vestibulare12. Efectuare și interpretare examene aparat locomotor – testări articulare13. Asistare examen psihologic
Obiective educaționale. Cunoașterea principalelor tehnicilor de investigare funcțională și de laborator a afecțiunilor cronice – indicații, principii, metodologie, parametrii măsurați (valori normale, semnificația devierilor patologice).
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de explorări funcționale, medicul rezident va trebui să poată interpreta investigațiile biologice, funcționale și imagistice privind afecțiunile invalidante și să înțeleagă rolul acestora în cadrul algoritmului de evaluare a capacității de muncă.
Modul 2, anul I: MEDICINA INTERNĂ
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 480
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică2. Astmul bronșic3. Pneumopatii interstițiale fibrozante difuze netuberculoase și neprofesionale4. Supurații bronhopulmonare5. Pleurezia purulentă6. Cancerul bronho-pulmonar7. Tuberculoza pulmonară8. Cordul pulmonar cronic9. Insuficiența respiratorie cronică10. Valvulopatii mitrale și aortice11. Tulburările de ritm ale inimii12. Tulburările de conducere ale inimii13. Cardiopatia ischemică14. Miocardite, cardiomiopatii15. Hipertensiunea arterială esențială și secundară16. Bolile aortei și arterelor periferice17. Bolile venelor – trombofeblite, insuficiența venoasă cronică18. Boala cronică de rinichi19. Sindromul nefrotic20. Glomerulonefrite cronice21. Nefropatii interstițiale cronice22. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux23. Cancerul gastric24. Rectocolita ulcero-hemoragică25. Cancerul colo-rectal26. Hepatitele cronice27. Ciroza hepatică28. Pancreatita cronică29. Anemii (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)30. Sindroame mieloproliferative (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)31. Sindroame hemoragipare (clasificare, diagnostic, principii terapeutice, evoluție)32. Colagenoze33. Spondiloartropatii34. Poliartrita reumatoidă
NOTĂ: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.
Baremul de activități practice1. Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații2. Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțiunilor cuprinse în tematica de curs3. Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinate
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor interne cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient medical, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate.
Modul 3, anul II: NEUROLOGIE
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 320
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Traumatisme cranio-cerebrale2. Boli vasculare cerebrale3. Boli demielinizante. Scleroza multiplă4. Discopatii. Hernia de disc operată5. Leziuni ale nervilor periferici6. Polineuropatii7. Boli extrapiramidale și cerebeloase8. Miopatii9. Epilepsia10. Tumori cerebrale și cu alte localizări
NOTĂ: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.
Baremul de activități practice1. Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații2. Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțiunilor cuprinse în tematica de curs3. Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate pentru cazurile examinate
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului bolilor neurologice cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea bolilor care necesită consulturi și investigații de specialitate.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de neurologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient neurologic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată înțelege și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice (examen radiologic clasic, CT, RMN) și de explorări funcționale, în cazurile examinate.
Modul 4, anul II: PSIHIATRIE
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 320
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1. Tulburări mentale organice (demența, delirium, sindromul amnestic organic, alte tulburări mentale organice)2. Tulburări mentale și de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanțe psihoactive3. Tulburări afective4. Tulburări depresive5. Tulburări anxioase6. Tulburări de personalitate (psihopatii)7. Tulburări disociative (de conversie)8. Tulburări somatoforme9. Schizofrenia10. Retardare mentală
NOTĂ: În general, se recomandă evidențierea aspectelor legate de patologia cronică (elemente de diagnostic clinic, plan de investigare, evoluție, complicații, sechele), planul de monitorizare de lungă durată, posibilități de recuperare.
Baremul de activități practice1. Examinarea pacienților din perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, relaționare)2. Anamneza psihiatrică, întocmirea foilor de observație3. Aplicarea tehnicilor specifice de investigații în stabilirea diagnosticului afecțiunilor psihice cuprinse în tematica de curs.4. Formularea planului terapeutic și de reintegrare socială și profesională pentru cazurile studiate.
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului afecțiunilor psihice cu impact de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent. Recunoașterea afecțiunilor care necesită consulturi și investigații de specialitate.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de psihiatrie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient cu afecțiune psihică, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată utiliza scale de evaluare/chestionare pentru depresie, anxietate, alcoolism, MMSE, etc. și să fie în măsură să formuleze obiectivele și interpretarea unei investigații sociale în contextul clinic al cazului.
Modul 5, anul II: MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE (MFR)
Nr. ore curs: 80
Nr. ore practică: 320
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1. Diagnosticul în MFR2. Orteze și proteze3. Scaune rulante și tehnologia de asistare.4. Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități5. MFR în afecțiunile sistemului nervos (accident vascular cerebral, traumatismele coloanei vertebrale, scleroza multiplă, boala Parkinson)6. MFR în afecțiunile ortopedice și musculoscheletale (dorso-lombo-sacralgie, afecțiuni degenerative musculo-scheletale, după intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive, amputații, afecțiuni musculo-scheletale de cauză profesională)7. MFR în afecțiuni specifice (boli cardiovasculare, boli respiratorii, cancere, durerea cronică)8. Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății – OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale
Baremul de activități practice1. Evaluarea în medicina fizică și de reabilitare2. Principalele intervenții pentru sănătate în MFR – proceduri specifice, totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice3. Evaluarea rezultatelor în MFR
Obiective educaționale. Cunoașterea metodelor specifice de evaluare și diagnostic în MFR. Capacitatea de a stabili programe de MFR adaptate cazurilor studiate.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină fizică și de reabilitare medicul rezident va înțelege rolul recuperării medicale în cadrul programului complex de recuperare a capacității de muncă și re/integrare profesională. Va dobândi, de asemenea abilitatea de a lucra în cadrul echipelor pluridisciplinare.
Modul 6, anul III: EXPERTIZA MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Nr. ore curs: 240
Nr. ore practică: 960
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1. Introducere în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă (definiții, cadru conceptual, principii, obiective, metode și tehnici specifice)2. Caracterul pluridisciplinar al activității de expertizare a capacității de muncă. Confluențe științifice și practice.3. Legislația privind asigurările sociale și pensiile. Incapacitatea temporară de muncă prelungită.4. Legislația privind persoanele cu dizabilități5. Organizarea, funcționarea și atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacității de muncă6. Înregistrarea și raportarea cazurilor – statistica invalidității7. Conceptele de capacitate de muncă și capacitate profesională. Relația dizabilitate/invaliditate – capacitate de muncă8. Metodologia stabilirii diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacității de muncă în bolile și sechelele invalidante9. Modele tradiționale de conceptualizare a capacității de muncă versus modelul bio-psiho-social. Aplicarea conceptelor ICF în domeniul expertizei medicale a capacității de muncă.10. Clasificarea profesiunilor11. Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exercițiu. Antrenament.12. Condiții ambientale și psiho-sociale ale locului de muncă13. Psihologia muncii14. Sociologia muncii. Implicațiile sociale ale bolii și invalidității15. Particularitățile muncii în funcție de vârstă și gen16. Biotipologia profesională17. Factorii de adaptare în munca profesională18. Oboseala în muncă. Metode de testare a oboselii. Particularitățile oboselii la persoanele cu deficiențe19. Complexul de dezadaptare în muncă. Factorii limitativi și stimulativi ai capacității de muncă20. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului respirator21. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile cardio-vasculare22. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție23. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile renale24. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului locomotor25. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice26. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice27. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile endocrine28. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice29. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile ORL30. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiuni neoplazice31. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile dermatologice32. Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice)33. Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european.34. Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale Posibilități de cuantificare35. Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacității de muncă36. Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe funcționale. Particularități, posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă.37. Noțiuni de ergonomie (concepția ergonomiei, organizarea activității de ergonomie – ergonomie de proiectare și ergonomie de corecție)38. Îndrumarea, orientarea și reorientarea profesională a persoanelor cu deficiențe funcționale39. Acțiuni formativ – profesionale de recuperare a capacității de muncă40. Integrarea/reintegrarea socială și profesională a persoanelor cu deficiențe funcționale de diferite cauze– reglementările existente și posibilități de intervenție;– întocmirea programului de recuperare, soluții preconizate;– conjunctura socio-economică și posibilitatea de a transpune în practică soluțiile adoptate;– motivația psihologică și socială pentru inserția sau reinserția socială;– posibilitățile tehnice și practice de realizare a programului de recuperare sub aspectul inserției sociale;– acțiuni sociale în vederea facilitării integrării sociale:– cu caracter general;– cu caracter particular – personal;41. Informația și comunicarea în acțiunea de inserție sau reinserție socială:– la nivelul persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;– la nivelul angajatorului;– la nivelul factorului de decizie;– la nivelul opiniei publice;42. Rolul asistentului social în recuperare:– investigația socială;– intervenția socială;43. Practica integrării sau reintegrării socio-familiale:
a. adaptări ergonomice necesare ale accesului în locuințe și dotarea locuinței;
b. servicii și facilități în sprijinul persoanelor cu dizabilități;
c. intervenții la organele competente pentru soluționarea cazului;44. Practica integrării sau reinserției socio-profesionale:– catagrafierea locurilor de muncă accesibile persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;– indicații și contraindicații de muncă în raport de potențialul biopsihic restant și problemele de securitatea muncii;– orientare, reorientare și îndrumare profesională;– organizarea și reorganizarea muncii în condițiile unor persoane cu dizabilități;– relațiile funcționale între unitățile EMRCM, Agenția de Ocupare și Formare a Forței de Muncă și cu Agenții Economici teritoriali pentru care s-a realizat catagrafierea locului de muncă accesibil persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități;45. Calitatea vieții persoanelor cu deficiențe funcționale/dizabilități.
Baremul de activități practice1. Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM2. Interpretarea rezultatelor explorărilor funcționale generale și cu caracter specific pentru cazurile examinate3. Participarea la comisiile consultative din INEMRCM, prezentarea cazurilor. Finalizarea cazurilor expertizate și întocmirea rapoartelor de expertiză medicală a capacității de muncă4. Efectuarea corespondenței cu unitățile din rețeaua de expertiză medicală a capacității de muncă teritoriale și cu diferite agenții (naționale, comunitare) în funcție de specificul cazului5. Efectuarea unei analize de loc de muncă și întocmirea profesiogramei6. Efectuarea unei analize de ergonomice a locului de muncă – stabilirea corecției ergonomice7. Întocmirea unui plan complex de recuperare pentru un caz dat (acțiuni medicale, sociale și profesionale)8. Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat9. Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz).10. Întocmirea unui program individual de recuperare.11. Stabilirea obiectivelor și interpretarea rezultatelor unei anchete sociale– obiective: confirmare de diagnostic, de stabilire a diagnosticului funcțional sau de verificare a aplicării programului de recuperare;– surse de informare;– posibilități de realizare:– investigația prin corespondență;– ancheta socială de teren.12. Formularea scopului, obiectivelor acțiunilor sociale (diagnoza problematicii socio-profesionale a cazului).13. Concretizarea acțiunilor sociale în programul de inserție sau reinserție socio-profesională și a modalităților de realizare.14. Intervenția activă în soluționarea cazurilor.15. Urmărirea modului de adaptare a deficientului (handicapat sau invalid) ca urmare a aplicării soluției preconizate (anchete de supraveghere).
Obiective educaționale. Însușirea și aplicarea principiilor și metodologiei de evaluare a capacității de muncă în cazul deficiențelor funcționale de diferite cauze. Perspectiva globală asupra persoanei în relația dinamică cu mediul curent și în special cu mediul de muncă.
Rezultate așteptate.1. În practica evaluării capacității de muncă, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: ca profesioniști în sistemul de asigurări sociale. Evaluarea medico-psiho-socială urmată de consiliere vocațională a pacienților cu afecțiuni cronice – orientarea lor către locuri de muncă și ocupații compatibile cu tipul și gradul lor de dizabilitate, ținându-se seama și de profilul psihologic.2. În practica intervențiilor, abilitățile achiziționate în cadrul acestui modul sunt necesare în situațiile: Intervenții multi/interdisciplinare pentru sprijinirea recuperării capacității de muncă și a (re)integrării profesionale a pacienților cu afecțiuni cronice invalidante. Strategii active combinate – medico-psiho-sociale privind: modificarea percepției asupra bolii/invalidității, creșterea motivației pentru muncă, consiliere și orientare vocațională.
Modul 7, anul IV: EXPERTIZA MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ STAGIU PRACTIC ÎN CADRUL SERVICIILOR TERITORIALE DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (EMCM)
Nr. ore curs: 0
Nr. ore practică: 600
Baremul de activități practice1. Participare la propuneri de pensionare2. Participare la expertiza capacității de muncă și întocmirea programului de recuperare3. Stabilirea obiectivelor investigațiilor sociale la pensionarii sau handicapații aflați în evidență4. Participare la lucrările de raportare a invalidității: lunar, trimestrial și anual5. Trierea propunerilor la pensionare de către rețeaua curativă6. Participare la rezolvarea cererilor de prelungire a concediului medical peste 90 zile, respectiv 183 zile.7. Participare împreună cu șeful serviciului de expertiză medicală a capacității de muncă la acțiunile de îndrumare și control a unităților subordonate (participarea la întocmirea procesului verbal de constatare și recomandări)8. Participare la analiza stării de invaliditate la nivelul județelor (semestrial și anual)9. Accidente de muncă – evaluare a costurilor și compensațiilor, avizarea beneficiilor de asigurări sociale și serviciilor suportate de la bugetul de asigurări sociale
NOTĂ. Acest stagiu se va desfășura la nivelul unităților teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, sub îndrumarea medicilor primari și cu acordul conducerii Caselor de Pensii teritoriale.
Obiective educaționale. Însușirea și aplicarea principiilor și metodelor de lucru la nivelul cabinetelor teritoriale de expertiză medical a capacității de muncă.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării acestui modul medicul rezident trebuie să dobândească cunoștințele și abilitățile necesare desfășurării activității specifice cabinetelor de EMCM.
Modul 8, anul IV: DIABETOLOGIE ȘI BOLI DE NUTRIȚIE
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 200
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetrie2. Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, hiperricemii)3. Diabetul zaharat – diagnostic, clasificare, patogenie, aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice, principii de tratament, tipuri de insulină, tipuri de ADO, complicații, evoluție, prognostic, dispensarizare, ghiduri de practică4. Diabet zaharat rezistent la insulină5. Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie, aspecte clinice, complicații, management6. Sindromul hipoanabolic7. Dislipidemiile8. Hiperuricemiile
Baremul de activități practice1. Examinarea pacienților, întocmirea foilor de observație, plan de investigații2. Interpretarea rezultatelor investigațiilor în vederea stabilirii diagnosticului afecțiunilor cuprinse în tematica de curs3. Planul de monitorizare de lungă durată și posibilitățile de recuperare adaptate la cazurile examinate
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului diabetului zaharat tip 2, diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent.
Modul 9, anul IV: MEDICINA MUNCII
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 80
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1. Evaluarea globală a riscului profesional la un loc de muncă2. Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic: modalități de analiză, recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii3. Consilierea privind planificarea și organizarea muncii cu referire la persoanele cu dizabilități4. Aptitudinea în muncă. Definiție. Metode și tehnici. Legislație5. Bolile profesionale: prezentare generală, definiție, etiologie, diagnostic tratament, profilaxie, complicații, prognostic, expertiza capacității de muncă.
NB. Prezentarea se va face pe grupe etiologice mari6. Accidentele de muncă; definiție, clasificare, declarare, anchetare, indicatori statistici, evaluare post-accident de muncă
Baremul de activități practice1. Efectuarea anamnezei profesionale2. Anchetarea cazurilor de boli profesionale3. Evaluarea accidentelor de muncă în vederea stabilirii costurilor și compensațiilor conform legislației în vigoare
Obiective educaționale. Cunoașterea etiologiei, diagnosticului și tratamentului celor mai frecvente boli profesionale
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de medicină internă, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică, să evalueze impactul de lungă durată asupra funcționării pacientului în mediul curent.
Modul 10, anul IV: ONCOLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 160
Tematica cursurilor adaptate obiectivelor specifice1. Criteriile de diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial și evoluția principalelor localizări maligne.2. Principii și metode de diagnostic în cancer: diagnosticul clinic, diagnostic biologic, diagnostic imagistic3. Evoluția naturală a cancerului. Complicații frecvente.4. Incidentele și complicațiile radioterapiei în oncologie5. Principiile tratamentului hormonal în oncologie: clasificare, obiective, agenți terapeutici, efecte6. Monitorizarea pacientului oncologic7. Durerea în cancer8. Tratamente oncologice paleative9. Aspecte psiho-oncologice
Baremul de activități practice1. Anamneza și examenul clinic al pacientului oncologic2. Interpretarea explorărilor biologice și imagistice și integrarea lor în contextul clinic3. Monitorizarea evoluției, identificarea complicațiilor
Obiective educaționale. Cunoașterea diagnosticului și tratamentului afecțiunilor oncologice.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de oncologie, medicul rezident va avea capacitatea să examineze un pacient oncologic, planul de investigare și de monitorizare de lungă durată în afecțiunile cuprinse în tematică. De asemenea, trebuie să poată interpreta și integra corect în formularea diagnosticului, examenele biologice, imagistice și de explorări funcționale, în cazurile examinate.
Modul 11, anul IV: BIOETICĂ
Nr. ore curs: 10
Nr. ore practică: 0
Tematica cursurilor adaptată obiectivelor specifice1. Introducere în Bioetică: morala, etică, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu, contextul apariției bioeticii, definirea bioeticii, delimitarea domeniului de studiu al bioeticii, teorii și metode în bioetică2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință, conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții, rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)3. Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient, paternalism versus autonomie, modele ale relației medic-pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate, consimțământul informat, confidențialitatea în relația medic-pacient, relația medic-pacient minor, acte normative care reglementează relația medic – pacient4. Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare, culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice, managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală5. Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, etica reproducerii umane asistate medical, probleme etice în clonarea reproductivă6. Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale, tratamente inutile în practica medicală, eutanasia și suicidul asistat, îngrijirile paliative7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru, donarea de organe de la persoană vie, etica alocării de resurse în transplant8. Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman, etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni, terapia genică, posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice9. Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani
Obiective educaționale. Cunoașterea principiilor eticii medicale, implicațiile lor legale.
Rezultate așteptate. În urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire, rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile lor.
Scopul și obiectivele educaționale generale– Capacitatea preluării unei anamneze coerente cu date medicale și date legate de activitatea profesională– Capacitatea de a efectua un examen fizic complet– Capacitatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare– Capacitatea de a stabili un plan de investigații în scopul evaluării medicale a capacității de muncă– Recunoașterea situațiilor care necesită investigații de specialitate– Cunoașterea și recomandarea măsurilor profilactice și de regim de viață– Cunoașterea și recomandarea măsurilor de recuperare medicală
Scopul și obiectivele educaționale specifice– Cunoașterea evoluției și complicațiilor afecțiunilor potențial generatoare de deficiență funcțională– Capacitatea de a integra datele medicale în tabloul funcționării/dizabilității generale și adaptat la caz– Cunoașterea și identificarea beneficiilor de asigurări sociale adecvate, individualizate conform legislației curente– Capacitatea de a stabili un plan de intervenție eficient pentru recuperarea capacității de muncă și a reintegrării sociale și profesionale
Rezultate așteptate (standard profesional curent) la finalizarea pregătirii
La finalul pregătirii prin rezidențiat în expertiza medicală a capacității de muncă, medicii rezidenți trebuie să dobândească o perspectivă complexă asupra condițiilor de sănătate, atât din punct de vedere fizic (ca deficiențe funcționale însoțite sau nu de limitări de activitate) dar și în relația dinamică cu mediul curent, în special cu mediul de muncă.
Competențe profesionale
● Proiectarea și realizarea unui demers de cercetare privind relația dinamică între starea de sănătate și munca profesională.
● Evaluarea critică a situațiilor problematice și a soluțiilor posibile în cazurile în care afectările cronice perturbă funcționarea optimă a persoanei în domeniile muncă și societate.
● Evaluarea complexă a individului, grupului și organizației în situația alterării capacității profesionale cauzate de anumite condiții de sănătate cu impact asupra persoanei și a relațiilor complexe din mediul de muncă.
● Proiectarea și realizarea intervențiilor în vederea recuperării capacității de muncă și a reintegrării profesionale.
● Relaționarea și comunicarea interpersonală specifică domeniului reabilitării și consilierii vocaționale adaptată profilului individual
● Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice profesiei.
● Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice.
● Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competențelor profesionale la dinamica contextului social.
Examenul de medic specialist
Probe de evaluare specifice programului

– Proba scrisă	DA
– Examen clinic	DA
– Proba de abilități/manualități	NU
– Proba pe casetă video	NU
– Proba operatorie	NU
– Dizertație	NU

Tematica de examen1. Conceptele de capacitate de muncă și capacitate profesională (definiții, componente).2. Relația deficiență funcțională – incapacitate adaptativă – dizabilitate/invaliditate – capacitate de muncă.3. Factori intrinseci de solicitare în muncă4. Factori extrinseci de solicitare în muncă. Factori de ambianță fizică și psihosocială5. Analiza locului de muncă – metode, utilitate practică6. Gestualitatea profesională7. Postura în muncă8. Formarea profesională. Deprinderile profesionale9. Orientarea și selecția profesională. Particularități ale orientării profesionale ale deficienților10. Antrenamentul profesional. Efectele antrenamentului asupra capacității de muncă. Compensarea prin antrenament a deficiențelor funcționale.11. Oboseala și surmenajul profesional12. Factori limitativi ai capacității de muncă13. Principiile generale și metodologia expertizării medicale a capacității de muncă14. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului respirator15. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile cardio-vasculare16. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție17. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile renale18. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile aparatului locomotor19. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neurologice20. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile psihice21. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile endocrine22. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile oftalmologice23. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile ORL24. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile dermatologice25. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în afecțiunile neoplazice26. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional, incapacitate adaptativă și capacitate de muncă în bolile profesionale27. Recuperarea capacității de muncă și reintegrarea profesională (delimitarea domeniului, principii, obiective, metode și tehnici specifice)28. Recuperarea medicală a capacității de muncă29. Acțiuni educative-formative de recuperare a capacității de muncă30. Întoarcerea la muncă din perspectiva științifică și practică la nivel european.31. Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare32. Prevederile legale privind atribuțiile medicului specializat în expertiza medicală a capacității de muncă în domeniul recuperării capacității de muncă33. Adaptarea la muncă a persoanelor cu deficiențe funcționale. Particularități, posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă.34. Acțiuni sociale de recuperare a capacității de muncă. Serviciile sociale.35. Legislația de asigurări sociale și pensii. Incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislația privind persoanele cu dizabilități36. Organizarea, funcționarea și atribuțiile sistemului național de expertiză medicală a capacității de muncă
Baremul de manevre, tehnici și activități practice1. Examen clinic complet, completat cu examen neurologic standard2. Interpretarea probelor biologice3. Interpretarea electrocardiogramei4. Interpretarea spirometriei5. Interpretarea examenului radiologic clasic pe aparate și sisteme6. Interpretarea ecografiei abdominale7. Interpretarea ecocardiografiei8. Interpretarea testelor de efort
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):
● Este singurul medic abilitat în expertizarea medicală a capacității de muncă, conform legislației în vigoare în România
● Va putea practica specialitatea de expertiză medicală a capacității de muncă în cadrul sistemului național de EMCM
● Va aborda cazurile din dublă perspectivă, medicală și socială, vizând posibilitatea obținerii unui beneficiu de asigurări sociale și aspectele de integrare socială și profesională
Drepturi
● Să practice specialitatea în regim public în cadrul sistemului național de EMCM
● Să solicite opinii profesionale și să colaboreze cu medici din alte specialități și din clinici universitare
● Să recomande proteze, orteze, scaune rulante și alte dispozitive de asistare
● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare
● Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice etc
● Poate obține o a doua specialitate medicală, în condițiile legii și regulamentelor în vigoare
Obligații
● Să respecte principiile de etică în activitatea de expertizare medicală a capacității de muncă
● Să fie un factor de mediere și imparțialitate între persoana aflată în situația de risc social și instituțiile care acordă beneficiile de asigurări sociale
● Să dea un aviz medical obiectiv, fără a fi influențat de niciunul dintre partenerii contractului de asigurare socială
● Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității
● Să obțină acordul informat al pacientului
FIȘĂ POST MEDICI REZIDENȚI ÎN EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
● Denumirea postului: Medic rezident anul ……….
● Obiectivul specific al postului: Medic rezident specialitatea expertiza medicală a capacității de muncă
● Relații:
() Ierarhice: șeful secției, directorul medical, manager
() Funcționale: coordonatori de rezidențiat, mediul universitar, medici rezidenți, specialiști sau primari expertiza medicală a capacității de muncă sau din alte specialități din cadrul secției, spitalului sau cabinetului teritorial
() De reprezentare:
Competențele postului de muncă: cunoștințe și deprinderi conform tematicii de pregătire; cunoașterea legislației în domeniul medical și în domeniul asigurărilor sociale
Standardul de performanță asociat: alegerea de soluții corecte; desfășurarea unui act medical de calitate; utilizarea eficientă a resurselor; capacitatea de a lucra în echipă
DESCRIEREA POSTULUI
Pregătirea profesională: studii medicale superioare de lungă durată; educație medicală continuă conform legislației în vigoare
Responsabilități generale: desfășurarea în bune condiții a activităților legate de evaluarea capacității de muncă; păstrarea confidențialității; atitudine respectuoasă față de pacienți și starea lor de sănătate.
Responsabilități specifice:1. Rezidentul are obligația de a parcurge toate modulele, în conformitate cu curriculul de pregătire. După fiecare modul efectuat prin rotație, conform repartizării, rezidentul are obligația de a informa coordonatorii de rezidențiat asupra etapei de pregătire.2. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.3. Examinează pacienții, propune planul de investigații și aplică, după caz soluții terapeutice sub stricta supraveghere a îndrumătorului, în funcție de abilitățile dobândite și de nivelul de pregătire.4. Asistă, eventual aplică manevrele practice specifice fiecărei specialități.5. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (prezentări de cazuri, cursuri, workshopuri, congrese, simpozioane, conferințe, etc.)6. Are obligația de a consemna în caietul de monitorizare toate aspectele pregătirii, inclusiv activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.7. Respectă Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al instituției în care se desfășoară stagiul, conform repartizării.8. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat sau responsabilul de formare9. Are drepturile și obligațiile generale care decurg din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.141/2007 cu modificările și completările ulterioare și nr. 1.386/2007 al MECT, privind măsurile de pregătire prin rezidențiat10. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, rezidentul este evaluat în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Bibliografie orientativă1. Șirjiță N., Ciuvică MM., Gherman D., Statnic L. „Elemente de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă”, Editura TIPARG, 2004; ISBN 7734 – 10 -6;2. Ciuvică MM., Gherman D., Medicina asigurărilor sociale. Editura Național, 2007;3. Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății. Traducere în limba română a Internațional Classification of Functioning, Disability and Health. WHO, 2001;4. Raport Mondial privind Dizabilitatea. Traducerea în limba română a World Report on Disability. WHO 2011;5. Ciuvică MM, Gherman D., Explorări funcționale în expertiza medicală a capacității de muncă, Editura Național, 2005;6. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de încadrare în gradele I, II și III de invaliditate, H.G. nr. 155/2010;7. www.mmuncii.ro, https://www.cnpp.ro pentru legislația aferentă sistemului de asigurări sociale.
Expertiza medicală a capacității de muncă*
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACIE CLINICĂ
DEFINIREA SPECIALITĂȚII ȘI SPECIALISTULUI ÎN FARMACIE CLINICĂ
Farmacia clinică este specialitatea farmaceutică care utilizează cunoștințele farmaceutice și biomedicale în scopul optimizării eficacității, securității, preciziei și economiei tratamentului medicamentos, pentru pacient și societate, farmacistul clinician având rolul de consilier al medicului și pacientului, în acest domeniu. Scopul specialității: dezvoltarea și asigurarea unei farmacoterapii științifice și raționale, la nivel de individ și societate.
Farmacistul clinician este orientat către pacient și are rol de consilier în domeniul farmacoterapiei pentru medic și pacient, în farmacia de spital și comunitate.
SCOPUL SPECIALIZĂRII
Formarea farmaciștilor specialiști având cunoștințe teoretice și aptitudini practice care să le permită furnizarea de servicii specializate de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă de calitate, menite să asigure utilizarea științifică și rațională a medicamentelor pentru pacient și societate.
OBIECTIVE
Farmacistul clinician trebuie să fie capabil:– să ia decizii în procesul de alegere a medicamentului eficace, sigur și corespunzător din punct de vedere al raportului beneficiu – cost, în scopul individualizării farmacoterapiei pacientului;– să furnizeze informații pacienților și profesioniștilor din domeniul medical, în privința utilizării științifice și raționale a medicamentelor;– să monitorizeze terapia medicamentoasă a pacientului;– să fie membru activ în echipa de cercetare clinică a medicamentului, având cunoștințe solide privind realizarea protocolului de cercetare și validarea rezultatelor cercetării.
• Obiectivele de asistență farmaceutică clinică în spital sunt următoarele:– Colaborarea cu medicul, la instituirea farmacoterapiei individualizate și la optimizarea farmacoterapiei fundamentată pe mecanismul de feed-back al supravegherii terapeutice;– Monitorizarea farmacoterapeutică, fundamentată pe criteriul farmacocinetic (dozarea concentrației plasmatice a medicamentului);– Activitate de farmacoeconomie;– Participarea în echipa de cercetare a medicamentului (medicamentul nou, optimizarea farmacoterapiei, evidența eficienței, farmacovigilență și farmacoepidemiologie);– Educația și îndrumarea practică a studenților și rezidenților în specialitatea de farmacie clinică;– Farmacist clinician consilier în domeniul medicamentului.
• Obiectivele de asistență farmaceutică clinică, în farmacia de comunitate, sunt:– Consilierea pacienților privind medicația eliberată pe bază de rețetă, consiliere fundamentată pe analiza științifică a prescripției, în contextul bolnavului;– Ghidarea automedicației cu medicamente de tip OTC, cunoscute și solicitate de pacient, fundamentată pe interogatoriul țintit, în contextul pacientului;– Recomandarea scrisă (avizul farmaceutic scris) privind medicația OTC recomandată de farmacist pentru 1-2 zile, la solicitarea pacientului care se prezintă cu un simptom acut de boală, recomandare fundamentată pe consultația minimală, în spațiul de confidențialitate al farmaciei;– Rezolvarea problemelor de terapie medicamentoasă (PTM) (drugs therapy problems – DTP) ale pacientului, pe baza constituirii dosarului pacientului cu date complete (diagnostic, analize de laborator, istoricul farmacoterapiei prescrise și automedicației);– Asistență farmacoterapeutică, la domiciliu (home care);– Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.
DURATA: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILOR
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la repartizare, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).
Stagiile teoretice/Anul I
● Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate: 2 luni
● Laborator clinic: 1 lună
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie – Partea I: 3 luni
● Patologie generală: 2 luni
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie – Partea a II-a: 3 luni
Stagiile teoretice/Anul II
● Biochimie medicală: 1 lună
● Toxicologia medicamentului: 1 lună
● Metodologia cercetării științifice medicale: 1 lună
● Biostatistică și matematică aplicată: 1 lună
● Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie): 1 lună
● Biofarmacie și farmacocinetică clinică: 2 luni
● Patologie clinică II: 2 luni
● Farmacoepidemiologie: 1 lună
● Legislație, etică și deontologie profesională: 1 lună
● Farmacoeconomie: ½ lună
Stagiile practice/Anul I, II
● Farmacie de spital (3 luni)
● Secții clinice de diverse specialități (16 luni)
● Farmacie de comunitate (3 luni)
Stagiile teoretice/Anul III
● Comunicarea cu pacientul: 2 luni
● Bioetică: ½ lună
● Farmacie clinică: 9 luni
Practica de farmacie clinică/Anul III
● Farmacie de comunitate (3 luni),
● Secții clinice de diverse specialități, la alegere (4 luni),
● Farmacie de spital (4 luni).
B. PREGĂTIREA PRACTICĂ prin asistență și practică supravegheată, va fi desfășurată în afara facultății, 4 zile/săptămână.
Farmacistul rezident va desfășura activitate practică zilnică, cu excepția zilei în care se vor desfășura cursuri și seminarii la facultate. Acesta va avea responsabilități precise, stabilite în funcție de locul de desfășurare a stagiului practic. Îndeplinirea acestora va fi îndrumată de un farmacist clinician specialist instructor de practică (trainer) și urmărită de către responsabilul (coordonatorul) de stagiu, cadru didactic la disciplina de Farmacie clinică a centrului universitar.
CONȚINUTUL STAGIILOR
A. TEMATICA DE PREGĂTIRE TEORETICĂ
ANUL I
Stagiul FARMACIE CLINICĂ (în spital și farmacia de comunitate)
(2 luni)
Obiective:
Îsușirea principiilor și activităților specifice practicii de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă (Pharmaceutical care), în spital și farmacia de comunitate.
Tematica (40 ore):1. Asistența farmaceutică (Pharmaceutical care). Activitățile specifice de farmacie clinică, în spital și în farmacia de comunitate.2. Noțiuni de farmacoterapie științifică și rațională.3. Variabilitatea interindividuală și intraindividuală a efectului terapeutic și consecințele raportate la individualizarea farmacoterapiei și farmacografiei. Tipuri de variabilitate, mecanisme, factori ce concură și manifestări clinice.4. Individualizarea posologiei. Criteriile clinic, biochimic și farmacocinetic.5. Supravegherea terapeutică comună și particulară.6. Metodologia monitorizării și optimizării farmacografiei, pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentrației medicamentului în sânge). Metoda dozei test.7. Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului, care include istoricul medical, medicamentele eliberate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului.8. Analiza științifică a prescripției medicale, în scopul identificării potențialelor probleme legate de terapia medicamentoasă.9. Informarea și consilierea pacientului privind prescripția farmacoterapeutică.10. Consilierea medicației OTC.11. Consultația minimală în farmacia de comunitate și recomandarea farmacoterapeutică de primă intenție.12. Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.13. Supravegherea continuă a bolnavilor cronici cu diabet și hipertensiune arterială.
Stagiul LABORATOR CLINIC
(1 lună)
Obiective:
Cunoașterea semnificației testelor de laborator utilizate în monitorizarea diferitelor stări de boală și a terapiei medicamentoase.
Tematica (20 ore):1. Sânge, urină, lichid cefalorahidian, sucuri digestive. Compoziție. Valori normale și modificări patologice.2. Interpretarea valorilor normale și patologice ale parametrilor biochimici, în funcție de boală și tratamentul medicamentos.3. Factori ce influențează rezultatele analizelor de laborator clinic.4. Aprecierea interferențelor tratamentului medicamentos cu testele de laborator.
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE – Partea I
(3 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe.
Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia asociată următoarelor aparate și sisteme:1. Sistemul nervos central.2. Sistemul nervos somatic.3. Sistemul nervos vegetativ.4. Aparatul respirator.5. Aparatul cardiovascular.6. Aparatul renal.7. Aparatul digestiv.8. Sângele și sistemul hematopoetic.9. Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.
Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
Stagiul PATOLOGIE GENERALĂ
(2 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor de bază în domeniul patologiei, necesare pentru fundamentarea farmacoterapiei.
Tematica (50 ore):1. Probleme de etiologie generală.2. Probleme de patogenie generală.3. Patologia genetică.4. Patologia microbiană.5. Patologia virotică.6. Patologia parazitară.7. Patologia metabolică.8. Patologia imunitară.9. Patologia endocrină.10. Expunere de cazuri.11. Tratament etiologic, patogenic, simptomatic.
Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE – Partea a II-a
(3 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe.
Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.
Tematica (50 ore):
Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia următoare:1. Durere.2. Inflamație, boli reumatice și boli alergice.3. Boli metabolice (dislipidemii, osteoporoză, obezitate, gută).4. Dezechilibre hidroelectrolitice, acido-bazice și nutritive.5. Dereglări ale sistemului endocrin.6. Hipovitaminoze.7. Boli ale sistemului imunitar.8. Boli neoplazice.9. Patologie virală.10. Boli infecțioase și parazitare.11. Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.
Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.
ANUL II
Stagiul BIOCHIMIE MEDICALĂ (1 lună)
Obiective:
Cunoașterea datelor la zi, privind mecanismele biochimice implicate în patologie, precum și markerii biochimici, imunologici și genetici pentru diferite stări de boală.
Tematica (20 ore):1. Markeri biochimici, imunologici și genetici, în patologie.2. Biochimia stresului oxidativ.3. Biochimia inflamației.4. Mecanisme biochimice în bolile neurodegenerative.5. Enzimopatii.6. Mecanisme biochimice în gerontopatologie.
Stagiul TOXICOLOGIA MEDICAMENTULUI (1 lună)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor necesare pentru a asista medicul în identificarea posibilelor cazuri de intoxicație, în stabilirea probelor biologice ce urmează a fi supuse analizei toxicologice, în monitorizarea eficacității tratamentului intoxicațiilor, în stabilirea riscului de producere a intoxicației în funcție de particularitățile pacientului.
Tematica (20 ore):1. Toxicologia principalelor clase de medicamente: medicamente cu acțiune asupra SNC, medicamente cardiovasculare, antibiotice și chimioterapice, medicamente utilizate în cursul anesteziei, medicamente analgezie antipiretice antiinflamatoare, hormoni și substituenți de sinteză.2. Toxicologia substanțelor utilizate abuziv: stupefiante, excitante, halucinogene, droguri de sinteză și droguri de origine vegetală.3. Toxicocinetica aplicată în toxicologia clinică.4. Antidoturi și terapii specifice.5. Evaluarea clinică a intoxicațiilor medicamentoase pe baza efectelor adverse (efecte secundare și efecte toxice).6. Rolul analizelor de laborator în diagnosticul și managementul pacientului intoxicat.7. Riscul expunerii la substanțe toxice în timpul sarcinii și alăptării.
Stagiul METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE (1 lună)
Obiective:
Analiza critică a literaturii de specialitate. Cunoașterea și aplicarea principiilor și a metodelor de cercetare clinică. Direcționarea cercetării clinice, proiectarea studiilor clinice, analiza și evaluarea rezultatelor activității de cercetare.
Tematica (20 ore):1. Aspecte generale privind cercetarea științifică. Particularități ale cercetării științifice medicale.2. Etapele cercetării științifice, alegerea temei și definirea problemei de cercetat, studiul bibliografic de specialitate și analiza surselor de documentare, experimental design în studiu clinic, evaluarea rezultatelor.3. Elemente specifice ale metodologiei cercetării clinice.4. Prezentarea rezultatelor. Redactarea unui text științific de specialitate.5. Principii deontologice în cercetarea clinică.
Stagiul BIOSTATISTICĂ ȘI MATEMATICĂ APLICATĂ (1 lună)
Obiective:
Cunoașterea și aplicarea analizei biostatistice la prelucrarea rezultatelor cercetării de bioechivalență, farmacocinetică, farmacodinamie și farmacoepidemiologie.
Tematica (20 ore):1. Modelarea datelor de farmacocinetică și toxocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda transformatei Laplace.2. Planificarea studiilor clinice.3. Calculul numărului de subiecți în experimentele clinice.4. Analiza datelor clinice în experimentele încrucișate.5. Statistica cercetării de farmacologie clinică și statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice.6. Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalența medicamentelor.7. Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității și al inter-variabilității în experimentul biologic.8. Regresia și corelația în analiza datelor.9. Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică.10. Metode matematice de corelare în vitro – în vivo.11. Validarea datelor experimentale și controlul calității.12. Softuri în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică.
Stagiul STUDIUL CLINIC AL MEDICAMENTULUI (BIOETICĂ ȘI METODOLOGIE) (1 lună)
Obiective:
Dobândirea cunoștințelor necesare pentru participarea în echipa de cercetare pe subiecți umani.
Tematica (20 ore):1. Metodologia pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Fazele și etapele premarketing.2. Bioetica studiului pe subiecți umani.3. Studiile de farmacologie clinică și studiile clinice. Tipuri de studii clinice.4. Distribuirea medicamentelor în studiile simplu și dublu orb.5. Specificul metodologiei studiului clinic privind diferite acțiuni terapeutice (antidepresivă, tranchilizantă, hipnotică, antiinflamatoare, antihipertensivă, etc.)6. Supravegherea medicamentelor după introducerea în terapeutică. Studiile postmarketing de farmacoeficiență.7. Activitatea de farmacovigilență și farmacoepidemiologie.
Stagiul BIOFARMACIE ȘI FARMACOCINETICĂ CLINICĂ (2 luni)
Obiective:
Însușirea și aplicarea principiilor biofarmaciei și farmacocineticii în scopul individualizării posologiei medicamentoase.
Tematica (40 ore):1. Conceptele de disponibilitate farmaceutică, biodisponibilitate și bioechivalenței și optimizarea biofarmaceutică a farmacoterapiei.2. Elemente de calcul folosite în biofarmacie.3. Dizolvarea și difuzia prin membranele biologice.4. Modele farmacocinetice. Parametrii farmacocinetici. Formule de calcul.5. Biodisponibilitatea medicamentelor administrate pe cale orală.6. Biodisponibilitatea medicației parenterale.7. Biodisponibilitatea medicației cu cedare modificată.8. Factorii ce influențează biodisponibilitatea și profilul farmacocinetic al medicamentelor.9. Punerea la dispoziția organismului a principiilor active.10. Elemente de farmacocinetică fiziologică.11. Corelări între proprietățile fizico-chimice și proprietățile farmacocinetice.12. Utilizarea parametrilor farmacocinetici în farmacografie, la stabilirea, monitorizarea și optimizarea posologiei.
Stagiul PATOLOGIE CLINICĂ II (2 luni)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor privind bolile cu frecvență ridicată în populație, cunoștințe necesare în vederea instituirii și evaluării diferitelor scheme terapeutice.
Tematica (40 ore):1. Bolile respiratorii.2. Bolile digestive.3. Bolile cardiovasculare.4. Bolile renale.5. Bolile sângelui.6. Bolile reumatice.7. Bolile genitale.8. Bolile sistemului nervos.9. Bolile psihice.10. Bolile endocrine.11. Bolile metabolice.12. Boli de piele.13. Boli neoplazice.14. Aprecierea clinică și paraclinică a bolnavilor.15. Interpretarea foilor de observație.
Stagiul FARMACOEPIDEMIOLOGIE (1 lună)
Obiective:
Însușirea cunoștințelor fundamentale de epidemiologie și aplicarea acestora la farmacoepidemiologie.
Tematica (20 ore):1. Metode epidemiologice: epidemiologie descriptivă, epidemiologie analitică.2. Bazele farmacoepidemiologiei practice: supravegherea, investigarea, analiza, evaluarea.3. Evaluarea raportului beneficiu/risc în terapia medicamentoasă.4. Farmacovigilență.5. Procesul farmacoepidemiologic medicamentos. Etape, forme, factori.
Stagiul LEGISLAȚIE, ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ (1 lună)
Obiective:
Studierea, înțelegerea și aplicarea prevederilor legale și a regulilor de etică și deontologie în domeniul sănătății.
Tematica (20 ore):1. Regimul legal al activităților și unităților din domeniul sănătății.2. Regimul legal al profesiunilor din domeniul sănătății.3. Regimul legal al medicamentului.4. Regimul legal al pacientului.5. Cadrul juridic al prescripției farmacoterapeutice.6. Reglementarea distribuirii medicamentelor în spital.7. Reglementarea distribuirii medicamentelor în farmacia de comunitate.8. Etica și deontologia în activitatea profesională.
Stagiul FARMACOECONOMIE (½ luni)
Obiective:
Cunoașterea și aplicarea principiilor farmacoeconomiei, analiza rapoartelor beneficiu/cost, în scopul asigurării unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient și societate.
Tematica (10 ore):1. Principiile farmacoeconomiei.2. Metode farmacoeconomice.3. Aplicații ale farmacoeconomiei: evaluarea terapiei medicamentoase, analiza corelată a rapoartelor beneficiu/risc, beneficiu/cost, evaluarea serviciilor de farmacie clinică.
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relației medic – pacient.4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat.2. Confidențialitatea în relația medic – pacient.3. Relația medic – pacient minor.4. Acte normative care reglementează relația medic – pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia și suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relația medic – pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
ANUL III
Stagiul de COMUNICARE (2 luni)
Obiective:
Însușirea și dezvoltarea aptitudinilor de comunicare orală și scrisă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.
Tematica (20 ore):1. Definiția, obiectivele și principiile comunicării.2. Comunicarea eficientă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.3. Planificarea, pregătirea și dirijarea discuției farmacistului cu pacientul.4. Necesitatea cunoașterii istoricului medicamentos al pacientului de către farmacist, pentru eficiența discuției cu pacientul.5. Modalități de comunicare: comunicare orală și în scris.
Stagiul FARMACIE CLINICĂ (9 luni)
Obiective:
Dezvoltarea capacității de implicare și rezolvare a principalelor tipuri de activități practice de farmacie clinică, în farmacia de comunitate și în spital.
Tematica (150 ore):1. Analiza și discutarea unor cazuri de incoerență și erori de prescripție, întâlnite în farmacia de comunitate.2. Analiza și discutarea unor formulare de prescriere a farmacoterapiei OTC completate de farmacist, în baza ipotezei de diagnostic emise de acesta la consultația minimală în spațiul de confidențialitate al farmaciei.3. Analiza și discutarea produselor farmaceutice OTC cu asocieri de substanțe medicamentoase, înregistrate în Nomenclatorul în vigoare.4. Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului (care include istoricul medical, medicamentele prescrise și eliberate, automedicația, reacțiile nedorite înregistrate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului).5. Rezolvarea problemelor terapeutice (PTM) pe baza dosarului farmaceutic al pacientului.6. Analiza și discutarea farmacoterapiei și farmacografiei instituite în spital, în cazuri clinice complicate.
B. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE
Stagiile practice/Anul I și II
Obiective:
Dobândirea competențelor necesare desfășurării activității de farmacie clinică în spital și în farmacia de comunitate
I. Stagiile practice în FARMACIE DE SPITAL ȘI COMUNITATE
(3 + 3 luni)
Baremul activităților practice:1. Organizarea și funcționarea farmaciei de spital și de comunitate.2. Circuitul medicamentului în spital și în farmacia de comunitate.3. Politica spitalului și farmaciei de comunitate în domeniul utilizării medicamentului.4. Activitate de asistență farmaceutică.5. Prepararea și controlul de calitate al soluțiilor perfuzabile.
II. Stagiul practic în SECȚII CLINICE DE DIVERSE SPECIALITĂȚI
(16 luni)
Baremul activităților practice:1. Cunoașterea specificului și necesităților diferitelor secții clinice de spital.2. Protocoale terapeutice.3. Istoricul medicamentos al pacientului.4. Instituirea și monitorizarea terapiei medicamentoase.5. Evaluarea modului de utilizare a medicamentelor: identificarea, prevenirea, rezolvarea problemelor legate de terapia medicamentoasă.6. Informarea personalului medical.7. Consilierea pacientului.8. Activități de documentare și evaluarea critică a literaturii de specialitate.9. Elaborarea răspunsurilor la întrebările adresate de personalul medical și pacienți.10. Furnizare de informații despre medicamente, personalului medical și pacienților.11. Activitate de farmacovigilență.
Practica de farmacie clinică/Anul III
Stagiul Farmacie de comunitate – (3 luni)
Stagiul Secții clinice de diverse specialități, la alegere – (4 luni)
Stagiul Farmacie de spital – (4 luni).
Obiective:
Executarea practică supravegheată a următoarelor tipuri de activități de farmacie clinică, în farmacia de spital și de comunitate, precum și în secții clinice.
Baremul activităților practice:1. Rezolvarea calculelor de practică farmaceutică.2. Utilizarea precauțiilor privind condițiile de conservare a medicamentelor (la întuneric, la +4 gr. C, la rece, sub -15 gr. C. etc.).3. Consilierea privind precauțiile de preparare și stabilitate a soluțiilor de antibiotice.4. Consilierea privind incompatibilitățile fizico-chimice medicament – medicament și medicament – materiale plastice (în seringi sau flacoane de perfuzie).5. Calculul conținutului în Na+, al medicamentelor cu încărcătură sodică și precizarea contraindicațiilor, precauțiilor și măsurilor la administrare.6. Consilierea asupra precauțiilor privind modul de administrare a medicamentelor orale (raportat la mese, alimente și băuturi de evitat, etc.).7. Interpretarea analizelor de laborator clinic.8. Semnalarea efectelor medicamentelor asupra rezultatelor examenelor de laborator.9. Urmărirea și interpretarea farmacoterapiei (instituire, supraveghere, monitorizare și optimizare).10. Consilierea bolnavului privind farmacoterapia prescrisă (detalii privind modul de administrare, posibilele C.I. ce trebuie anunțate de urgență etc.).11. Supravegherea și optimizarea complianței.12. Depistarea interacțiunilor farmacologice pe parcursul unui tratament.13. Depistarea etiologiei iatrogene, înregistrarea și rezolvarea unor cazuri de patologie iatrogenă.14. Rezolvarea de probleme de farmacocinetică clinică și de adaptare a posologiei.15. Introducerea schemelor de profilaxie cu antibiotice, în chirurgie.16. Analiza raportului beneficiu/risc și beneficiu/cost al farmacoterapiei instituite.
Dispoziții finale:– Practica de Farmacie Clinică din anul III de rezidențiat se va efectua în Spitalul în care rezidentul este repartizat (în farmacie și în secție)– Stagiul practic se va finaliza cu un referat scris cuprinzând analiza și comentarea farmacoterapiei unui caz clinic complicat cu polipatologie și polimedicație, urmărit de rezident la patul bolnavului.– Nota pentru proba scrisă va fi acordată pe baza aprecierii referatului final, de către profesorul responsabil de specialitatea Farmacie Clinică desemnat de Facultatea de Farmacie din Centrul Universitar respectiv.– Notele pentru probele practice vor fi acordate de către: farmacistul clinician din spital (sau farmacistul șef) și medicii din secțiile unde rezidentul a efectuat stagiul practic.
FARMACIE CLINICĂ
3 ANI
● Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate (1.1) 2 luni
● Laborator clinic (1.2) 1 lună
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie – Partea I (1.3) 3 luni
● Patologie generală (1.4) 2 luni
● Farmacoterapie și farmacoepidemiologie – Partea a II-a (1.5) 3 luni
● Biochimie medicală (1.6) 1 lună
● Toxicologia medicamentului (1.7) 1 lună
● Metodologia cercetării științifice medicale (1.8) 1 lună
● Biostatistică și matematică aplicată (1.9) 1 lună
● Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie) (1.10) 1 lună
● Biofarmacie și farmacocinetică clinică (1.11) 2 luni
● Patologie clinică II (1.12) 2 luni
● Farmacoepidemiologie (1.13) 1 lună
● Legislație, etică și deontologie profesională (1.14) 1 lună
● Farmacoeconomie (1.15) ½ lună
● Bioetică (1.16) ½ lună
● Comunicarea cu pacientul (1.17) 2 luni
● Farmacie clinică (1.18) 9 luni

	ANUL I	ANUL II	ANUL III
STAGIUL	1.1___1.5; 1.6	1.6______1.15; 1.16	1.17; 1.18

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACOLOGIE CLINICĂ1.1. DEFINIȚIE:
Farmacologia clinică este specialitatea medicală care studiază interacțiunile dintre medicamente și organismul uman, sănătos sau bolnav în scopul evaluării, supravegherii și utilizării raționale a medicamentelor în profilaxia, diagnosticul și tratamentul bolilor.1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență a problemelor social administrative, prezentarea la unitatea unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni.1.3.2. Stagiu de farmacologie fundamentală: 12 luni1.3.3. Stagiu de legislație și organizare: 3 luni1.3.4. Stagiu de medicină internă: 6 luni1.3.5. Stagiu de terapie intensivă și medicină de urgență: 6 luni1.3.6. Stagiu de toxicologie clinică: 6 luni1.3.7. Stagiu la alegere într-o specialitate medicală, alta decât cele de mai sus (într-o clinică ce desfășoară studii clinice în domeniul medicamentului): 3 luni1.3.8. Bioetica: ½ lună1.3.9. Stagiu de farmacologie clinică: 11 luni și 2 săpt.1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)1. Farmacodinamie generală.2. Farmacocinetică generală.3. Farmacotoxicologie generală.4. Principii de apreciere a bazelor farmacologice ale terapiei.5. Influențarea farmacologică a transmisiei nervoase vegetative.6. Influențarea farmacologică a transmisiei colinergice.7. Influențarea farmacologică a transmisiei adrenergice.8. Transmisia neuro-umorală în sistemul nervos central.9. Anestezice generale.10. Anestezice locale.11. Hipnotice și sedative.12. Medicația bolilor psihice.13. Medicația tulburărilor extrapiramidale.14. Medicația anticonvulsivantă.15. Analgetice opioide și antagoniștii lor.16. Toxicomania și toxicodependența.17. Influențarea farmacologică a reglării hormonale.18. Influențarea farmacologică a glandei hipofize și funcțiilor acesteia.19. Influențarea farmacologică a glandei tiroide și funcțiilor acesteia.20. Influențarea farmacologică a glandelor cortico și medulo-suprarenale și funcțiilor acestora.21. Insulina, antidiabeticele orale și influențarea farmacologică a pancreasului.22. Calciul, parathormonul, calcitonina, vitamina D și alte substanțe înrudite.23. Influențarea farmacologică a reglării tisulare.24. Histamina, bradikinina, serotonina și substanțe care acționează în domeniul lor.25. Prostaglandine, leucotriene, factorul activator plachetar și substanțele care acționează în domeniul lor.26. Analgetice, antiinflamatoare, antipiretice, antireumatice.27. Medicamente utilizate în tratamentul poliartritei reumatoide și gutei.28. Antiastmatice.29. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron și influențarea sa farmacologică.30. Medicația insuficienței cardiace.31. Antianginoase.32. Medicația aritmiilor.33. Antihipertensive.34. Medicația dislipidemiilor.35. Antiulceroase.36. Influențarea farmacologică a motilității și secrețiilor digestive.37. Influențarea farmacologică a motilității uterine.38. Chemoterapia bolilor bacteriene.39. Chemoterapia bolilor parazitare.40. Chemoterapia bolilor virale.41. Chemoterapia anticanceroasă.42. Imunosupresia farmacologică.43. Influențarea farmacologică a hematopoiezei.44. Influențarea farmacologică a hemostazei.45. Vitaminele.1.4.1.2. Baremul activităților practice1. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmacodinamie: 32. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmococinetică: 13. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experimente de farmacotoxicologie: 34. Prelucrarea datelor și analiza statistică: 75. Redactarea și publicarea de articole științifice: 26. Evaluarea critică a datelor de farmacologie experimentală din literatura de specialitate: 77. Seminar final.1.4.2. STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul medicamentelor.2. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul produselor biologice de uz uman.3. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul suplimentelor nutritive și altor produse asemănătoare.4. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul dispozitivelor medicale.5. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul cosmeticelor.6. Aspecte politice ale produselor medicamentoase.7. Problemele tehnico-științifice legate de autorizarea, supravegherea și controlul produselor medicamentoase.8. Autorizarea de punere pe piață a produselor medicamentoase.9. Evaluarea dosarului farmacologic preclinic al produselor medicamentoase în vederea autorizării de punere pe piață.10. Evaluarea eficacității clinice a produselor medicamentoase noi în vederea autorizării lor de punere pe piață.11. Evaluarea bioechivalenței și interschimbabilității produselor medicamentoase.12. Evaluarea siguranței preclinice a produselor medicamentoase.13. Evaluarea siguranței clinice a produselor medicamentoase.14. Evaluarea calității produselor medicamentoase.15. Regulile de bună practică în studiul clinic.16. Evaluarea protocoalelor de studii clinice în vederea aprobării efectuării studiilor clinice.17. Inspecțiile GCP.18. Regulile de bună practică de laborator.19. Inspecția GLP.20. Regulile de bună practică de fabricație.21. Inspecția GMP.22. Farmacovigilența.23. Asigurarea calității produselor medicamentoase de uz uman.24. Reclamații privind medicamentele.25. Reacții adverse la medicamente.26. Neconformități ale medicamentelor.27. Reglementări privind publicitatea produselor medicamentoase.28. Retragerea și distrugerea medicamentelor.29. Organizarea rețelei de distribuție a medicamentelor.30. Regulile de bună practică de distribuție a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor31. Regulile de bună practică de depozitare a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor.32. Regulile de bună practică de farmacie și inspecțiile privind respectarea lor.33. Importul și exportul medicamentelor.34. Stabilirea prețurilor medicamentelor.35. Legislația privind regimul substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.36. Supravegherea substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.1.4.2.2. Baremul activităților practice1. Evaluarea administrativă a documentației unui produs medicamentos propus spre autorizarea de punere pe piață: 102. Evaluarea dosarului farmacologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață: 33. Evaluarea dosarului toxicologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață: 34. Evaluarea studiului de bioechivalență în vederea autorizării de punere pe piață: 35. Evaluarea documentației clinice în vederea autorizării de punere pe piață: 36. Participarea la evaluarea dosarului farmaceutic în vederea autorizării de punere pe piață: 37. Evaluarea protocolului de studiu clinic în vederea aprobării desfășurării unui studiu clinic în România: 48. Evaluarea de materiale publicitare: 59. Participarea la inspecții GMP: 210. Participarea la inspecții GCP: 411. Participarea la inspecții în rețeaua de distribuție: 31.4.3. STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.2. Astmul bronșic.3. Cancerul bronhopulmonar.4. Pleureziile.5. Tuberculoza pulmonară.6. Tulburări de ritm și de conducere.7. Angina pectorală și infarctul miocardic.8. Insuficiența cardiacă, cordul pulmonar, edemul pulmonar acut.9. Hipertensiunea arterială.10. Vasculitele.11. Boli trombotice vasculare.12. Resuscitarea cardio-respiratorie.13. Boli de colagen.14. Ulcerul gastric și duodenal.15. Cancerul gastric și colonic.16. Sindromul de malabsorbție.17. Hepatite, ciroze, cancerul hepatic.18. Encefalopatia portală.19. Pancreatita acută.20. Sindroame diareice.21. Nefrite acute și cronice.22. Insuficiența renală acută și cronică.23. Sindromul nefrotic.24. Diabetul zaharat.1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Flebotomie: 12. Toracocenteza: 23. Paracenteza: 24. Aplicarea unei sonde naso-gastrice: 25. Interpretarea ECG: 506. Interpretare radiografii și tomografii computerizate: 207. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.8. Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.9. Seminar final.1.4.4. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1. Medicația utilizată în anestezia generală.2. Medicația anesteziei rahidiene.3. Anestezice locale.4. Principii de tratament ale șocului hemoragic.5. Soluții utilizate pentru reechilibrarea electrolitică și acido-bazică.6. Hipertermia.7. Hipotermia.8. Tratamentul durerii.9. Obstrucția căilor aeriene superioare (asigurarea libertății căilor aeriene).10. Resuscitarea cardio-respiratorie-cerebrală.11. Terapia farmacologică a șocului cardiogen.12. Terapia farmacologică a șocului septic.13. Principii de tratament ale șocului anafilactic.14. Tratamentul stărilor comatoase.15. Terapia insuficienței cardiocirculatorii acute.16. Terapia edemului pulmonar.17. Principiile terapiei cu sânge și componente.18. Terapia farmacologică a emboliei pulmonare.19. Terapia insuficienței respiratorii.20. Insuficiența renală acută.21. Terapia pancreatitei acute.22. Hepatita acută toxică indusă de medicamente.1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Puncție lombară: 22. Instalarea unui cateter venos: 23. Instalarea unei perfuzii: 304. Intubație traheală: 105. Electroșoc de resuscitare cardiacă: 56. Monitorizarea bolnavului critic.7. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.8. Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.9. Seminar final.1.4.5. STAGIUL DE TOXICOLOGIE CLINICĂ1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1. Epidemiologia intoxicațiilor acute.2. Caracteristici cantitative ale toxicității acute.3. Clasificarea substanțelor toxice.4. Toxicocinetică generală.5. Toxicodinamie generală.6. Date privind conduita medicală în intoxicațiile acute.7. Decontaminarea intoxicatului.8. Evaluarea completă a intoxicatului acut.9. Antidotismul în intoxicațiile acute.10. Metode terapeutice de creștere a eliminării toxicelor din organism.11. Intoxicații acute clinice cu incidență crescută.12. Intoxicații acute medicamentoase.13. Intoxicații acute cu droguri de abuz.14. Principii de tratament ale dependenței.1.4.5.2. Baremul activităților practice1. Decontaminarea externă a unui intoxicat: 52. Spălătura gastrică: 33. Evaluarea unui intoxicat acut: 104. Completarea de fișe de informare toxicologică: 105. Punerea în aplicare a algoritmilor de determinare prin analize de laborator a unui toxic necunoscut care a produs o intoxicație: 56. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.7. Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.8. Seminar final.1.4.6. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.4.6.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relației medic – pacient.4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic – pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat.2. Confidențialitatea în relația medic – pacient.3. Relația medic – pacient minor.4. Acte normative care reglementează relația medic – pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia și suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.1.4.6.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relația medic – pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.4.7. STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
Farmacologie Clinică Generală (150 ore)1. Definiția Farmacologiei Clinice, importanța problemei, locul Farmacologiei Clinice printre celelalte științe și obiecte de învățământ.2. Importanța specialității. Locul și importanța farmacologului clinician în echipa complexă de asistență medicală.3. Locul și importanța terapiei medicamentoase între celelalte tipuri de terapii.4. Importanța terapiei alopate vs. alte tipuri de terapie (homeopatie, fitoterapie, magnetoterapie, acupunctură etc.).5. Iatrogenie și consecințele prescrierii inadecvate a medicamentului.6. Farmacocinetica clinică la subiectul normal (noțiuni de bază). Farmacocinetica clinică în diverse afecțiuni. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacocinetic.7. Farmacodinamie. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacodinamic.8. Noțiuni de farmacogenetică, teratogenie, oncogenie.9. Particularități cinetice și dinamice în anumite situații fiziologice (copil, bătrân, gravidă, lactație, rasă etc.).10. Particularități cinetice și dinamice în anumite situații patologice (insuficiența renală, insuficiența hepatică, insuficiența cardiacă, boli consumptive – denutriție – deshidratare, alcoolism și dependența de droguri etc.).11. Prescrierea rațională a medicamentului – prezentare generală. Medicamente esențiale.12. Conceptul de medicamente P. Criteriile de alegere (eficiență, toxicitate, adecvarea scopului propus, cost) și importanța acestora. Ponderea criteriilor în funcție de tipul de politică a medicamentului.13. Alegerea unei grupe de medicamente P. Alegerea unui medicament P din grupa respectivă.14. Definirea problemei pacientului.15. Precizarea obiectivului terapeutic.16. Verificarea adecvării medicamentului la cazul concret.17. Scrierea prescripției.18. Ce informații și avertizări sunt necesare pacientului și aparținătorilor asupra tratamentului prescris.19. Monitorizarea (oprirea) tratamentului.20. Scheme terapeutice complexe. Stabilirea dozelor în aceste situații particulare. Complianța la scheme complexe. Interacțiuni medicamentoase.21. Diagnosticul farmacologic – un feed-back valoros pentru verificarea coincidenței diagnostic/schemă terapeutică.22. Polipragmazie. Automedicație.23. Noțiuni de Farmacoepidemiologie.24. Noțiuni de Farmacoeconomie. Raportul cost/eficiență.25. Alegerea surselor de informare obiectivă asupra medicamentului.26. Informațiile „de firmă” și procesarea lor critică.27. Aprecierea studiilor clinice și marilor trialuri, criterii de obiectivitate.28. Orientarea în clasificarea medicamentelor antidepresive triciclice.29. Construcția și finalizarea studiului clinic al medicamentului.30. Studii de fază I, II, III, IV.31. Bioechivalența.32. Normele GMP, GLP.33. Interpretarea statistică a datelor.34. Noțiuni de legislație a medicamentului.35. Forurile de decizie (Agenția Medicamentului, Comisia de Transparență, Direcția Farmaceutică a MS, Comisia Farmaceutică a spitalului).36. Decizia farmacologului clinician în utilizarea și achiziția medicamentului.37. Farmacovigilența.
Farmacologie Clinică Specială (50 ore)38. Dovezi ale eficienței clinice a medicamentelor în afecțiuni ale:– sistemului nervos central– sistemului nervos periferic– aparatului cardiovascular– aparatului respirator– aparatului digestiv– aparatului urogenital– sistemului endocrin– sângelui și în bolile infecțioase, neoplazii, boli alergice39. Aspecte nutriționale ale farmacologiei clinice.40. Impactul biologiei moleculare și genomice asupra dezvoltării farmacologiei clinice.41. Probleme etice în tratamentul cu medicamente noi, costisitoare.42. Medicamentele orfane.1.4.7.2. Baremul activităților practice1. Participare la studii de farmacocinetică sau bioechivalență: 12. Participare la studii de fază II sau III: 13. Efectuare studii farmacoeconomice: 14. Seminar final.
FARMACOLOGIE CLINICĂ
4 ANI
STAGII PRACTICE și CURSURI-CONFERINȚĂ
● STAGIU DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ (I.1) 12 LUNI
● STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE (I.2) 3 LUNI
● STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ (I.3) 6 LUNI
● STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ (I.4) 6 LUNI
● STAGIU DE TOXICOLOGIE CLINICĂ (I.5) 6 LUNI
● STAGIU LA ALEGERE ÎNTR-O SPEC. MEDICALĂ, ALTA DECÂT CELE DE MAI SUS (I.6) 3 LUNI
● BIOETICĂ (I.7) ½ LUNĂ
● STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ (I.8) 11 LUNI și 2 SĂPT.

	ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV
STAGIUL	I.1	I.2	I.3	I.4	I.4	I.5	I.6	I.7	I.8

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
GASTROENTEROLOGIE
AVIZAT
Prof. dr. Oliviu Pascu
Președintele Comisiei de
Gastroenterologie, Hepatologie a MS

15 septembrie 2010 Semnatura:

Specialitatea: GASTROENTEROLOGIE
Conținutul specializării: prevenirea, diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacienților cu boli ale tubului digestiv, ficatului și pancreasului
Durata specializării: 4 ani
Obținerea specializării: prin rezidențiat
Subspecialități: Post-rezidențiat (Masterat – pentru specialiștii în gastroenterologie – hepatologie)– Hepatologie + Transplant hepatic (12 luni)– Oncologie digestivă (12 luni)– Endoscopie intervențională (6 luni), Ecoendoscopie (6 luni)
Durata subspecializărilor: 6-12 luni
Obținerea subspecializărilor: prin masterat organizat la Universitățile de Medicină și Farmacie tradiționale în funcție de posibilitățile existente de instruire.1.1. DEFINIȚIE:
Gastroenterologia este specialitatea care se ocupă cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolilor tubului digestiv și ale organelor anexe; termenul de gastroenterologie cuprinde și hepatologie, pancreatologie, endoscopie digestivă.1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate:
2 săptămâni1.3.1. Stagiul de medicină internă: 7 1/2 luni1.3.2. Stagiul de oncologie: 1 lună1.3.3. Stagiul de hematologie: 1 lună1.3.4. Stagiul de A.T.I.: 2 luni1.3.5. Stagiul de gastroenterologie: 3 ani din care – 3 luni Imagistică
(CT, RMN, ecografie abdominală generală)– 3 luni Endoscopie digestivă diagnostică1.3.6. Stagiul de bioetică: 1/2 lună
1.3.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
Tematica lecțiilor conferință1) Bronhopneumopatiile cronice obstructive (bronșita cronică, emfizem pulmonar)2) Astmul bronșic3) Pneumoniile4) Sarcoidoza5) Pleureziile6) Cancerul bronșic
7) Cordul pulmonar cronic. Embolia pulmonară8) Edemul pulmonar9) Angina pectorală10) Infarctul miocardic11) Cardiomiopatiile idiopatice12) Tulburări de ritm și conducere (tablou clinic, diagnostic)13) Insuficiența cardiacă14) Hipertensiunea arterială esențială și hipertensiunile arteriale secundare15) Glomerulonefritele acute și cronice16) Pielonefritele acute și cronice17) Diabetul zaharat18) Complicațiile diabetului zaharat (inclusiv complicațiile digestive)
19) Tulburările de nutriție. Alergii alimentare. Principiile regimurilor alimentare de substituție și de excludere
20) Sindromul metabolic. Obezitate. Hiperlipemii21) Anemiile
22) Limfoamele digestive. Boala Hodgkin23) Leucemiile acute și cronice24) Sindroamele hemoragipare25) Poliartrita reumatoidă26) Colagenozele
Baremul activităților practice1. Examenul coprologic. Valoarea diagnostică: 102. Computer tomografia toracică, vasculară, cerebrală. Interpretarea rezultatelor: 253. Radiologie pulmonară – interpretare: 304. Radiologia cordului, modificări patologice: 205. Ecocardiografie – interpretare: 106. Probe respiratorii: 207. Proteinograma – interpretare: 508. Toracocenteza – efectuare: 109. Explorare renală – interpretare: 201.3.2. – 1.3.3. STAGIUL DE ONCOLOGIE – HEMATOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință1) Epidemiologia cancerelor digestive
2) Carcinogeneza. Dezvoltarea locală și metastazarea în cancer. Stadializare3) Metode de diagnostic în cancerele digestive
4) Chimioterapia cancerelor digestive. Radioterapia cancerelor digestive
5) Metode paleative de tratament în cancerele avansate. Combaterea durerii în cancer. Psiho-oncologie
6) Sindroame mieloproliferative. Sindroame adrenomegalice. Splenomegaliile
7) Trombocitopeniile. Trombocitopatiile
Baremul activităților practice1. Tehnica administrării citostaticelor în diverse neoplazii ale tubului digestiv; aprecierea gravității reacțiilor adverse2. Metodologia organizării unei acțiuni de depistare în masă a cancerului tubului digestiv3. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer – Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei4. Frotiu de sânge periferic – efectuare și interpretare5. Puncție medulară – interpretare6. Biopsie osoasă (asistare)7. Indicațiile transplantului de măduvă – principii8. Biopsie ganglionară – tehnică, indicații1.3.4. STAGIUL DE A.T.I.
Tematica lecțiilor conferință1) Transfuziile de sânge: metodologie, indicații, riscuri2) Șocul: fiziopatologie, clasificare, tratament3) Sindromul insuficienței multiple de organ4) Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică
5) Insuficiența respiratorie. Sindromul de detresă respiratorie6) Moartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare7) Prelevarea de organe: criterii de intervenție8) Tulburările echilibrului acido-bazic9) Hipovolemia: etiologie, intervenție terapeutică10) Nutriția parenterală11) Metodologia monitorizării pacienților în serviciile de terapie intensivă12) Encefalopatia hepatică – principii terapeutice
Baremul activităților practice1. Anestezia locală – tehnică2. Monitorizarea pacienților cu insuficiență respiratorie. Valori normale și patologice ale gazelor respiratorii și din sânge3. Pulsoximetru – utilizare4. Defibrilarea și cardioversia5. Puncția lombară6. Introducerea și poziționarea sondei Blakemore7. Aspirația gastrică8. Puncția subclavei9. Oxigenoterapia10. Administrarea aerosolilor11. Puncționarea arterei radiale12. Tehnica anesteziei cu propofol1.3.5. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE
Tematica lecțiilor conferință
1) Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile ei. Esofagitele. Diverticulii esofagieni2) Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic3) Cancerul esofagian4) Gastritele acute și cronice
5) Ulcerul gastric și duodenal. Complicații6) Tumorile benigne și maligne ale stomacului7) Diareile acute și cronice8) Sindromul de malabsorbție
9) Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice. Carențe dizaharidazice
10) Boala Whipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă. TBC intestinal11) Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)12) Boala Crohn13) Colita ulcerativă14) Constipația15) Intestinul iritabil
16) Polipii colonici. Polipozele digestive17) Cancerul colorectal18) Diverticuloza colonică19) Suferințele ano-rectale20) Pancreatitele acute și cronice21) Hemoragia digestivă superioară și inferioară22) Cancerul pancreatic și tumorile endocrine pancreatice23) Sindromul icteric
24) Litiaza biliară. Sindromul postcolecistectomie
25) Colecistitele. Angiocolitele acute26) Icterele familiale27) Hepatitele medicamentoase28) Hepatitele cronice virale B29) Hepatita autoimună30) Patologia hepatică alcool – indusă31) Cirozele hepatice.32) Complicațiile cirozelor hepatice: ascita, peritonita bacteriană spontană, hemoragiile variceale, encefalopatia hepatică, sindromul hepatorenal33) Cancerul hepatic și al căilor biliare34) Tumorile benigne ale ficatului
35) Peritonitele acute și cronice. TBC peritoneal36) Suferințele digestive de origine vasculară37) Hipertensiunea portală – etiologie, patogenie, complicații38) Afecțiuni hepatice cu determinare genetică (CBP, CSP, boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsină)39) Chistul hidatic hepatic40) Chirurgia cancerului gastric, colonic, rectal, hepatic și pancreatic
Baremul activităților practice1. Paracenteza: 202. Puncție biopsie hepatică – efectuare: 153. Explorarea cu capsulă endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor: 15
Modulul de endoscopie digestivă diagnostică1. Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator: 30 cazuri2. Endoscopii digestive superioare: 150
a) polipectomii gastrice: 10
b) hemostază endoscopică din HDS variceale: 10
c) hemostază endoscopică din HDS nevariceale: 103. Rectoscopii – sigmoidoscopii: 504. Colonoscopii: 100
a) polipectomii: 204. Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale:– ERCP: 30– dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 20– ecoendoscopii – puncții cu ac fin ecoghidat: 10– gastrostomă percutană: 10
Modulul de imagistică1. CT abdominal: principii, protocoale, interpretarea rezultatelor: 302. RMN abdominal – colangioRMN – interpretarea rezultatelor: 203. Ecografie abdominală inclusiv examinare cu contrast: 1004. Puncțiile ecoghidate, alcoolizarea tumorilor hepatice, ablația cu radiofrecvență (asistare): 301.3.6. STAGIUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
GASTROENTEROLOGIE
4 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ


STAGIUL	I.1, I.2	I.2, I.3, I.4, I.5, I.6, I.7, I.9	I.8	I.8

––
Curriculumul de pregătire în specialitatea gastroenterologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ
Definiția specialității:

Genetica Medicală este specialitatea care vizează:
a) depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea pacienților cu afecțiuni genetice și a celor cu anomalii congenitale;
b) estimarea riscului de recurență a bolilor genetice în familiile pacienților și acordarea unui sfat genetic corect și competent,
cu scopul prevenirii altor cazuri în familie.
Specialitatea Genetică Medicală se caracterizează printr-o evoluție deosebit de dinamică, iar geneticienii trebuie să
fie, pe de o parte, capabili să dobândească noile achiziții conceptuale și metodologice din acest domeniu al științelor
biomedicale, iar pe de altă parte, să-și perfecționeze capacitatea de a comunica și explica aceste cunoștințe pacienților
și colegilor din alte specialități.
Deoarece bolile genetice pot fi prezente la indivizi de toate vârstele și pot afecta orice sistem sau organ, este necesar
ca medicii specialiști de Genetică Medicală să aibă o educație medicală solidă și să fie capabili să integreze datele
examenelor clinice, a celor paraclinice, precum și informațiile furnizate de consultul genetic în patologia aferentă altor
specialități.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	4
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	4
MODULUL 1	Genetică fundamentală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	12 luni
SUBMODULE	a) Citogenetică – 5 luni; b) Genetică moleculară – 5 luni și 2 săptămâni; c) Informatică și biostatistică – 1 lună d) Bioetică – 2 săptămâni;
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	32/8
Modulul 2	Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	12 luni
SUBMODULE	a) Genetică medicală (ambulatoriu) – 6 luni; b) Pediatrie – 3 luni c) Obstetrică Ginecologie – 1 lună d) Medicină internă – 2 luni.
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	32/8
Modulul 3	Genetică clinică, aferent altor specialități
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	12 luni
SUBMODULE	a) Pediatrie – 4 luni; b) Neonatologie – 2 luni; c) Neurologie adulți – 1 lună; d) Neurologie pediatrică – 1 lună; e) Psihiatrie pediatrică – 1 lună; f) Endocrinologie – 1 lună; g) Dermatologie – 1 lună. h) Chirurgie pediatrică – 1 lună
Modulul 4	Genetică clinică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	12 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	32/8
Total ore pregătire teoretică	800
Total ore pregătire practică	7200

Structura programului
Modulul 1, anul I: Genetică fundamentală – 12 luni
Submodul 1.1. Laborator de Citogenetică – 5 luni;
Submodul 1.2. Laborator de Genetică moleculară – 5 luni și 2 săptămâni;
Submodul 1.3. Informatică și biostatistică – 1 lună
Submodul 1.4. Bioetica – 2 săptămâni
Nr. ore curs – 200.
Nr. ore practică – 1800.1. Tematică.
Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală.
Genomul uman: date generale, genotip și fenotip.
Structura și organizarea celulară a ADN.
Cromozomii umani.
Structura și funcția genelor.
Mecanismele moleculare ale expresiei genelor: transcripția, translația, sinteza proteinelor;
Reglarea expresiei genelor.
Stocarea și transmiterea informației ereditare: stabilitatea informației ereditare, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică, poligenică/multifactorială), individualitatea genetică și biologică.
Transmiterea informației ereditare: replicarea ADN; transmiterea informației ereditare în celulele somatice (mitoza) și în celulele sexuale (meioza); fecundarea. Variabilitatea genetică: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile).
Clasificarea genetică a bolilor, caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice.
Anomaliile cromozomiale și patologia asociată
Mutațiile genice – factor etiologic determinant al bolilor moleculare: bazele moleculare ale patologiei monogenice; clasificarea bolilor monogenice; ereditatea monogenică (tipuri, criterii)
Ereditatea poligenică și multifactorială în patologia umană.
Ereditatea mitocondrială: mutațiile ADNmt și heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale
Dezvoltarea normală și patologică.
Clasificarea anomaliilor congenitale;
Sexualizarea normală și patologică;
Retardul mental.
Imunogenetica și imunopatologia
Oncogenetica: gene implicate în dezvoltarea cancerului (oncogene și gene supresoare de tumori); anomalii citogenetice în cancer; bazele genetice ale terapiei oncologice. Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă; farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica
Farmacogenetica: farmacogenetica metabolismului medicamentelor, polimorfismele genetice și răspunsul la medicamente.
Introducere în Bioetică: morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu; delimitarea domeniului de studiu al bioeticii; teorii și metode în bioetică.
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii: definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință; rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).
Relația medic-pacient: valori ale relației medic-pacient; paternalism versus autonomie; modele ale relației medic-pacient; dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate; consimțământul informat; confidențialitatea în relația medic-pacient; relația medic-pacient minor; acte normative care reglementează relația medic-pacient.
Greșeli și erori în practică medicală: definirea noțiunilor de greșeală și eroare; culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice; managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală.
Probleme etice la începutul vieții: libertatea procreației; dileme etice în avort; etica reproducerii umane asistate medical; probleme etice în clonarea reproductivă.
Probleme etice la finalul vieții: definirea morții în era noilor tehnologii în medicină; probleme etice în stările terminale; tratamente inutile în practică medicală; eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.
Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane: donarea de organe de la cadavru; donarea de organe de la persoana vie; etica alocării de resurse în transplant.
Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii; proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman; etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală; statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni; terapia genică; posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.
Etica cercetării pe subiecți umani: principii etice în cercetarea pe subiecți umani; protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani; populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani; aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale; comitetele de etică a cercetării; comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.2. Obiective educaționale.
Acumularea de noțiuni fundamentale ale geneticii umane:– înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală;– se va insista asupra fenomenelor care au implicații directe/majore în practică geneticii medicale;– însușirea tehnicilor de citogenetică clasică– însușirea tehnicilor de citogenetică moleculară– însușirea tehnicilor de genetică moleculară– însușirea metodelor tehnicilor de citogenetică– însușirea metodelor statistice pentru extragerea inferențelor din datele genetice.– înțelegerea rolului metodelor statistice în dezvoltarea teoriei sau metodologiei de sprijinire a cercetării în una din cele trei domenii conexe: genetica populațiilor, genetica cantitativă, epidemiologia genetică.– Însușirea principiilor de bioetica3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– Evidențierea aspectului interfazic al ADN – 20 teste FISH interfazic;– Culturi celulare – 40 culturi de sânge periferic; 10 culturi amniocite/vilozități corionice; 10 culturi măduvă hematogenă– Analiza cromozomilor umani – 40 cazuri analizate cu marcaj cromozomial tip G.– Cazuri analizate prin tehnica FISH metafazic – 5.– Analiza acizilor nucleici – 20 extracții de ADN;– Analiza acizilor nucleici – 20 teste PCR (sau echivalent – RT-PCR, qfPCR);– Analiza acizilor nucleici – 20 teste MLPA;– Analiza acizilor nucleici – 10 secvențieri genice.– Diagnosticul genetic molecular – interpretare rezultate: 20 teste PCR (sau echivalent – RT-PCR, qfPCR); 20 teste MLPA; 10 secvențieri genice.– Ereditatea mendeliană și analiza segregațională – întocmirea arborilor genealogici și identificare tipului de transmitere – 100 cazuri.– Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice.– Metodologia biostatisticii, utilitate și interpretare.
Modulul 2, anul II: Genetică medicală – 12 luni
a) Genetică medicală (ambulatoriu) – 6 luni;
b) Pediatrie – 3 luni
c) Obstetrică Ginecologie – 1 lună
d) Medicină internă – 2 luni;
Nr. ore curs – 200.
Nr. ore practică – 1800.1. Tematică.
a. Submodul de Genetică medicală
Pregătire teoretică
Bolile genetice: caractere generale, nomenclatură, clasificări, metode de studiu. Abordarea genetică în medicină, serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice.
Impactul și consecințele încărcăturii genetice a populațiilor umane asupra stării de sănătate.
Genetica populațiilor și sănătatea publică: legea Hardy-Weinberg, aplicațiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influențează frecvența alelică în populațiile umane (încrucișările neîntâmplătoare, mutațiile, selecția, populațiile reduse, migrațiile și fluxul genic).
Epidemiologia genetică. Principii de profilaxie a bolilor genetice: screening-ul bolilor genetice (criterii, tipuri, servicii, registre), diagnosticul prenatal (tehnici, indicații, beneficii, riscuri, aspecte etice).
Principii de tratament al bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice, terapia genică (somatică, germinală, terapia cu celule stem).
Organizarea serviciilor de genetică medicală: rețeaua națională de genetică medicală (centre regionale, cabinete județene, laboratoare de genetică medicală). Rețele europene de genetică medicală sau boli rare. Managementul și controlul calității din rețeaua de genetică din sistemul de sănătate.
Pregătire practică1. Fișa de consult genetic: structura, tehnica anamnezei materno-fetale, tehnica anamnezei familiale și realizarea unui arbore genealogic.2. Examenul fizic al pacientului: examenul pe segmente și măsurători antropometrice; fotografierea pacientului.3. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice: indicațiile practice ale testului cromatinei sexuale, ale analizei cromozomilor umani, ale testelor genetice moleculare și ale investigațiilor biochimice.4. Sfatul genetic: circumstanțe de acordare; etapele sfatului genetic; calcularea riscului de recurență; evaluarea riscului genetic în bolile cromozomiale, monogenice și multifactoriale.5. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale.6. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice.7. Evaluarea riscului în malformațiile congenitale izolate și multiple (sindroame plurimalformative).8. Evaluarea diagnostică și sfatul genetic în retardul mintal.9. Evaluarea riscului în bolile comun ale adultului: boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul.10. Predispoziția genetică în cancer: evaluarea riscului.11. Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente – evaluarea riscului în 5 cazuri simulate.12. Screeningul și diagnosticul prenatal. Indicații, proceduri; ecografia fetală: principii, realizare, semne ecografice de alarmă; teste biochimice de screening (dublu test, triplu teste, cvadruplu test); teste de screening al ADN-ului fetal din circulația maternă, obținerea de celule fetale; fertilizarea in vitro și diagnosticul genetic preimplantator; conduita practică în cazul unor sarcini anormale; probleme etice – evaluarea riscului.13. Screeningul neonatal. Condiții de realizare; conduita practică față de cazurile depistate; probleme etice;14. Screeningul familial. Depistarea heterozigoților; depistarea indivizilor cu risc pentru o boală multifactorială, teste predictive pentru identificarea persoanelor sănătoase purtătoare ale unor gene cu manifestare tardive.15. Dileme și conflicte etice în genetica medicală: probleme legate de diagnosticul prenatal, screeningul genetic, sfatul genetic.16. Registre genetice. Organizarea depistării și recenzării copiilor cu anomalii congenitale. Diagnosticul „de registru”. Prelucrarea datelor. Fișa de recenzare a copiilor cu anomalii congenitale. Alte tipuri de registre (hipercolesterolemie familială, cancere familiale, etc.)17. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice.
b. Submodul de Pediatrie
Creșterea și dezvoltarea copilului; hipotrofia staturo-ponderală; retardul psiho-motor; dizabilitatea intelectuală;
Principii de dietetică pediatrică; malnutriția; obezitatea;
Febra la copil.
Boli ale aparatului respirator: infecții ale căilor respiratorii superioare; boli ale căilor respiratorii inferioare; obstrucții bronșice localizate; astmul bronșic; pneumoniile
Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii și/sau ale vaselor; malformații congenitale cianogene și necianogene; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; șocul; hipertensiunea arterială
Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale și gingivale; anomaliile dentare; gastrite, gastroduodenie, ulcer gastro-duodenal; hernia diafragmatică; stenoza congenitală hipertrofică de pilor; abdomenul acut; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; fibroza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică.
Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefrite; sindromul nefrotic; tubulopatii; infecția urinară
Boli hematologice: patologia eritrocitară; patologia leucocitară; hemostaza normală și patologică; tulburări vasculare;
Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; neuroblastom; histiocitoza X.
Boli nutriționale, metabolice și endocrine: rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul; patologia pubertară
Bolile alergice: astmul bronșic, boli reumatice.
c. Submodul de Obstetrică Ginecologie – 1 lună
Consultația medico-genetică preconcepțională și prenatală în obstetrică.
Metodele contemporane de investigație în obstetrică.
Diagnosticul de sarcină. Aprecierea termenului de sarcină și a datei probabile a nașterii.
Conduita gravidelor în perioada antenatală.
Perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a fătului.
Bolile genetice ale aparatului reproductiv: malformațiile congenitale ale organelor genitale;
Stările intersexuale;
Tulburările de reproducere: infertilitatea, avorturile spontane.
Depistarea malformațiilor fetale.
Profilaxia bolilor ereditare.
Tactica obstetricală în naștere în cazul malformațiilor fetale.
Medicamentele și sarcina. Influența asupra fătului.
Mortalitatea perinatală. Nivelul, structura și profilaxia.
Factorii de risc în patologia perinatală.
Sarcina gemelară. Clasificarea. Diagnosticul. Evoluția și conduita în timpul sarcinii și nașterii.
Nașterea prematură. Conduita și asistența medicală în naștere.
Moartea intrauterină a produsului de concepție. Diagnosticul. Tactica obstetricală.
Cuplul steril. Clasificarea. Sterilitatea de etiologie genetică.
Stările de fond și precanceroase ale organelor genitale feminine.
Cancerele genitale. Etiopatogenia. Clasificarea. Clinica. Terapia.
Sănătatea reproducerii și planificarea familială.
d. Submodulul de Medicină internă
Manifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncții ale sistemului nervos și ale organelor de simț, convulsii, vertij; tulburări ale funcțiilor respiratorii și circulatorii; tulburări ale funcțiilor gastrointestinale și reno-urinare; tulburări ale funcției reproductive și sexuale.
Afecțiuni ale sistemului cardiovascular: bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm și de conducere; cardiomiopatii; insuficiența cardiacă; cardiopatia ischemică și hipercolesterolemia familială; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice; electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; Afecțiuni ale aparatului respirator: astmul bronșic; cancerul bronhopulmonar; insuficiența respiratorie.
Afecțiuni ale rinichilor și tractului urinar: glomerulopatii, tubulopatii, rinichiul polichistic, insuficiența renală acută și cronică; tumorile tractului urinar.
Afecțiuni ale aparatului digestiv: ulcerul gastric și duodenal, cancerele tubului digestiv; hemocromatoza; maldigestia și malnutriția.
Afecțiuni ale sistemului imun, ale țesutului conjunctiv și ale articulațiilor: boala complexelor imune, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; spondilita ankilozantă.
Afecțiuni hematologice și oncologice: anemii, coagulopatii, afecțiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice.
Afecțiuni endocrinologice și metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat.
Afecțiuni neurologice și musculare: boli demielinizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demențe senile și presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică.2. Obiective educaționale.
Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală; se va insista asupra utilizării practice a principiilor de genetică fundamentală și umană folosind noțiuni din modulul 1 și exemple (probleme) de patologie genetică.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:
a. Submodul de Genetică medicală1. Fișa de consult genetic – 100 fișe.2. Examenul fizic al pacientului – 100 examene.3. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice – 30 planuri.4. Sfatul genetic – 50 cazuri.5. Evaluarea riscului în anomaliile congenitale – 25 cazuri.6. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale – 25 cazuri.7. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice – 25 cazuri.8. Evaluarea riscului în bolile comune – 15 cazuri.9. Predispoziția genetică în cancer – 15 cazuri.10. Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente – 5 cazuri.11. Screeningul și diagnosticul prenatal – 15 cazuri.12. Screeningul neonatal – 10 cazuri.13. Screeningul familial – 5 cazuri.14. Dileme și conflicte etice în genetica medicală – 10 probleme.15. Registre de boli genetice.16. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice – 10 planuri.
b. Submodul de Pediatrie1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație – 40;2. Prezentare de cazuri – 4;3. Interpretarea rezultatelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică – 60;4. Interpretarea EKG – 20;5. Interpretarea ecocardiogramei – 20;6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală – 20;7. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduva osoasă, ganglioni limfatici) pentru afecțiunile prevăzute în programă – 20;8. Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală – 5; hepatică – 10; pancreatică -10;9. Interpretarea parametrilor creșterii și dezvoltării.
c. Submodulul de Obstetrică Ginecologie1. Însușirea tehnicilor corecte de examinare a gravidei.2. Interpretarea testelor screening în sarcină.3. Înțelegerea modificările ecografice sugestive în patologia genetică.4. Cunoașterea și interpretarea markerilor ecografici pe fiecare aparat în funcție de trimestrul de sarcină.
d. Submodul de Medicină internă1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație – 60;2. Prezentare de cazuri – 4;3. Interpretarea examenelor radiologice în afecțiunile din tematica dată – 25;4. Interpretarea EKG – 20;5. Interpretarea principalelor date de ecocardiogramă – 5;6. Interpretarea datelor de ecografie abdominală – 5;7. Interpretarea rezultatelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) – câte 5 buletine pentru fiecare tehnică;8. Interpretarea rezultatelor examenelor hematologice (sânge periferic, măduvă hematogenă) pentru afecțiunile prevăzute în tematică – 10;9. Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală – 5; hepatică – 10; pancreatică – 5.
Modulul 3, anul III: Genetică clinică, aferentă altor specialități – 12 luni
a) Pediatrie – 4 luni
b) Neonatologie – 2 luni
c) Neurologie adulți – 1 lună
d) Neurologie pediatrică – 1 lună
e) Psihiatrie pediatrică – 1 lună
f) Endocrinologie – 1 lună
g) Dermatologie – 1 lună.
h) Chirurgie pediatrică – 1 lună
Nr. ore curs – 200.
Nr. ore practică – 1800.1. Tematică.
Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin microstagii în clinici de specialitate, care vor prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2, 4.
Submodul de Pediatrie – 4 luni
Boli hematologice ereditare și ale sistemului imunitar (defecte de sinteză ale hemoglobinei, anemii hemolitice și hipoplastice ereditare, anomalii ale hemostazei, imunodeficiențe ereditare)
Bolile metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism)
Bolile genetice musculare și neuromusculare: miopatiile congenitale; distrofiile musculare, atrofiile musculare spinale, miotoniile și paraliziile periodice, miasteniile.
Malformații congenitale ale ochiului, alte anomalii genetice: strabismul, discromatopsia, glaucomul, retinita pigmentară, degenerescența retiniană.
Bolile genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și ale aparatului respirator: surditatea, malformațiile congenitale pulmonare, ale căilor respiratorii și ale toracelui, hernia diafragmatică; mucoviscidoza; astmul bronșic și alte boli alergice, deficiența de alfa-1-antitripsină.
Bolile genetice ale sistemului cardiovascular: malformațiile congenitale cardiovasculare, boala coronariană, hipertensiunea arterială.
Bolile genetice ale sistemului digestiv: malformațiile congenitale ale gurii, esofagului, abdomenului și ale tractului gastrointestinal; malformațiile congenitale ale ficatului, vezicii biliare și pancreasului; polipozele digestive; fibroza chistică
Bolile genetice ale sistemului renourinar; malformațiile congenitale renourinare; anomalii tubulare renale; sindroame nefrotice, litiaza urinară
Bolile genetice osteoarticulare: condrodisplaziile; osteodisplaziile; artrite și artropatii, anomalii congenitale ale membrelor, deformări scheletice.
Bolile genetice ale țesutului conjunctiv
Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil
Explorarea metabolismului lipidic la copil
Submodul de Neonatologie – 2 luni
Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară și perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza și morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine. Evaluarea funcției placentare și a unității feto-placentare.
Examenul clinic al nou-născutului.
Anomalii ale creșterii și dezvoltării. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitală de șold, piciorul strâmb congenital.
Bolile cromozomiale
Bolile mitrocondriale
Tumorile congenitale.
Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.
Submodul de Neurologie adulți – 1 lună
Examenul neurologic
Sindromul X-fragil
Boala Alzheimer
Scleroza multiplă, facomatozele
Paraplegia spastică ereditară
Submodul de Neurologie pediatrică – 1 lună
Examenul neurologic al copilului de diverse vârste
Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut
Malformații ale SNC
Sindroame neurocutanate – (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)
Aspecte neurologice în anomaliile cromozomiale
Paraliziile cerebrale infantile
Boli degenerative ale SNC
Tumori ale SNC
Afecțiuni cerebrovasculare
Convulsiile ocazionale și epilepsia
Afecțiunile nervilor cranieni
Sindromul hipoton la sugar și copil
Afecțiunile unității motorii (afecțiuni ale neuronului motor periferic, afecțiuni ale nervilor periferici, afecțiuni ale joncțiunii neuromusculare, afecțiuni musculare)
Bolile genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament: dizabilitatea intelectuală, sindromul X-fragil;
Submodul de Psihiatrie pediatrică – 1 lună
Examenul psihiatric al copilului de diverse vârste
Etapele dezvoltării neuropsihice
Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului
Deficit de atenție (ADHD) și autismul, schizofrenia
Submodul de Endocrinologie – 1 lună
Boli genetice endocrine: bolile ereditare ale hipofizei, tiroidei, paratiroidelor; suprarenalelor; diabetul zaharat; disgeneziile gonadice.
Submodul de Dermatologie – 1 lună
Afecțiunile părului și unghiilor.
Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.
Genodermatoze
Tumorile benigne
Carcinoame
Melanom
Submodul de Chirurgie pediatrică – 1 lună
Probleme comune de ortopedie pediatrică: – piciorul strâmb congenital – deformările membrelor inferioare – patologia genunchiului – displazia luxantă de șold – anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale – torticolisul congenital – scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului – anomaliile congenitale ale mâinii, cotului și articulațiilor umărului
Palatoschizisul
Omfalocelul, gastroschizisul și hernia ombilicală
Megacolonul congenital aganglionar
Malformațiile anorectale
Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului și tumorilor de părți moi
Malformațiile tractului urinar și uretero-hidronefroza
Hispospadias, criptorhidia2. Obiective educaționale
Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie.
Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, în funcție de serviciul în care se desfășoară pregătirea, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare.
Modulul 4, anul IV: Genetică clinică – 12 luni
Nr. ore curs – 200.
Nr. ore practică – 1800.1. Tematică
Abordarea practică a patologiei malformative și genetice se va face prin stagii în clinici de specialitate, care pot prezenta/demonstra cazuri clinice, conduite practice, modalități terapeutice și recuperatorii pe problemele prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2 și 3.
Activitățile practice vor fi cuplate cu prezentările teoretice (cursuri) prevăzute în programa analitică a modulelor 1, 2 și 3.
Semiologie genetică: creșterea și dezvoltarea generală; extremitatea cefalică (forma și mărimea capului, faciesul, părul, ochii, nasul, gura, urechile); gâtul; toracele și spatele; abdomenul și orificiul anal; organele genitale externe; membrele și degetele (anomalii de formare, de diferențiere și de creștere); tegumentele (anomalii localizate, anomalii generalizate);
Dismorfismul craniofacial
Somatometria
Semne evocatoare ale bolilor genetice
Markeri somatici genetici (variante comune, anomalii minore, anomalii majore)
Consultul genetic: anamneza, examenul fizic, investigațiile paraclinice, investigațiile în anomaliile letale, examinările genetice (testele genetice)
Diagnosticul clinic al bolilor genetice. Mijloace de identificare ale unor fenotipuri particulare.
Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale (factori teratogeni, boli monogenice, boli mitocondriale, anomalii cromozomiale, boli poligenice multifactoriale)2. Obiective educaționale
Obiectiv 1. Însușirea cunoștințelor specifice de patologie malformativă și genetică necesare optimizării diagnosticului, evaluării corecte a prognosticului și elaborării măsurilor de profilaxie. Se vor aborda capitole distincte de patologie genetică, insistându-se asupra bolilor cu frecvență mai mare.
Obiectiv 2. Formarea unor aptitudini (*) și atitudini (**) specifice modulului:
* Realizarea unui plan de investigare, diagnostic și îngrijire a unui bolnav cu un tip specific de boală genetică;
* Coordonarea activității unei echipe de specialiști în vederea realizării planului propus (după principiul „divergenței acțiunilor și convergenței rezultatelor”).
* Dezvoltarea capacității de sinteză și integrare a materialului faptic provenit din surse multiple și a celei de utilizare adecvată a informațiilor bibliografice (inclusiv a celor furnizate prin rețele Medline și Internet) în scopul stabilirii diagnosticului corect și a monitorizării adecvate a bolnavilor.
* Alegerea adecvată a testelor de diagnostic predictiv în cazul afecțiunilor familiale cu debut tardiv și sfătuirea pacienților în legătură cu beneficiul, limitele și riscurile acestor teste.
** Formarea unei atitudini de respect și simpatie pentru bolnavul cu dizabilitate fizică sau intelectuală
** Dezvoltarea capacității de a-și recunoaște propriile limite profesionale și a necesității de colaborare cu alți specialiști.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectiv 1. Acumularea noțiunilor fundamentale ale geneticii umane.
Obiectiv 2. Acumularea principiilor fundamentale de bioetică.
Obiectiv 3. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la relațiile dintre ereditate (genom) și boală.
Obiectiv 4. Însușirea cunoștințelor de bază privitoare la determinismul genetic al bolilor cu manifestări complexe și care se întâlnesc în serviciile de neonatologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă.
Obiectiv 5. Având în vedere complexitatea bolilor genetice și a particularităților lor (boli rare, afectare multisistemică, evoluție cronică, progresivă etc), conștientizarea limitelor propriilor aptitudini și solicitarea unui sprijin din partea colegilor, de alte specialități sau din specialitatea Genetică medicală, din țară și din alte centre internaționale de specialitate.
Obiectiv 6. Interpretarea și integrarea rezultatelor examenelor clinice și paraclinice (efectuate de echipa de specialiști) și formularea diagnosticului (clinic și diferențial), a planului de tratament și recuperare a bolnavului și a conduitei față de familie.
Obiectiv 7. Formarea capacității de comunicare a informațiilor referitoare la diagnostic și la sfatul genetic, cu obligația prezentării corecte, clare și nondirecționale a tuturor opțiunilor și a individualizării lor în funcție de nivelul educațional, socio-economic, etnic și cultural.
Obiectiv 8. Respectarea confidențialității și înțelegerea dificultăților pe care le creează obligația păstrării confidențialității în situația în care rudele bolnavilor au un risc crescut de a dezvolta o boală severă, posibil a fi prevenită.
Obiectiv 9. Respectarea convingerilor etice, religioase, morale ale bolnavilor și ale familiilor acestora, indiferent de propriile convingeri.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Obiectiv 1. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice domeniului:– înțelegerea rolului factorilor genetici în starea de sănătate și boală;– dezvoltarea capacității de a identifica esențialul și de a realiza o sinteză a faptelor;– recunoașterea importanței studiului individual continuu și motivat, pentru actualizarea cunoștințelor.
Obiectiv 2. Ilustrarea prin cazuri particulare a bolilor genetice
Obiectiv 3. Ilustrarea relației medic-pacient prin cazuri practice: accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri; drepturile pacienților – reglementare legislativă; rolul comitetelor de etică din spitale.
Obiectiv 4. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete: delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis; greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis; perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
Obiectiv 5. Formarea unor aptitudini și atitudini specifice Geneticii medicale în contextul în care pacientul prezintă un tablou clinic care a determinat trimiterea lui în serviciul de neonatologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, neurologie, psihiatrie, obstetrică ginecologie, medicină internă etc.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:

– probă scrisă	Da
– probă de abilități/manualități	Da
– examen clinic	Da

TEMATICA DE EXAMEN1. PROBA SCRISĂ1. Determinismul caracterelor; genotip și fenotip2. Genomul uman3. Structura și organizarea celulară a ADN4. Cromozomii umani5. Structura și funcția genelor6. Mecanismele moleculare ale expresiei genelor7. Transmiterea informației ereditare; replicarea ADN; mitoza și meioza; fecundarea8. Ereditatea monogenică9. Ereditatea poligenică și multifactorială10. Ereditatea mitocondrială11. Variabilitatea genetică: recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile12. Mutațiile genetice13. Polimorfismele genetice14. Clasificarea bolilor genetice15. Dezvoltarea normală și patologică. Anomalii congenitale. Teratogeneza16. Anomalii ale creșterii și dezvoltării17. Sexualizarea normală și patologică18. Dizabilitatea intelectuală19. Imunogenetica și imunopatologia20. Oncogenetica. Cancere ereditare și familiale21. Medicina genomică: medicina personalizată; medicina predictivă22. Farmacogenomica; toxigenomica; nutrigenomica; metabolomica23. Genetica populațiilor24. Epidemiologie genetică25. Bolile genetice: definiții, clasificări, frecvență, importanță26. Consultul genetic; anamneza materno-fetală și familială; evaluarea fizică a pacientului; indicațiile investigațiilor paraclinice și a testelor genetice27. Semiologia genetică. Markeri somatici genetici28. Somatometria29. Diagnosticul etiologic al afecțiunilor congenitale30. Dismorfismul cranio-facial31. Anomaliile congenitale ale gâtului, trunchiului, abdomenului și membrelor32. Boli hematologice ereditare33. Boli genetice endocrine34. Boli metabolice congenitale (erori înnăscute de metabolism)35. Boli genetice musculare și neuromusculare36. Boli genetice ale sistemului nervos central: tulburări mentale și de comportament, afecțiuni neurologice (malformații ale SNC, epilepsii, ataxii, paraplegia spastică ereditară, scleroza multiplă, facomatoze, ș.a.)37. Boli genetice oftalmologice38. Surditatea39. Boli genetice oto-rino-laringiene, ale toracelui și aparatului respirator40. Fibroza chistică (mucoviscidoza)41. Boli genetice ale aparatului cardio-vascular42. Boli genetice ale sistemului digestiv43. Boli genetice ale sistemului renourinar44. Boli genetice ale aparatului reproductiv. Stările intersexuale45. Tulburări de reproducere (infertilitate, sterilitate, boală abortivă)46. Boli genetice osteoarticulare47. Boli genetice ale țesutului conjunctiv48. Genodermatoze49. Anomalii cromozomiale și boli cromozomiale50. Bolile mitocondriale51. Sindroame plurimalformative52. Bolile comune – cu predispoziție genetică – ale adultului53. Cancere ereditare și familiale54. Farmacogenetica55. Profilaxia bolilor genetice; sfatul genetic; diagnosticul prenatal și presimptomatic;56. Screeningul neonatal, populațional, familial; registre de boli genetice57. Tratamentul bolilor genetice; terapia genică58. Probleme etice și medico-legale în abordarea patologiei genetice2. PROBA PRACTICĂ
2.a. Probă de manualități1. Cariotipul și cariotiparea.2. Testul FISH3. Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH)4. Genotiparea.5. Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time – PCR; MLPA)6. Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs)8. Secvențierea ADN9. Tehnici de secvențiere de generație următoare10. Tehnici de analiză a metilării11. Grupele sanguine;
2.b. Probă de abilități1. Fișa de consult genetic2. Examenul fizic al pacientului3. Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic4. Somatometria5. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice6. Sfatul genetic7. Diagnosticul prenatal8. Screeningul prenatal9. Screeningul neonatal10. Screeningul familial11. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice3. PROBA CLINICĂ
Cazurile clinice vor fi alese din tematica probei scrise de specialitate. Proba constă în examinarea clinică și a documentației obiective (rezultatele analizelor) cu precizarea diagnosticului și a strategiei terapeutice.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)1. Cariotipul și cariotiparea.2. Testul FISH3. Analiza genomică bazată pe microrețele (array-CGH)4. Genotiparea.5. Tehnici de analiză a microdelețiilor sau microduplicațiilor (Real Time – PCR; MLPA)6. Amplificarea ADN. Principiul și tehnica PCR7. Poliformismul lungimii fragmentelor de restricție (RFLPs)8. Secvențierea ADN9. Tehnici de secvențiere de generație următoare10. Tehnici de analiză a metilării11. Grupele sanguine;12. Fișa de consult genetic13. Examenul fizic al pacientului14. Ancheta familială, desenarea și interpretarea unui arbore genealogic15. Somatometria16. Formularea unui plan de examene clinice și paraclinice17. Formularea diagnosticului de boală genetică18. Sfatul genetic19. Diagnosticul prenatal20. Screeningul prenatal21. Screeningul neonatal22. Screeningul familial23. Dispensarizarea și integrarea socioprofesională a persoanelor cu anomalii congenitale și boli genetice2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GENETICĂ MEDICALĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
Diagnosticul clinic și de laborator al bolilor de cauză genetică
Managementul pacientului cu boli genetice în servicii de specialitate
Consilierea genetică în vederea profilaxiei bolilor genetice
Educația privind evitarea bolilor genetice2.2. Obligații– Etice, deontologice– Profesionale
Atașat curriculumului, nu neapărat parte integrantă:2.3. Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist;2.4. Care pot fi domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Indiferent cine propune curriculumul, ea va fi asumată de MS, prin Comisia sa de specialitate, deci trebuie semnată de Președintele acesteia. Asumarea este un lucru foarte important pentru punerea în operă și seriozitatea demersului.
Nume, prenume: Prof. Dr. Maria Puiu
PREȘEDINTELE COMISIEI DE GENETICĂ MEDICALĂ A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Semnătura:
Observații:– nu trebuie uitat log-book-ul deja în uz, care fie nu se folosește, fie se folosește inadecvat. Trebuie repus pe rol și apreciat la justa valoare.– În cazul specialităților chirurgicale sau mixte este esențial, acolo fiind vorba de proceduri sau manopere în calitate de observator, ajutor sau prim operator– numărul procedurilor trebuie să fie fezabil, nu fantastic– ar fi de dorit elaborarea unei platforme electronice (log-book electronic) pentru monitorizarea pregătirii rezidenților, pe circuitul îndrumător de rezidențiat (responsabil de pregătire), centru universitar, MS ca supervizor.– o tematică de examen atașată unui curriculum nou nu poate intra pe rol decât abia atunci când vine vremea examenului pentru cei care au parcurs integral curriculumul respectiv, necum în același an cu implementarea curriculei noi. Cu alte cuvinte, peste 4 – 6 ani, din momentul aprobării, în nici un caz în 2016.
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
Definiția specialității:

Specialitate care are drept obiective asistența medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare
și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental,
funcțional și social la nivel individual, și al problematicii legate de acest proces la nivelul societății. Medicina
Geriatrică (definiție acceptată la Malta, 03/05/08; extinsă la Copenhaga 06/09/08 de către UEMS – Uniunea
Europeană a Medicilor specialiști și valabilă pentru toate țările din Europa) este o specialitate medicală având ca
obiect aspecte fizice, mentale, funcționale și sociale ale îngrijirilor acute, cronice, de recuperare, preventive și
terminale adresate pacienților vârstnici.
Acest grup de pacienți este considerat a prezenta un grad ridicat de fragilitate și multiple patologii active,
necesitând o abordare holistică, globală. Bolile se pot manifesta diferit la vârstnici, sunt adesea dificil de
diagnosticat, răspunsul la tratament adesea este întârziat și frecvent există necesitatea unui sprijin social.
De aceea Medicina Geriatrică depășește medicina orientată spre organ sau sistem oferind în plus terapia în
cadrul unei echipe multidisciplinare, al cărei principal obiectiv este optimizarea statusului funcțional al persoanei
în vârstă, precum și ameliorarea calității vieții și a autonomiei sale.
Medicina Geriatrică nu este definită în mod specific în funcție de vârsta cronologică, ci are ca preocupare
afecțiunile tipice întâlnite la pacienții în vârstă. Majoritatea acestor pacienți au vârste de peste 65 de ani, dar
problemele care sunt cel mai bine abordate în cadrul specialității de Medicină Geriatrică devin mult mai
frecvente la grupa de vârstă de 80 de ani și peste – 80+

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	14
MODULUL 1	GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	12 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	240 ORE/MODUL
MODULUL 2	MEDICINĂINTERNĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	5 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	100 ORE/MODUL
Modulul 3	CARDIOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	5 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	100 ORE/MODUL
Modulul 4	MEDICINĂ DE URGENȚĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	40 ORE/MODUL
Modulul 5	NEUROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	60 ORE/MODUL
Modulul 6	PSIHIATRIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	60 ORE/MODUL
Modulul 7	REUMATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	40 ORE/MODUL
Modulul 8	DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE, BOLI METABOLICE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	40 ORE/MODUL
Modulul 9	ENDOCRINOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	40 ORE/MODUL
Modulul 10	PNEUMOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2,5 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	50 ORE/MODUL
Modulul 11	BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	0,5 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ORE/MODUL
Modulul 12	NEFROLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	40 ORE/MODUL
Modulul 13	MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	30 ORE/MODUL
Modulul 14	GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	18 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	340 ORE/MODUL
Total ore pregătire teoretică	1.200
Total ore pregătire practică	7.180

Structura programului
Modulul 1, anul I: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
Nr. ore curs: 240
Nr. ore practică: 14401. Tematică.
Tematica lecțiilor conferință:1. Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric, încadrarea în context european și internațional2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice3. Abordarea holistică, globală a pacientului vârstnic4. Evaluarea multidimensională a vârstnicului. Managementul de caz în geriatrie.5. Specificul examinării clinice a pacientului vârstnic6. Specificul manifestării bolilor la vârstnic.7. Polipatologia – comorbidități multiple caracteristice vârstnicilor.8. Polipragmazie și iatrogenie la vârstnici9. Servicii medicale progresive adaptate nevoilor variabile și în continuă schimbare ale pacientului vârstnic10. Teste utilizate la pacientul vârstnic pentru evaluare neuro-cognitivă, a dispoziției, funcțională, a performanței fizice, echilibrului, a funcției senzoriale, a statusului nutrițional, a rețelei de sprijin familial și social, a continenței11. Sindromul de fragilitate și identificarea vârstnicilor prefragili și fragili2. Obiective educaționale.3. Rezultate așteptate
Deprinderea cunoștințelor teoretice și practice necesare abordării pacienților vârstnici
(Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 2, anul II: MEDICINĂ INTERNĂ
Nr. ore curs: 100
Nr. ore practică. 6001. Tematică.
Tematica lecțiilor conferință:1. Pneumonii: microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia2. Astmul bronșic3. Bronhopneumopatia cronică obstructivă – Boala Pulmonară Obstructivă Cronică4. Pleurezii5. Cancerul bronhopulmonar6. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze7. Insuficiența respiratorie acută și cronică8. Ateroscleroza. Aterotromboza9. Cardiopatia ischemică: angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut10. Hipertensiunea arterială esențială și secundară11. Boala varicoasă și insuficiența venoasă cronică12. Boala arterială periferică13. Gastrite14. Ulcerul gastric și duodenal15. Stomacul operat16. Hepatita cronică17. Pancreatita acută și cronică18. Patologia acută a colecistului19. Ciroza hepatică20. Tulburări funcționale digestive21. Neoplazii ale tubului digestiv22. Patologia intestinului: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică, diverticuloze23. Glomerulonefrite acute și cronice24. Nefropatii interstițiale25. Litiaza reno-urinară26. Insuficiența renală acută27. Sindromul nefrotic. Proteinuria28. Hematuria, leucocituria și bacteriuria.29. Tumorile tractului urinar30. Echilibrul acido-bazic31. Echilibrul hidro-electrolitic32. Lupus eritematos sistemic33. Anemia feriprivă34. Anemia macrocitară35. Anemia hemolitică36. Trombocitopenia37. Leucemia limfocitară cronică
Baremul activităților practice:1. Teste funcționale hepatice – interpretare: 50 buletine2. Paracenteza – efectuare 20 cazuri3. Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia, indice gleznă-braț, scintigrafia, CT, RMN – interpretare: câte 50 buletine4. Teste funcționale renale – interpretare: 50 buletine5. Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică – câte 10 cazuri6. Interpretare analize hematologice2. Obiective educaționale.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Teste funcționale hepatice – interpretare
Paracenteza – efectuare
Explorări paraclinice: radiologia, endoscopia, ecografia, indice gleznă-braț, scintigrafia, CT, RMN – interpretare
Teste funcționale renale – interpretare
Reechilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică
Analize hematologice – interpretare
Modulul 3, anul II: CARDIOLOGIE
Nr. ore curs: 100
Nr. ore practică. 6001. Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Tulburări de ritm – inclusiv: Fibrilația atrială, Boala de nod sinusal2. Tulburări de conducere3. Hipertensiunea arterială esențială și secundară4. Hipertensiunea pulmonară5. Trombembolismul pulmonar6. Infarctul miocardic acut7. Șocul cardiogen8. Sincopa. Moartea subită9. Miocardite și cardiomiopatii10. Pericardite11. Tumorile cardiace12. Valvulopatii13. Disecția de aortă14. Endocardite15. Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare16. Urmărirea bolnavilor protezați valvular. Patologia protezaților17. Indicații și tratament invaziv și chirurgical în bolile cardiace
Baremul activităților practice1. Electrocardiograma – efectuare și interpretare: 100 cazuri2. Ecocardiografia – interpretare: 50 cazuri3. Explorare Holter – interpretare: 30 cazuri4. Test de efort – interpretare: 20 cazuri.2. Obiective educaționale.3. Rezultate așteptate
Electrocardiograma – efectuare și interpretare
Ecocardiografia – interpretare
Explorare Holter – interpretare
Test de efort – interpretare
Modulul 4, anul II: MEDICINĂ DE URGENȚĂ
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică.: 2401. Tematică
Tematica lecțiilor conferință
Principalele urgențe medicale, inclusiv diagnosticul pozitiv și diferențial la comelor.
Baremul activităților practice1. Instalarea unei linii venoase periferice sau centrale2. Manevre de resuscitare cardiorespiratorie3. Intubarea pacientului în urgență4. Efectuarea puncției arteriale5. Montarea sondei uretro-vezicale2. Obiective educaționale: examinarea pacientului în urgență; cunoașterea și interpretarea investigațiilor necesare în situații de urgență; recomandarea investigațiilor unui pacient în urgență; diagnosticul și tratamentul principalelor urgențe medicale3. Rezultate așteptate
Instalarea unei linii venoase periferice sau centrale
Manevre de resuscitare cardiorespiratorie
Intubarea pacientului în urgență
Efectuarea puncției arteriale
Montarea sondei uretro-vezicale
Modulul 5, anul III: NEUROLOGIE
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 3601. Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Aspecte biologice ale îmbătrânirii normale și patologice a creierului2. Mecanismele fiziopatologice generale ale bolilor neurodegenerative. Clasificarea bolilor neurodegenerative ale vârstnicilor3. Modificări morfologice și funcționale ale circulației cerebrale legate de înaintarea în vârstă
a. Arteriale
b. Microcirculația cerebrală
c. Autoreglarea circulației cerebrale și reactivitatea vasculară cerebrală4. Interferențe cardio-neurologice la vârstnici5. HTA, sindromul metabolic și patologia cerebrală legată de înaintarea în vârstă6. Particularități ale AVC ischemice la vârstnici
a. Etiologice
b. Clinice
c. Imagistice
d. Evolutive (inclusiv aspecte ale potențialului neurorecuperator)
e. Terapeutice7. Particularități ale AVC hemoragice la vârstnici
a. Hemoragia intracerebrală
b. Hemoragia subarahnoidiană8. Bolile cerebrovasculare și comorbiditățile la vârstnici9. Bolile însoțite de sindrom demențial la vârstnici – clasificare, diagnostic diferențial etiologic
a. Boala Alzheimeri. Etiopatogenieii. Factori de risc – conceptul de „creier la risc”; interferențe cu factorii vasculari și metabolici; perspective în terapia modificatoare a evoluției boliiiii. Definiții actuale de consens internațional: predemența, demența prodromală, MCI, tipuri de demență de tip Alzheimeriv. Evaluare clinică, neuropsihologică, imagistică, de laborator (biomarkeri)v. Terapia pacienților cu boala Alzheimer
b. Demențele vasculare
c. Alte boli însoțite de sindrom demențial la vârstnici
d. Demența asociată bolii Parkinson și boala difuză cu corpi Lewy10. Parkinsonismul la vârstnici11. Epilepsia și crizele epileptice la vârstnici12. Particularități ale traumatismelor cranio-cerebrale la vârstnici13. Neuroinfecțiile la vârstnici14. Procesele expansive intracraniene la vârstnici15. Alterările stării de conștiență la vârstnici16. Polineuropatii17. Radiculopatia
Baremul activităților practice1. Examenul fundului de ochi – 20 cazuri2. Radiografia simplă de craniu – 20 cazuri3. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale – 20 cazuri4. Tomodensitometrie cerebrală și medulară – 20 cazuri5. Electroencefalografia. Montajul EEG și interpretarea uzuală – 20 cazuri6. Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice – interpretare – 20 cazuri7. Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice – 30 cazuri8. Potențiale evocate – 15 cazuri2. Obiective educaționale.3. Rezultate așteptate1. Examenul fundului de ochi – efectuare, interpretare2. Radiografia simplă de craniu – interpretare3. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale – interpretare4. Tomodensitometrie cerebrală și medulară – interpretare5. Electroencefalografia; interpretarea uzuală6. Principalele explorări electromiografice (EMG) și electroneurografice – interpretare7. Imagistica prin rezonanța magnetică a structurilor nevraxiale și periferice
Modulul 6, anul III: PSIHIATRIE
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 3601. Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Bazele biologice, psihologice și sociologice ale psihiatriei2. Examinarea pacientului psihiatric: clinică și paraclinică3. Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică)– tulburările conștienței și ale somnului– tulburările pulsiunilor instinctive– tulburările afective (tulburările dispoziției afective și tulburările anxioase)– tulburările tulburările concentrării atenției și orientării– tulburările de percepție (iluzii, halucinații)– tulburările de memorie– tulburările gândirii și limbajului, ale judecății și ale conștienței bolii– tulburările sinelui și ale imaginii de sine– tulburările voinței– tulburările activității motorii și ale comportamentului social4. Sindromologie psihiatrică– sindroame psiho-organice: demențial, delirium, amnestic organic– sindroame psihotice (funcționale): maniacal, depresiv – psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton și deficitar.– sindroame nevrotice (funcționale): anxios, fobic, obsesiv-compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare.5. Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria)– Evaluare geronto psihiatrică– Asistentul specializat6. Principii clinice de evaluare– Abordarea pacientului vârstnic– Evaluarea pacientului psihogeriatric– Recunoașterea simptomatologiei clinice psihiatrice în cadrul îmbătrânirii cerebrale– Evaluarea pacientului vârstnic psihogeriatric– Neuroimagistica pacientului vârstnic– Evaluarea neuropsihologică– Demența– Importanța valorilor culturale în procesul de îmbătrânire cerebrală7. Principii generale ale tratamentului psihiatric la vârstnic– Psihoterapia– Farmacoterapia– Terapia electroconvulsivantă la vârstnic– Spitalizarea și îngrijirea paleativă– Spiritualitatea și psihogeriatria– Valențe etice în psihogeriatrie8. Tulburări Psihiatrice– Tulburări de memorie– Demența de tip Alzheimer:– Definiție, criterii de diagnostic– Perspectiva epidemiologică– Diagnostic diferențial față de demența nonAlzheimer– Evaluare neuropsihologică– Imagistica structurală– Imagistica funcțională– Teste electrofiziologice– Biomarkeri– Evoluție naturală – prognostic, evaluare clinică globală, evaluarea depresiei, evaluarea deficitului cognitiv, evaluarea gradului de autonomie funcțională, evaluarea tulburărilor comportamentale– Managementul medicoterapeutic al DA– Prevenția și predicția în abordarea deficitului cognitiv în stadiile prodromale– Stadiul clinic moderat-ușor și moderat– Îngrijirea pacientului cu forma severă de DA– Stadiul terminal– Comorbidități și abordarea lor– Managementul simptomatologiei psihiatrice:– Instituționalizarea– Îngrijitorul și calitățile lui– Evaluarea riscului de îmbolnăvire al îngrijitorului– Consilierea familială– Legislație– Suport comunitar– Demența Vasculară– Demența cu Corpi Lewy– Demența frontotemporală– Agitația psihomotorie și Delirul– Delirium (ideile delirante)– Depresia– Tulburarea afectivă bipolară– Suicidul– Psihozele vârstnicului– Anxietatea– Tulburările de personalitate la pacientul vârstnic– Tulburări somatoforme– Tulburări de somn– Sexualitate și tulburările sexuale la vârstnic– Pacientul vârstnic cu declin intelectual9. Asistența terapeutică în psihiatrie– farmacoterapie psihotropă specifică– antipsihoticele: convenționale, atipice, stabilizatori ai dopaminei– antidepresivele:– triciclice, tetraciclice, IMAO, RIMA– moderne: SSRI, SNRI, NRI, NASSA, SARI– timostabilizatori: sărurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepină, valproat, lamotrigină– anxiolitice: benzodiazepine și nonbenzodiazepinice– hipnotice– medicamente folosite în tratamentul demenței: anticolinesterazice, memantin– psihoterapie (individuală sau de grup): psihanalitică, psihodinamică; cognitiv- comportamentală; sistemică familială
Baremul activităților practice
Evaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică (bateria gerontoneuropsihologică) – 50 cazuri2. Obiective educaționale.3. Rezultate așteptate
Evaluare clinică și metode de investigație psihogeriatrică
Modulul 7, anul III: REUMATOLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 2401. Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Structura și funcțiile sistemului imun2. Inflamația în bolile reumatologice3. Medicamente modificatoare de boală nonbiologice folosite în Reumatologie4. Artrita psoriazică5. Poliartrita reumatoidă5. Lupusul eritematos sistemic6. Dermato-polimiozita7. Boala artrozică vertebro-periferică8. Sindroame dureroase loco-regionale9. Fibromialgia10. Periartrita scaplo-humerală11. Sindroamele canalare de membru superior12. Guta și alte artrite induse de microcristale13. Artrite infecțioase14. Manifestări reumatice în alte afecțiuni15. Necroze aseptice de os și osteocondrite16. Osteoporoza și osteomalacia17. Boala Paget a osului18. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletice
Baremul activităților practice1. Interpretarea investigațiilor de laborator (teste de laborator pentru depistarea procesului inflamator, examenul lichidului sinovial, imunograma) și imagistice specifice2. Examenul lichidului sinovial3. Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații)2. Obiective educaționale.3. Rezultate așteptate1. Interpretarea investigațiilor de laborator (teste de laborator pentru depistarea procesului inflamator, examenul lichidului sinovial, imunograma) și imagistice specifice2. Examenul lichidului sinovial – interpretare3. Injecții intraarticulare (tehnică, indicații, contraindicații)
Modulul 8, anul III: DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE, BOLI METABOLICE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 2401. Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Diabetul zaharat2. Hiperlipoproteinemiile3. Obezitatea4. Comele diabetice5. Explorări în patologia metabolică
Baremul activităților practice1. Testul oral de toleranță la glucoză2. Profil dislipidemic – interpretare: 20 buletine3. Reechilibrarea diabetului decompensat – rezolvarea a 10 cazuri4. Dietoterapia – întocmirea a câte 5 regimuri alimentare pe grupe de afecțiuni2. Obiective educaționale.3. Rezultate așteptate1. Testul oral de toleranță la glucoză – efectuare, interpretare2. Profil dislipidemic – interpretare3. Dietoterapia
Modulul 9, anul III: ENDOCRINOLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 2401. Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Patologia tiroidiană2. Sindroame de hipofuncție și hiperfuncție corticosuprarenaliană3. Menopauza. Tulburări de dinamica sexuală4. Neuroendocrinologia sistemului hipotalamo-hipofizar, sistemul neuroendocrin difuz cerebral și periferic5. Patologia hipofizară6. Patologie paratiroidiană7. Urgențe endocrine
Baremul activităților practice1. Examenul clinic în endocrinopatii – 20 examinări practice2. Radiografia craniană de profil pentru șa turcească – 20 interpretări3. Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană – interpretare 5 buletine4. Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor – 10 interpretări2. Obiective educaționale.3. Rezultate așteptate1. Examenul clinic în endocrinopatii2. Radiografia craniană de profil pentru șa turcească – interpretare3. Scintigrafia și radioiodocaptarea tiroidiană – interpretare4. Principiile dozărilor hormonale și interpretarea rezultatelor – interpretare
Modulul 10, anul IV: PNEUMOLOGIE
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 3001. Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Abcesul pulmonar2. Bronșiectazia3. Tumori pulmonare (altele decât Cancerul bronhopulmonar)4. Patologia mediastinului5. Tuberculoza pulmonară6. Alveolite fibrozante7. Sindromul de apnee în somn
Baremul activităților practice1. Interpretarea investigațiilor imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare – interpretare: 50 buletine2. Efectuarea și interpretarea rezultatelor spirometrice – 20 buletine3. Toracocenteza – efectuare și interpretare – 10 cazuri2. Obiective educaționale.3. Rezultate așteptate1. Investigații imagistice (radiografii și tomografia computerizată) pulmonare – interpretare2. Spirometria – efectuare, interpretare3. Toracocenteza
Modulul 11, anul IV: BIOETICĂ
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 601. Tematică
Tematica lecțiilor conferințăI. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practică medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practică medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Baremul activităților practiceI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Modulul 12, anul IV: NEFROLOGIE
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 2401. Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Semiologia aparatului urinar2. Tulburările hidrice și electrolitice3. Tulburările echilibrului acidobazic4. Bolile glomerulare5. Nefropatia diabetică6. Hipertensiunea arterială renovasculară și renoparenchimatoasă7. Infecțiile tractului urinar8. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza9. Nefropatii tubulointerstițiale10. Nefropatii vasculare12. Boala cronică de rinichi13. Insuficiența renală acută și cronică
Baremul activităților practice1. Interpretarea investigațiilor imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN)2. Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore3. Examen bacteriologic al urinii4. Probe funcționale glomerulare5. Probe funcționale tubulare6. Criterii medicale pentru dializă2. Obiective educaționale.3. Rezultate așteptate1. Investigații imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN) – interpretare2. Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore – interpretare3. Examen bacteriologic al urinii – interpretare4. Probe funcționale glomerulare – interpretare5. Probe funcționale tubulare – interpretare6. Criterii medicale pentru dializă – interpretare
Modulul 13, anul IV: MEDICINĂ FIZICĂ ȘI REABILITARE
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 1201. Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Patologia degenerativă articulară (articulații periferice, coloana vertebrală) și abarticulară la vârstnic. Sindroame algice regionale2. Boala artrozică vertebro-periferică3. Periartrita scapulo-humerală4. Sindroame canalare de membru superior5. Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)6. Afecțiuni reumatismale secundare (infecțios, metabolic, endocrin, neuropatic) la vârstnic7. Afecțiuni sechelare posttraumatice ale aparatului locomotor și stări postchirurgicale ortopedice (artroplastii, osteosinteze, etc.)8. Obiective în profilaxia, terapia osteoarticulară postacută, cronică, recuperatorie9. Recuperarea medicală prin mijloacele balneo-fizio-kinetice. Principii fundamentale10. Recuperarea balneară
Baremul activităților practice1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice: 20 de buletine (interpretare)2. Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 20 de buletine (interpretare)4. Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t: 10 examene (interpretare)2. Obiective educaționale.3. Rezultate așteptate1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice și reumatice – interpretare2. Tehnici terapeutice infiltrative articulare și periarticulare și aplicații3. Explorări imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice – interpretare4. Teste funcționale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t – interpretare
Modulul 14, anul IV, V: GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE
Nr. ore curs: 340
Nr. ore practică: 21401. Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice3. Evaluarea multidimensională a vârstnicului4. Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale5. Accidentele vasculare cerebrale6. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic7. Tremorul esențial8. Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea9. Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici10. Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite11. Îmbătrânirea senzorială12. Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică.13. Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale14. Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici15. Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică)16. Tulburările de ritm și conducere17. Insuficiența cardiacă la vârstnic18. Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică19. Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale20. Boala pulmonară obstructivă cronică21. Cordul pulmonar cronic22. Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale23. Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală.24. Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală25. Pancreatita cronică26. Colecistopatia cronică27. Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală28. Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament)29. Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale30. Infecțiile urinare joase și înalte31. Boala cronică de rinichi la vârstnic32. Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic)33. Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică)34. Retenția acută și cronică de urină35. Incontinența urinară36. Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale37. Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante38. Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic39. Patologia degenerativă articulară la vârstnici40. Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici41. Osteoporoza și osteomalacia42. Boala Paget a osului43. Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale44. Sindroamele anemice la vârstnic45. Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic46. Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă.47. Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale48. Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic49. Menopauza50. Sindromul de îmbătrânire masculină51. Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic52. Diabetul zaharat la vârstnic53. Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția.54. Sindromul de fragilitate la vârstnic55. Afecțiuni dermatologice la vârstnici – principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate56. Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele57. Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia58. Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii59. Principii de recuperare la vârstnic60. Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor61. Urgențe în geriatrie
Baremul activităților practice1. Interpretarea examenului radiologic la afecțiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri2. Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri3. Interpretarea explorării Holter: 50 cazuri4. Interpretarea principalelor date de ecocardiografie pentru patologia prevăzută în tematică: 100 cazuri5. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri6. Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic și al măduvei osoase pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 cazuri7. Infiltrația paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri8. Ecografia abdominală – interpretare: 50 cazuri9. Ecografie vasculară – interpretare: 50 cazuri10. Evaluarea stării de nutriție la vârstnic – 100 cazuri11. Evaluare cognitivă la vârstnic – 100 cazuri12. Evaluarea capacității funcționale a vârstnicului – 100 cazuri13. Evaluarea echilibrului și a riscului de cădere la vârstnici – 100 cazuri2. Obiective educaționale.3. Rezultate așteptate
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Deprinderea cunoștințelor teoretice și practice necesare abordării pacienților vârstnici
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
● Absolvenții trebuie să:1. mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic2. ia în considerare diversele mituri și stereotipuri legate de vârstnici3. respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie sau boală4. recunoască faptul că discriminarea vârstnicilor („ageism”) poate afecta îngrijirea optimă a acestor pacienți5. recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte6. comunice adecvat cu persoanele în vârstă, inclusiv cu pacienții cu afectare cognitivă sau cu tulburări senzoriale
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie:1. teoriile îmbătrânirii: biochimice, moleculare, celulare, genetice și psihosociale;2. modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea;3. patologia asociată cu îmbătrânirea normală;4. manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici;5. principiile medicinei bazate pe dovezi și utilizarea ghidurilor în îngrijirea persoanelor vârstnice și foarte în vârstă, luând în considerare polimorbiditatea și disponibilitatea redusă a datelor din studii dedicate vârstnicilor.
● Absolvenții trebuie să fie capabili de a:1. descrie fiziopatologia, evaluarea, diagnosticul, managementul și strategiile preventive pentru cele mai frecvente sindroame geriatrice, inclusiv:– durerea cronică;– demența și delirul;– abuzul asupra vârstnicilor: fizic, psihologic, financiar și sexual;– căderile și tulburările de motilitate;– tulburările auzului și vederii;– malnutriția și sarcopenia;– escarele;– incontinența de urină și materii fecale.2. descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum:– boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială);– boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral;– bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile;– depresia;– diabetul zaharat;– tulburări ale echilibrului hidric;– osteoporoza;– insuficiența renală.
● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a:1. efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători2. efectua evaluarea geriatrică utilizând o evaluare standardizată (bazată pe teste validate) a:– activităților cotidiene bazale (ADL) și complexe (IADL);– funcției cognitive;– mersului și echilibrului;– funcției auditive;– dispoziției;– nutriției;– funcției vizuale.
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie următoarele concepte:1. efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;2. complianța la medicație și factori care afectează această complianță;3. practică prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;4. detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;5. integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.
● Absolvenții trebuie să fie capabili de a:1. defini conceptele Clasificării Internaționale a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (Internațional Classification of Functioning, Disability and Health = ICF);2. defini conceptul de fragilitate la vârstnici;3. defini evaluarea geriatrică mutidimensională și de a enumera componentele sale;4. interpreta rezultatele evaluării geriatrice și de a propune etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale;5. recunoaște rolul factorilor sociali, de mediu și al experienței de viață în îngrijirea pacientului vârstnic;6. recunoaște rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale.
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie aspecte etice și legale relevante legate de îngrijirea pacientului vârstnic, inclusiv:1. luarea deciziilor în cazul pacienților cu afectarea capacității mentale de a lua decizii, inclusiv conceptele de interes al pacientului și directive anticipate;2. concepte etice ca bază a deciziilor medicale, precum conceptul celor patru principii: autonomie, binefacere, non-maleficiență și justețe;3. aspecte etice și legale specifice țării privind:– nutriția artificială și hrănirea artificială;– decizii privitoare la resuscitarea cardiopulmonară;– întreruperea sau non-administrarea terapiei medicale;– eutanasia și decesul asistat (practicat în unele țări, ilegal în multe altele).
● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a:1. descrie rolurile profesioniștilor implicați în îngrijirea vârstnicilor, de exemplu asistente medicale, fizioterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, asistenți sociali, farmaciști clinicieni, dieteticieni, psihologi, specialiști în logopedie și terapie lingvistică, asistenți pentru sprijin spiritual;2. discuta importanța și rolul activităților și al întâlnirilor organizate în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru asigurarea îngrijirii vârstnicilor.
● Absolvenții trebuie să dețină capacitatea de a descrie concepte ale evaluării și managementului pacienților vârstnici în diverse medii, incluzând:1. asistența primară și comunitară;2. asistența spitalicească acută și asistența de urgență;3. recuperarea intraspitalicească și în sistem ambulator;4. îngrijirea de lungă durată instituțională și non-instituțională;5. îngrijirea paleativă și terminală.
● Absolvenții trebuie să fie în măsură să descrie în linii generale:1. organizarea asistenței medicale spitalicești și ambulatorii precum și a asistenței sociale pentru vârstnici la nivel regional/național, inclusiv transferul între diversele medii de asistență și continuitatea îngrijirii;2. definirea serviciilor relevante și să le raporteze contribuția la îngrijirea vârstnicilor în context regional/național, de exemplu: servicii pentru asigurarea continenței, servicii pentru prevenirea căderilor, asistență intermediară, psihogeriatrie (psihiatria vârstnicilor), ortogeriatrie, îngrijire paleativă, medicina stroke-ului (asistență dedicată vârstnicilor cu accident vascular);3. definirea interacțiunii dintre serviciile medicale și sociale în asigurarea îngrijirii de lungă durată a vârstnicilor și descrierea serviciilor disponibile la nivel regional, de exemplu: îngrijire continuă, îngrijiri în spații rezidențiale pentru vârstnici, asistență în cămine-spital, îngrijiri comunitare la domiciliu, îngrijiri comunitare tip nursing, asistență intermediară (recuperare la domiciliu sau în spații rezidențiale sau în spitale locale, comunitare), îngrijire pentru reducerea solicitării aparținătorilor („respite care”);4. aspecte specifice regionale/naționale și internaționale legate de demografia, epidemiologia și costurile asistenței medicale ale vârstnicilor;5. probleme regionale/naționale ale minorităților etnice în contextul îmbătrânirii;6. ajutoarele și alocațiile financiare specifice regionale/naționale și public/private pentru pacienții vârstnici.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Rezultatele așteptate sunt reprezentate de îndeplinirea Scopului și Obiectivelor Educaționale. În acest context:
● Absolvenții vor fi capabili să:1. mențină o abordare profesională a pacientului vârstnic;2. ia în considerare diversele mituri și stereotipuri legate de vârstnici;3. respecte demnitatea individuală, indiferent de vârstă, rasă, culoare, religie sau boală;4. recunoască faptul că discriminarea vârstnicilor („ageism”) poate afecta îngrijirea optimă a acestor pacienți;5. recunoască heterogenitatea vârstnicilor și faptul că fiecare persoană trebuie privită ca o entitate aparte;6. comunice adecvat cu persoanele în vârstă, inclusiv cu pacienții cu afectare cognitivă sau cu tulburări senzoriale.
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie:1. teoriile îmbătrânirii: biochimice, moleculare, celulare, genetice și psihosociale;2. modificările anatomice, histologice și fiziologice asociate cu îmbătrânirea;3. patologia asociată cu îmbătrânirea normală;4. manifestarea atipică (nonspecifică) a bolilor la vârstnici;5. principiile medicinei bazate pe dovezi și utilizarea ghidurilor în îngrijirea persoanelor vârstnice și foarte în vârstă, luând în considerare polimorbiditatea și disponibilitatea redusă a datelor din studii dedicate vârstnicilor.
● Absolvenții vor fi capabili de a:1. descrie fiziopatologia, evaluarea, diagnosticul, managementul și strategiile preventive pentru cele mai frecvente sindroame geriatrice, inclusiv: durerea cronică, demența și delirul, abuzul asupra vârstnicilor: fizic, psihologic, financiar și sexual, căderile și tulburările de motilitate, tulburările auzului și vederii, malnutriția și sarcopenia, escarele, incontinența de urină și materii fecale.2. descrie aspecte speciale ale fiziopatologiei, evaluării, diagnosticului, managementului și strategiilor preventive pentru afecțiuni frecvent întâlnite la vârstnici, precum: boli cardiovasculare (inclusiv insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială), boli cerebrovasculare și accidentul vascular cerebral, bronhopneumopatia cronică obstructivă și pneumoniile, depresia, diabetul zaharat, tulburări ale echilibrului hidric, osteoporoza, insuficiența renală.
● Absolvenții vor avea capacitatea de a:1. efectua anamneza pacientului geriatric, inclusiv de la aparținători2. efectua evaluarea geriatrică utilizând o evaluare standardizată (bazată pe teste validate) a: activităților cotidiene bazale (ADL) și complexe (IADL), funcției cognitive, mersului și echilibrului, funcției auditive, dispoziției, nutriției, funcției vizuale.
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie următoarele concepte:1. efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;2. complianța la medicație și factori care afectează această complianță;3. practică prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;4. detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;5. integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.
● Absolvenții vor fi capabili să:1. definească conceptele Clasificării Internaționale a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (Internațional Classification of Functioning, Disability and Health = ICF);2. definească conceptul de fragilitate la vârstnici;3. definească evaluarea geriatrică mutidimensională și de a enumera componentele sale;4. interpreteze rezultatele evaluării geriatrice și să propună etape ale diagnosticului, terapiei și managementului rezultatelor anormale;5. recunoască rolul factorilor sociali, de mediu și al experienței de viață în îngrijirea pacientului vârstnic6. recunoască rolul protezelor, ortezelor și a mijloacelor de facilitare (ex. proteza auditivă, mijloace de facilitare a utilizării toaletei, a transferului, a deplasării) în managementul pacienților vârstnici cu limitări funcționale.
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie aspecte etice și legale relevante legate de îngrijirea pacientului vârstnic;
● Absolvenții vor deține capacitatea de a:1. descrie rolurile profesioniștilor implicați în îngrijirea vârstnicilor, de exemplu asistente medicale, fizioterapeuți, specialiști în terapie ocupațională, asistenți sociali, farmaciști clinicieni, dieteticieni, psihologi, specialiști în logopedie și terapie lingvistică, asistenți pentru sprijin spiritual;2. discuta importanța și rolul activităților și al întâlnirilor organizate în cadrul unei echipe multidisciplinare pentru asigurarea îngrijirii vârstnicilor.
● Absolvenții vor deține capacitatea de a descrie concepte ale evaluării și managementului pacienților vârstnici în diverse medii, incluzând:1. asistența primară și comunitară;2. asistența spitalicească acută și asistența de urgență;3. recuperarea intraspitalicească și în sistem ambulator;4. îngrijirea de lungă durată instituțională și non-instituțională;5. îngrijirea paleativă și terminală.
● Absolvenții vor fi în măsură să descrie în linii generale:1. organizarea asistenței medicale spitalicești și ambulatorii precum și a asistenței sociale pentru vârstnici la nivel regional/național, inclusiv transferul între diversele medii de asistență și continuitatea îngrijirii;2. definirea serviciilor relevante și să le raporteze contribuția la îngrijirea vârstnicilor în context regional/național, de exemplu: servicii pentru asigurarea continenței, servicii pentru prevenirea căderilor, asistență intermediară, psihogeriatrie (psihiatria vârstnicilor), ortogeriatrie, îngrijire paleativă, medicina stroke-ului (asistență dedicată vârstnicilor cu accident vascular);3. definirea interacțiunii dintre serviciile medicale și sociale în asigurarea îngrijirii de lungă durată a vârstnicilor și descrierea serviciilor disponibile la nivel regional, de exemplu: îngrijire continuă, îngrijiri în spații rezidențiale pentru vârstnici, asistență în cămine-spital, îngrijiri comunitare la domiciliu, îngrijiri comunitare tip nursing, asistență intermediară (recuperare la domiciliu sau în spații rezidențiale sau în spitale locale, comunitare), îngrijire pentru reducerea solicitării aparținătorilor („respite care”);4. aspecte specifice regionale/naționale și internaționale legate de demografia, epidemiologia și costurile asistenței medicale ale vârstnicilor;5. probleme regionale/naționale ale minorităților etnice în contextul îmbătrânirii;6. ajutoarele și alocațiile financiare specifice regionale/naționale și public/private pentru pacienții vârstnici.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă – Da– examen clinic – Da– proba practică – interpretare buletine de analize sau investigații imagistice din tematică – Da– probă de abilități/manualități – Nu– probă pe casetă video – Nu– probă operatorie – Nu– dizertație – Nu
TEMATICA DE EXAMEN1. Gerontologia și Geriatria: definiții, istoric2. Teoriile îmbătrânirii. Clasificarea procesului de îmbătrânire. Aspecte demografice3. Evaluarea multidimensională a vârstnicului4. Modificări ale sistemului nervos în cursul îmbătrânirii normale5. Accidentele vasculare cerebrale6. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene la vârstnic7. Tremorul esențial8. Tulburările de dispoziție la vârstnic. Depresia și anxietatea9. Tulburări ale funcției neuro-cognitive la vârstnici10. Tulburări ale somnului la vârstnici. Sindromul picioarelor neliniștite11. Îmbătrânirea senzorială12. Sindromul de instabilitate și căderile la vârstnici. Hipotensiunea ortostatică.13. Modificări ale aparatului cardio-vascular în cursul îmbătrânirii normale14. Hipertensiunea arterială esențială și secundară la vârstnici15. Cardiopatia ischemică acută și cronică (boala coronariană ischemică acută și cronică)16. Tulburările de ritm și conducere17. Insuficiența cardiacă la vârstnic18. Afecțiuni vasculare periferice arteriale și venoase. Sindromul de ischemie periferică19. Modificări ale aparatului respirator în cursul îmbătrânirii normale20. Boala pulmonară obstructivă cronică21. Cordul pulmonar cronic22. Modificări ale aparatului digestiv în cursul îmbătrânirii normale23. Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică trans-hiatală.24. Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) și angiodisplazia intestinală25. Pancreatita cronică26. Colecistopatia cronică27. Tulburări de tranzit: constipația, diareea. Incontinența fecală28. Formațiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (stomac, colon, rect) (diagnostic, principii de tratament)29. Modificări ale aparatului uro-genital în cursul îmbătrânirii normale30. Infecțiile urinare joase și înalte31. Boala cronică de rinichi la vârstnic32. Hipertrofia benignă și cancerul de prostată (elemente de diagnostic)33. Uropatia obstructivă (diagnostic, principii de conduită terapeutică)34. Retenția acută și cronică de urină35. Incontinența urinară36. Modificări ale sistemului osteo-articular în cursul îmbătrânirii normale37. Polimialgia reumatică și arterita cu celule gigante38. Guta. Hiperuricemii, diateze urice la vârstnic39. Patologia degenerativă articulară la vârstnici40. Afecțiuni reumatismale inflamatorii la vârstnici41. Osteoporoza și osteomalacia42. Boala Paget a osului43. Modificări ale sistemului hematopoietic în cursul îmbătrânirii normale44. Sindroamele anemice la vârstnic45. Sindroame limfoproliferative acute și cronice la vârstnic46. Tulburările de coagulare la vârstnic. Terapia antiagregantă și anticoagulantă.47. Modificări ale sistemului endocrin în cursul îmbătrânirii normale48. Hipotiroidismul și hipertiroidismul la vârstnic49. Menopauza50. Sindromul de îmbătrânire masculină51. Tulburări ale metabolismului lipidic la vârstnic52. Diabetul zaharat la vârstnic53. Nutriția vârstnicului. Obezitatea. Sindromul hipoanabolic. Malnutriția.54. Sindromul de fragilitate la vârstnic55. Afecțiuni dermatologice la vârstnici – principii de diagnostic și tratament în prurit, dermatite, psoriazis, leziuni ulcerative, infecții cutanate56. Riscurile spitalizării vârstnicului. Sindromul de imobilizare. Escarele57. Particularități ale farmacoterapiei la vârstnici. Iatrogenia58. Îngrijirea paleativă. Principii de tratament al durerii59. Principii de recuperare la vârstnic60. Instituționalizarea. Legislația privind protecția vârstnicilor61. Urgențe în geriatrie
Baremul de manevre, tehnici și activități practice:
Electrocardiograma, inclusiv Holter (TA, EKG)
Instalarea unei linii venoase periferice
Manevre de resuscitare cardiorespiratorie
Intubarea pacientului în urgență
Efectuarea puncției arteriale
Montarea sondei uretro-vezicale
Examenul fundului de ochi
Injecții intraarticulare
Spirometria
Toracocenteza
Paracenteza2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității

– O viziune holistică a patologiei vârstnicului
– Recomandarea de tratamente adecvate comorbidităților și cerințelor sociale ale pacienților
– Abilitatea de a face distincția între patologie și efectele îmbătrânirii fiziologice, cu accent pe tratarea patologiei și favorizarea unei îmbătrâniri sănătoase

2.2. Obligații

– Orientarea spre calitatea vieții și menținerea independenței funcționale a pacienților
– O abordare etică și deontologică a relației cu pacientul geriatric prin:
1. interrelaționarea atât cu pacientul, cât și cu persoanele de îngrijirea acestuia pentru a asigura luarea de decizii de tratament, cu viziunea clară a efectelor imediate, pe termen mediu și lung;
2. luarea deciziilor în cazul pacienților cu afectarea capacității decizionale mentale, inclusiv conceptele de interes al pacientului și directive anticipate;
3. aplicarea celor patru principii: autonomie, binefacere, non-maleficiență și justețe;
4. aspecte etice și legale specifice țării, conform legislației în vigoare, privind:
• instituționalizare;
• sesizarea serviciilor sociale;
• nutriția artificială și hrănirea artificială;
• decizii privitoare la resuscitarea cardiopulmonară;
• întreruperea sau non-administrarea terapiei medicale;
• eutanasia și decesul asistat.
– Obligațiile, la nivel profesional:
1. Stabilirea priorităților de tratament și îngrijire a pacientului;
2. Determinarea capacității pacientului de a lua decizii;
3. Prescrierea terapiei pacientului ținând cont de:
• efectul îmbătrânirii asupra farmacodinamiei și farmacocineticii;
• complianța la medicație și factori care afectează această complianță;
• practica prescrierii în siguranță și adecvată a terapiilor la vârstnici, luând în considerare fiziologia diferită, interacțiunile medicamentoase, patologia multiplă (polipatologia) și reacțiile adverse medicamentoase;
• detectarea și managementul subutilizării sau suprautilizării medicației (inclusiv utilizarea neadecvată a medicamentelor) precum și polipragmazia la vârstnici;
• integrarea preferințelor și a valorilor pacientului în deciziile referitoare la terapia medicamentoasă.

2.3. Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist.2.4. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:– competență în ecografie generală;– competență în ecografie cardiacă;– competență în ecografie vasculară;– competență în ecografie de părți moi și osteoarticulară;– competență în osteodensitometrie;– supraspecializare în psihogeriatrie;– supraspecializare în management sanitar.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Dr. Valer Donca
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA HEMATOLOGIE1. DEFINIȚIE:
Hematologia are drept obiect de studiu bolile de sânge și ansamblul de cunoștințe și tehnici necesare diagnosticului și tratamentului corect al acestora.2. DURATA: 4 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.3. STRUCTURA STAGIILOR
HEMATOLOGIE
4 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ3.1. HEMATOLOGIE CLINICĂ 6 luni3.2. MEDICINĂ INTERNĂ 9 luni3.3. NEUROLOGIE 1 lună3.4. BOLI INFECȚIOASE 1 lună3.5. HEMOBIOLOGIE 2 luni3.6. BIOETICĂ 2 săptămâni3.7. HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ 6 săptămâni3.8. TRANSPLANT DE CELULE STEM HEMATOPOIETICE 4 săptămâni3.9. HEMATOLOGIE CLINICĂ 2 ani și 2 luni

	Anul I	Anul II	Anul III	Anul IV
Stagiul	3.1	3.2	3.2	3.3	3.4	3.5	3.6	3.7	3.8	3.9	3.9	3.9

4. TEMATICA CURSURILOR ȘI STAGIILOR4.1. HEMATOLOGIE CLINICĂ -2 ani și 8 luni1.1. Tematica lecțiilor conferință (532 ore):
FIZIOLOGIA ȘI PATOLOGIA CELULELOR SANGUINE1. Hematopoieza:
Definiție
> Tehnici de culturi celulare.
> Structura și funcția organelor hematopoietice: măduva osoasă, organe limfoide (centrale) primare și secundare (periferice).
> Hematopoieza embrio-fetala și la adult.
> Reglarea hematopoiezei.
> Mielograma cantitativă și calitativă.2. Seria roșie:
> Eritropoieza.
> Structura eritrocitului.
> Sinteza hemoglobinei și Genetica hemoglobinelor.
> Metabolismul fierului.
> Metabolismul acidului folic și al cobalaminei.
> Metabolismul energetic.
> Structura și funcția hemoglobinei.
> Membrana eritrocitară.
> Eritrokinetica.
> Metode de investigare a eritrocitelor.3. Seria granulocitară:
> Granulocitul neutrofil.– Structura și funcție.– Kinetica.– Anomalii cantitative și calitative.
> Granulocitul eozinofil.– Structura și funcție.– Kinetica.– Eozinopenia și eozinofilia.
> Granulocitul bazofil și mastocitul.– Structura și funcție.– Kinetica.– Bazofilopenia, bazofilia și mastocitoza.4. Seria monocito-macrofagică:
> Structura și funcția monocitelor și macrofagelor.
> Kinetica monocitelor și macrofagelor.
> Anomalii ale monocitelor și macrofagelor:– Monocitopenia și monocitoza.– Tezaurismozele.– Histiocitele.– Mastocitoza5. Seria limfoidă:
> Structura, funcția și fenotipul limfocitelor și plasmocitului. (populații limfocitare, limfopoieza, genetica, funcția imuna)
> Kinetica limfocitelor și plasmocitului.
> Anomalii cantitative ale limfocitelor.6. Seria megakario-trombocitara:
> Structura și funcția megakariocitelor și trombocitelor.
> Kinetica trombocitelor.7. Principii de genetica moleculară. (Biologia Moleculară în Hematologie: Principii și aplicații clinice)8. Elemente de citogenetică. (Citogenetica în Hematologie: Principii și aplicații clinice)9. Oncogene în hematologie. (Citometria în Flux în Hematologie: Principii și aplicații clinice)10. Hemostaza:
> Structura și funcțiile plasmatice ale coagulării (factorilor de coagulare).
> Hemostaza fiziologică și fibrinoliza.
> Reglarea hemostazei și fibrinolizei. Eliminare
> Explorarea hemostazei și fibrinolizei.11. Anemiile:
> Definiție, clasificare.
> Anemia aplastică.
> Anemia feripriva.
> Anemiile megaloblastice.
> Anemia cronica simpla.
> Anemiile hemolitice:– endoeritrocitare:
prin anomalii de membrana,
prin anomalii enzimatice,
prin anomalii calitative ale globinei,
prin anomalii cantitative ale globinei (talasemii),
prin anomalii în sinteza hemului și porfirinelor.– exoeritrocitare:
autoimune,
neimunologice.
> Hemoglobinuria paroxistică nocturnă.
> Explorarea anemiilor hemolitice autoimune.12. Leucemii acute:
> Leucemii acute limfoide.
> Leucemii acute non-limfoide.
> Leucemii bifenotipice și bilineale.
> Explorarea imunofenotipică și citochimică a leucemiilor acute.13. Sindroame mielodisplazice14. Sindroame mieloproliferalive cronice:
> Policitemia Vera.
> Leucemia mieloida cronica.
> Metaplazia mieloida cu mieloscleroza.
> Trombocitemia hemoragică.15. Sindroame limfoproliferative cronice:
> Leucemia limfatică cronică.
> Leucemia „hairy” și alte leucemii limfatice cronice – forme rare, celule T.
> Limfoamele maligne:– Boala Hodgkin,– Limfoamele non-Hodgkin nodale și extranodale.
> Sindroamele limfoproliferative atipice– boala Castelman– limfadenopatia angioimunoblastică– limfoproliferările posttransplant
> Explorarea imunofenotipică a limfoproliferărilor cronice.16. Gamapatii monoclonale:
> Gamapatia monoclonală benigna (de etiologie neprecizată).
> Mielomul multiplu.
> Macroglobulinemia Waldenstrom.
> Alte gamapatii: crioglobulinemiile, boala lanțurilor grele.
> Amiloidoza.17. Sindroame hemoragice și trombotice:
> Telangectazia ereditară.
> Vasculite dobândite imune și neimune.
> Trombocitopenii:– imune-Purpura trombocitopenica imunologică,– neimune.
> Trombocitopatii ereditare și dobândite.
> Purpura trombotica trombocitopenica.
> Hemofiliile și afecțiunile înrudite.
> Boala von Willebrand.
> Coagularea intravasculară diseminată.
> Fibrinoliza primara.
> Trombofiliile.
> Indicațiile și monitorizarea tratamentului anticoagulant și antitrombotic.18. Utilizarea terapeutică a citokinelor și anticorpilor monoclonali:
> Eritropoietina.
> Factorii de creștere granulocitari și granulo-monocitari.
> Anticorpi monoclonali.19. Chimioterapia în hemato-oncologie: Principii, clasificare, mecanisme de acțiune4.1.2. Tematica activităților practice4.1.2.1. Modulul clinic1. Activitate clinica zilnica la patul bolnavului2. Activitate de contravizită3. Gărzi: 3-4/luna4. Program de consultații în ambulatoriu.5. Demonstrații clinice la vizita: săptămânal.6. Referate informative: săptămânal.7. Prezentări de cazuri: bisăptămânal8. Puncții aspiratorii ale măduvei osoase.9. Puncție biopsie de măduva osoasă.10. Puncția lombară.11. Toracenteza.12. Paracenteza.13. Reanimarea hematologică.14. Participarea activa la simpozioane pe teme hematologice.15. Seminar de hematologie după sfârșitul fiecărui curs.16. Examen teoretic de curs la sfârșitul anului de curs.17. Examen final de specialitate (proba scrisă, proba practica, proba de laborator).4.1.2.2. Modulul de laborator1. Program practic de microscopie (citologie– efectuarea examinarea și interp[retarea frotiului de sânge, cel puțin de 2 ori pe săptămână2. Examinare și interpretarea citologiei din LCR3. Examinarea și interpretarea citologiei din lichidul pleural, și ascitic4. Diagnosticul imunohematologic al Anemiei Hemolitice Autoimune (AHAI).5. Diagnosticul de laborator al hemoglobinopatiilor6. Teste pentru diagnosticul serologic HPN: HAM, T Sucroza, micrometode, test Coombs, test hemolizine/ aglutinine7. Electroforeza Hb8. Testul de siclizare.9. Rezistenta osmotică. Autohemoliza. Corpi Heinz10. Dozare G-6PDH.11. Feritina, sideremia, și indicele de saturare al transferinei: explorare și interpretare12. Dozare Vit.B12 și acid folic.13. Explorarea hemostazei (funcții trombocitare, factori de coagulare) și interpretarea testelor exploratorii. Efectuarea testelor screening: Timp Quick, APTT și timp de trombina14. Detectarea și titrarea inhibitorilor dobândiți ai factorilor de coagulare15. Explorarea inhibitorilor fiziologici: ATIII, PC, PS.16. Explorarea fibrinolizei: detectarea hiper- și hipo-fibrinolizei17. Imunofenotiparea18. Explorarea citogenetică. Tehnica FISH19. Explorarea de biologie moleculară în hematologie20. Tehnologia Elisa în hematologie4.1.2.3. Modulul de cercetare1. Participarea la activitatea de cercetare și redactare de lucrări spre– comunicare – anual– publicare – anual2. Participare la studii clinice -cel puțin 1 pe perioada rezidențiatului3. Participare la manifestări științifice de profil -anual4. Participare la cursuri /stagii de pregătire extracurriculară (naționale sau internaționale) -cel puțin 1 pe perioada rezidențiatului4.1.3. Testarea cunoștințelor și abilităților practice ale rezidenților4.1.3.1. Examen de modul I (după primele 6 luni)– proba teoretică– proba practică
clinică
de laborator4.1.3.2. Examenul 1 din modulul II (după primele 12 luni din al 2-lea modul de hematologie clinică)– proba teoretică– proba practică
clinică
de laborator4.1.3.3. Examenul 2 din modulul II (după 24 luni -din al 2-lea modul de hematologie clinică)– proba teoretică– proba practică
clinică
de laborator4.1.3.4. Examen de specialitate -la finalizarea pregătirii prin rezidențiat– proba teoretică
scrisă– proba practică
clinică
de laborator4.2. MEDICINĂ INTERNĂ 9 luni4.2.1. Tematica lecțiilor/ conferințelor (150 ore):1. Pneumoniile.2. Bronhopneumonia cronica obstructivă.3. Astmul bronșic.4. Cancerul bronhopulmonar.5. Pleureziile.6. Sindromul de compresie mediastinală.7. Tuberculoza pulmonară.8. Tulburări de ritm și de conducere.9. Angina pectorală.11. Infarctul miocardic.12. Insuficienta cardiacă.13. Cordul pulmonar.14. Edemul pulmonar acut.15. Hipertensiunea arterială.17. Endocardita lenta.18. Pericarditele.19. Vasculite.21. Tromboflebita.22. Resuscitarea cardiorespiratorie.23. Poliarterita cronica evolutivă.24. Lupusul eritematos diseminat.26. Boala ulceroasă.27. Cancerul gastric.28. Cancerul colonic.30. Sindromul de malabsorbție.31. Colecistite.32. Hepatita cronica.33. Cirozele.34. Cancerul hepatic.35. Encefalopatia portală.37. Sindroamele diareice.38. Nefrite acute și cronice.39. Insuficienta renală acută și cronica.40. Sindromul nefrotic.41. Litiaza renală.42. Infecțiile urinare.44. Diabetul zaharat.45. Hemocromatoza.46. Tulburările echilibrului acido-bazic și electrolitice.Stările hiperosmolare.4.2.2. Tematica activităților practice4.2.2.1. Modulul clinic1. Activitate clinica zilnica la patul bolnavului2. Activitate de contravizită3. Gărzi: 3-4/luna4. Program de consultații în ambulatoriu.5. Demonstrații clinice la vizita: săptămânal.6. Referate informative: săptămânal.7. Prezentări de cazuri: bisăptămânal8. Seminar de medicina interna după sfârșitul fiecărui curs9. Participarea activa la simpozioane pe teme de medicina interna.4.2.2.2. Modulul de intervenție exploratorie1. Flebotomia și instalarea unei linii de PEV2. Toracenteza3. Paracenteza4. Puncție lombară5. Aplicarea unei sonde naso – gastrice6. Interpretarea EKG7. Interpretare radiografii, TAC8. Interpretarea unei tomografii computerizate9. Interpretarea unei imagini de rezonanță magnetică10. Interpretarea puncției biopsie hepatică11. Echografie abdominală- tehnica, interpretare12. Seminar final.4.3. NEUROLOGIE 1 lună4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (17 ore):1. Sindromul de neuron motor periferic.2. Sindromul extrapiramidal.3. Paraliziile nervilor cranieni.4. Sindromul meningeal.5. Sindromul de compresie spinală.6. Hemoragia intracraniană și Accidentul vascular cerebral.7. Sindromul de hipertensiune intracraniană și edemul cerebral.8. Tumorile cerebrale.9. Epilepsia.10. Polineuropatiile.4.3.2. Tematica activităților practice1. Examenul neurologic2. Puncție lombară3. Examene imagistice (interpretare)– radiografii simple (interpretare)– mielografii, tomografie axială computerizată(interpretare)4. Electromiografie (interpretare)4.4. BOLI INFECȚIOASE – 1 lună4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (17 ore):1. Agenții infecțioși:– clasificare, genuri;– caractere specifice.2. Identificarea de laborator a agenților infecțioși.3. Chimioterapia antiinfecțioasă (antibacteriană, antifungică, antivirală).4. Sepsisul.5. Micozele sistemice.6. Infecția cu HIV.7. Infecția cu virusuri herpetice (V.Zoster, VEB, V.incluziilor citomegalice).8. Toxoplasmoza.9. Pneumocistoza.10. Enterocolitele infecțioase.11. Hepatitele virale.12. Infecțiile la gazde imunocompromise.13. Infecțiile nozocomiale.14. Vaccinările (indicații, contraindicații, limite).4.4.2. Tematica activităților practice1. Examinarea bolnavului febril; recoltări de produse patologice2. Examinarea frotiurilor colorate Gram, Ziehl, etc4.5. HEMOBIOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ 2 luni4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (34 ore):1. Imunologia și genetica grupelor sanguine eritrocitare; Sisteme de grup eritrocitare cu semnificație clinica (OAB, Rh, Kell-Cellano, Kidd, Duffy -MNSs, Ja, Ii).2. Sistemul HLA – imunogenetica, nomenclatura, antigene, anticorpi, domenii medicale de aplicare.3. Imunologie trombocitara și granulocitară -domenii medicale de aplicare.4. Indicațiile terapiei transfuzionale.5. Hemovigilența.6. Securitatea transfuzională de la donor la pacient7. Reacțiile adverse transfuzionale: acute și întârziate, diagnostic și prevenție8. Evoluția bolilor infecțioase transmise prin transfuzie.9. Controlul de calitate al reactivilor, aparaturii și tehnicilor de asigurare a calității în hematologia transfuzională.10. Sângele – materie prima pentru produși terapeutici salvatori de viață11. Afereza terapeutică: indicație, eficienta, complicații12. Managementul calității în hemoterapie4.5.2. Tematica activităților practice:1. Fenotiparea în sisteme eritrocitare. Determinarea grupe sanguine OAB, Determinări factor RhD standard. False reacții în determinarea grupelor OAB și RhD.2. Identificarea anticorpilor antieritrocitari. Depistaj anticorpi iregulari antieritrocitari.3. Teste de histo-compatibilitate majora (serologie, PCR)4. Depistaj și identificare de anticorpi antitrombocitari.5. Teste de compatibilitate leuco- trombocitara.6. Tehnici de depistaj și confirmare MTS.7. Practica transfuzională. Control de calitate. Sisteme de arhivare.8. Probe de compatibilitate în transfuzie. Dificultăți în interpretarea probelor de compatibilitate. Compatibilitatea în situații deosebite.9. Principii și tehnici de grupaj HLA.10. Tehnologii de prelevare: sânge total, plasmafereza, citafereza, autotransfuzie.11. Prepararea concentratelor eritrocitare, a plasmei proaspete congelate, a concentratelor plachetare standard și a crioconcentratelor securizate.4.6. BIOETICĂ – 2 săptămâni4.6.1. TEMATICĂ CURS (4 ore)1. Introducere în bioetică și concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii2. Greșeli și erori în practica medicală3. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane4. Probleme etice în genetică și genomică5. Etica cercetării pe subiecți umani4.6.2. TEMATICA SEMINARIILOR1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică2. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice3. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete4. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete5. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete6. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete4.7. HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ – 6 săptămâni4.7.1. Tematica lucrărilor- conferință (25 ore)1. Anemiile copilului: particularități etiopatogenice, clinico-biologice și de terapie2. Anemiile congenitale3. Trombocitopeniile congenitale4. Dezordini leucocitare înnăscute5. Sindroamele hemoragice neonatale6. Manifestări hematologice ale bolilor sistemice7. Insuficienta medulară la copil8. Patologia hemostazei la nou-născut și sugar9. Bolile limfoproliferative ale copilului și adolescentului10. Bolile mieloproliferative ale copilului și adolescentului.11. Indicațiile și riscurile terapiei transfuzionale la copil4.7.2. Tematica și baremul activităților practice1. Particularitățile hematimetrice ale nou-născutului, sugarului și copilului.2. Particularitățile hemostazei la nou-născut, sugar și copil.3. Diagnosticul pozitiv și diferențial al adenomegaliei.4. Diagnosticul pozitiv și diferențial al splenomegaliei.5. Diagnosticul pozitiv și diferențial al hepatomegaliei.6. Algoritm diagnostic în anemia copilului.7. Algoritm diagnostic în diateza hemoragică a copilului.8. Algoritm diagnostic în anomaliile leucocitare ale nou-născutului, sugarului și copilului4.8. TRANSPLANTUL DE CELULE STEM HEMATOPOETICE – 4 săptămâni4.8.1. Tematica lucrărilor- conferință (20 ore)1. Grefa de măduva osoasă:– alogrefa.– autogrefa.2. Grefa de celule stem din sângele periferic.3. Grefa de celule stem fetale.4. Indicațiile grefei de celule stem.5. Complicațiile imediate grefei de celule stem.6. Prognosticul pe termen lung al bolnavilor cu Transplant de celule stem hematopoietice.7. Celulele stem în medicina regenerativă4.8.2. Tematica activităților practice1. Tehnici de recoltare și conservare ale grefei de celule stem2. Tipizarea HLA și selecția donorului compatibil3. Controlul calității celulelor stem4. Principiile politicii transfuzionale la bolnavii imunodeprimați5. Principii și masuri diagnostice de identificare a complicațiilor transplantului de celule stem6. Monitorizare și dispensarizarea bolnavilor post-transplant.
HEMATOLOGIE
4 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ3.1. HEMATOLOGIE CLINICĂ 6 luni3.2. MEDICINĂ INTERNĂ 9 luni3.3. NEUROLOGIE 1 lună3.4. BOLI INFECȚIOASE 1 lună3.5. HEMOBIOLOGIE 2 luni3.6. BIOETICĂ 2 săptămâni3.7. HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ 6 săptămâni3.8. TRANSPLANT DE CELULE STEM HEMATOPOIETICE 4 săptămâni3.9. HEMATOLOGIE CLINICĂ 2 ani și 2 luni

	Anul I	Anul II	Anul III	Anul IV
Stagiul	3.1	3.2	3.2	3.3	3.4	3.5	3.6	3.7	3.8	3.9	3.9	3.9

––
Curriculumul de pregătire în specialitatea hematologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULA DE PREGĂTIRE PRIN REZIDENȚIAT A FARMACIȘTILOR
LABORATOR FARMACEUTIC
OBIECTIVUL PREGĂTIRII:
Formarea de farmaciști specialiști capabili să își asume activitățile ce se derulează curent în laboratoarele de:– controlul medicamentului– toxicologie chimico-legală,– analize toxicologice chimico-clinice– ecotoxicologie și toxicologia mediului– toxicologie industrială– analiză în clinicile de boli profesionale– igiena alimentației– explorări biochimice– farmacodinamie și farmacocinetică experimentală– control al abuzului și substanțelor de abuz sau în procesul de evaluare toxicologică a medicamentelor.
DURATA STAGIILOR – 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
STRUCTURA STAGIILOR
A. PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ prin cursuri, referate, seminarii și lucrări practice desfășurate în cadrul Facultății de Farmacie pe parcursul primilor doi ani, după cum urmează:
ANUL I1. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE – 1 lună2. ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ – 1 lună3. LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC – 1 lună4. BIOCHIMIE – 1 lună5. EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE – 1 lună6. FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ – 2 luni7. ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC – 1 lună8. IGIENA ALIMENTAȚIEI – 1 lună9. TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ȘI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ȘI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ȘI DOPINGUL) – 3 luni
ANUL II10. IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIE – 1 lună11. CONTROLUL MEDICAMENTULUI – 2 luni12. EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ – 1 lună13. LABORATOR CLINIC – 2 luni14. BIOFARMACIE – 2 luni15. ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ – 1 lună16. ANALIZE DE LABORATOR – 3 luni16.1. VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR – 1 lună16.2. ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂȚII APEI ȘI ALIMENTELOR – 1 lună16.3. EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI – 1 lună16.4. BIOETICĂ – ½ lună
B. PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ cu stagii desfășurate în laboratoare de profil timp de 11 luni și 2 săpt.:1. CONTROLUL MEDICAMENTULUI: 3 luni1.1. Efectuarea de analize (chimice, fizico-chimice, microbiologice și biologice) pe forme farmaceutice.1.2. Prelucrarea și interpretarea rezultatelor analizelor.1.3. Întocmirea buletinului de analiză.1.4. Întocmirea specificației produsului.2. TOXICOLOGIE: 3 luni2.1. Toxicologia chimico-legală – 1 lună2.2. Analiza toxicologică în clinica de boli profesionale – 1 lună2.3. Analize de ecotoxicologie și de toxicologia mediului – 1 lună3. FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ – 1 lună4. LABORATOR CLINIC: 2 luni4.1. Analiza probelor de sânge și interpretarea rezultatelor.4.2. Analiza probelor de urină și interpretarea rezultatelor.4.3. Analiza sucului gastric.4.4. Analiza lichidului cefalo-rahidian.5. IGIENA ALIMENTAȚIEI: 2 luni5.1. Controlul calității apei.5.2. Controlul calității alimentelor.5.3. Analiza fizico-chimică a aditivilor alimentari.6. ANALIZE CHIMICO-TOXICOLOGICE ÎN LABORATOARELE DE CONTROL AL ABUZULUI ȘI SUBSTANȚELOR DE ABUZ – 1 lună
DETALIEREA CONȚINUTULUI MODULELOR DIN ANII I ȘI II1. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE
Obiective: însușirea metodologiei de cercetare științifică farmaceutică și medicală.
Tematică (20 ore):1. Procesul de documentare; evaluarea critică a informațiilor din literatură.2. Motivarea cercetării și stabilirea ipotezelor.3. Elaborarea protocoalelor experimentale.4. Interpretarea datelor experimentale.5. Comunicarea rezultatelor cercetării.6. Redactarea lucrărilor științifice și metodologia întocmirii bibliografiei.2. ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ
Obiective: însușirea noțiunilor statistice de bază și a testelor statistice ce pot fi aplicate pentru evaluarea cât mai corectă a rezultatelor obținute.
Tematică (20 ore):
Noțiuni statistice de bază.
Programe informatice utilizate în evaluarea statistică.
Distribuția normală și intervalul de încredere.
Regresia liniară și corelația.
Teste statistice parametrice și non-parametrice (t-test, ANOVA, z-test, Wilcoxon, Fisher).
Teste statistice de evaluare a bioechivalenței.
Modelarea datelor de farmacocinetică și toxicocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda Laplace.
Analiza dispersională. Studiul intra-variabilității, și al inter-variabilității în experimentul biologici.
Modelarea stărilor de echilibru folosind statistica epidemiologică.
Metode de calcul aproximativ (analiza numerică) în identificarea parametrilor unor legi de evoluție în farmacologie și toxicologie.
Metode matematice de corelare în vitro – în vivo.
Softuri utilizate în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică.
Activități practice și de seminar1. Reprezentări grafice ale datelor experimentale2. Ecuații farmacocinetice și alte modele matematice utilizate pentru a descrie cinetica evoluției unor medicamente și a unor toxice în funcție de calea de pătrundere în organism.3. Calculul parametrilor statistici ai unei populații.4. Analiza matematică a cauzelor variabilității rezultatelor experimentelor biologice.5. Calculul aproximativ al unor funcții matematice uzuale în analiza experimentului biologic.6. Metoda grafică de filtrare a datelor cinetice cu ajutorul funcției Bateman.7. Metode computerizate de aproximații succesive în îmbunătățirea rezultatelor calculului parametrilor de transfer pentru medicamente și toxice.8. Estimarea pofilului de absorbție a unor medicamente și unor toxice în funcție de calea de pătrundere în organism.9. Exerciții de modelare farmacocinetic-farmacodinamică.3. LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC
Obiective: cunoașterea regimului legal al laboratoarelor și profesiunilor din sistemul sanitar, al medicamentului, alimentului și protecției mediului.
Tematică (20 ore):1. Acte legislative generale privind domeniul sănătății.1.1. Legea privind asigurarea sănătății populației.1.2. Organizarea structurală a serviciilor de asigurare a sănătății.2. Regimul legal al laboratoarelor din cadrul sistemului sanitar.2.1. Laboratoare de analiza medicamentului.2.2. Laboratoare de toxicologie.2.3. Laboratoare de analize medicale.2.4. Laboratoare de mediu.2.5. Laboratoare de analiza alimentului.2.6. Reguli de bună practică de laborator.2.7. Controlul activităților de laborator.3. Regimul legal al profesiunilor din domeniul sanitar – laborator.3.1. Profesiunea de farmacist.3.2. Profesiunea de medic.3.3. Profesiunea de chimist.3.4. Profesiunea de biolog.3.5. Alte profesiuni.4. Regimul legal al medicamentului.4.1. Cercetarea, testarea și autorizarea medicamentului.4.2. Substanțe și medicamente cu regim legal special.5. Regimul legal al protecției mediului.5.1. Regimul legal al activităților cu impact asupra mediului.5.2. Controlul activităților cu impact asupra mediului.6. Regimul legal al alimentelor.6.1. Regimul legal al activităților care au ca obiect alimentele.6.2. Controlul activităților care au ca obiect alimentele.7. Organizarea și funcționarea unităților farmaceutice.7.1. Înființarea unităților farmaceutice.7.2. Condiții de organizare și funcționare.8. Protecția muncii în laboratoarele farmaceutice.8.1. Norme republicane de protecție a muncii.8.2. Norme departamentale de protecție a muncii.9. Producția și controlul calității medicamentelor.9.1. Reguli de bună practică de fabricație.9.2. Organizarea și funcționarea Laboratorului pentru Controlul Medicamentului.4. BIOCHIMIE
Obiectiv: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare pentru înțelegerea semnificației dinamicii parametrilor biochimici în fiziopatologie.
Tematică (20 ore):1. Biochimia unor oligo- și polipeptide biologic active.2. Enzimele. Proprietăți generale ale enzimelor. Enzime cu semnificație diagnostică.3. Metabolismul glucidic.
Procese anaerobe generatoare de energie.
Procese oxidative.
Procese biosintetice și catabolice.
Strategii metabolice; mecanisme de reglare.
Glucide cu semnificație fiziologică.4. Metabolismul lipidic.
Metabolismul acizilor grași nesaturați și a eicosanoizilor.
Metabolismul triacilglicerolilor și a lipoproteinelor.
Metabolismul colesterolului.
Transportul și depozitarea lipidelor.
Strategii metabolice; mecanisme de reglare.5. Metabolismul aminoacizilor și proteinelor.
Metabolismul compușilor cu azot (aminoacizi, porfirine, neuromediatori).
Principii de biosinteză, direcții generale și particulare de catalizare.6. Catabolismul nucleobazelor și relevanța unor metaboliți în laboratorul clinic.7. Mediatori biochimici în inflamație și în reacțiile alergice.8. Biochimia comunicării extra- și intracelulare.9. Tehnici de centrifugare.10. Structura, purificarea și caracterizarea proteinelor.11. Tehnici electroforetice în biochimie.12. Enzime. Efectori enzimatici. Generalități.13. Oxidarea biologică. Biotransformarea xenobioticelor.14. Biochimia radicalilor liberi.15. Actualități în biochimia unor mediatori chimici ș transmiterii impulsului nervos.16. Biochimia acidului arahidonic.17. Mediatori biochimici în inflamație și în reacțiile alergice.18. Biochimia unor oligo- și polipeptide biologice active.19. Biochimia sistemului sanitar.20. Biotehnologiile în obținerea medicamentelor.21. Biochimia senescenței.
Activități practice și de seminar1. Metodologii moderne în investigarea biochimică.2. Testele de evidențiere în a HCG în sarcină.3. Determinarea unor biomarkeri ai oxidării.4. Metode moderne de determinare a vitaminelor.5. EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE

Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice referitoare la principalele produse vegetale de interes terapeutic, la parametrii de calitate și la standardizarea preparatelor farmaceutice de origine vegetală, precum și a cunoștințelor practice necesare analizei produselor vegetale de uz terapeutic.
Tematică (20 ore):1. Studiul produselor vegetale conținând:– oze și ozide– alcaloizi– compuși terpenici și aromatici2. Noțiuni privind calitatea calității produselor vegetale.3. Standardizarea produselor vegetale și a extractelor obținute din produse vegetale.4. Determinarea identității, purității și calității unor produse vegetale, conform prevederilor Farmacopeei Europene.5. Metode generale de analiză a principiilor active din produsele vegetale.6. Izolarea, analiza calitativă și cantitativă a principiilor active din produsele vegetale: flavonoide, antracenozide, heterozide cardiotonice, saponozide, uleiuri volatile, alcaloizi, poliholozide și acizi polifenolici.
Activități practice și de seminar:1. Extracția, identificarea și dozarea flavonoidelor (flavonozide, antocianozide), taninuri.2. Extracția, identificarea și dozarea antracenozidelor.3. Extracția, identificarea și dozarea heterozidelor cardiotonice.4. Extracția, identificarea și dozarea saponozidelor.5. Extracția, identificarea și dozarea uleiurilor volatile.6. Extracția, identificarea și dozarea alcaloizilor.6. FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind cercetarea farmacologică în domeniul medicamentului.
Tematică (40 ore):1. Cercetarea științifică pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Faze și etape.2. Etapa de farmacologie preclinică.3. Bioetica experimentului pe animale vertebrate vii.4. Farmacodinamia experimentală.5. Farmacotoxicologia experimentală.6. Farmacocinetica experimentală.7. Factorii care influențează rezultatele cercetării de farmacologie experimentală.
Activități practice și de seminar:1. Însușirea tehnicilor de administrare, de contenție, prelevări, anestezie, eutanasie și autopsie.2. Însușirea tehnicilor de farmacodinamie experimentală, „în vivo” și „în vitro”. Determinarea DE503. Însușirea tehnicilor de farmacodinamie biochimică pe enzime.4. Investigarea toxicității acute. Determinarea DL50. Utilizarea corecțiilor de probituri.5. Testarea toleranței locale.6. Rezolvarea problemelor de calcul a parametrilor farmacocinetici.7. Determinarea și corelarea DE 50; pD2; pA2.7. ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC
Obiective: însușirea noțiunilor statistice de bază ale programării și utilizării diverselor programe și sisteme de operare.
Tematică (20 ore):
Sisteme de numerație.
Microsisteme cu microprocesor.
Sisteme de operare.
Programe utilitare.
Baze de date numerice.
Baze de date.
Programe de statistică.
Activități practice și de seminar:1. Prezentarea generală a calculatorului compatibil IBM.2. Sistemul de operare MS-DOS.3. Programe utilitare: XTPRO, NORTON COMANDER.4. Editorul de texte Wordstar.5. Baze de date numerice.6. DBASE III+IV.
IGIENA ALIMENTAȚIEI
Obiective: cunoașterea trebuințelor nutritive ale omului, rația optimă și urmările unui aport neadecvat, menținerea unui regim alimentar echilibrat, însușirea unui regim alimentar echilibrat, însușirea unor regimuri alimentare în diverse maladii și valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente și a calității igienice.
Tematică (20 ore):1. Asigurarea nevoilor energetice ale organismului.2. Asigurarea alimentației raționale a omului sănătos.3. Produsele alimentare implicate în producerea unor maladii.4. Produse alimentare ca factori de protecție împotriva unor maladii (alimente funcționale, nutraceutice, suplimente alimentare).5. Regim alimentar în dereglări ale metabolismului glucidic.6. Regim alimentar în obezitate.7. Regim alimentar în hiperuricemii și gută.8. Dietoterapia în ateroscleroză și boli cardiovasculare.9. Regim alimentar în bolile de stomac și patologia intestinală.10. Regim alimentar în patologia hepatică și biliară.11. Regim alimentar în afecțiunile pancreatice.12. Regim alimentar în patologia renală.13. Regim alimentar în SIDA.14. Valoarea nutritivă a diverselor categorii de alimente.15. Aditivi alimentari.
Activități practice și de seminar:1. Metode de cercetare a compoziției alimentelor și evaluarea stării de nutriție a populației.2. Determinarea stării de puritate a apei și acțiunea ei asupra sănătății.3. Metode de determinare a valorii nutritive și a stării igienice a alimentelor.4. Analiza și controlul sanitar al substanțelor aditive alimentare.
TOXICOLOGIE
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare pentru evaluarea riscului asociat expunerii la diferite clase de medicamente, substanțe utilizate abuziv, noxe industriale sau poluanți ai factorilor de mediu, pentru evaluarea toxicologică a medicamentelor și a altor substanțe chimice, precum și pentru analiza toxicologică a substanțelor toxice din probe de mediu, din probe biologice sau corpuri delicte.
Tematică (50 ore):1. Surse de informare pentru toxicologi.2. Toxicocinetica și rolul său în poluarea efectelor toxice și a diagnosticului intoxicațiilor.3. Mecanismele celulare ce stau la baza efectelor toxice.4. Acțiunea substanțelor toxice la nivelul diferitelor organe.5. Principiile tratamentului intoxicațiilor.6. Toxicologia principalelor clase de medicamente.7. Toxicologia substanțelor utilizate abuziv.8. Toxicologia noxelor industriale: metale, pesticide, solvenți organici, gaze, vapori, particule.9. Toxicologia alimentelor și a aditivilor alimentari.10. Analiza unor cazuri clinice de intoxicație.11. Toxicomania și dopingul.12. Doza și metode de determinare a DL(50).13. Biotransformarea. Relația dintre locul biotransformării și locul de acțiune a toxicului. Relații matematice ale cineticii biochimice.14. Acțiunea toxic-methemoglobinizantă, hemolitică și cancerigenă.15. Expertiza toxicologică.16. Relații între proprietățile fizico-chimice ale elementelor și acțiunea toxică a acestora.17. Toxicologia oxidului de carbon.18. Toxicologia plumbului și a plumbului tetraetil.19. Toxicologia acidului cianhidric, cianurilor și glicozizilor cianogenetici.20. Toxicologia mercurului.21. Relații între proprietățile fizico-chimice ale substanțelor organice și acțiunea toxică a acestora.22. Intoxicații cu alcaloizi utilizați ca medicamente.23. Toxicologia antidepresivelor.24. Toxicologia medicamentelor tranchilizante și neuroleptice.25. Toxicologia medicamentelor care conduc la abuz sau tendință la suicid.26. Toxicologia antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS).27. Toxicologia medicamentelor cu acțiune anestezică locală sau generală.28. Toxicologia medicamentelor cu grupe aminice, alifatice sau aromatice.29. Toxicologia antibioticelor.30. Toxicologia chimioterapicelor antitumorale.31. Toxicologia chimioterapicelor antimicrobiene și antimicobacteriene.32. Selectarea documentelor referitoare la teste preclinice necesare înregistrării medicamentelor („Nonclinical overview”).
Activități practice și de seminar:1. Analize de toxici gazoși și volatili.2. Analize de toxici minerali cu aplicarea schemelor analitice.3. Analize de medicamente care se extrag din mediu acid.4. Analize de medicamente care se extrag din mediu bazic.5. Analize de medicamente care se extrag atât din mediu acid cât și din mediu basic.6. Cercetarea toxicologică a medicamentelor prin analiza metaboliților.7. Analiza medicamentelor în plasmă, urină și corpuri delicate.8. Analiza pesticidelor.9. Cercetarea toxicologică a stupefiantelor (THC și LSD-25) și a micotoxinelor (produse de micromicete și macromicete).10. Identificarea toxicilor prin HPLC, spectrofotometrie în infraroșu și RMN.
IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIE
Obiective: însușirea cunoștințelor necesare pentru înțelegerea fenomenelor mediate prin procese imune și pentru aplicarea și interpretarea testelor imunologice. Însușirea cunoștințelor și deprinderilor necesare pentru diagnosticul de laborator al infecțiilor și parazitozelor, precum și pentru controlul microbiologic al diferitelor produse medicale și preparate farmaceutice.
Tematică (20 ore):1. Mecanisme de apărare a organismului.2. Mijloacele specifice de apărare imună; celulele implicate în răspunsul imun.3. Mediatori moleculari ai răspunsului imun.4. Fazele răspunsului imun și cooperarea dintre celulele implicate.5. Teste imunologice: reacții de precipitare, reacții de aglutinare, fixarea complementului, investigațiile clinice în stările de hipersensibilitate, detectarea complexelor imune, investigații în bolile autoimune, investigarea imunodeficiențelor.6. Morfologie, fiziologie și genetică bacteriană.7. Microorganisme cu poartă de intrare: digestivă, respiratorie, cutanată, genito-urinară.8. Clasificarea virusurilor.9. Principalele grupe de paraziți caracteristicile definitorii.10. Recoltarea produselor patologice în vederea analizei.11. Tehnici de însămânțare, izolare și identificare a germenilor.12. Testarea sensibilității la antibiotice.13. Examenul microbiologic al diferitelor produse patologice.14. Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.15. Controlul microbiologic al preparatelor injectabile.16. Diagnosticul îmbolnăvirilor produse de principalele bacterii, protozoare și helminți.
Activități practice și de seminar:1. Tehnici de sterilizare prin căldură.2. Tehnici de sterilizare prin alți factori fizici și chimici, controlul sterilizării.3. Examenul microscopic al formelor fundamentale bacteriene.4. Tehnici de efectuare a frotiurilor, colorații.5. Recoltarea produselor patologice, colorații.6. Tehnici de însămânțare și izolare, identificarea germenilor.7. Testarea sensibilității la antibiotice – antibiograma difuzimetrică, stabilirea CMI, CMB, NEI, NEB.8. Generalități asupra importanței în diagnostic a reacției Ag-Ac, exemplificări, serodiagnostic, seroidentificări.9. Reacția de aglutinare – tehnică, aplicații.10. Reacția de precipitare – tehnică, aplicații.11. Reacții de fixare a complementului – tehnică, aplicații.12. Reacția de seroneutralizare – tehnică, aplicații.13. Reacția cu anticorpi marcați – tehnică, aplicații.14. Examenul microbiolologic al produselor din tractul digestiv.15. Examenul microbiolologic al produselor din tractul respirator.17. Examenul microbiolologic al produselor din tractul genito-urinar.18. Examenul microbiolologic al produselor de la nivel cutanat.19. Examenul microbiologic al sângelui.20. Controlul microbiologic al preparatelor medicale nesterile.11. CONTROLUL MEDICAMENTULUI
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice privind metodele fizico-chimice de analiză, cu accent asupra domeniilor lor de aplicabilitate; însușirea deprinderilor practice de realizare a diferitelor metode analitice.
Tematică (40 ore):1. Farmacopeea Europeană/Farmacopeea Română – prevederi cu referire la metodologia analitică aplicată la analiza medicamentelor; condiții de calitate ale formelor farmaceutice.2. Libera circulație a medicamentului. Organizarea controlului medicamentului în România. Institute abilitate: Agenția Națională a Medicamentului (ANM).3. Reglementări privind calitatea medicamentului, condiții de punere pe piață a unui medicament.4. Laboratoare de control autorizate. Normative în vigoare după care se efectuează controlul medicamentului.5. Prelevarea probelor pentru analiză.6. Examenul organoleptic.7. Solubilitatea substanțelor medicamentoase.8. Constante fizico-chimice în controlul medicamentelor.9. Determinarea pH-ului.10. Separarea și extracția principiilor active din amestecuri și forme farmaceutice.11. Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice.12. Controlul purității substanțelor medicamentoase.13. Determinări biologice.14. Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin metode volumetrice și semimicrovolumetrice.15. Metode termice de analiză (TG, DSC); principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.16. Metode electrochimice de analiză; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.17. Metode spectrale de analiză (UV-VIS, IR, spectrometrie de absorbție atomică și de fluorescență).18. Spectrometrie de masă; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.19. Metode cromatografice de analiză (cromatografie de gaze, de lichide de înaltă performanță, cromatografie pe hârtie, cromatografie în strat subțire).20. Electroforeză capilară.21. Rezonanță magnetică nucleară; principii, aparatură, aplicații în controlul medicamentului.22. Aspecte privind metodologia de validare a metodelor analitice în controlul medicamentului.23. Evaluarea stabilității medicamentelor.24. Reguli de bună practică de laborator.
Activități practice și de seminar:1. Controlul organoleptic și analiza preliminară a substanțelor medicamentoase ca atare și a formelor farmaceutice.2. Determinarea constantelor fizico-chimice utilizate la controlul medicamentelor.3. Identificarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice prin reacții chimice, metode fizico-chimice (spectrale, cromatografice).4. Controlul purității substanțelor medicamentoase.5. Dozarea substanțelor medicamentoase ca atare și din forme farmaceutice (pulberi comprimate, capsule, soluții injectabile și perfuzabile, siropuri, unguente, supozitoare, coliere) prin:5.1. metode volumetrice– metode electrometrice– metode spectrometrice– metode cromatografice6. Calcularea rezultatului analitic și evaluarea acestuia în raport cu limitele de admisibilitate.12. EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ
Obiective: transmiterea cunoștințelor și abilităților necesare având ca scop final elaborarea unui raport de expert util juridic în caz de litigii.
Tematică (20 ore):1. Principiile toxicologie legale și grupurile de cazuri luate în studiu.2. Necesități și exigențe analitice. Investigarea cazului. Analiza materialelor biologice și corpurilor delicte.3. Testele analitice pe grupe de toxici.4. Cercetarea chimico-toxicologică a alimentelor și băuturilor.5. Analiza tabletelor, capsulelor și seringilor.6. Coroborarea datelor pentru redactarea raportului de expertiză.7. Expertiza toxicologică a medicamentelor:– reglementări referitoare la studiile de toxicologie.– bunele practici de laborator în studiile de toxicologie.– animalele de laborator și etica experimentării pe animale.– tipuri de studii de toxicologie.– raportarea observațiilor și măsurătorilor pe animalul viu.– structura unui raport de evaluare toxicologică.
Activități practice și de seminar:1. Analiza de toxici gazoși.2. Analiza de compuși volatili.3. Screening de medicamente.4. Screening de metale, anioni și pesticide.5. Analiza de corpuri delicte (alimente, băuturi, medicamente, etc.).13. LABORATOR CLINIC
Obiective: însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare efectuării analizelor de laborator clinic și a interpretării acestora.
Tematică (40 ore)1. Factorii care influențează analizele de laborator clinic.2. Date de laborator în anomaliile eritrocitelor, leucocitelor și trombocitelor.3. Anomalii ale echilibrului hidro-electrolitic.4. Anomalii ale metabolismului glucidic.5. Anomalii ale metabolismiului lipidic.6. Componentele azotate neproteice și proteice din sânge și variațiile lor fiziopatologice.7. Enzimele plasmatice cu valoare diagnostică.8. Markeri tumorali.9. Semnificația prezenței constituenților patologici în urină.10. Modificarea parametrilor biochimici în diferite boli renale.11. Explorări biochimice în nefrologie.12. Explorarea de laborator a lichidului cefalo-rahidian.13. Explorări biochimice în gastroenterologie.14. Explorări biochimice în hepatologie.
Activități practice și de seminar:1. Analiza și controlul de laborator a probelor de sânge.2. Analiza și controlul de laborator al urinei.3. Analiza sucului gastric.4. Analiza lichidului cefalorahidian.14. BIOFARMACIE
Obiective: însușirea principiilor farmacocinetice în scopul individualizării metodologiei de extracție și de analiză al substanței medicamentoase de interes și/sau a metaboliților săi din medii biologice.
Tematică (40 ore):1. Conceptele de disponibilitate, biodisponibilitate și biofarmacie.2. Dizolvarea și difuziunea – procese de bază în asigurarea biodisponibilității.3. Procesele de absorbție, distribuție, metabolizare și excreție a substanțelor medicamentoase și metaboliților lor.4. Modele farmacocinetice.5. Elemente de calcul folosite în biofarmacie.6. Modele farmacocinetice și distincții cinetice între pătrunderea pe cale orală, parenterală sau în cazul cedării modificate.7. Preformularea.
Activități practice și de seminar:1. Cedarea substanțelor active din forme farmaceutice solide orale (capsule, comprimate, componente acoperite). Determinarea vitezei de dizolvare.2. Studii „în vitro” privind cedarea substanțelor active din forme farmaceutice orale cu cedare modificată.3. Evaluarea disponibilității substanțelor active din supozitoare. Influența excipientelor asupra eliberării substanțelor active.4. Evaluarea disponibilității substanțelor active din preparate topice. Influența bazei de unguent și a promotorilor de absorbție asupra cedării substanțelor active.15. ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ
Obiectiv: însușirea abilităților de lucru la GS-MS, LC-MS, HPLC, electroforeză capilară, spectrometrie de absorbție atomică, necesare abordării analizelor de xenobiotice sau metaboliți ai acestora în lichide biologice.
Tematică (20 ore):1. Rolul laboratorului de toxicologie în managementul intoxicațiilor acute.2. Aspecte medico-legale ale analizei probelor biologice în toxicologia de urgență.3. Selecția și colectarea probelor biologice.4. Metodologia de screening în analiza toxicologică de urgență.5. Teste pentru compuși specifici și grupe de compuși.
Activități practice și de seminar:1. Determinări de cromatografie în strat subțire.2. Determinări spectrofotometrice în vizibil și UV.3. Analize electroforetice: pe hârtie, pe gel și prin electroforeză capilară.4. Analize densitometrice (cu integrare).5. Determinări pe HPLC asistate de calculator.6. Determinări de metale toxice cu ajutorul spectrometrului de absorbție atomică.7. Evaluări calitative și cantitative ale xenobioticelor și metabiliților lor cu ajutorul GC-MS.8. Analize de toxici organici cu ajutorul LC-MS (inclusiv asistat de LIF).16. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relației medic – pacient.4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat.2. Confidențialitatea în relația medic – pacient.3. Relația medic – pacient minor.4. Acte normative care reglementează relația medic – pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia și suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relația medic – pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
LABORATOR FARMACEUTIC
3 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE MEDICALE ȘI FARMACEUTICE (1.1) – 1 lună
ELEMENTE DE MATEMATICĂ ÎN ANALIZA DE LABORATOR. BIOSTATISTICĂ (1.2) – 1 lună
LEGISLAȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC (1.3) – 1 lună
BIOCHIMIE (1.4) – 1 lună
EVALUAREA EFECTELOR TERAPEUTICE, ANALIZA ȘI CONTROLUL PRODUSELOR VEGETALE (1.5) – 1 lună
FARMACOLOGIE EXPERIMENTALĂ (1.6) – 2 luni
ELEMENTE DE INFORMATICĂ ÎN LABORATORUL FARMACEUTIC (1.7) – 1 lună
IGIENA ALIMENTAȚIEI (1.8) – 1 lună
TOXICOLOGIE (BIOTRANSFORMAREA XENOBIOTICELOR, METODOLOGIA DE EVALUARE TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTELOR ȘI TOXICOLOGIE CLINICĂ, ECOTOXICOLOGIE ȘI TOXICOLOGIA MEDIULUI, TOXICOLOGIE INDUSTRIALĂ, TOXICOLOGIA PESTICIDELOR, TOXICOMANIILE ȘI DOPINGUL) (1.9) – 3 luni
IMUNOLOGIE – MICROBIOLOGIE (1.10) – 1 lună
CONTROLUL MEDICAMENTULUI (1.11) – 2 luni
EXPERTIZA TOXICOLOGICĂ (1.12) – 1 lună
LABORATOR CLINIC (1.13) – 2 luni
BIOFARMACIE (1.14) – 2 luni
ANALIZA CHIMICO-CLINICĂ ÎN TOXICOLOGIA DE URGENȚĂ (1.15) – 1 lună
ANALIZE DE LABORATOR (1.16) – 3 luni
VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ APLICATE LA CONTROLUL MEDICAMENTELOR (1.17) – 1 lună
ANALIZA LICHIDELOR BIOLOGICE. CONTROLUL CALITĂȚII APEI ȘI ALIMENTELOR (1.18) – 1 lună
EVALUAREA TOXICOLOGICĂ A MEDICAMENTULUI (1.19) – 1 lună
BIOETICĂ (1.20) – ½ lună
PRACTICĂ DE LABORATOR ÎNDRUMATĂ (1.21) – 11 luni și 2 săpt.

	ANUL I	ANUL II	ANUL III
STAGIUL	(1.1) _______ (1.9)	(1.10) ________ 1.19	1.20; 1.21

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE FAMILIE1.1. DEFINIȚIE: Medicina de familie este specialitatea care asigură asistența medicală primară și continuă și, prin acțiuni preventive, educaționale, terapeutice și de recuperare, contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei și colectivității, având următoarele funcții:
● De asigurare a accesibilității populației la asistența medicală
● De supraveghere a sănătății
● De prevenție primară, secundară, terțiară
● De prevenție specifică
● De promovare a sănătății
● De asigurare a îngrijirilor medicale curente
● De selecționarea pacienților care au nevoie de asistență de specialitate
● De coordonare a serviciilor medicale în funcție de nevoile concrete ale bolnavului
● De sinteza diagnostică și terapeutică
● De supraveghere medicală continuă a individului, familiei și a colectivității
● De recuperare și reabilitare a bolnavilor
● De asigurare a îngrijirilor paliative și terminale
● De cercetare științifică specifică1.2. DURATA REZIDENTIATULUI – 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. OBIECTIVE GENERALE
Absolvenții rezidențiatului de medicină generală vor trebui să fie capabili să îndeplinească următoarele activități:1. Să asigure asistența medicală primară, preventivă și curativă, rezolvând cât mai bine problemele de sănătate cu care sunt confruntați.2. Să acorde asistență medicală preventivă omului sănătos, familiei și colectivității.3. Să acorde tuturor pacienților asistență medicală de prim contact, asumându-și responsabilitatea deciziei inițiale și toate problemele medicale pe care le prezintă pacienții lor și să apeleze în timp util la ceilalți medici specialiști.4. Să acorde asistență medicală de urgență adecvată tuturor cazurilor în care vor fi solicitați ca medici de prim contact.5. Să asigure asistență medicală continuă tuturor pacienților lor, luând în considerare dimensiunile bio-medicale, psihologice și socio-culturale ale fiecărui pacient.6. Să medieze în mod corect relațiile pacientului cu sistemul de asistență medicală și să poată lucra și echipa de asistență medicală.7. Să elaboreze și să aplice programe de măsuri preventive cu scopul menținerii și îmbunătățirii stării de sănătate a populației.1.4. STRUCTURA STAGIILOR

Stagiul	Denumirea stagiului	durata
1.4.1. 1.4.2. 1.4.3. 1.4.4. 1.4.5. 1.4.6. 1.4.6. 1.4.7. 1.4.8. 1.4.9. 1.4.10. 1.4.11. 1.4.12. 1.4.13.	Medicină de familie Medicină internă Pediatrie Chirurgie generală Obstetrică-ginecologie Oncologie medicală Boli infecțioase Psihiatrie Dermato-venerologice Neurologie Diabet Epidemiologie și management sanitar Bioetică Medicină de familie	6 luni 4 luni 4 ½ luni 2 luni 2 luni 2 luni 1 lună 1 lună 1 lună 1 lună 1 lună 1 lună ½ lună 9 luni

ANUL I ȘI ANUL II
CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE 6 luni1.4.1.1. Tematica introductivă în M.F (100 ore)1. Introducere în problematica M.F2. Condițiile de lucru ale M.F3. Descrierea cabinetului4. Echipa de lucru a M.F5. Locul M.F în medicina modernă6. Obiectul și metodologia M.F7. Principiile M.F8. Funcțiile M.F9. Definiția și conținutul M.F10. Rolul M.F în sistemul asigurărilor medicale11. Activitatea preventivă în M.F12. Activitatea curativă în M.F13. Asistența medicală a familiei14. Asistența medicală a unei colectivități15. Relațiile M.F cu celelalte specialități1.4.1.2. Baremul activităților practice1. Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru: 12. Participarea la consultațiile curente: 303. Participarea la consultațiile preventive: 204. Participarea la vizitele la domiciliu: 105. Acordarea primului ajutor medical: 106. Completarea unor documente: 107. Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice: 108. Analiza unor probleme epidemiologice: 59. Monitorizarea unor bolnavi cronici: 2010. Asistența medicală a copilului: 2011. Asistența medicală a bătrânului: 201.4.2. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 4 luni1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (80 ore).1. Traheobronșite acute2. Bronhopneumonii3. Pneumopatiile acute4. Astm bronșic5. Bronhopatii cronice obstructive6. Bronșiectazii7. Embolia pulmonară8. Edem pulmonar9. Pneumotorax spontan10. Cancer bronho-pulmonar11. Pleureziile12. Insuficiența respiratorie13. Tulburări de ritm și de conducere14. Cardiopatia ischemică15. Pericarditele și miocarditele16. Afecțiuni valvulare17. HTA și criza hipertensivă18. Insuficiența cardiacă19. Arteriopatii acute și cronice20. Insuficiența venoasă, varice, hemoroizi21. Lipotimia, sincopa, colapsul, șocul22. Cefaleea și migrena23. Gastritele24. Ulcerul gastro-duodenal25. Cancerul gastric26. Hepatitele acute și cronice27. Ciroza hepatică28. Bolile colecistului29. Afecțiuni pancreatice30. Icterul31. Hemoragiile digestive32. Constipația33. Colonul iritabil și colita ulcerativă34. Cancerul colo-rectal35. Infecții urinare și ale tractului urinar36. Glomerulonefritele37. Insuficiența renală38. Sindromul nefrotic39. Lupusul eritematos sistemic40. Poliartrita reumatoidă41. Artritele42. Artrozele43. Spondilozele și lombalgiile44. Guta45. Piciorul dureros46. Epicondilita, tenosinovite, bursite47. Osteoporoza48. Obezitatea49. Diabetul zaharat50. Sindromul hipoanabolic51. Anemiile52. Adenopatiile53. Leucemiile54. Limfoamele55. Sindroame hemoragice56. Intoxicații acute cu: alcool etilic, alcool metilic, substanțe organo-fosforice, substanțe organo-clorurate, barbiturice, ciuperci, cianuri, droguri halucinogene57. Intoxicațiile cronice profesionale și neprofesionale58. Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară.1.4.2.2. Baremul activităților practice1. Examinarea clinică a bolnavului: 3002. Interpretarea examenului radiologic și afecțiunile prevăzute și tematica pe aparate și sisteme: 303. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie determinarea gazelor sanguine): 304. Interpretarea unei EKG: 305. Interpretarea principalelor date ecografice și endoscopice pentru patologia prevăzută și programa: 306. Interpretarea oscilometriei: 107. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 108. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă: 109. Interpretarea rezultatelor obținute prin tehnicile de explorare a secreției gastrice: 1010. Sondajul și spălătura gastrică: 511. Examenul de fund de ochi: 1012. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 3013. Recoltarea și interpretarea examenului coprologic: 514. Alimentația omului sănătos: 5015. Regimul alimentar al omului bolnav pe principalele grupe de afecțiuni: cardiace, gastrointestinale, hepatice, biliare, pancreatice, renale, boli alergice, metabolice: 5016. Puncția pleurală: 51.4.3. STAGIUL DE PEDIATRIE: 4 ½ luni1.4.3.2. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (80 ore)1. Creșterea și dezvoltarea copilului2. Alimentația sugarului și copilului sănătos3. Malnutriția protein-energetică4. Rahitismul5. Diabetul copilului6. Anemiile7. Sindroame hemoragice8. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice9. Limfoamele maligne hodgkiniene și non-hodgkiniene10. Malformații congenitale11. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice12. RAA și cardiopatia reumatismală13. Artritele cronice juvenile14. Sindromul febril prelungit15. Durerea toracică la copil și adolescent16. Infecțiile tractului respirator superior17. Amigdalitele18. Sinuzitele19. Otita medie acută și cronică.20. Bronșiolita acută21. Bronhopneumonia22. Pneumoniile acute și cronice23. Miocarditele24. Pericarditele25. Endocarditele infecțioase26. Tulburări de ritm și de conducere27. Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil28. Stomatitele, glositele și cheilitele29. Hemoragiile digestive la un nou născut și copil30. Diareea cronică și sindromul de malabsorbție31. Parazitozele digestive32. Hepatitele acute și cronice33. Sindromul nefrotic34. Glomerulonefritele acute35. Insuficienta renală și cronică36. Enurezisul și encoprezisul37. Urgențe pediatrice majore:
● convulsiile
● intoxicațiile acute
● înțepături de insecte veninoase
● mușcături de animale
● insolația
● șocul
● insuficiența cardio-respiratorie
● sindroame de deshidratare acută
● comele38. Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară.
Aspecte de patologie specifică a adolescentului.1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Examinarea clinică a copilului: 502. Măsurători antroprometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 503. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului: 504. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 505. Instalarea unui cateter venos: 106. Cateterism vezical la copilul de ambele sexe și la diferite vârste: 57. Interpretarea examenului de sânge periferic și LCR: 208. Examen otoscopic la sugar și copilul mare: 109. Examenul fundului de ochi: 1010. Interpretarea EKG-ului la sugar și copilul mare: 2011. Interpretarea probelor funcționale respiratorii: 1012. Interpretarea probelor hepatice: 3013. Interpretarea probelor renale: 3014. Interpretarea probelor de digestie: 3015. Interpretarea radiografiei toracice: 2016. Interpretarea radiografiei schelet: 2017. Interpretarea radiografiei craniene: 1018. Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 2019. Interpretarea urografiei: 520. Efectuarea bilanțului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 5021. Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii: 3022. Prescrierea medicamentelor în funcție de vârstă: 5023. Stabilirea necesităților nutriționale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți: 5024. Alimentația nou-născutului, sugarului și copilului pe etape de vârstă (alimentația naturală, preparate dietetice): 5025. Preluarea copilului la domiciliu: 101.4.4. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ ȘI SPECIALITĂȚI CHIRURGICALE: ORL, OFTALMOLOGIE, UROLOGIE, TRAUMATOLOGIE. 2 Luni1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)1. Plăgile2. Hemoragii posttraumatice3. Arsurile4. Degerăturile5. Electrocutarea6. Entorse7. Luxații8. Fracturi9. Rinita acută10. Sinuzita acută11. Laringita acută12. Angine acute13. Flegmon amigdalian14. Epistaxis15. Otita acută16. Traumatisme fizice, chimice și termice ale ochiului17. Ochiul roșu și dureros18. Cataractele19. Glaucomul20. Hemoragia digestivă superioară21. Hemoragia digestivă inferioară22. Complicațiile ulcerului gastro-duodenal23. Litiaza biliară24. Colecistita acută25. Pancreatita acută26. Cancerul de cap de pancreas27. Abdomenul acut chirurgical28. Apendicita acută29. Peritonitele30. Ocluzia intestinală31. Icter mecanic32. Cancer gastric33. Cancer de colon34. Cancer de rect35. Litiaza renală36. Adenom de prostată37. Cancer de prostată38. Retenția acută de urină39. Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine40. Tumorile sânului1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Sutura plăgilor: 202. Hemostaza provizorie: 203. Tamponament nazal anterior și posterior și epistaxis: 104. Aspirația nazală: 105. Extragerea corpilor străini din canalul auditiv și din fosele nazale: 106. Inhalații: 107. Pulverizări: 108. Administrațiile de aerosoli: 109. Instilația și spălătura auriculară: 1010. Fundul de ochi: 2011. Acuitatea vizuală: 3012. Acuitatea cromatică: 3013. Spălătura oculară: 2014. Instilația oculară: 2015. Îndepărtarea corpilor străini oculari: 516. Reducerea luxațiilor: 517. Imobilizarea cu pansamente compresive și gipsate: 1018. Incizia și drenajul unor colecții: 519. Denudare venoasă: 1020. Perfuzii și transfuzii: 3021. Paracenteza evacuatoare: 1022. Puncție articulară: 523. Infiltrații: scapulohumerală, canal carpian, epicondiliană lombară, suboccipitală, genunchi, loco dolenți: 2024. Traheostomie25. Spălătura gastrică și intestinală: 526. Puncție vezicală27. Sondaj vezical: 51.4.5. STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE – 2 Luni1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)1. Noțiuni de planning familial2. Diagnosticul de sarcină3. Sarcina normală4. Sarcina cu risc obstetrical crescut5. Sarcina patologică6. Lăuzia7. Iminența de avort8. Placenta praevia9. Eclampsia10. Apoplexia utero-placentară11. Metroragiile12. Sarcina extrauterină13. Vulvovaginita acută14. Boala inflamatorie pelviană15. Fibrom uterin16. Cervicite acute și cronice17. Cancer genito-mamar1.4.5.2. Baremul activităților practice1. Examenul clinic și genital al femeii gravide: 502. Asistarea nașterii normale: 303. Nașterea patologică: 54. Perineotomie și perineorafie: 55. Colporafie6. Tamponament și hemoragiile genitale: 57. Recoltarea: 108. Indicarea metodelor contraceptive: 209. Montarea unui sterilet: 51.4.6. STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ – 2 Luni
A. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor și funcțiilor medicinei de familie (40 ore)1. Etiologia cancerului (1,3)– factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)– factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație)– factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)2. Factori de pronostic în cancer (1,3)– factori legați de tumoră– factori legați de gazdă3. Principii și metode de diagnostic în cancer (1,3)– diagnosticul clinic (semne directe și indirecte)– diagnosticul biologic– diagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive)– particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultăți și erori.4. Rolul chirurgiei în oncologie (1,3)– rolul chirurgiei în profilaxia cancerului– rolul chirurgie în diagnosticul cancerului– rolul chirurgiei în tratamentul cancerului– principiile tratamentului chirurgical5. Principiile radioterapiei în oncologie (3)– definiția și scopurile radioterapiei în oncologie– tipuri și surse de radiații utilizate– mărimi și unități de măsură în radioterapie– bazele fizice și biologice ale radioterapiei– tipuri de iradiere– incidentele și complicațiile radioterapiei6. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului (1,2,3)– date generale– cinetica celulară– mecanismul de acțiune al citostaticelor– rezistența la citostatice– căi de administrare a citostaticelor– indicațiile și contraindicațiile chimioterapiei– incidentele și complicațiile chimioterapiei– tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor– clasificarea citostaticelor– evaluarea răspunsului la chimioterapie– principii generale privind cercetarea și caracterizarea de noi medicamente antineoplazice7. Principiile tratamentului hormonal în oncologie (1,3)– principalele efecte ale hormonilor în cancer– principalele obiective ale tratamentului hormonal– clasificarea hormonilor. Principalii agenți terapeutici utilizați în hormonoterapia cancerului.8. Urmărirea bolnavului (1.3)9. Infecțiile în cancer (1,4)10. Complicațiile cancerului (1)11. Urgențele în oncologie (1,3)12. Durerea în cancer (1,3)– anatomia și fiziologia durerii– sindroame dureroase în cancer– tratamentul durerii în cancer13. Tratamentele paleative în cancer (1,3)14. Aspecte de psiho-oncologie (1,3)15. Alimentația în oncologie (1,3)16. Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației (1,3)17. Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament (1,3)18. Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)19. Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)20. Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol. II)21. Cancer ale sferei capului și gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)22. Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)23. Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)24. Cancerul colonului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5)25. Cancerul rectului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5)26. Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol. I)27. Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol. II)28. Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)29. Cancerul ovarului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)30. Cancerul prostratei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)31. Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile de celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)
B. Baremul activităților practice1. Examen chimic general și loco-regional al bolnavului oncologic2. Examen al ariilor ganglionare superficiale3. Examen general al tegumentelor și mucoaselor4. Examen al cavității bucale5. Examen al sânului6. Examen ginecologic și examen citologic cervico-vaginal7. Tușeu rectal și examen al prostatei8. Interpretarea explorărilor biologice și imagistice1.4.7. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE – 1 Lună1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1. Rujeola2. Rubeola3. Varicela4. Gripa5. Parotidita6. Infecții cu protozoare și metazoare7. Boala diareică acută8. Mononucleoza infecțioasă9. Zona zoster10. Scarlatina11. Hepatitele virale acute12. Febra tifoidă13. Salmonelozele14. Toxiinfecțiile alimentare15. Tetanos16. Meningite17. Encefalite18. Holera19. Enterocolite20. SIDA și infecția HIV la adult și copil21. Antibiotice1.4.7.2. Baremul activităților practice1. Interpretarea rezultatelor obținute la hemocultură: 102. Interpretarea rezultatelor examenului coprologic: 103. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 104. Ancheta epidemiologică, recoltarea produselor biologice și transportul lor: 201.4.8. STAGIUL DE PSIHIATRIE 1 Lună1.4.8.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1. Normalitate, anormalitate și boala psihică2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice3. Reacții psihopatologice4. Neurastenia și tulburările de somatizare5. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității6. Psihozele endogene7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun8. Delirium tremens9. Demențe10. Anxietatea și atacurile de panică11. Depresia12. Personalități particulare și patologice1.4.8.2. Baremul activităților practice1. Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul): 302. Interviuri și chestionare semistructurate și structurate ale psihopatologiei generale: 203. Anamneza biografica. Foaia de observație standardizată și psihiatrie: 204. Scale de evaluare cantitativă a anxietății și depresiei: 105. Scale de evaluare comportamentală a deficitelor și disabilităților comportamentele și psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva exercitării rolurilor sociale: 106. Evaluarea rețelei de suport social și rolul ei și evoluția tulburărilor psihice: 107. Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic: 108. Evaluarea riscului suicidar: 59. Modalități de intervenție și situații de criză psihologică: 1010. Tehnici de psihoterapie: 101.4.9. STAGIUL DERMATO-VENEROLOGIE – 1 Lună1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1. Dermatozele2. Dermatita de contact3. Eczeme4. Infecții streptococice ale pielii5. Infecții stafilococice ale pielii6. Urticaria și angioedemul7. Eczema sugarului și a copilului mic8. Boli de colagen9. Boli buloase10. Bolile arterelor și venelor11. Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare12. Afecțiuni ale mucoasei bucale și genitale13. Boli cu transmitere sexuală14. Psoriazis15. Pemfigus16. Lichenul plan și erupții lichenoide17. Tumori cutanate benigne și maligne18. Scabia19. Pediculoza1.4.9.2. Baremul activităților practice1. Semne importante pentru diagnosticul clinic: 102. Interpretarea examenului micologic: 103. Interpretarea examenului bacteriologic: 104. Interpretarea examenului serologic și ultramicroscopic: 55. Drenaj de colecții și evacuarea de hematoame: 56. Electrocauterizări: 57. Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționate: 108. Biopsia cutanată: 51.4.10. STAGIUL DE NEUROLOGIE – 1 Lună1.4.10.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1. Cefaleea și migrena2. Vertijul3. Tremurăturile4. Boala Parkinson5. Epilepsia6. Scleroza multiplă7. Polinevritele8. Accidentele vasculare cerebrale9. Comele1.4.10.2. Baremul activităților practice1. Examinarea bolnavului neurologic: 202. Puncția lombară: 53. Interpretarea examenului LCR: 51.4.11. STAGIUL DE DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE – 1 Lună1.4.11.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1. DZ. Diagnostic, clasificare, patogenie2. DZ aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice3. – 4. DZ tratament-principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO (2 cursuri)5. DZ complicații, evoluție, prognostic6. DZ rezistența la insulină7. DZ dispensarizare, ghiduri de practică1.4.11.2. Baremul activităților practice– prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie– prezentarea DZ tip II, metode de dispensarizare prin medicul de familie– examinarea clinică inițială a pacientului cu DZ– investigații paraclinice la prima vizită la medicul de familie– realizarea monitorizării prin hemoglobina glicozilată, microalbubinurie– efectuarea fundului de ochi– examinarea piciorului diabetic– principii de întocmire a dietei pentru DZ Tip II– realizarea unor diete cu 160 g, 180 g, 200 g carbohidrați– scheme terapeutice– prevenirea complicațiilor1.4.12. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE ȘI MANAGEMENT SANITAR – 1 Lună1.4.12.1.a. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)1. – Epidemiologia definiție, domenii de activitate, epidemiologia bolilor transmisibile și epidemiologia bolilor netransmisibile2. – Epidemiologia de teren3. – Prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale4. – Sănătate publică, educația pentru sănătate5. – Servicii de igiena alimentației6. – Servicii de igiena mediului, igiena școlară, colectivităților7. – Elemente de biostatistică, indicatori statistici1.4.12.1.b. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)1. Sistemele de sănătate2. Locul medicinii de familie și sistemele de sănătate3. Sistemul asigurărilor sociale de sănătate4. Relațiile medicinii de familiei cu asigurările sociale de sănătate5. Evaluarea stării de sănătate a unei colectivități6. Managementul cabinetului de medicina de familie1.4.12.2.a. Baremul activităților practice de epidemiologie
epidemiologia bolilor netransmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice1. evaluarea riscului de îmbolnăvire2. epidemiologia bolilor transmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice3. prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale4. noțiuni despre dezinfecții, sterilizare, decontaminare, curățare5. produse biocide noi6. aprecierea stării de sănătate a unei colectivități7. elaborarea de programe profilactice privind condițiile de igienă din colectivități8. proiectarea și realizarea programelor de vaccinări9. supravegherea și controlul sterilizării și unităților sanitare10. recoltarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern (apă, aer, sol)11. interpretarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern12. recoltarea de probe pentru analiza alimentelor13. aprecierea dezvoltării fizice a școlarilor14. aprecierea dezvoltării psihice a școlarilor15. evaluarea regimului de activitate al școlarilor16. realizarea unui program de acțiuni privind educația pentru sănătate (individual, familial, pe grupe, colectivități)1.4.12.2.b. Baremul activităților practice de management sanitar1. Discutarea legii asigurărilor sociale de sănătate: 52. Calcularea indicatorilor de sănătate ai unei colectivități: 53. Managementul unui cabinet de medicină de familie: 54. Gestiunea unui cabinet de medicină de familie: 51.4.13. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăA.8.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.4.14. STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE – 9 Luni (180 ore)
INTRODUCERE: în anul III rezidenții urmează o pregătire specifică medicinii de familie.
Această pregătire constă din:
● Activitate practică curentă la dispensarele de medicină generală sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină generală
● Seminarii ținute de medicii instructori de medicină generală
● Cursuri pe probleme specifice de medicină de familie privind bazele Medicinii de familie, ținute de cadre didactice de medicină de familie sau instructori acreditați și acest sens de Ministerul Sănătății
(la 07-09-2017, sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
● Elaborarea și susținerea de referate pe probleme specifice sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină de familie
● În general rezidenții vor efectua stagiu practic de 4 zile pe săptămână (o zi pe săptămână vor efectua pregătirea sub formă de curs și seminarii, 4 ore curs și 3 ore seminarii.
● Seminariile se vor ține din tematica cursurilor sau din alte teme specifice care nu au putut fi cuprinse în tematica cursurilor de medicină de familie
● Medicii instructori acreditați vor efectua evaluarea periodică și finală privind modul în care au fost realizate obiectivele propuse.1.4.14.1. Tematica cursurilor de medicină de familie1. Particularitățile M.F2. Caracterul interdisciplinar al M.F3. Pacientul sănătos și pacientul bolnav4. Relația dintre normal și patologic5. Despre conceptul de sănătate6. Problemele medicale ale omului sănătos7. Etapele de dezvoltare ale ființei umane8. Nevoile medicale ale fiecărei etape9. Activitatea preventivă în M.F10. Importanța prevenției primare11. Promovarea sănătății în M.F12. Despre conceptul de boală13. Despre conceptul de bolnav14. Trecerea de la sănătate la boală15. Patogenia psihosomatică16. Rolul stresului și patologia umană17. Importanța particularităților individuale18. Particularitățile consultațiilor în M.F19. Sursele de informație și M.F20. Importanța comunicării în M.F21. Particularitățile diagnosticului în M.F22. Strategia investigațiilor paraclinice23. Particularitățile tratamentului în M.F24. Supravegherea tratamentului în M.F25. Psihoterapia și M.F26. Terapiile alternative27. Asistența medicală la domiciliu28. Îngrijirile paleative29. Rolul familiei și viața individului30. Structura și funcțiile familiei31. Ciclurile familiei32. Problemele medicale ale familiei33. Asistența medicală a unei colectivități34. Asistență de M.F și mediul rural35. Bolile sociale36. Atitudinea M.F în fața unui bolnav cu o simptomatologie comună37. Atitudinea M.F în fața unei adenopatii38. Atitudinea M.F în fața unei astenii39. Atitudinea M.F în fața unei anxietăți40. Atitudinea M.F în fața unei cianoze41. Atitudinea M.F în fața unei convulsii42. Atitudinea M.F în fața unei depresii43. Atitudinea M.F în fața unei cefalei44. Atitudinea M.F în fața unei diarei45. Atitudinea M.F în fața dispneei46. Atitudinea M.F în fața unei dureri precordiale47. Atitudinea M.F în fața unei dureri lombare48. Atitudinea M.F în fața unei febre49. Atitudinea M.F în fața unei hemoragii digestive50. Atitudinea M.F în fața unei hemoragii genitale51. Atitudinea M.F în fața unei hematurii52. Atitudinea M.F în fața unei insomnii53. Atitudinea M.F în fața unui icter54. Atitudinea M.F în fața unei palpitații55. Atitudinea M.F în fața unui tremor56. Atitudinea M.F în fața unei stări confuzionale57. Diagnosticul diferențial în M.F58. Dificultățile de diagnostic în M.F59. Sinteza diagnostică și M.F60. Îngrijirea bolnavului cu infecții ale căilor respiratorii superioare61. Îngrijirea bolnavului cu astm bronșic62. Îngrijirea bolnavului cu BPOC63. Îngrijirea bolnavului cu HTA64. Îngrijirea bolnavului cu boală coronariană65. Îngrijirea bolnavului cu insuficiență cardiacă66. Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastric și duodenal67. Îngrijirea bolnavului cu boală de reflux esofagian68. Îngrijirea bolnavului cu hepatită cronică69. Îngrijirea bolnavului cu intestin iritabil70. Îngrijirea bolnavului cu anemie feriprivă71. Îngrijirea bolnavului cu diabet zaharat72. Îngrijirea bolnavului cu dislipidemie73. Îngrijirea bolnavului cu obezitate74. Îngrijirea bolnavului cu infecție urinară75. Îngrijirea bolnavului cu insuficiență renală76. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral77. Îngrijirea bolnavului cu artroze78. Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă79. Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare80. Îngrijirea bolnavului cu spondilită anchilozantă81. Îngrijirea bolnavului cu psihoză de involuție82. Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson83. Managementul cabinetului de M.F84. Drepturile pacientului85. Obligațiile M.F86. Probleme de etică și deontologie87. Răspunderea M.F88. Informatizarea activității de M.F89. Posibilitățile și limitele M.F1.4.14.2. Tematica seminarilor
În tematica seminariilor vor putea fi incluse următoarele grupe de probleme:
a. Istoria naturală a bolilor (efectuare și interpretare de cazuri)
b. Evaluarea riscului primar pentru diferite afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)
c. Evaluarea riscului secundar pentru complicații și agravări ale unor afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)
d. Evaluarea riscului pentru femeia gravidă și noul născut (elaborare de riscograme)
e. Îngrijirea sugarului la domiciliu
f. Sindroame mai frecvente în MF
g. Abordarea consultației primare de M.F (elaborare de modele pentru diverse situații – pacienți cu acuze simptomatice minore, cu semne clinice izolate sau grupate, etc.)
h. Strategia de investigații paraclinice (analize de cazuri)i. Elaborarea diagnosticului în condițiile asistenței primare de M.F (analiză de cazuri, rezolvări de probleme)
j. Sinteza diagnostică și terapeutică în M.F
k. Programul terapeutic în practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)
l. Supravegherea tratamentului în MF
m. Programul profilactic și practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)
n. Managementul cabinetului de M.F (elaborarea de Programe manageriale pe teme date)
o. Cercetarea științifică și M.F (elaborarea de planuri de studii în cercetări pe teme date)
p. Comunicarea în M.F1.4.14.3. Baremul activităților practice și dispensar
A. Activitatea în cabinetul de medicină de familie va cuprinde:
● Participarea la consultațiile efectuate de medicul primar sau instructor MF și discuția cazurilor: 300
● Efectuarea personală de investigații paraclinice accesibile: 100
● Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: 100
● Analiza unor cazuri interdisciplinare: 50
● Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice: 50
● Analiza unor familii cu probleme medicale: 30
● Efectuarea monitorizării clinice a unor bolnavi cronici la domiciliu: 50
● Participarea la acordarea ajutorului de urgență și toate condițiile de necesitate: 50
● Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale: 50
● Participarea la activitățile de asistență comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă: 50
● Participarea la activitățile manageriale ale unității: 30
● Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate: 30
● Adunarea de date pentru efectuarea unui studiu pe o temă dată sau aleasă: 10
● Elaborarea de planuri terapeutice și discutarea lor: 100
● Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor: 50
● Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă: 50
● Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.): 30
B. În decursul activității efectuate în dispensar medicul primar sau instructor îl va îndruma pe rezident să rezolve corect probleme caracteristice în toate domeniile de asistență de MF adică:
● Asistența medicală a omului sănătos de diferite vârste.
● Asistența pacientului cu acuze simptomatice, semne izolate sau grupate
● Asistența de urgență
● Asistența gravidei și a noului născut
● Asistența copilului și adolescentului
● Asistența bolnavilor cronici
● Asistența bătrânilor
● Asistența comunitară
● Management sanitar (la nivelul asistenței primare)
● Educația pentru sănătate
● Asistența și îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc.
● Asistența familiei
Propuneri privind durata de pregătire a MF în clinici universitare (MI) și în alte unități medicale MII)

Stagiul	Durata	MI	MII
Medicina familiei Medicină internă Pediatrie Chirurgie Obstetrică-ginecologie Oncologie medicală Infecțioase Psihiatrie Dermatologie Neurologie Diabet Management sanitar Medicina familiei	6 luni 4 luni 4 ½ luni 2 luni 2 luni 2 luni 1 lună 1 lună 1 lună 1 lună 1 lună 1 lună 9 luni	6 2 2 ½ 1 1 1 – – – – – 1 6	– 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 – 3

MEDICINĂ DE FAMILIE
3 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ

Stagiul	Denumirea stagiului	durata
1.4.1. 1.4.2. 1.4.3. 1.4.4. 1.4.5. 1.4.6. 1.4.7. 1.4.8. 1.4.9. 1.4.10. 1.4.11. 1.4.12. 1.4.13. 1.4.14.	Medicină de familie Medicină internă Pediatrie Chirurgie generală Obstetrică-ginecologie Oncologie medicală Boli infecțioase Psihiatrie Dermato-venerologice Neurologie Diabet Epidemiologie și management sanitar Bioetică Medicină de familie	6 luni 4 luni 4 ½ luni 2 luni 2 luni 2 luni 1 lună 1 lună 1 lună 1 lună 1 lună 1 lună ½ lună 9 luni

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
MEDICINĂ DE LABORATOR
Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Biologie moleculară, Genetică, Hematologie, Imunologie, Bacteriologie, Virusologie, Micologie, Parazitologie (criteriul organizatoric funcțional actual al laboratorului de analize medicale din unitățile sanitare) la care se adaugă studiul într-o serie de domenii nemedicale dar necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, etc.)2. DURATA STAGIILOR – 4 ANI (48 LUNI)
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

Modulul	Durata
Biochimie Biologie moleculară și Genetica Imunologie Organizarea și Managementul laboratorului de analize medicale Bacteriologie Parazitologie Micologie Virusologie Hematologie Epidemiologie Biostatistica Medicală Bioetică Medicală Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional și cu acordul coordonatorului de program	I.1 – 6 luni I.2 – 3 luni I.3 – 3 luni I.4 – 3 luni I.5 – 9 luni I.6 – 2 luni I.7 – 1 lună I.8 – 3 luni I.9 – 9 luni I.10 – 1,5 luni I.11 – 1 lună I.12 – 0,5 luni I.13 – 6 luni

I.1 STAGIUL DE BIOCHIMIE – 6 LUNI
Tematica lecțiilor conferință / 200 ore(1). METABOLISMUL PROTEIC– Peptide biologic active.– Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și quaternară a proteinelor).– Biosinteza proteică– Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.– Biosinteza ureei.(2). ENZIME– Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime.– Funcția catalitică a ARN.– Noțiuni de cinetică enzimatică.(3). METABOLISMUL GLUCIDIC– Glicoliza.– Gluconeogeneza.– Ciclul acizilor carboxilici.(4). METABOLISMUL LIPIDIC– Biosinteza acizilor grași.– Degradarea acizilor grași.– Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.– Derivați ai acizilor grași: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.– Biosinteza colesterolului.– Acizii biliari.– Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare).(5). VITAMINE și HORMONI(6). APA și ELECTROLIȚI(7). MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:– Patologia renală.– Patologia hepatică.– Patologia cardiacă și vasculară.– Maladii metabolice și endocrine.(8). MARKERI TUMORALI(9). BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ(10). BIOCHIMIA INFLAMAȚIEI(11). BIOCHIMIE GERIATRICĂ(12). BIOCHIMIE PEDIATRICĂ(13). TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT(14). ORGANIZAREA și MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITĂȚII ANALIZELOR(15). METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICE
Stagiul practic / 900 ore
În cadrul acestui stagiul se vor desfășura 2 tipuri principale de activități:– prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;– efectuarea practică a testului respectiv.1. Cunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în Laboratorul Clinic de Biochimie.– metode de măsură (spectrometrice, optice, etc)– tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)– tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare– sisteme analitice automatizate, mono și multiparametrice– tehnici de bază în Biologia Moleculară: extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray2. Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretarea rezultatelor; baremul activităților practice
EXAMENUL DE URINĂ1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari. – barem 100 determinări2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. – barem 50 determinări3. Examenul microscopic al sedimentului urinar -barem 100 determinări4. Examenul chimic al calculilor urinari -barem 25 determinări
B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI1. Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu – barem 100 determinări2. Electroforeza proteinelor – metode; variații fiziopatologice – barem 100 determinări3. Compuși azotați non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări4. Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare și interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat și parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. – barem 50 determinări.6. Corpii cetonici: metode de dozare; variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice – barem 100 determinări.7. Lipidelor totale, colesterolului total și trigliceridelor: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări.8. Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice – 50 determinări.9. Enzimele serice: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări– transaminazele (TGP, TGO),– creatinkinaza (CK), izoenzime;– lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;– fosfataza acidă și alcalină;– gamma glutamil transpeptidaza (GGT)– amilaza;– lipaza.
C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 25 determinări.
D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 50 determinări.I.2. MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ ȘI GENETICĂ – 3 luni
OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ
Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.
Medicii rezidenți trebuie să cunoască și să aplice condițiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienților și calitatea probelor biologice de analizat, precum și conservarea acestora; cunoașterea condițiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauțiilor legate de contaminarea probelor biologice și a laboratorului.
Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli.
În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenți trebuie să-și însușească aspectele teoretice și practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenței rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acțiunile lor trebuie să țină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.
De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare.
A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore)I. Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicale.
Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare.
Materialul genetic și esența replicării ADN-ului.
Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului.
Esența transcrierii și aplicații medicale.
Esența traducerii și aplicații medicale.
Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare.II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici.
Extracția ADN-ului.
Extracția ARN-ului.
Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului.
Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR, „polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelor.
Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile „dotblot”, „Southern-blot”, „Northern-blot”, hibridizarea în situ cromosomială și tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia „microarray” („DNA chips”).
Aplicații clinice ale hibridizării:
a) în diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc);
b) tehnicile FISH („fluorescence în situ hybridization”) – cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;
c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice și structurale în celulele interfazice, evidențierea prezenței în celule a genomurilor virale, etc.
Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricție (RFLP; „restriction fragment length polymorphism”) cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ș.a.).
Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă.
Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, „single ștrand conformation polymorphysm”), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, „denaturing gradient gel electrophoresis”) cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ș.a.).
Secvențierea ADN-ului cu diferite aplicații clinice în Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie.
Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE „serial analysis of gene expression”), tehnologia „microarray” („DNA chips”) aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice.III. Tehnici de analiză a proteinelor
Purificarea proteinelor.
Electroforeza proteinelor în sistem denaturant și nedenaturant și focalizarea izoelectrică.
Cromatografia proteinelor.
Difracția razelor X.
Secvențierea proteinelor și cartografierea peptidelor.
Dozarea proteinelor.
Electroeluția.
Electro-transferul.
Identificarea cu anticorpi.
Aplicații medicale ale tehnicilor de analiză a proteinelor în diagnosticul molecular al unor boli: hemoglobinopatii, anemii hemolitice congenitale prin defect de citoschelet (sferocitoză ereditară, boala Minkowski – Chauffard, eliptocitoza ereditară, piropoikilocitoza, stomatocitoza ereditară), distrofii musculare, leucemii.IV. Noțiuni de glicobiologie: definiție și tehnici de analiză a glucidelor celulare. Aplicații medicale legate de diagnosticul bolilor congenitale de glicozilare.
B. PARTEA PRACTICĂ1. Extracția ADN- ului din țesuturi (ficat).2. Extracția ADN-ului din sânge (leucocite).3. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în diferite patologii medicale.4. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.5. Tehnica hibridizării6. Tehnica real time PCR7. Tehnica de secvențiere
EXAMEN1. Test scris din tematica teoretică.2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).
MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ
A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore)1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.
a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.
b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica.
c. Mutațiile: cauza majoră de boală.
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe).
e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.2. Bolile cromozomiale.3. Bolile monogenice.4. Bolile multifactoriale.
a. Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.
b. Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronșic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.5. Retardul mental.6. Patologia genetică a sistemului imun.7. Genetica bolii canceroase.8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.10. Probleme și dileme etice în genetica medicală.
B. PARTEA PRACTICĂ1. Consultul genetic.2. Explorările genetice.
Cromozomiale.
Moleculare.3. Sfatul genetic.4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional).5. Diagnosticul prenatal.
EXAMEN1. Test scris din tematica teoretică.2. Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic).I.3. Modulul de Imunologie (3 luni)
Tematica lecțiilor conferință (60 ore)
A. Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar1. Organele limfoide: anatomie și funcție.2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei.
B. Mecanismele imunologice1. Imunitatea înnăscută și dobândită.2. Complexul major de histocompatibilitate – structura moleculară și funcția.3. Antigenele – structură, clasificare, procesare și prezentare.4. Alergenele – structură, epitopi.5. Imunogenetica.6. Imunitatea mediată prin celulele T.
a) Activarea celulelor T – receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului.
b) Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.
c) Răspunsul imun mediat prin celulele T – celule participante.7. Imunitatea mediată prin celule B.
a) Activarea celulelor B – interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului.
b) Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor.
c) Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral.
d) Procese biologice inițiate de anticorpi – mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.
e) IgE – structură, funcție, sinteză, reglare, receptori.
f) Reacția IgE – mediată imediată și de fază tardivă.
g) Complexele imune – proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.8. Alte mecanisme imunologice, care implică:
a) Celulele „natural killer”.
b) Celulele killer activate de limfokine.
c) Bazofile activate.9. Interacțiuni receptor – ligand în funcționarea imună – molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.
C. Modularea răspunsului imun.1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere.2. Inflamația și modularea ei.
a) Mediatori – preformați și neoformați.
b) Celule efectoare în inflamație (alergică și altele).
c) Mastocitele și bazofilele – structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.
d) Eozinofilele – structură, activare, mediatori.
D. Imunitatea mucoaselor.1. Non-imunologică – enzime, acizi glicosali, flora normală.2. Imunologică – țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de „homing”.3. Imunosupresia post transplant
E. Imunologia transplantului.1. Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule. Semnificația clinica a tiparii alelelor HLA, interpretare și lucru în diferite tehnici în funcție de gradul de rezoluție. Rezolvarea ambiguităților alelice HLA.2. Mecanismele de rejet.3. Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă. Metodologia de lucru în imunologia de transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiper acut și cronic.4. Imunosupresie- tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare.5. Controlul de calitate intern și extern în imunologia transplantului.
F. Imunologia tumorală.1. Antigenele celulelor tumorale – antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate.2. Markeri tumorali. Implicare în diagnostic și monitorizarea terapeutică. Metodologia de lucru.3. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale.Metodologia de lucru.4. Mecanismele imunosupravegherii.
G. Mecanisme imunoreglatoare.1. Mecanismele de toleranță.2. Rețele idiotipice.II. Tematica activităților practice
Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:1. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice.2. Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice.3. Identificarea și caracterizarea crioglobulinelor.4. Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor.5. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.6. Măsurarea proteinelor de fază acută.7. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică și alternativă.8. Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului.9. Evidențierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).10. Măsurarea IgE total și specific.11. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.12. Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).13. Teste de funcționalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene și antigene.14. Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).15. Măsurarea producției de citokine și cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.16. Tipizarea HLA prin metode moleculare17. Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare.18. Hibridoame și anticorpi monoclonali.19. Citometrie în flux.20. PCR.21. Dobândirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).IV. Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare1. Referate generale – cel puțin 1 prezentare.2. Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare.
Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu.I.4. – ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE – 3 LUNI
Tematica lecțiilor conferință (30 ore)1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe)
a. planificarea activităților;
b. amenajarea și organizarea spațiului laboratorului, utilități, mobilier și echipamente;
c. managementul personalului, evaluarea personalului;
d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente și servicii (ex. întreținere, service, etalonări, eliminare deșeuri etc), gestiunea stocurilor, etc;
e. întocmirea bugetului laboratorului. Finanțarea serviciilor laboratorului;2. Normele de funcționare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferință).3. Biosiguranța și biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferință).4. Sistemul de management al calității:
a. Noțiuni fundamentale și vocabular (1 conferință)
b. Cerințe de management (2 conferințe)
c. Cerințe tehnice (1 conferință)
d. Auditul intern (1 conferință)
e. Asigurarea calității rezultatelor. Controlul intern al calității. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferințe)
f. Controlul echipamentelor de analiză (1 conferință)
g. Trasabilitatea măsurării. Materiale de referință. (1 conferință)
h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferință)5. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica și confidențialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferință)
Baremul activităților practice
Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d
Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp
Fișa de siguranță (substanțe chimice, agenți infecțioși) 1 d
Întocmirea unei organigrame și a unei fișe de post 1 lp
Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp
Elaborarea documentației sistemului de management. Manualul de management. Proceduri și înregistrări. 2 lp
Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit și a raportului de audit. 1 lp
Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp
Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp
Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lpI.5. MODULUL BACTERIOLOGIE – 9 luni
Tematica lecțiilor conferință (200 ore)

Bacteriologie generală
Tema modul	Nr. Conf.	Data	Subiectul
1. Microbiologia medicală – importanta în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor infecțioase. Aplicații în managementul cazurilor clinice și al situațiilor epidemice	2		Microbiologia medicală – importanta în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor infecțioase
			Aplicații în managementul cazurilor clinice și situațiilor epidemice
2. Morfologia și structura celulei bacteriene	2		Peretele celular și membrana citoplasmatică; citoplasma – factori citoplasmatici
			Nucleul – cromosomul și variabilitatea genetica la bacterii
3. Noțiuni de microbiologie moleculară	2		Noțiuni de microbiologie moleculară
			Noțiuni de microbiologie moleculară
4. Fiziologia bacteriană	2		Nutriția și respirația
			Creșterea și multiplicarea; Aplicații – cultivarea, principii de izolare și identificare, caracterizare fenotipică
5. Comportamentul bacteriilor față de agenți fizici, chimici și biologici	5		Agenți fizici: desicatie, căldură, radiații, sterilizare
			Agenți chimici: dezinfectante, antiseptice, acizi, baze, coloranți
			Agenți biologici: bacteriocine, bacteriofagi, antibiotice
			Antibiotice
			Antibiotice
6. Interacțiunea bacterie-gazda	5		Patogenitatea bacteriilor: mecanisme de patogenitate; toxinele bacteriene
			Rezistenta naturala: factori nespecifici de rezistenta anti- infecțioasă
			Rezistenta naturala: factori nespecifici de rezistenta anti- infecțioasă
			Rezistenta dobândită: antigenele bacteriene
	2		Factori de apărare specifica: imunitatea umorală
			Factori de apărare specifica: imunitatea celulara
			Particularități ale imunității antimicrobiene: bacteriană, virală, parazitară
7. Clasificarea și nomenclatura bacteriilor în grupa bacteriene cu importanta în patologia umană. Conservarea tulpinilor. Colecții de culturi microbiene	1		Clasificarea și nomenclatura bacteriilor în grupa bacteriene cu importanta în patologia umană. Conservarea tulpinilor. Colecții de culturi microbiene
8. Controlul infecțiilor în spital și comunitate	1		Controlul infecțiilor în spital și comunitate
Bacteriologie specială
9 Grupa bacteriene cu importanța în patologia umană
Bacili Gram negativi glucozo- fermentativi	7		Genul Escherichia
			Genul Shigella
			Genul Salmonella, Genul Edwardsiella
			Genul Klebsiella, Genul Yersinia
			Genul Enterobacter, Genul Citrobacter
			Genul Serratia, Genul Hafnia
			Genul Proteus, Genul Providencia, Genul Morganella
			Genul Plesiomonas, Genul Aeromonas
Bacili Gram Negativi glucozo-oxidativi	1		Familia Pseudomonadaceae. Genul Pseudomonas
Bacili Gram negativi glucozo- nefermentativi	1		Genul: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Branhamella, Alcaligenes
Bacili Gram negativi aerobi	4		Genul Bordetella
			Genul Legionella
			Genul Brucella, Genul Francisella
			Genul Haemophilus, Gennl Flavobacterium, Genul Streptobacillus
Bacili acid-alcoolo-rezistenți	2		Genul Mycobacterium
			Genul Mycobacterium
Bacili Gram negativi anaerobi	1		Genul Bacteroides, Genul Fusobacterium, Genul Leptotrichia
Bacterii Gram negative incurbate	1		Genul Campylobacter, Genul Vibrio
Bacterii spiralate	3		Genul Treponema
			Genul Borrelia
			Genul Leptospira
Bacili Gram pozitivi nesporulați	2		Genul Lysteria
			Genul Erysipelotrix, Genul Lactobacillus
Bacili Gram pozitivi sporulați			Genul Bacillus
	3		Genul Clostridium
			Genul Clostridium
Bacili Gram pozitiv la limita (coryneformi)			Genul Corynebacterium, Propionibacterium, Eubacterium
			Genul Staphylococcus
			Genul Streptococcus
			Genul Streptococcus
Coci Gram negativ			Genul Neisseria
Bacterii simbiotice			Genul Rickettsia
			Genul Chlamydia
Bacterii cu peretele celular deficient			Genul Mycoplasma, Ureaplasma, Achoplasma, Spiraplasma

Baremul activităților practice (lp – lucrare practică, d = demonstrație)1. Microscopia– optica: directă, contrast de faza (lp)– în imunofluorescență (d)2. Coloranții în microbiologie– gram (lp)– albastru de metilen (lp)– Ziehl-Neelsen (lp)– Giemsa(lp)– speciale (Spori, Rickettsia etc.)3. Medii de cultură– nutritive, de conservare și transport (lp)– de izolare – îmbunătățire, selective (lp)4. Teste de identificare: sisteme convenționale, sisteme rapide: sisteme microtest, sisteme automate(d);5. Controlul sterilizării prin:– agenți fizici (d)– agenți chimici (lp, d)6. Testarea sensibilității la antibiotice și chimioterapie– metoda difuzimetrică (lp)– metoda diluțiilor (d)– E – test7. Tipizări bacteriene prin agenți biologici– antibiotipia (lp)– fagotipia (lizotipia) (lp)– bacteriocino/geno/tipia (d)8. Toxinogeneza: metode de evaluare/ Titrare – în vitro (lp) – în vivo (d)9. Virulența: metode de evidențiere– în vitro (enzimatic, culturi de celule) (d)– în vivo (d)10. Tehnici de evaluare a răspunsului imun specific antibacterian:– umoral: diagnosticul serologic (lp)– în vitro– metode convenționale: aglutinare, precipitare (în lichid, în gel), fixarea complementului, inhibarea hemaglutinării, imunofluorescența (lp și d)– metode moderne (Latex aglutinarea, coaglutinarea, imunodifuzia radială, imuno-bloting, ELISA, RIA, etc.) (lp și d)– în vivo– reacții imunodiagnostice (DICK, Shik, Schultz-Charlton) (d)– teste de imunoprotecție pe animal (d)11. Testarea stării de hipersensibilitate în vivo la tuberculină (d)12. Izolarea bacteriilor din:
Materii fecale – Coprocultura (lp)
Sânge – Hemocultura (d)
Urină – Urocultura (lp)
L.c.r. (d)
Exsudat faringian (lp)
Exsudat nazal (lp)
Exsudat otic (d)
Exsudat conjunctival (d)
Spută (lp)
Exsudat pleural (d)
Exsudat peritoneal (d)
Secreție uretrală (d)
Secreție vaginală (d)
Secreție col uterin (d
Lichid articular (d)
Exsudat abcese părți moi (d)
Alimente
Apă13. Identificarea bacteriilor de interes medical (lp și d)
Enterobacteriaceae
Vibrio
Campylobacter, Helicobacter
Pseudomonas
Bacili gram negativ nefermentativi: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Alcaligenes
Bacili gram negativ anaerobi (d)
Brucella
Bordetella
Legionella
Haemophilus
Lysteria
Bacillus
Clostridium
Corynebacterium
Staphylococcus
Streptococcus
Neisseria
Mycobacterium
Treponema
Borellia
Leptospira
Rickettsia
Chlamydia
Mycoplasma, UreaplasmaI.6. MODULUL PARAZITOLOGIE – 2 luni
Tematica lecțiilor conferința (I – IX), 50 ore
Baremul activităților practice (Tehnici de diagnostic)I. Diagnosticul infecțiilor parazitare cu localizare digestivă
A. Infecții determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,
B. Infecții determinate de helminți: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze (ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms)
Tehnici de diagnostic:1. Examenul coproparazitologic direct între lamă și lamela, în ser fiziologic și Lugol.2. Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis, Tellemann – Langeron, Kato – Miura.3. Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, colorația Ziehl – Nielsen modif. Hendricson4. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacția de imunofluorescență cu anticorpi monoclonali marcați.II. Examenul parazitologic al sângelui
A. Diagnosticul hematologic al malariei.
B. Diagnosticul hematologic al babesiozei.
C. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor.
D. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice.
Tehnici de diagnostic:1. Tehnica frotiului.2. Tehnica picăturii groase.III. Examenul parazitologic al sputei și al secreției laringo – traheale:
A. Diagnosticul pneumocistozei.
B. Sindromul Loeffler.
Tehnici de diagnostic:1. Colorația Giemsa.2. Colorația cu albastru de toluidină.3. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare.IV. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată și viscerală):
A. Diagnosticul leishmaniozei cutanate și viscerale.
B. Diagnosticul cisticercozei.
C. Diagnosticul hidatidozei.
D. Diagnosticul trichinelozei.
E. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice.
F. Diagnosticul sindromului de „Larva migrans viscerală”.
G. Diagnosticul sindromului de „Larva migrans cutanată”.
Tehnici de diagnostic:1. Colorația Giemsa.2. Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN.3. Teste serologice imonoenzimatice.V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:
A. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.
Tehnici de diagnostic:1. Izolarea parazitului din produsele patologice.2. Teste serologice imunoenzimatice și imunoflorescență indirectă.3. Teste de tip PCR.4. Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcați.
Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:
A. Diagnosticul trichomonozei urogenitale,
B. Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium.
Tehnici de diagnostic:1. Examenul secreției vaginale.2. Examenul secreției uretrale.3. Examenul secreției prostatice.4. Examenul sedimentului urinar.5. Tehnici de cultivare.VII. Diagnosticul afecțiunilor SNC produse de amoebele libere potențial patogene aparținând genurilor Naegleria și Acanthamoeba
Tehnici de diagnostic:1. Tehnici de izolare a amoebelor.2. Tehnici de cultivare a amoebelor.3. Examinarea L.C.R. ului.VIII. Eozinofilia și infecțiile parazitareIX. Ectoparaziți
A. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodes
B. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Sarcoptes
C. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus și PtiriusI.7. MODULUL MICOLOGIE – 1 lună
Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1. Biologia și morfologia fungilor. Clasificare. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor.2. Genul Candida. Infecțiile candidomicotice.3. Genul Cryptococus. Criptococoza. Genul Histoplasma. Histoplasmoza.4. Infecții produse de ciuperci „oportuniste” din genul Aspergillus (aspergiloza) și Geotrichum (geotricoza).5. Fungii dermatofiți: genul Microsporum, genul Trichophyton, genul Epidermophyton.6. Agenți antifungici. Antifungigrama.
Baremul activităților practice.1. Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. lp2. Diagnosticul de laborator al criptococozei. d3. Diagnosticul de laborator al histoplasmozei. d4. Diagnosticul de laborator al aspergilozei. d5. Diagnosticul de laborator al infecțiilor produse de dermatofiți. d6. Antifungigrama. lpI.8. MODULUL VIRUSOLOGIE – 3 luni
Tematica lecțiilor conferință
Virusologie generală – 40 ore1. Generalități despre virusuri. Taxonomie virală. Structura virusurilor. 2 ore2. Diferențe virusuri – prioni. Encefalopatii spongiforme transmisibile. 2 ore3. Replicarea virusurilor. 2 ore4. Genetică virală. 1 oră5. Funcționarea celulei parazitate viral. 1 oră6. Patogenia infecției virale. Persistența virală. 2 ore7. Imunitatea în viroze. Efectorii imunității naturale. Interferoni. Efectorii imunității dobândite. 8 ore8. Chimioterapie antivirală. Rezistența la antivirale- 3 ore9. Noțiuni de epidemiologie a virozelor. 2 ore10. Diagnostic de laborator în virusologie. Izolarea și cultivarea virusurilor. Diagnosticul răspunsului imun celular și umoral în viroze. Diagnostic prin evidențierea genomului viral. 2 ore11. Evoluția virusurilor. Zoonoze. 4 ore12. Vaccinuri virale. 4 ore13. Principalele sindroame de etiologie virală. 5 ore14. Co-infecții bacterii-virusuri și virusuri-virusuri. 2 ore
Virusologie specială – 63 ore1. Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinuri anti polio. Medicamente antivirale – 4 ore2. Gastroenterite virale. Agenți etiologici virali implicați în GEV. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenție – 4 ore3. Arbovirusuri. Clasificare. Structură, eplicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie și tratament – 4 ore4. Rhabdoviridae. Structură, sensibilitate la agenți fizico-chimici, habitat, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică – 3 ore5. Ortomixoviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Gripa Aviară. Vaccinuri antigripale. Medicamente active pe virusurile gripale – 4 ore6. Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie – vaccinarea MMR – 4 ore7. Retroviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie – 3 ore8. HIV-SIDA. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Infecția HIV versus SIDA, diferențiere prin argumente clinice și de laborator. Terapia antiretrovirală – 5 ore9. Parvoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie – 2 ore10. Virusuri hepatitice cu transmitere fecal-orală. Definiții. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament – 3 ore11. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală. Definiții. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament – 4 ore12. Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie – 3 ore13. Herpesviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Medicamente active pe herpesvirusuri – 3 ore14. Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Implicarea papilomavirusurilor umane în carcinomul de col uterin – 4 ore15. Poxviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinare – 2 ore16. Virusuri și cancer. Oncogene și antioncogene. Celule transformate viral. Virusuri ADN și ARN implicate în carcinogeneză – 5 ore17. Virusuri emergente. Filovirusuri. Arbovirusuri. Coronavirusul SARS – 3 ore18. Diagnosticul și prevenirea infecțiilor virale cu potențial bioterorist – 3 ore
Activități practice (20 săptămâni)1. Principii generale de diagnostic virusologic. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Stocarea tulpinilor. Etichetare și evidență (traseibilitate). Organizarea unei colecții de tulpini virale. Situri pe internet. Siguranța activității în laborator. Tehnicile de decontaminare și sterilizare. Întreținerea și controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul de calitate. Standardizare și acreditare. Cunoștințe necesare unui management corect al datelor. 1 săptămâna2. Culturi de celule. Criterii de clasificare. Dotarea și menținerea laboratorului de culturi de celule. Menținerea aparaturii aferente. Surse de obținere a unor culturi de celule. Prepararea și controlul mediilor de cultură. Metode de obținere a culturilor celulare primare și a liniilor celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, micoplasme, chlamidii etc). Aplicații practice în diagnosticul virusologic; producția de vaccinuri virale; producția de anticorpi monoclonali. 2 săptămâni3. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Efecte citopatice. Tehnici histologice aplicate la culturi de celule. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Titrarea infectivității pe culturi celulare (DIC50 PFU). 2 săptămâni4. Diagnosticul serologic viral (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Reacția de hemaglutinare și reacția de hemaglutinoinhibare. Virusuri hemaglutinante și hemadsorbante. Seroneutralizarea. Principiu. Tehnică. Interpretare. 1 săptămână5. Diagnosticul serologic viral (II). Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiție, de captură. Westen Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare 1 săptămână6. Evidențierea genomului viral. Mod de funcționare și întreținere a aparaturii. Prepararea reagenților. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacția de hibridizare genică. PCR și RT-PCR. Real time PCR. Electroforeză. Evidențierea ampliconilor. Tehnici colorimetrice de evidențiere pentru proteine și pentru acizi nucleici. 1 săptămână7. Diagnosticul rapid în viroze respiratorii. Agenți etiologici posibili: v.gripale, paragripale, virusul respirator sincițial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Izolare în culturi de celule. Reacții imunofluorescentă directă/indirectă. Kituri imunoenzimatice pentru detecția antigenelor virale. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral. Serologie. 1 săptămână8. Diagnosticul de laborator al bolii diareice de etiologie nonbacteriană. Agenți etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacții imunoenzimatice. Reacții de latex aglutinare. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral 1 săptămână9. Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate și infecțiior oculare. Agenți etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v.rubeolos. Izolarea agentului viral. Metoda shell vial. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Imunoflurescența. Serologie. Evidențierea genomului viral. 1 săptămână10. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale ale sistemului nervos central. Agenți etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei; v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală – reacția de virusneutralizare. Serologie. Evidențierea acizilor nucleici virali. 1 săptămână11. Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuală de etiologie virală. Agenți etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecția antigenelor virale prin imunofluorescență/EIA. Diagnostic serologic. PCR pentru ADN papilomavirusuri umane și genotipare pentru evidențierea genotipurilor cu risc oncogen crescut. Diagnosticul BTS determinate de chalmidii și mycoplasme. 1 săptămână12. Diagnosticul de laborator în infecțiile virale congenitale și perinatale. Agenți etiologici posibili. (v. rubeolos, HSV2, v. Citomegalic, v. Epstein Barr etc). Detecția antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescență. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral (PCR pentru ADN CMV și ADN EBV). Diagnosticul virozelor ce beneficiază de profilaxie prin vaccinare (rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă etc) 1 săptămână13. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral-tehnici calitative 1 săptămână14. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral – tehnici cantitative. Genotipare. Markeri predictivi ai evoluției infecției.2 săptămâni15. Diagnosticul de laborator al infecției cu virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV) și a altor agenți virali cu transmitere parenterală. Risc profesional și al infecțiilor iatrogene. Izolarea agenților virali. Serologie -screening ELISA. Criterii de pozitivitate. Diagnosticul de confirmare în infecția cu HIV. Western Blot. Principii. Tehnica. Interpretare. Imunofluorescența. 1 săptămână16. Markeri predictivi ai evoluției infecției HIV. Antigenemia p24. Tehnici de determinare a încărcării virale. Genotipare. Determinarea rezistenței la antivirale 2 săptămâni
Barem activități obligatorii:1. Prepararea și controlul mediilor de cultură – 10 activități2. Menținerea culturilor de celule în 10 pasaje succesive – 10 activități.3. Determinarea viabilității celulare – 10 activități4. Izolarea virusurilor citopatogene pe culturi de celule – 20 activități5. Recunoașterea efectelor citopatice pe frotiuri colorate – 20 activități6. Titrarea infectivității pe culturi celulare – 5 activități7. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul virusologic – câte 10 probe8. Reacția de hemaglutinare și reacția de hemaglutinoinhibare – câte 20 reacții9. Seroneutralizarea – câte 10 reacții10. Detecția antigenelor virale prin imunofluorescență (v. respiratorii, herpesvirusuri) – 30 probe11. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru detecția markerilor infecțiilor cu virusuri hepatitice (VHA; VHB; VHC; VHD) – câte 50 reacții12. Tehnici RIBA/Western Blot pentru confirmarea infecției VHC – câte 20 reacții13. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru diagnosticul de triaj al infecției HIV – câte 30 reacții14. Tehnica Western Blot pentru confirmarea infecției HIV – câte 20 reacții15. Izolare/purificare ARN/ADN viral din diferite produse patologice- câte 20 reacții16. PCR și RT-PCR calitativ pentru amplificarea acizilor nucleici virali- câte 20 de reacții17. PCR și RT-PCR cantitativ pentru determinarea încărcării virale în infecția cu VHB, VHC și HIV – câte 20 reacții18. Detecția ampliconilor după electroforeză – 20 de reacții19. Reacția de hibridizare (Southern/Northern) – 20 reacții20. Genotipare HPV – 20 reacțiiI.9. STAGIUL DE HEMATOLOGIE 9 luni1.5.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)
Laborator clinic
Hematologie(1). Hematopoeza– generalități– celula stem(2). Structura măduvei osoase – (noțiuni de embriologie)(3). Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)(4). Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)(5). Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)(6). Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcții)(7). Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimia; genetica)(8). Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.(9). Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12.(10). Anemii macrocitare și megaloblastice (diagnostic de laborator)(11). Anemii hemolitice.– generalități– clasificare(12). Anemii hemolitice dobândite (schema de investigații în laborator).(13). Imunoserologia unei anemii hemolitice.(14). Anemii hemolitice congenitale.
Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.(15). Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.(16). Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale).(17). Sindromul mielodisplazic.(18). Sindromul mieloproliferativ cronic.(19). Sindromul limfoproliferativ cronic.– Leucemie limfatică cronică.– Boli proliferative limfatice de graniță.– Generalități limfoame.(20). Limfoame non-Hodgkiniene (citogenetică, diagnostic laborator, clasificare).(21). Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).(22). Gamopatii monoclonale maligne.(23). Gamopatii monoclonale benigne.(24). Hemostaza (generalități).(25). Exploatarea unui sindrom hemoragipar.(26). Purpura trombocitopenică.(27). Coagulare intravasculară diseminată.(28). Boala tromboembolică și fibrinoliza.(29). Porfirii – clasificare, diagnostic.1.5.2. Baremul activităților practice1. Recoltare: 102. Colonare: 103. V.S.H.; Hematocrit: 104. Indici eritrocitari: 105. Reticulocite: 206. Citochimie – F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaști; peroxidaze: 207. Test Hamm: 58. Test Coombs – anti Ig G, -anti C: -59. Celule lupice: 1010. Determinări F.A.N.: 511. Imunograma: 512. Determinări complement seric, proteina C reactivă: 1013. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 1014. Grupe sanguine și RH: 515. Electroforeza – imunoelectroforeza: 1016. Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 1017. Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 5018. Examinare frotiu medular: 25I.10. MODUL EPIDEMIOLOGIE – 1,5 LUNI
Pregătire teoretică:1. Epidemiologia – definiție, scopuri, utilizare, metode și domenii de aplicare.2. Proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate – infecțioase și neinfecțioase – (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional3. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.4. Investigarea epidemiologică.5. Imunoprofilaxia activă și pasivă a bolilor infecțioase și neinfecțioase. Bazele strategice și tactice de elaborare a unor programe de imunizare în variate circumstanțe epidemiologice.6. Comunicarea în boala transmisibilă7. Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase.
a. Boli prevenibile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B.
b. Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus, botulism.
c. Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina.
d. Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C.
e. Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială.
f. Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia.
g. Zoonoze: antrax, leptospiroză, rabie, brucelloză.
h. Infecții nosocomiale.
Aplicații practice1. Indicatori epidemiologici (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).
a. Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate – factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării dc sănătate – tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia infecțioasă și neinfecțioasă.
b. Măsurători pe baza variabilelor calitative – rate, rapoarte, proporții, indici -i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalentă, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate.ii. Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori dc mortalitate.iii. Comparații pe baza ratelor brute.
c. Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologie infecțioasă și neinfecțioasă.2. Studii epidemiologice.
a. Tipurile de studii epidemiologicc, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție dc efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțat.
b. Studii epidemiologicc descriptive – tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu.
c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) – selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică – riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu.
d. Studii intervenționale (experimentale) – măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte dc studiu3. Definiția de caz în investigarea epidemiologică – importanță, limitele și alegerea definiției de caz funcție de obiective, Aplicare în boli infecțioase și neinfecțioase.4. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala transmisibilă5. Investigarea unei epidemii. Justificarea investigării, etape de realizare a investigației, modalitatea comunicării rezultatelor. Studiu de caz sub formă de exerciții pe calculator:6. Metode de screening. Definiție, tipuri dc screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor screening.7. Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcție de design-ul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale8. Legislația în activitatea de prevenire și control a bolilor transmisibile (națională, UE și internațională, inclusiv Regulamentul Sanitar Internațional.9. Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă.I.11. INFORMATICA ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ – 1 LUNĂ1. Calculatoare și evoluția lor. Utilizarea calculatoarelor în medicina.2. Calculatoare personale, generalități despre componentele fizice: placa de baza, procesorul, memoria, unitățile de discuri, tastatura, monitorul, mouseul, imprimantele, scanerul, discurile compacte3. Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare.Volume de date, cataloage și fișiere pe discuri. Administrarea cataloagelor și fișierelor.4. Noțiuni generale despre rețelele de calculatoare. Controlul rețelelor locale cu NetWare și Windows NT.5. Aplicații de word processing. Aplicația Word. Meniul aplicației Word.6. Aplicația Word. Controlul paginării, coloanelor paragrafelor, chenarelor.7. Aplicația Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor și machetelor.8. Aplicația Word. Formatarea la nivel de document, pagina și paragraf. Formatarea unui document complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat…)9. Servicii Internet (navigarea în World Wide Web, E-mail, Ftp). Aplicația Internet Explorer.10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de Web.11. Educație computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicației Bodyworks. Documentare12. computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări și transferul datelor13. selectate.14. Foi de calcul și aplicații de calcul tabelar. Principalele operații matematice și statistice într-o foaie de calcul.15. Aplicația Excel. Meniul aplicației Excel16. Aplicația Excel. Formatarea unei foi de calcul17. Aplicația Excel. Realizarea de grafice și diagrame.18. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația Excel.19. Prezentări de date cu aplicația Powerpoint.20. Meniul aplicației Powerpoint.21. Aplicația PowerPoint. Crearea și formatarea unei prezentări.22. Tabele și baze de date. Structura unui tabel, câmpuri și înregistrări.23. Tipuri de date. Introducerea și selectarea datelor. Introducerea și selectarea datelor24. Aplicațiile Visual FoxPro și Microsoft Access.25. Aplicatiia Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea și sortarea înregistrărilor.26. Aplicatiia Visual FoxPro. Crearea unui raport.27. Aplicatiia Visual FoxPro. Crearea unei interogări.28. Fisa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor în introducerea datelor referitoare la bolnav în spital și în cabinetele particulare.29. Sistemul Hospital Manager.30. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo și SPSS. Realizarea de lucrări științifice medicale utilizând aplicația SPSS31. (Opțional) Semnale fiziologice/imagistice și prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice cu aplicația AcqKnowledge.I.12. MODULUL DE BIOETICĂ – 0,5 LUNI
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relației medic-pacient.4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat.2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.3. Relația medic-pacient minor.4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia și suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 oreI.13. PERFECȚIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPȚIONAL BIOCHIMIE, BIOLOGIE MOLECULARĂ, IMUNOLOGIE, BACTERIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE, HEMATOLOGIE- 6 LUNI
Tematica lecțiilor conferință (180 ore)(1). Diagnosticul etiologic al infecțiilor acute și cronice ale tractului respirator: virale, bacteriene, micotice (8 cursuri)– Rinosinuzite: 1 curs– Angine: 2 cursuri– Bronșite: 1 curs– Pneumonii: 2 cursuri– Infecții bronho-pulmonare cronice (TBC, micoze): 2 cursuri(2). Diagnosticul etiologic al infecțiilor gastro-intestinale infecțioase: virale, bacteriene, micotice și parazitare: 16 cursuri– Virale: 1 curs– Bacteriene: 8 cursuri– Micotice: 1 curs– Parazitare: 6 cursuri(3). Toxiinfecțiile alimentare – caracteristici etiologice, clinice și epidemiologice: 2 cursuri.(4). Infecții urogenitale – particularități etiologice și de laborator: 2 cursuri(5). Sindromul meningeal – diagnostic etiologic: 2 cursuri(6). Septicemiile/bacteriemiile – conduita examenului bacteriologic: 2 curs(7). Diagnosticul etiologic al exudatelor purulente ale cavităților și părților moi: 1 curs(8). Particularități etiologice și epidemiologice ale infecțiilor nosocomiale: 2 cursuri(9). Investigația bacteriologică a mediului înconjurător: 1 curs(10). Investigația bacteriologică a apelor potabile și reziduale: 2 cursuri și 2 demonstrații.(11). Investigația bacteriologică a alimentelor: 5 cursuri și demonstrații– Norme de control microbiologic al alimentelor: 1 curs– Controlul parazitologic al produselor alimentare: 1 curs– Controlul bacteriologic al cărnii și produselor din carne: 1 curs (inclusiv al produselor conservate)– Controlul bacteriologic al laptelui și produselor lactate: 1 curs– Controlul bacteriologic al ouălelor și derivatelor de ou: 1 curs– Controlul bacteriologic al altor produse alimentare (dulciuri, produse vegetale, etc.): 1 curs(12). Metode convenționale și moderne în diagnosticul bolilor virale, bacteriene, micotice și parazitare: 2 cursuri(13). Hepatitele virale – determinări ale markerilor etiologici: 2 cursuri(14). Infecția cu HIV – cerințe ale diagnosticului etiologic: 2 cursuri1. Baremul activităților practice1. Metodologia diagnosticului microbiologic al prelevatelor patologice în infecții acute și cronice ale tractului respirator.1.1. Secreții rinosinusale – 1 l.p.1.2. Exudate faringo-amigdaliene – 1 d. + 2 l.p.1.3. Sputa 1d. + 3 l.p.2. Diagnosticul etiologic al infecțiilor gastro-intestinale.2.1. Izolarea și identificarea de virusuri enterice (2 d + 4 l.p.)2.2. Coprocultura (2 d + 9 l.p.)2.3. Examenul microscopic al scaunului (Bacteriologic-Parazitologic) (5 l.p.)3. Examenul microbiologic al infecțiilor urogenitale-parazitologic, bacteriologic, micologic (1 d + 2 l.p.)4. Examenul l.c.r.: citologic, microbiologic (1 d + 1 l.p.)5. Hemocultura (1 d.)6. Examenul bacteriologic al exudatelor purulente (abcese, exudate, plăgi chirurgicale, exudate pleurale, peritoneale, articulare) (1 d.)7. Particularități și cerințe ale investigației microbiologice în infecțiile nosocomiale (1 d.)8. Investigația bacteriologică a mediului înconjurător (1 d.)9. Investigația bacteriologică a apelor potabile reziduale (2 l.p.)10. Norme și metodologii de control microbiologic al alimentului (1d. + 7 l.p.)11. Metode convenționale și moderne în diagnosticul etiologic al bolilor infecțioase (4 d.)12. Hepatitele virale – markeri etiologici cu valoare epidemiologică (2 d.)13. Infecția cu HIV. Cerințe ale diagnosticului etiologic (2 d.)14. Metode serologice de investigare în microbiologie. 1d.
Stagiile de pregătire în specialitatea Medicină de Laborator, durata 4 ani (48 luni)1. Biochimie Medicală, 6 luni, Inst. Clinic Fundeni Prof. Dr. Liliana Pâslaru2. Biologie Moleculară și Genetică, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, Conf. Dr. Ileana Constantinescu3. Imunologie, 3 luni, Institutul Clinic Fundeni, Conf. Dr. Ileana Constantinescu4. Organizarea și managementul laboratorului de analize medicale, 3luni, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Alexandru Rafila, Șef Lucrări Dr. Gabriel Ionescu5. Microbiologie:
Bacteriologie, 9 luni, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Alexandru Rafila, Conf. Dr. Irina Codiță
Parazitologie, 2 luni, Inst. Cantacuzino, Prof. Dr. Dan Steriu
Micologie, 1 lună, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Irina Codișă
Virusologie, 3 luni,
Inst. Ștefan S. Nicolau, Prof. Dr. Simona Rușă
Inst. Clinic Fundeni, Conf. Dr. Ileana Constantinescu6. Hematologie, 9 luni, Inst. Clinic Fundeni, Conf. Dr. Daniel Coriu, Sp. Colțea, Prof. Dr. Anca Lupu, Sp. Universitar, Prof. Dr. Ana-Maria Vlădăreanu7. Epidemiologie, 1,5 luni, Inst. Cantacuzino, Conf. Dr. Adrian Băncescu, Șef Lucrări Daniela Pițigoi
Biostatistica Medicală, 1 lună, Inst. de Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C. C. Iliescu (Platforma Inst. Fundeni), Dr. Luminița Iliuță.
Bioetică Medicală, 0,5 luni, Inst. de Medicină Legala, Mina Minovici, Conf. Dr. George Cristian Curcă8. Stagiu de pregătire opțional, 6 luni.
Stagiul opțional poate fi ales, la alegere, dintre următoarele specialități:
Bacteriologie, Virusologie, Hematologie, Imunologie, Biochimie, Biologie Moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat.

MEDICINĂ DE LABORATOR 4 ANI
Biochimie	I.1 – 6 luni
Biologie moleculară și Genetică	I.2 – 3 luni
Imunologie	I.3 – 3 luni
Organizarea și Managementul laboratorului de analize medicale	I.4 – 3 luni
Bacteriologie	I.5 – 9 luni
Parazitologie	I.6 – 2 luni
Micologie	I.7 – 1 lună
Virusologie	I.8 – 3 luni
Hematologie	I.9 – 9 luni
Epidemiologie Biostatistică Medicală Bioetică Medicală	I.10 – 1,5 luni I.11 – 1 lună I.12 – 0,5 luni
Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional și cu acordul coordonatorului de program	I.13 – 6 luni

	ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV
STAGIUL	I.1, I.2, I.3	I.4, I.5	I.6, I.7, I.8, I.9	I.9, I.10, I.11, I.12, I.13

––
Curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de laborator a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE URGENȚĂ
Abrogat. Notă
Articolul 2 din ORDINUL nr. 1.333/6.556/2012, publicat în Monitorul Oficial nr. 26 din 12 ianuarie 2013, prevede:
„Articolul 2
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă dispozițiile referitoare la specialitatea Medicină de urgență din Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, cu modificările și completările ulterioare”.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ1. DEFINIȚIE:
Medicina internă este specialitatea care se ocupă cu diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor care afectează unul sau mai multe organe interne.
Medicul specialist în medicină internă trebuie să aibă competența de a evalua integral un asemenea bolnav și de a indica prioritățile tratamentului acestuia, inclusiv de tratament invaziv sau chirurgical.
Conform cerințelor UEMS European Board of Internal Medicine (octombrie 1995), medicul internist trebuie să aibă cunoștințe aprofundate privind diagnosticul și tratamentul bolilor medicale acute și să fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor în vârstă. În atribuția medicului specialist în medicină internă intră și diagnosticul și tratamentul următoarelor categorii de bolnavi: bolnavi cu afecțiuni multiple sau maladii complicate multiplu; bolnavi cu boli sistemice (vasculite sistemice, boli autoimune, sindroame paraneoplazice, bolnavi cu febră de etiologie necunoscută); bolnavi cu afecțiuni severe și probleme medicale complexe; o parte din bolnavii diagnosticați sau tratați inițial de specialiștii de organ.
De asemenea, medicul specialist în medicină internă trebuie să diagnosticheze și recomande tratamentul bolnavilor oncologici, să realizeze expertiza capacității de muncă și să indice un plan de recuperare a acestora și să recomande o investigare genetică.2. DURATA:
5 ANI
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.– Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).– 1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.3. STRUCTURA STAGIILOR:
A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ va totaliza 25,5 luni și va fi împărțit în:– Prima parte cu durata de 12 luni va fi programată la începutul rezidențiatului, înainte de efectuarea stagiilor complementare.– A doua parte cu durata de 1 ½ luni va fi programată în anul IV de rezidențiat– A treia parte cu durata de 12 luni va fi programată în ultimul an de rezidențiat după efectuarea tuturor stagiilor complementare.
B. STAGIILE COMPLEMENTARE vor avea o durată totală de 34,5 luni.
Ele vor permite pregătirea în specialități derivate, pentru a asigura competența în diverse domenii.
Aceste stagii vor fi repartizate pe ani de studiu astfel:
Anul 1: 12 luni – medicină internă
Anii 2-3: 24 luni – cardiologie 3 luni– pneumologie 3 luni– gastroenterologie 3 luni– diabet zaharat 3 luni– reumatologie 2 luni– hematolgie 2 luni– neurologie 2 luni– psihiatrie 2 luni– nefrologie 2 luni– boli infecțioase 2 luni
Anul 4: – oncologie medicală 3 luni– ecografie generală 3 luni– expertiza capacității de muncă 4 luni– bioetica 0,5 lună– medicina internă 1,5 luni
Anul 5: – medicina internă 12 luni
STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
Tematica lecțiilor conferință de sinteză va privi următoarele afecțiuni (320 ore):1. Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia3. Astmul bronșic4. Abcesul pulmonar5. Cancerul bronșic6. Pleureziile7. Endocardita infecțioasă8. Valvulopatiile mitrale și aortice9. Tulburările de ritm ale inimii10. Tulburările de conducere ale inimii11. Pericarditele12. Miocarditele și cardiomiopatii13. Cardiopatia ischemică14. Edemul pulmonar cronic15. Cordul pulmonar cronic16. Insuficiența cardiacă congestivă17. Tromboembolismul pulmonar18. Hipertensiunea arterială esențială și secundară19. Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice20. Sindromul nefrotic21. Nefropatii interstițiale acute și cronice22. Insuficiența renală acută23. Insuficiența renală cronică24. Ulcerul gastric și duodenal; esofagita de reflux25. Cancerul gastric26. Cancerul colonului27. Cancerul rectal28. Hepatita cronică29. Cirozele hepatice30. Icterele31. Pancreatite acute și cronice32. Cancerul de pancreas33. Hemoragiile digestive superioare34. Anemiile feriprive35. Anemiile megaloblastice36. Leucoza limfatică cronică37. Sindromul mieloproliferativ (leucoza mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză)38. Limfoame maligne39. Reumatismul articular acut40. Poliartrita reumatoidă41. Colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite, boala mixtă de țesut conjunctiv)42. Vasculite sistemice43. Fibrozele pulmonare interstițiale difuze44. Insuficiența respiratorie45. Tromboflebitele46. Bolile aortei și arterelor periferice47. Infecțiile urinare48. Insuficiența hepatică și encefalopatia portal sistemică49. Anemiile hemolitice: clasificare, diagnostic, principii terapeutice50. Leucozele acute: clasificare, diagnostic, principii terapeutice51. Sindroame hemoragipare: clasificare, diagnostic, principii terapeutice52. Spondilartrite seronegative, artrite infecțioase și prin microcristale53. Diagnosticul pozitiv și diferențial al comelor54. Accidentele vasculare cerebrale55. Principiile generale de radiodiagnostic56. Tehnica explorării radiologice57. Explorarea radiologică convențională58. Principiile tomodensiometriei (tomografie computerizată)59. Principiile RMN60. Diagnosticul radiologic al cancerelor bronhopulmonare61. Diagnosticul radiologic al cancerului gastric62. Diagnosticul radiologic al cancerului esofagian63. Diagnosticul radiologic al cancerului de colon și rect64. Diagnosticul radiologic al tumorilor renale65. Diagnosticul radiologic al tumorilor vezicii urinare66. Diagnosticul radiologic al tumorilor mamare67. Tomografia computerizată– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor primare și secundare cerebrale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor bronhopulmonare și mediastinale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor hepatice– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor retroperitoneale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor suprarenale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor renale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor pelviabdominale68. Principiile ultrasonografiei (echografiei)69. Diagnosticul ultrasonografic al:– tumorilor hepatice– tumorilor căilor biliare– tumorilor splenice– tumorilor pancreatice– tumorilor renale– tumorilor prostatei– tumorilor testiculare– tumorilor ovariene70. Indicațiile RMN71. Principiile și aparatura folosită în medicina nucleară72. Radionuclizii folosiți în diagnosticul leziunilor neoplazice73. Antigene tumorale folosite ca markeri în diagnosticul și monitorizarea bolnavilor de cancer74. Principiile și tehnicile ultrasonografiei75. Indicele de captare și importanța sa diagnostică
Baremul activităților practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 500 cazuri2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 100 buletine3. Interpretarea electrocardiogramei: 500 EKG– stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului– hipertrofiile atriale și ventriculare– modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii– diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic– tulburări de ritm cardiac– tulburări de conducere– indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort4. Efectuarea ecocardiografiei pentru patologia prevăzută în tematică: 100 ecocardiografii5. Efectuarea ecografiei abdominale: 100 ecografii6. Toracocenteza: 30 toracocenteze7. Paracenteza: 20 paracenteze8. Interpretarea oscilometriei: 30 buletine9. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 25 de manevre pe manechin10. Defibrilare și cardioversia: 20 manevre11. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și maduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute, și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 60 buletine din sângele periferic, 30 buletine maduvă osoasă, 60 buletine probe de coagulare12. Efectuarea esogastroscopiei: 50 manevre13. Efectuarea colonoscopiei: 20 manevre14. Interpretarea tomografiei computerizate pentru patologia toracică și abdominală: 50 buletine15. Interpretarea rezultatelor examenului fundului de ochi: 20 buletine16. Radionuclizii folosiți în diagnosticul leziunilor neoplazice: 3017. Scintigrafia hepatică-tehnică, interpretare: 5018. Scintigrafia osoasă: 3019. Scintigrafia renală: 5020. Imunoscintigrafia: 2021. Dozarea antigenelor tumorale: CA 15-3, CA 19-9, CA 125, SPA 1022. Efectuarea și interpretarea a 50 ecografii pentru explorarea ficatului, căilor biliare, a venei porte, venei splenice și pancreasului23. Efectuarea și interpretarea a 50 ecografii pentru explorarea splinei și spațiului retroperitoneal24. Efectuarea și interpretarea a 50 ecografii pentru explorarea aparatului urinar25. Efectuarea și interpretarea a 20 ecografii pentru explorarea pelvisului26. Efectuarea și interpretarea a 25 ecografii pentru explorarea cordului27. Efectuarea și interpretarea a 25 ecografii pentru explorarea vaselor
STAGIUL DE DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)1. Urgențe metabolice2. Diabetul zaharat3. Dislipidemiile4. Obezitatea
Baremul de activități practice1. Metode de determinare a glicemiei: 30 determinări2. Metode de determinare a glicozuriei: 30 determinări3. Metode de determinare a corpilor cetonici în urină: 30 determinări4. Interpretarea hiperglicemiei provocate: 10 determinări5. Interpretarea hipoglicemiei provocate: 5 determinări6. Filmul lipidelor: 10 interpretări7. Oscilometria (efectuare și interpretare): 10 determinări8. Alcătuirea regimului alimentar pentru un om bolnav (pe principalele grupe de afecțiuni): minim 50
STAGIUL DE PNEUMOLOGIE (50 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Tuberculoza primară2. Tuberculoza adultului3. Metode moderne în explorarea aparatului respirator4. Pneumonii în condiții speciale (cu anaerobi, la imunodeprimați, de aspirație)5. Alveolitele fibrozante6. Sindroame de detresă respiratorie acută și cronică7. Insuficiența respiratorie acută și cronică8. Sarcoidoza9. Pneumoconiozele10. Determinări pulmonare în boli sistemice și colagen vasculare11. Tumori pulmonare (altele decât cancerul bronșic)12. Patologia mediastinului
Baremul activităților practice1. Radiografia pulmonară (interpretare): 3002. Bronhoscopia (asistat): 303. Computer tomograf (interpretare): 504. Puncție – biopsie pleurală: 5-10 efectuat5. Efectuare și interpretare IDR: 256. Efectuare și interpretare, citologie spută și lichid pleural: 50
STAGIUL DE CARDIOLOGIE (50 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Explorarea ecocardiografică modernă și local sau în diagnosticul și evaluarea patologiei cardiace2. Testele de efort în evaluarea bolii coronare3. Explorarea Holter și explorări electrofiziologice în aritmii4. Sindomul de preexcitație5. Metode nefarmacologice în tratamentul tulburărilor de ritm și de conducere6. Șocul cardiogen7. Cardiopatii hipertrofice, restrictive. Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice)8. Aterogeneza9. Sincopa. Moartea subită10. Evaluarea și tratamentul post infarct miocardic11. Problemele actuale în cardiologia interventională12. Cardiopatiile congenitale ale adultului13. Hipertensiunea pulmonară primitivă14. Tumorile cardiace15. Sarcina și bolile cardio-vasculare16. Determinări cardiace în bolile țesutului conjunctiv17. Tratamentul anticoagulant și fibrinolitic în cardiologie18. Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare19. Urmărirea bolnavilor protejați valvular. Patologia protezaților20. Indicații și tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice
Baremul de activități practice1. Puncție pericardică: 1-2 cazuri2. Defibrilare și cardioversie: 20 cazuri3. Resuscitare cardiacă: 10 cazuri4. Implantare pacing (asistat): 1-2 cazuri5. Cateterism cardiac (asistat): 1-2 cazuri6. Efectuare și interpretare test de efort ECG: 25 cazuri
STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE (50 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Litiaza biliară2. Pancreatita acută și cronică3. Cancerul de pancreas4. Cancerul de rect5. Sindromul de malabsorbție6. Rectocolita hemoragică7. Boala Crohn8. Suferințele stomacului operat9. Noțiuni de endoscopie digestivă
Baremul activităților practice1. Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 1002. Analiza chimică a sucului gastric (interpretare)3. Test Adler: 24. Proba de digestie (interpretare): 205. Endoscopie gastrică (asistat): 106. Rectoscopie (asistat): 107. Colonoscopie (asistat): 58. Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 109. Ecografie abdominală (interpretare): 200
STAGIUL DE NEFROLOGIE (30 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Insuficiența renală acută și cronică2. Determinări renale în boli sistemice3. Uropatia obstructivă4. Noțiuni de dializă și transplant renal: indicații, metode, patologia bolnavului hemodializat5. Rinichiul în sarcină
Baremul activităților practice1. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletine2. Teste funcționale glomerulare (clearance-uri): 30 buletine3. Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri4. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste6. Buletin biopuncție renală (interpretare): 20 buletine
STAGIUL DE HEMATOLOGIE (30 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Probleme generale de imunohematologie2. Anemiile hemolitice3. Sindromul mielodisplazic4. Leucopenii, agranulocitoza, reacții leucemoide5. Leucoze acute6. Clasificare, morfogeneza și stadializarea limfoamelor maligne7. Principii și tactica terapeutică în limfoame maligne8. Explorarea coagulării sanguine în practica clinică9. Sindroame hemoragice prin anomalii de coagulare10. Coagularea diseminată intravasculară și fibrinoliza11. Gamapatii monoclonale12. Transplantul de maduvă13. Noțiuni de transfuziologie
Baremul de activități practice1. Efectuare și interpretare frotiu sânge periferic: 502. Interpretarea puncției medulare: 203. Interpretarea puncției biopsie osoasă: 54. Teste citogenetice (interpretare): 205. Teste enzimologice și biochimice în leucemii (interpretare: 30)6. Teste de transformare blastică (interpretare) 10
STAGIUL DE REUMATOLOGIE (30 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Reumatismul abarticular2. Manifestări reumatice în alte boli3. Explorarea clinică și paraclinică în bolile reumatismale4. Artrozele5. Sciatica6. Artritele seronegative, infecțioase și prin microcristale
Baremul activităților practice1. Puncție articulară (efectuare): 3-52. Infiltrații articulare: 203. Teste imunologice specifice bolilor reumatice (interpretare): 1004. Scintigrafie osteo-articulară (interpretare): 20
STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (40 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Hepatita cronică2. Enterocolita acută3. Infecția streptococică4. Tetanosul5. Infecția stafilococică6. Gripa7. Herpes Zoster8. Holera9. Antibiotice10. Sindromul meningeal11. Septicemiile14. Infecția HIV
Baremul activităților practice1. Recoltarea hemoculturilor pentru germeni aerobi și anaerobi: 20 determinări2. Frotiu, produse patologice: 20 determinări3. Recoltare și însămânțare urocultură: 20 determinări4. Puncția rahidiană, însămânțări și colorări: 10 determinări5. Interpretarea antibiogramei și concentrație minimă inhibitorie a antibioticelor: 50 determinări6. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 200 determinări7. Interpretarea testelor de diagnostic serologic al principalelor boli infecțioase (pentru fiecare boală): 10 determinări
STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ
Tematica lecțiilor conferință (140 ore):1. Oncologie medicală și oncologie generală. Istoric, definiție. Cancerul. Definiție și importanța lui ca problemă de sănătate publică2. Epidemiologia cancerului3. Etiologia cancerului4. Evoluția naturală a cancerului. Teorii care explică carcinogeneza5. Carcinogeneza6. Nomenclatura și clasificarea tumorilor7. Clasificarea stadială a neoplaziilor maligne8. Markeri tumorali9. Factori de prognostic în cancer10. Principii și metode de diagnostic în cancer11. Sindroame paraneoplazice. Clasificare, diagnostic și tratament12. Rolul chirurgiei în oncologie13. Principiile radioterapiei în oncologie14. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului15. Principiile tratamentului hormonal în oncologie16. Imunologia cancerului și principii de imunoterapie17. Aspecte particulare ale tratamentului cancerului18. Transplantul medular19. Principiile asocierii tratamentului în oncologie. Urmărirea bolnavului20. Principii generale de oncologie pediatrică21. Infecțiile în cancer22. Complicațiile cancerului23. Urgențele în oncologie24. Durerea în cancer25. Tratamentele paleative în cancer26. Calitatea vieții în oncologie27. Aspecte de psiho-oncologie28. Alimentația în oncologie29. Principiile și metodologia trialurilor clinice. Etica cercetării clinice30. Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educația sanitară a populație31. Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament32. Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principale asocieri de chimioterapie)33. Determinări oncologice ORL
Baremul activităților practice1. vezi baremul de activități practice de la stagiul de medicină internă
STAGIUL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)1. Expertiza medicală a capacității de muncă, parte integrantă a medicinei sociale2. Legislația de asigurări sociale și pensii – incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislația privind handicapații3. Organizarea, funcționarea și competența unităților de expertiză medicală a capacității de muncă4. Boală, accident, infirmitate, deficiență, handicap, invaliditate5. Înregistrarea și raportarea cazurilor – statistica invalidității6. Munca profesională și componentele ei7. Clasificarea profesiunilor8. Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exercițiu. Antrenament9. Profesiologie medicală10. Condiții ambientale și psiho-sociale ale locului de muncă11. Psihologia muncii12. Sociologia muncii. Implicațiile sociale ale bolii și invalidității13. Particularitățile muncii în funcție de sex și vârstă14. Biotipologia profesională15. Factorii de adaptare în munca profesională16. Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante17. Oboseala în munca profesională. Metode de testare a oboselii. Particularitățile oboselii la persoanele cu deficiențe18. Complexul de dezadaptare în munca profesională. Factorii limitativi și extensivi ai capacității de muncă19. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului respirator20. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile cardio-vasculare21. Expertiza medicală a capacității de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție22. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile renale23. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor24. Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihici25. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile endocrine26. Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali27. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile ORL28. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiuni neoplazice29. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile dermatologice30. Recuperarea capacității de muncă31. Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare32. Prevederile legale privind sarcinile medicului asigurărilor sociale în domeniul recuperării capacității de muncă33. Adaptarea la muncă a deficientului. Particularități, posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora. Criterii de urmărire a adaptării la muncă34. Noțiuni de ergonomie (concepția ergonomiei, organizarea activității de ergonomie – ergonomie de proiectare și ergonomie de corecție)35. Îndrumarea, orientarea și reorientarea profesională a persoanelor cu deficiențe invalidante sau handicapante36. Inserția și reinserția socio-profesională
Baremul activităților practice1. Interpretare rezultatelor explorărilor funcționale generale și cu caracter specific în stagiile de specialitate2. Participarea la comisiile consultative de expertiză, finalizarea cazurilor expertizate și întocmirea sintezelor3. Efectuarea unei analize de loc de muncă și întocmirea profesiogramei
STAGIUL DE NEUROLOGIE (35 ore)
Tematica lecțiilor conferință1. Traumatisme cranio-cerebrale2. Boli vasculare cerebrale3. Boli demielinizante. Scleroza laterală amiotrofică4. Discopatii5. Leziuni ale nervilor periferici6. Polineuropatii7. Boli extrapiramidale și cerebeloase8. Miopatii9. Epilepsia10. Tumori cerebrale și cu alte localizări
Baremul de activități practice1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observație, propuneri de explorări și formulare de diagnostic: 30 cazuri2. Interpretarea rezultatelor de investigații în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului): 30 cazuri3. Formularea planului terapeutic și de recuperare (după caz) la bolnavii încredințați: 30 cazuri4. Interpretarea rezultatelor unor explorări (eventual sub formă de demonstrații):
● examen FO: 20
● examen LCR: 10
● radiografie simplă de craniu și coloană vertebrală: 20
● examen radiologic cerebral și medular cu substanță de contrast: 10
● tomografie computerizată cerebrală: 5
● EMG și elemente de interpretare: 10
● RMN a structurilor nevraxiale centrale și periferice: 5
● EEG: 5
STAGIUL DE PSIHIATRIE
Tematica lecțiilor conferință (35 ore)1. Tulburări de personalitate (psihopatiile și stările psihopatoide)2. Tulburări nevrotice legate de stres și somatoforme3. Psihoze (endogenii)
● Schizofrenia
● Psihoza afectivă
● Tulburări delirante persistente4. Tulburări psihice de presenium de intensitate nevrotică, psihotică și demențiere5. Tulburări psihice în cadrul afecțiunilor organice cerebrale
Baremul de activități practice1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observație, propuneri de explorări și formulare de diagnostic: 30 cazuri2. Interpretarea rezultatelor de investigații în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului): 30 cazuri3. Formularea planului terapeutic și de recuperare (după caz) la bolnavii încredințați: 30 cazuri4. Interpretarea investigațiilor psihologice: 50 cazuri
● de performanță (QI și indice de deteriorare)
● aptitudinale
● de personalitate5. Formularea obiectivelor și interpretarea unei investigații sociale în contextul clinic al cazului: 30 cazuri
STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ
DURATA 3 LUNI (50 ore)
La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obținerea specialității trebuie să cunoască următoarele aspecte legate de explorarea ecografică:– indicații și limite ale explorării ecografice– pregătirea pacientului pentru examinare– alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată– alegerea ferestrei de explorare adecvate– reglarea echipamentului (sistemul de „gain”, compensarea în timp a ecourilor– TGC, plasarea focarului/focarelor, stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanțe și volume– obținerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secțiune standardizate utilizate în ultrasonografie– recunoașterea artefactelor și proceduri de eliminare ale acestora– deosebirea stării de „organ normal” de cea de „organ patologic” prin folosirea semiologiei și terminologiei ecografice specifice– precizarea stării patologice și includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic– documentarea imaginilor– redactarea buletinului ecografic sau/și interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experiență similară sau mai mare;– recomandarea altor investigații complementare sau decurgând din explorarea clinică și ecografică a pacientului, în scopul obținerii unui diagnostic corect în condițiile unui raport cost/eficiență optim, cu durata de timp minimală
TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂ
NIVEL DE FORMARE 1 – pentru medici rezidenți
(învățământ teoretic)
TRUNCHIUL COMUN

Nr.	Tematica cursului teoretic	Numărul ore
1	Fizica ultrasunetelor	2
2	Artefacte întâlnite în ultrasonografie	1
3	Echipamente, imaginea ultrasonografică	2
4	Semiologie ultrasonografică de bază	2
5	Secțiuni elementare	1
6	Ficatul	4
7	Arborele biliar	4
8	Pancreasul	2
9	Splina	1
10	Spațiul retroperitoneal	2
11	Tubul digestiv	2
12	Aparatul urinar	2
13	Peritoneu și anexe	1
14	Urgențe abdominale	2
	Total	28

B. TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENȚIATĂ (completarea trunchiului comun)

Tema cursului/Ore de curs	Medicină Internă
Algoritmuri de diagnostic	2
Vase periferice	3
Cord și pericard	3
Aplicații în patologia pediatrică	2
Structuri moi superficiale	3
Pelvis feminin	3
Ecografie interventională	1
Progrese în ultrasonografie	1
Total	18

Total general = 46 ore curs
Observații:1. tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noțiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnică de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice, artere și vene viscerale2. tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal și patologic (identificat în principalele afecțiuni) precum și cel al mediastinului, plămânului și pleurei3. tematica prelegerilor de ecografie a țesuturilor moi superficiale va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al următoarelor organe și regiuni: cervical, tireo-paratiroidian, sân, axilă, testicul și scrot4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectului normal și patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică)5. tematica prelegerilor de ecografie interventională va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aplicații ale metodei în scop de diagnostic și tratament
BAREM DE MANUALITĂȚI – ORGANE ȘI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ȘI EVALUATE PRIN
ULTRASONOGRAFIE –
NIVEL DE FORMARE PENTRU MEDICI REZIDENȚI (ÎNVĂȚĂMÂNT PRACTIC)
Premise Explorarea ecografică, fiind o investigație „în timp real” și în același timp, utilizând secțiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secțiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăților profesionale de „standardizare” a acestor imagini, componenta „operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.
Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanță, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de „pregătire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenți a unor stagii de „manualități”, aceasta reprezentând etapa inițială și primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.
Realizarea acestui deziderat presupune:
a) existența unui „barem manualități” – număr minimal de secțiuni și incidențe corect obținute, de așa natură, încât, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului;
b) existența unui personal specializat pentru instruirea medicilor începători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice și metodologice care trebuie cunoscute. Calitățile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de „stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfășurarea prelegerilor teoretice;
c) echipament pentru activități didactice și pentru instrucție, atât supravegheată cât și pe cont propriu;
d) existența unei „biblioteci de imagini” cu aspecte normale, patologice și variantele acestora. Această „bibliotecă”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată și comentată de către personalul abilitat să desfășoare activități didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent intâlnite în practică.
A. TRUNCHIUL COMUN1. Noțiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic:– pornirea aparatului– selectarea tranasductoarelor– reglarea parametrilor tehnici ai imaginii– optimizarea imaginii și reducerea artefactelor– măsurători pe imagine– salvarea imaginii– structura și redactarea unui buletin ecografic2. Abdomenul
Ficatul– identificarea organului– vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund, ligamentul venos, lobii și segmentele)– precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate
Sistemul venos port– evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)
Căile biliare– evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stâng) și extrahepatice
Colecistul– evidențierea colecistului– identificarea componentelor anatomice– măsurarea lumenului și pereților– identificarea raporturilor anatomice principale
Pancreasul– evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante)– identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic– identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct
Spațiul retroperitoneal– aorta
● identificare în secțiuni longitudinale și transversale
● identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior și pereții laterali
● precizarea raporturilor aortei abdominale– vena cavă inferioară
● identificarea vasului în secțiuni longitudinale și transversale
● identificarea vaselor emergente
● precizarea raporturilor anatomice– țesutul grăsos retroperitoneal
● identificare și caracterizare
Splina
● identificarea și măsurarea splinei
● vizualizarea hilului
● precizarea elementelor vasculare componente
● identificarea organelor cu care splina intră în raport
Rinichii
● evidențierea și măsurarea rinichilor în secțiuni perpendiculare
● identificarea elementelor componente
* parenchim – evaluare, măsurare
* sinus
* aparat pielo-calicial – evaluare
● identificarea ureterului
Lojele suprarenaliene
● identificarea lojelor suprarenaliene
● evaluarea stucturii glandelor suprarenale
● masurarea glandelor suprarenale
Tubul digestiv
● identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal, stomac, duoden, intestin subțire și gros)
● măsurarea pereților, evaluarea conținutului
Structurile mezentero-epiploice
● identificarea mezenterului și a vaselor mezenterice
● identificarea recesurilor peritoneale și a spațiilor de acumulare lichidiană
● identificarea peritoneului parietal3. Organe aflate la nivelul micului bazin
a) vezica urinară
● identificarea în condiții de depleție și de vacuitate
● evacuarea și măsurarea pereților
● identificarea organelor învecinate
b) prostata (explorare suprapubiană)
● identificare, măsurare
● precizarea lobilor
● identificarea organelor cu care prostata intră în raport
c) uterul (explorare suprapubiană)
● identificare
● măsurare
● recunoașterea elementelor componente
● evaluarea ecostructurii
d) ovare
● identificarea și măsurarea ovarelor
● evaluarea ecostructurii
B. TEMATICA PROPRIE MEDICINEI INTERNE1. CORDUL, PERICARDUL ȘI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)
● identificarea și evaluarea structurilor cardiace-cavități, aparate valvulare, miocard și a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical, suprasternal, subxifoidian;2. VASELE PERIFERICE (explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)
● identificarea și definirea unei structuri vasculare periferice
● diferențierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri și Doppler pulsat
● identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată color3. ECOGRAFIE CERVICO-FACIALĂ– tiroida, paratiroida, glande salivare (parotida, submandibulara, sublinguala) limfonoduli– identificarea structurilor anatomice enumerate, măsurarea, aprecierea ecostructurii– axul vascular cervical– identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri și Doppler pulsat, măsurarea lumenului, aprecierea structurii pereților– fosa supraclaviculară și suprasternală– identificarea structurilor anatomice4. EXPLORAREA SARCINII (EXPLORARE SUPRAPUBIANĂ)– explorarea uterului gravid la diverse vârste, prin abord suprapubian– identificarea, precizarea poziției și măsurarea placentei– identificarea elementelor anatomice normale ale fătului– aprecierea vârstei fetale

STAGIUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni

A. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
B. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
MEDICINA INTERNĂ
5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
● MEDICINA INTERNĂ (I.1) 25,5 luni
● CARDIOLOGIE (I.2) 3 luni
● PNEUMOLOGIE (I.3) 3 luni
● GASTROENTEROLOGIE (I.4) 3 luni
● REUMATOLOGIE (I.5) 2 luni
● HEMATOLOGIE (I.6) 2 luni
● NEUROLOGIE (I.7) 2 luni
● PSIHIATRIE (I.8) 2 luni
● NEFROLOGIE (I.9) 2 luni
● BOLI INFECȚIOASE (I.10) 2 luni
● ONCOLOGIE MEDICALĂ (I.11) 3 luni
● EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (I.12) 4 luni
● ECOGRAFIE GENERALĂ (I.13) 3 luni
● BIOETICĂ (I.14) ½ lună
● DIABET, BOLI DE NUTRIȚIE (I.15) 3 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.15

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

I.13

I.14

I.1

DURATA

12
luni

3
luni

2
luni

3
luni

4
luni

3
luni

½
lună

1 ½
luni

12
luni

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂ
Definiția specialității:
Activitatea de medicină legală constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor ori în alte situații prevăzute de lege.Activitatea de medicină legală constă în efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator și alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viață, cadavrelor, produselor biologice și corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății persoanelor ori în alte situații prevăzute de lege.1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	4 ANI
NUMăRUL TOTAL DE MODULE
MODULUL 1	6 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 2	6 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 3	6 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 4	6 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 5	2 săpt.
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 6	3 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 7	2 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 8	2 săpt.
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 9	1 lună
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 10	3 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 11 A	2 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 11 B	12 luni
NUMĂRUL DE SĂPTAMÂNI/LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Total ore pregătire teoretică
Total ore pregătire practică

Structura programului
Modulul 1, anul I: TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore1. Tematică
A. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ PROPEDEUTICĂ ȘI SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ. Declararea și înregistrarea decesului.
Tematica lecțiilor conferință1. Introducere în medicina legală, definiție, conținut, evoluție istorică a probațiunii medico-legale.2. Bazele procedurale ale expertizei, organizarea rețelei de medicină legală. Activitatea medico-legală privată.3. Legea privind organizarea și funcționarea Instituțiilor și Serviciilor medico-legale în România, aspecte comparative internaționale.4. Moartea: definiție, clasificare.5. Etapele morții, semnele morții: semnele negative de viață (semnele clinice ale morții, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moartea cerebrală, moartea somatică, moartea biologică). Semnele morții reale.6. Modificări cadaverice precoce și tardive (semnele morții reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare.7. Manifestări postvitale.8. Examinarea postmortem: aspecte generale și speciale (proceduri și tehnici speciale).9. Descrierea normală și patologică morfologică a țesuturilor și organelor.10. Prezentarea aspectelor legale și procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului). Documente care însoțesc solicitarea autopsiei medico-legale. Raportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de îmbălsămare. Certificatul de deces/certificatul de naștere. Documente ce însoțesc recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de țesuturi și organe.11. Aspecte etice, legale și sociale legate de moarte și autopsie.12. Aspecte legate de iatrogenie și protecția personalului ce lucrează în săli de prosectură și laboratoare medico-legale.
B. DIAGNOSTIC TANATOLOGIC MEDICO-LEGAL. APRECIEREA INTERVALULUI POSTMORTEM
Tematica lecțiilor conferință1. Mecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morți violente și neviolente.2. Tanatocronologia.3. Transplantul de țesuturi și organe.4. Diagnosticul cauzelor morții. Raportul de cauzalitate în tanatogeneză.
Baremul lucrărilor practice1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului, semnele morții, particularități și indicii patognomonici, semne de violență, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital. Manopere: 100 execuții2. Redactarea raportului de autopsie. Manopere: 50 execuții3. Tehnica examenului la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor. Manopere: 5 examinări4. Verificarea semnelor morții și evaluarea intervalului postmortem și a momentului decesului. Manopere: 100 execuții5. Cunoașterea și prezentarea normelor și procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincției între autopsia medico-legală/anatomopatologică. Manopere: 10 examinări6. Cunoașterea și prezentarea procedurilor legate de transplantul de țesuturi și organe. Manopere: 5 execuții7. Consemnarea documentelor ce însoțesc declararea decesului și alte acte conexe. Manopere: 50 cazuri2. Obiective educaționale1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la institutul unde a fost repartizat, repartizarea îndrumătorului și fixarea planului de activitate.2. Stagiul de „Tanatologie Medico-Legală”, propedeutică și semiologie tanatologică. Declararea și înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea țesuturilor și organelor în vederea transplantului).3. Stagiul de „Diagnostic Tanatologic medico-legal”. Aprecierea intervalului postmortem.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 2, anul I: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ TRAUMATICĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore1. Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Traumatologia medico-legală generală. Probleme de traumatologie generală, aspecte medico-sociale ale traumatologiei, clasificarea agenților traumatici, leziunile traumatice primare (semiologia medico-legală), mecanismul de producere al leziunilor traumatice, caracterul vital al leziunilor.2. Traumatologie medico-legală sistemică.3. Traumatologie medico-legală topografică. TCC, traumatismele toracice, abdominale, din sfera ORL, OMF, oftalmologie. Urgențe traumatologice. Șocul traumatic.4. Traumatisme mecanice prin hetero și autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de muncă, cădere și precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice.5. Agenți traumatici fizici: leziuni și moartea prin modificările de temperatură, agresiunea atmosferică, acțiunea curentului electric, radiații, raze X, ultrasunete, barotrauma.6. Agenți traumatici biologici.7. Problemele expertizei medico-legale ale gravidității, nașterii, avortului.8. Uciderea nou-născutului, pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei.9. Violul. Expertiza probațiunilor sexuale, capacitatea sexuală, capacitatea de procreere.10. Evaluarea leziunilor traumatice în caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice. Problematica juridică și medico-legală a comorienților.11. Criterii de individualizare a efectelor traumatice asupra fondului patologic preexistent. Particularitățile de evoluție, complicații, sechele.12. Cauzalitatea medico-legală în traumatisme. Tanatogeneza.13. Cercetarea la fața locului. Etapa dinamică.– Metodologia cercetării la fața locului– Proceduri legale– Prelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea către laborator– Delimitarea și securizarea zonelor cercetate și stabilirea importanței zonelor desemnate– Prezentarea truselor de cercetare la fața locului– Delimitarea răspunderilor și a lanțului de comandă– Mijloace de investigație criminalistică– Metode de documentare– Documentarea la fața locului– Situațiile în care se solicită investigația criminalistică și a serviciului omoruri
Baremul lucrărilor practice1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinarea internă și interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului și membrelor. Manopere: 50 execuții2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții3. Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebită, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, autopsia la copilul nou-născut și sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical, avort, pruncucidere, intoxicații etc.). Manopere: cel puțin câte una în fiecare caz4. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator: însămânțări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreție vaginală, anală și anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai împușcării etc. Manopere: 50 execuții5. Tehnica examenului și constatării la fața locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea și recoltarea probelor, folosirea și utilizarea aparaturii din dotarea truselor, documentarea. Manopere: 5 examinări6. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Manopere: 1 participare7. Cunoașterea și prezentarea semnelor specifice decesului de cauze traumatice (nenaturale): împușcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, strangulare), înjunghiere, expunere la agenți traumatici fizici (frig, căldură, curent electric, radiații, variații ale presiunii atmosferice, apei sau de concentrație ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincția între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală). Manopere: 50 execuții8. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare principalelor intoxicații (supradoză stupefiante, gaze toxice – CO, cianizi, pesticide, alcool metilic, alcool etilic etc). Manopere: 20 examinări2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 3, anul II: ANATOMIE PATOLOGICĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore1. Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Tulburări circulatorii: Hiperemia activă și pasivă, staza. Embolia. Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge. ischemia. Infarctul. Hemoragia.2. Distrofii hidroprotidice celulare și interstițiale – diagnostic diferențial cu autoliza. Distrofii proteice – distrofie hialină, amiloidoză.3. Distrofii lipidice – steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice – glicogenoze, mucoviscidoza.4. Forme anatomopatologice ale inflamației exudative. Leziuni inflamatorii elementare. Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamație (exudative, alternative, proliferative). Inflamații produse de paraziți animali.5. Morfopatologia inflamației tuberculoase.6. Procese de regenerare și reparație tisulară. Reacția vitală.7. Morfopatologia tumorilor benigne.8. Morfopatologia tumorilor maligne.9. Endocarditele, miocarditele.10. Cardiopatia ischemică.11. Boala aterosderotică.12. Arterite și flebite.13. Diagnosticul diferențial al plămânului respirat-nerespirat. Aspiratul amniotic.14. Tuberculoza pulmonară.15. Gastritele.16. Ulcerul gastric.17. Enterocolitele acute și cronice.18. Hepatitele acute și cronice19. Cirozele hepatice.20. Colecistitele.21. Nefropatii glomerulare, tubulare și interstițiale.22. Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului.23. Tiroidite.24. Meningite.25. Leziuni vasculare ale S.N.C.
Baremul activităților practice1. Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri)2. Orientarea materialului biopsic: 20 (cazuri)3. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 20 (cazuri)4. Prelucrare tehnică (microtomie): 10 (cazuri)5. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 10 (cazuri)6. Prelucrare tehnică (colorații speciale): 10 (cazuri)7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 20 (cazuri)8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 20 (cazuri)9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 20 (cazuri)10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20 (cazuri)11. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 20 (cazuri)12. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20 (cazuri)13. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 20 (cazuri)14. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10 (cazuri)15. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 10 (cazuri)16. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10 (cazuri)17. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 10 (cazuri)18. Examinarea histopatologică din patologia cerebrală și meningeală: 50 (cazuri)2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 4, anul II: PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ NETRAUMATICĂ 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 620 ore1. Tematică
Tematica lecțiilor conferință1. Moartea subită. Definiție. Aspecte necroptice morfopatologice2. Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate și sisteme:– sistemul cardiovascular– aparatul respirator– aparatul digestiv– aparatul urinar– aparatul genital– sistemul endocrin și metabolic– alte cauze3. Moartea subită versus moartea suspectă4. Embolia în moartea neviolentă și moartea violentă5. Investigații tanatochimice, bacteriologice6. Investigații de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie7. Moartea de cauze cardiace. Moartea subită cardiacă.8. Moartea neviolentă din boli cronice și/sau consumptive9. Cauzalitatea medico-legală în moartea subită și moartea neviolentă. Tanatogeneză.
Baremul lucrărilor practice1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă și interpretarea leziunilor incompatibile cu viața a leziunilor organice cronice și a leziunilor nespecifice. Manopere: 50 execuții2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate. Manopere: 50 execuții3. Tehnica recoltării de organe și produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator: recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice. Manopere: 50 execuții4. Tehnica exhumării și a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucție facială. Manopere: 1 participare5. Cunoașterea și prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale). Manopere: 50 examinări6. Cunoașterea și prezentarea atitudinii și metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicale. Manopere: 2 cazuri2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 5, anul III: TEHNICA NECROPTICĂ ȘI TANATOPRAXIE 2 săptămâni
Nr. ore curs: 30 ore
Nr. ore practică: 30 ore1. Tematică
Structura stagiilor1. Tehnica necroptică – 1 săptămână2. Cosmetizarea și conservarea cadavrelor – 1 săptămână
CONȚINUTUL STAGIULUI DE TEHNICĂ NECROPTICĂ1. Necropsia medico-legală și necropsia anatomo-patologică – particularități și succesiunea timpilor:– Necropsia nou-născutului– Tehnica necropsiei în cazul cadavrelor cu modificări cadaverice tardive– Tehnica exhumării și a reautopsierii – examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc pentru stabilirea speciei, sexului, vârstei, datei morții și cauzei acesteia. Reconstrucția facială.3. Instrumentar4. Tehnici și manopere de disecție și microdisecție
Tehnici de autopsie:– examenul intern al cadavrului– autopsia extremității cefalice– autopsia trunchiului și a organelor buco-cervico-toracale– autopsia organelor abdominale și pelvine– autopsia coloanei vertebrale și a membrelor
Tehnici speciale de autopsie:– autopsia feței– metoda eviscerării totale și a eviscerării segmentare– tehnici pentru evidențierea emboliilor, pneumotoraxului, pneumopericardului, pneumoperitoneului
CONȚINUTUL STAGIULUI DE COSMETIZARE ȘI CONSERVARE A CADAVRELOR1. Metode de conservare a corpului defunctului: conservare temporară și conservarea permanentă– îmbălsămarea cadavrului prin injectare folosind abordul vascular– aspecte anatomice, localizarea, proiecția tegumentară și selecția vaselor pentru îmbălsămarea cadavrelor– îmbălsămarea cadavrului prin injectarea cavităților anatomice2. Metode de reconstrucție și restaurare a corpului defunctului: tanatopraxia – etapele restaurării cadavrelor, cosmetica mortuară3. Soluții chimice folosite pentru îmbălsămare, tehnici de injecție și drenaj4. Legislația privind manipularea cadavrelor, etica funerară5. Asistarea aparținătorilor: atitudine de urmat2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 6, anul III: LABORATOR MEDICO-LEGAL 3 luni
Nr. ore curs: 60 ore
Nr. ore practică: 300 ore1. Tematică1. Stagiul de toxicologie medico-legală: 1 lună2. Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună3. Stagiul de Laborator criminalistic și medico-legal: 2 săpt4. Stagiul de Filiație și genetică medico-legală: 2 săpt
STAGIUL DE TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALĂ:
Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1. Noțiuni de toxicitate; toxic2. Investigația la fața locului în intoxicații3. Clasificarea toxicelor4. Toxice la poarta de intrare5. Toxice la poarta de ieșire6. Toxice cu toxicitate viscerală și celulară7. Toxice care se depozitează în organism8. Farmacodinamia principalelor toxice9. Farmacodinamia drogurilor stupefiante10. Clasificarea drogurilor stupefiante11. Morfopatologia drogurilor stupefiante12. Droguri stupefiante și metaboliți. Legislație națională și internațională13. Recoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicație14. Metode și tehnici de detecție a drogurilor și metaboliților15. Metode și tehnici de toxicologie medico-legală. Particularități ale toxicologiei medico-legale în raport cu toxicologia clinic16. Intoxicația cu alcool17. Interferențe medicamentoase, reacții adverse la medicamente, agenți terapeutici18. Toxicologia medico-legală a principalelor substanțe toxice întâlnite în practică curentă medico-legală și de laborator medico-legal19. Organizarea managementul și funcționarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală20. Baza de date toxicologică. Aspecte etice
Baremul lucrărilor practice1. Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic. Tehnici și metode de înregistrare a probelor. Manopere: 102. Tehnici și metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidențierea calitativă și cantitativă a principalelor toxice curente. Manopere: 53. Tehnici de extracție în vederea determinării gaz cromatografice, analiza spectre GC și cromatograme. Manopere: 52. Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum și GC Head space. Manopere: 5
STAGIUL DE IDENTIFICARE MEDICO-LEGALĂ, ODONTO-STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE MEDICO-LEGALĂ, ENTOMOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (20 ore)
Tehnici și metode moderne de identificare și individualizare1. Odontostomatotogie medico-legală
a. Expertiza după oase, dinți, fragmente de țesuturi și organe pentru stabilirea vârstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data înhumării etc.
b. Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării și identificarea criminalistică. Identificarea de grup și individuală. Identificarea reconstructivă și comparativă.2. Metode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vârstei și a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin mușcare.3. Entomologie medico-legală
a. Metode de conservare și de distrugere a cadavrului. Studiul general al insectelor necrofage. Ciclul de viață al insectelor
b. Contribuțiile entomotologiei la investigarea criminalistică și medico-legală
c. Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acțiunii insectelor.
d. Metode, tehnici și proceduri în investigația și cercetarea entomologică
e. Valoarea studiului entomologic în stabilirea datei probabile a morții, locului înhumării, identificării, diagnosticului toxicologic
Baremul lucrărilor practice1. Recoltarea probelor de țesut și os, utilizarea truselor și echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare. Manopere: 202. Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor). Manopere: 203. Identificarea odontostomatologică. Manopere: 54. Expertiza corpurilor delicte. Manopere 55. Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor și a intervalului postmortem. Manopere: 5
STAGIUL DE LABORATOR CRIMINALISTIC ȘI MEDICO-LEGAL (10 ore)– Cercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la fața locului, reguli generale metodologice de investigare a omorului, constituirea echipei de cercetare– Pregătirea mijloacelor tehnico-științifice criminalistice. Efectuarea cercetării la fața locului:
● cercetarea la fața locului în faza statică
● cercetarea la fața locului în faza dinamică– Principalele acțiuni care se întreprind în cadrul investigării unei infracțiuni, dispunerea expertizelor medico-legale, dispunerea expertizelor criminalistice:
● expertiza dactiloscopică
● expertiza urmelor obiectelor vulnerante
● expertiza urmelor de picioare
● expertiza urmelor de dinți și buze
● expertiza urmelor de vopsea, sticlă
● expertiza balistică– Expertiza criminalistică a urmelor biologice:
● expertiza urmelor de sânge
● expertiza a urmelor de salivă și spermă
● expertiza criminalistică a firului de păr
Baremul lucrărilor practice1. Recoltarea probelor criminalistice, dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanțul custodiei probelor, împărțirea sarcinilor în echipă. Manopere: 202. Utilizarea truselor și echipamentelor de bază. Manopere 20
STAGIUL DE SEROLOGIE ȘI HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ (10 ore)
Programa analitică1. Bazele genetice2. Sisteme serologice folosite în filiație– Tehnica și metodologia investigației grupelor de sânge și a altor sisteme sanguine– Examinarea antropologică în filiație3. Sistemul HLA în filiație4. Profilul ADN în filiație– Istoricul investigației ADN– Identificarea medico-legală– Noțiuni generale de genetică– Tehnica și metodologia investigației ADN– Interpretarea rezultatelor– Markeri– Cazuri de studiu– Documentarea rezultatului– Formularea concluziilor
Baremul lucrărilor practice1. Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri2. HLA (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri3. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare). Manopere: 10 cazuri4. Tehnica și metodologia de recoltare și conservare a probelor în vederea stabilirii filiației (sânge, salivă etc.). Manopere: 20 cazuri5. Documentarea cazurilor și formularea concluziilor. Manopere: 20 cazuri2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 7, anul III: DREPT MEDICAL, LEGISLAȚIE ȘI NOȚIUNI EXPERTALE 2 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 140 ore1. Tematică
STRUCTURA STAGIILOR– Noțiuni de drept medical – 2 săpt– Responsabilitate medical – 2 săpt– Legislație și proceduri medico-legale – 2 săpt– Calitatea expertală a medicului legist: expertul medico-legal și etica profesională – 2 săpt
STAGIUL DE NOȚIUNI DE DREPT MEDICAL 2 săptămâni
A. Tematica lecțiilor conferință
● Interferențe între medicină și drept.– Justiția în actul medical.– Nevoile sociale în medicină și justiție.– Respectul față de demnitatea omului ca principiu etic și juridic fundamental al practicii medicinii.– Cazuri. Discuții.
● Natura și exercițiul drepturilor în practică medicală.– Drepturile omului și drepturile pacientului: dreptul la sănătate, dreptul la îngrijire medicală, dreptul la libera alegere a furnizorului de îngrijire medicală, dreptul la autodeterminare și autonomie, dreptul la informare, dreptul la confidențialitate și respect al intimității, dreptul la asistență religioasă, alte drepturi.– Elemente de legislație internațională.– Cazuri. Discuții.
● Persoanele vulnerabile și non-discriminarea în practică medicală.– Îngrijirea medicală în cazul prizonierilor, minorilor, vârstnicilor, persoanelor cu deficiențe, persoane lipsite de autonomie, femeii gravide, subiecților umani în cercetarea științifică.– Cazuri. Discuții.
● Elemente definitorii de drept medical.– Izvoarele dreptului medical.– Asistența medicală, profesiunea medicală, datoria de îngrijire.– Contractul de asistență medicală.– Consimțământul informat și secretul profesional în practică medicală.– Cazuri. Discuții.
● Raportul juridic de drept medical.– Elementele raportului juridic de drept medical.– Statutul juridic al corpului uman.– Asistența medicală curativă vs. profilactică.– Cazuri cu implicații juridice în practică medicală.
B. Baremul lucrărilor practice1. Studiu pe dosar în cazul vătămărilor corporale. Manopere: 2 cazuri2. Studiu pe dosar în cazuri de omor: Manopere: 2 cazuri3. Studiu pe dosar în cazul leziunilor cauzatoare de moarte: Manopere: 2 cazuri4. Studiu pe dosar în cazul infracțiunilor din domeniul vieții sexuale. Manopere: 2 cazuri
STAGIUL DE RESPONSABILITATE MEDICALĂ ȘI RĂSPUNDERE A MEDICULUI 2 săptămâni
A. Tematica lecțiilor conferință1) Raționamentul medical și decizia medicală profesională: raționamentul analogic bazat pe cazuistică, raționamentul bazat pe tratamentul de probă, farmacologic sau fiziopatologic, raționamentul bazat pe dovezi medicale. Mecanismele deciziei profesionale medicale.2) Riscurile în practică medicală: riscuri cu privire la diagnostic și tratament ce privesc indicația de tratament, riscurile cu privire la justificarea actului medical, riscurile cu privire la oportunitatea actului medical, riscurile cu privire la controlul actului medical și consecințelor lui, criterii de apreciere corectă a riscului, managementul riscurilor.3) Eroarea și greșeala: eroarea de fapt și eroarea de normă.4) Tipuri de răspundere: răspunderea profesională și răspunderea legală a medicului: răspunderea disciplinară, civilă, penală, administrativă.5) Răspunderea civilă: de drept comun (delictuală și contractuală, contractul de asistență medicală, elementele probatorii ale răspunderii civile), malpraxis (definire, standardul de îngrijire, evaluarea prejudiciului).6) Răspunderea penală: latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii, intenția și culpa, formele și conținutul culpei, elementele probatorii ale răspunderii penale, cauze exoneratoare de răspundere.7) Întocmirea corectă a documentației medicale.
B. Baremul lucrărilor practice1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazul infracțiunilor din domeniul culpei medicale. Manopere: 2 cazuri2) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri penale. Manopere: 2 cazuri3) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale în cazuri civile. Manopere: 2 cazuri
STAGIUL DE LEGISLAȚIE ȘI PROCEDURI MEDICO-LEGALE 2 săptămâni
A. Tematica lecțiilor conferință1) Aspecte legislative specifice domeniului de activitate medico-legal:
a. ORDONANȚA nr. 1 (republicată) privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF)
b. HOTĂRÂREA nr. 774 din 2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (PDF)
c. ORDONANȚA nr. 57 din 2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF).
d. LEGEA nr. 271 din 2004 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF)
e. HOTĂRÂREA nr. 1.204 din 2002 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. (PDF)
f. ORDIN nr. 1.134 din 25/05/2000 – pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale.
g. ORDIN nr. 1.976 din 07/11/2003 – stabilirea unor măsuri privind efectuarea cu celeritate a expertizei pentru stabilirea discernământului minorului între 14 și 16 ani care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
h. ORDIN nr. 938 din 07/09/2005 – aprobarea criteriilor de atestare a calității de expert medico-legal și stabilirea condițiilor de suspendare sau de retragere a calității de expert medico-legal.
i. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1.512 din 2013 pentru aprobarea „Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier. (PDF)
j. NORMELE METODOLOGICE privind participarea expertului parte în cadrul lucrărilor medico-legale. (PDF) (aprobat de Consiliul Superior de Medicină Legală)
k. ORDIN nr. 1.163 din 28/05/2007 privind înființarea, componența și atribuțiile Comisiei comune a Ministerului Justiției și a Ministerului Sănătății Publice de analiză a deceselor persoanelor private de libertate, survenite în sistemul penitenciar. (PDF)
l. HOTĂRÂREA nr. 1.609 privind aprobarea tarifului pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale” (Modificat de art. V pct. 1 din H.G. nr. 425/2014). (PDF)
m. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 246 din 2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. (PDF)
n. ORDIN ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ nr. 1.143 din 2003 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul Ministrului Sănătății și familiei nr. 246/2003 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale. (PDF)
o. LEGEA nr. 104 din 2003 (republicată) privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. (PDF)
p. ORDIN nr. 154 din 26.02.2003 aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 296/2002 privind acordarea asistenței medicale în România cetățenilor străini.
q. Decizie nr. 248 din 01.07.2004 protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine.2) Aspecte legislative specifice funcționării Colegiului medicilor din România.3) Aspecte legislative specifice domeniului sanitar: Legea nr. 95/2006 cu modificările ulterioare.4) Aspecte legislative specifice drepturilor pacientului (Legea drepturilor pacientului).5) Proceduri medico-legale: pe persoana în viață și pe persoana decedată.
B. Baremul lucrărilor practice:1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale. Manopere: 6 cazuri
STAGIUL PRIVIND CALITATEA EXPERTALĂ A MEDICULUI LEGIST: EXPERTUL MEDICO-LEGAL ȘI ETICA PROFESIONALĂ 2 săptămâni
A. Tematica lecțiilor conferință:1. Noțiunea de expertiză;2. Calitatea expertului;3. Competență și profesionalism;4. Expertul medico-legal (oficial și privat);5. Formarea expertului medico-legal: calitatea expertală a lucrărilor medico-legale (valoarea probatorie a documentelor medico-legale, opiniile expertale ale medicilor specialiști);6. Noțiuni de legislație privind expertul oficial și recomandat în medicina legală;7. Noțiuni de etică profesională: deontologia, normarea etică și profesională a medicului legist ca medic;8. Codul deontologic al Colegiului medicilor din România;9. Codul etic și dentologic a medicului legist.
B. Baremul lucrărilor practice:1) Studiu de caz pe documente medicale și medico-legale. Manopere: 10 cazuri.2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 8, anul III: BIOETICĂ 2 săptămâni
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: 40 ore1. Tematică
Tematica lecțiilor conferință:1) Ce este etica medicală, bioetica: teorii și principii în etica medicală;2) Drepturile pacientului, responsabilitatea actului medical: aspecte normative și legislative aplicate actului medical;3) Relația medic-pacient;4) Consimțământul informat;5) Confidențialitatea actului medical și a datelor medicale;6) Responsabilitatea socială și alocarea de resurse;7) Etica cercetării pe subiecți umani.8) Aspecte particulare (bioetica începutului vieții, bioetica sfârșitului vieții, aspecte etice ale medicinii de laborator și imagistice, transplantul de țesuturi și organe, genetica și genomica, etc.).
Tematica seminariilor:1) Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică.2) Valori morale profesionale în etica profesională medicală. Etica normativă. Codurile de etică. Aspecte legale care reglementează drepturile pacientului.3) Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient. Rolul comunicării în relația medic-pacient. Încrederea, loialitatea, exercițiul datoriei, diligența. Paternalism și autonomie. A trata și a nu trata.4) Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă.5) Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă. Dubla loialitate.7) Accesul la îngrijirile de sănătate – discuție pe cazuri. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete. Rolul comitetelor de etică din spitale.8) Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete.
Baremul lucrărilor practice:1. Studii de caz cu implicații bioetice. Manopera: 10 cazuri.2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 9, anul III: EXPERTIZA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ 1 lună
Nr. ore curs: 50 ore
Nr. ore practică: 70 ore1. Tematică1. Expertiza medicală a capacității de muncă – 2 săpt.2. Recuperarea capacității de muncă – 2 săpt.
STAGIUL DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ:– Boală, accident, infirmitate, deficiență, handicap, invaliditate;– Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante;– Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor;– Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile ORL.– Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali.– Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihici.
Barem de activități practice:– Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM;– Interpretarea rezultatelor explorărilor cu caracter specific pentru cazurile examinate.
STAGIUL DE RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ– Recuperarea capacității de muncă (conceptul de recuperare, organizarea activității de recuperare, tipuri de acțiuni recuperatorii);– Mijloace și tehnici de recuperare;– Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare.
Barem de activități practice:– Examinarea bolnavilor pentru care se solicită evaluarea capacității adaptative;– Orientarea și reorientarea profesională a bolnavilor evaluați;– Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz);– Întocmirea unui program individual de recuperare.2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 10, anul III: PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ȘI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE 3 luni
Nr. ore curs: 80 ore
Nr. ore practică: 280 ore1. Tematică
Tematica lecțiilor conferință (80 ore)1. Obiectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic și organizatoric și relațiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia și socio-psihiatria.2. Expertiza medico-legală psihiatrică – domeniu al asistenței medico-social-juridice și al cercetării interdisciplinare.3. Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicații medico-legale din domeniul psihopatologiei.4. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică.5. Personalitatea – funcție de sinteză a psihismului și concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale.6. Discernământul și conștiința. Relațiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică și responsabilitatea – iresponsabilitatea.7. Minoritatea. Comportamentul deviant și delincvența minorilor. Regimul juridic și problemele expertizei. Măsuri de siguranță și speciale de ordin coerciv – educativ și medico-pedagogice.8. Semiologia psihiatrică.9. Implicațiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic aplicabil în cazurile de constatare a beției patologice.10. Obligarea la tratamentul medical și internarea obligatorie. Interdicția.11. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică.12. Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia.13. Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practică medico-legală psihiatrică.14. Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică.15. Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionate, stări psihopatoide de regresiune).16. Implicațiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia.17. Valoarea și limitele investigațiilor paraclinice în expertiza psihiatrică.18. Psihoze endogene și psihogenii cu implicații medico-legale. Psihoza de detenție.19. Ancheta socială în cadrul expertizei medico-legale psihiatrice.20. Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicații medico-legale.21. Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice.22. Probleme de sexologie cu implicații medico-legale psihiatrice.23. Depresie și suicid.
Baremul lucrărilor practice:1. Metodologia examinării dosarului cauzei și selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, școlare, profesionale, penale etc.) și de anchetă. Manopere: 10 cazuri2. Metodologia investigării clinice.3. Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică – părți componente, metodologia redactării. Manopere: 10 cazuri.4. Investigările paraclinice și de specialitate – indicații. Manopere: 10 cazuri.5. Teste psihologice uzuale – indicații. Manopere: 10 cazuri.6. Ancheta socială. Manopere: 5 cazuri.7. Coroborarea rezultatelor investigațiilor complementare. Manopere: 10 cazuri8. Metodologia redactării concluziilor. Manopere: 20 cazuri.9. Analiza de acte (rapoarte) și avizări medico-legale. Manopere: 10 cazuri2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 11A, anul III: MEDICINA LEGALĂ CLINICĂ: PROPEDEUTICA 2 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 140 ore1. Tematică
Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1. NOȚIUNI GENERALE:
Definiție, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale). Aspecte procedurale în raport cu legislația în vigoare.
Organizarea rețelei de medicină legală.
Medicina legală și medicul de familie.2. ACTELE MEDICO-LEGALE:
● Examinările medico-legale la solicitarea părții interesate (certificatul medico-legal);
● Examinările medico-legale dispuse de instanțele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de primă și nouă expertiză);
● Alte examinări.3. EXAMINAREA MEDICO-LEGALĂ GENITALĂ PE PERSOANA ÎN VIAȚĂ:
● Violul;
● Abuzul sexual al minorului;
● Minorul supus violențelor fizice: „sindromul copilului bătut (agresat)
Baremul lucrărilor practice:1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață; Manopere: 50 cazuri.2. Examenul clinic medico-legal; Manopere: 50 cazuri.3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen; obiectivarea leziunilor traumatice. Manopere: 50 cazuri.4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață; Manopere: 50 cazuri.2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 11B, anul III: MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ: EVALUAREA VĂTĂMĂRII COROPORALE 12 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 140 ore1. Tematică
Tematica lecțiilor conferință (100 ore):
● Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 193, 194, 196. Avizele Comisiei de avizare și control precum și ale Comisiei superioare medico-legale
● Motive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac.
● Instituția expertului medico-legal (oficial și parte). (Evaluarea corectă a numărului de zile de îngrijire medicală. Supra și sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală – cauze).
Baremul lucrărilor practice:1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viață; Manopere: 50 cazuri.2. Examen clinic medico-legal; Manopere: 50 cazuri.3. Documentarea medico-legală a cazului și urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumatice; Manopere: 50 cazuri.4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viață; Manopere: 50 cazuri.5. Participare în comisii (Comisia de avizare și control precum și Comisia superioară medico-legală); Manopere: 50 cazuri.2. Obiective educaționale3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
ANUL 1 DE REZIDENȚIAT
a. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
b. Deprinde abilități de comunicare cu persoana care solicită o expertiză medico-legală.
c. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
d. Asistă și contribuie la întocmirea expertizelor medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare.
e. Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.
f. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.
g. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.
h. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.
i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).
j. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.
k. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
l. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
m. Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu.
ANUL 2 DE REZIDENȚIAT
a. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe baza de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.
d. Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.
e. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.
f. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.
g. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.
h. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.
i. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).
j. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.
k. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
l. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
m. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.
n. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.
o. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.
p. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern.
q. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact.
ANUL 3 DE REZIDENȚI examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.
d. Asistă la examinări medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertize medico-legale și noi expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.
e. Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de cosmetizare a persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat).
f. Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora.
g. Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medico-legale, comisiile superioare de expertiză medico-legală, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate.
h. Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională.
i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.
j. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.
k. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.
l. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.
m. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).
n. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.
o. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
p. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
q. Se conformează prevederilor privind păstrarea secretului de serviciu.
r. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.
s. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.
t. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.
u. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern.
v. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact.
ANUL 4 DE REZIDENȚIAT
a. Asistă la examinări medico-legale la solicitarea persoanelor fizice, conform graficului de consultații și contribuie la întocmirea certificatelor medico-legale, conform normelor metodologice, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
b. Asistă la constatări medico-legale completând formularul de examinare clinică în cazul recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei și prezenței de substanțe psihoactive, la solicitarea persoanelor sau a organelor de drept, conform metodologiei în vigoare, sub supravegherea coordonatorului de rezidențiat sau a responsabilului de formare profesională.
c. Asistă la constatările și expertizele medico-legale pe bază de acte, solicitate de organele de urmărire penală și instanțele de judecată, care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală și rapoartelor de expertiză medico-legală.
d. Asistă la examinările medico-legale, autopsii medico-legale, exhumări, expertizele medico-legale și noile expertize medico-legale care sunt repartizate responsabilului de formare și contribuie la întocmirea rapoartelor de constatare medico-legală, rapoartelor de expertiză medico-legală și rapoartelor de nouă expertiză medico-legală.
e. Execută tehnic autopsii medico-legale și manopere de îngrijiri acordate persoanei decedate, sub supravegherea responsabilului de formare (conform curriculei de pregătire aferentă anului de rezidențiat).
f. Solicită prelevarea de probe biologice în vederea efectuării examenelor complementare de laborator și supraveghează în mod direct momentul recoltării probelor biologice de către autopsier și etichetarea acestora.
g. Asistă în comisiile de avizare și control a actelor medicale, comisiile superioare de expertiză medico-legală, comisiile de amânarea-întreruperea executării pedepselor privative de libertate.
h. Asistă la examinările medico-legale psihiatrice și contribuie la întocmirea rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică, sub supravegherea coordonatorului de stagiu și a responsabilului de formare profesională.
i. Efectuează gărzi conform planificării stabilite de coordonatorul de rezidențiat și îndrumătorul de stagiu.
j. Se deplasează la fața locului la solicitarea organelor de urmărire și cercetare penală cu efectuarea de activități de cercetare în teren la fața locului sub supravegherea medicului responsabil de formare.
k. Îndeplinește sarcinile de serviciu specifice care îi sunt trasate de către coordonatorul de rezidențiat și de îndrumătorul de stagiu.
l. Asistă la prelucrarea probelor biologice în laboratoarele în care își desfășoară stagiile și contribuie la redactarea buletinelor de analiză.
m. Participă la toate activitățile educaționale organizate pentru formarea rezidenților (cursuri, conferințe, prezentări de cazuri, workshopuri, congrese, simpozioane, etc).
n. Actualizează permanent cunoștințele privind efectuarea expertizelor medico-legale pe cadavru și pe persoană, cu formarea deprinderilor privind tehnici comune și speciale de efectuare a autopsiei.
o. Învață conținutul teoretic al programei de pregătire aferentă modulelor în care este repartizat.
p. Respectă programul de lucru zilnic și utilizează integral timpul de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
q. Nu întreprinde nici un fel de acțiuni în nume propriu, care implică instituția unde lucrează, fără aducerea la cunoștința conducerii instituției sau a medicului legist șef.
r. Respectă regulile de protecția muncii și de PSI.
s. Respectă și aplică prevederile sistemului de management al calității adoptat.
t. Respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare și ale Regulamentului Intern;
u. Respectă secretul profesional și se îngrijește de păstrarea documentelor cu care intră în contact.
Nr. ore curs.
Nr. ore practică.1. Tematică.2. Obiective educaționale.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:– asistență pasivă– necesită supraveghere atentă– abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere– abilitate de a efectua procedura fără supraveghere
cu posibilități de nuanțare în funcție de specialitate, în special la cele chirurgicale: prim operator/ajutor/instrumentar/observator)
Etc ……….
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă Da/Nu– examen clinic– probă de abilități/manualități– probă pe casetă video– probă operatorie– dizertație
TEMATICA DE EXAMEN1. Tanatologie medico-legală.2. Reacțiile vitale.3. Moartea subită la adult și copil.4. Raportul de cauzalitate în medicina legală.5. Traumatologie medico-legală generală: clasificarea agenților traumatici, clasificarea leziunilor traumatice elementare, mecanisme de producere, aspecte anatomo-patologice.6. Aprecierea gravității leziunilor corporale în conformitate cu prevederile Codului Penal.7. Traumatismul cranio-cerebral: leziuni și tanatogeneză.8. Traumatismele oftalmologice și ORL: leziuni și tanatogeneză9. Traumatismele buco-maxilo-faciale: leziuni și tanatogeneză.10. Traumatisme vertebro-medulare: leziuni și tanatogeneză.11. Traumatismele gâtului: leziuni și tanatogeneză.12. Traumatismele toracelui: leziuni și tanatogeneză.13. Traumatismele abdomenului și bazinului: leziuni și tanatogeneză.14. Traumatismele membrelor: leziuni și tanatogeneză.15. Traumatismele vaselor și nervilor: leziuni și tanatogeneză.16. Accidente de circulație (rutiere, feroviare, aviatice) – leziuni și tanatogeneză.17. Căderea: leziuni și tanatogeneză.18. Leziunile și moartea prin arme de foc.19. Asfixiile: leziuni și tanatogeneză.20. Leziunile și moartea prin agenți fizici (căldură, frig, electricitate).21. Leziunile și moartea prin agenți biologici (intoxicația cu ciuperci, înțepătura de albine/viespi, mușcătura de șarpe).22. Toxice hematice: CO și nitrați/nitriți.23. Intoxicația cu HCN și derivații acestuia.24. Intoxicații cu alcool etilic și alcool metilic.25. Intoxicația cu substanțe caustice.26. Intoxicația cu As, Hg, Pb și derivații acestora.27. Intoxicații de natura medicamentoasă (barbiturice, derivați fenotiazinici, anestezice).28. Intoxicația cu stupefiante.29. Intoxicația cu pesticide.30. Uciderea nou-născutului de către mamă: probleme medico-legale.31. Expertiza medico-legală a filiației.32. Avortul: probleme medico-legale.33. Violul: probleme medico-legale.34. Expertiza medico-legală a capacității de muncă.35. Expertiza medico-legală psihiatrică.36. Răspunderea profesională în practica medicală: răspunderea penală, răspunderea civilă, răspunderea disciplinară.37. Identificarea medico-legală: identificarea antropologică, identificarea cosmologică, expertiza ADN, identificarea produselor biologice (sânge, saliva, sperma).
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere) ………………..2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN ……….2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)2.2. Obligații– Etice, deontologice– Profesionale
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI
CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Semnătura:
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ LEGALĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA MUNCII
Preambul:
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
ANUL I

NR.	MODUL	DURATA	ORE CURS	EVALUARE	ÎNDRUMĂTOR	LOCAȚIE
1.	FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA	2 L	30	scris		CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
2.	IGIENA INDUSTRIALĂ – MEDIUL DE MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI	2 L	40	scris practic		CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
3.	TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ	2 L	40	scris practic		CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
4.	PSIHOLOGIA MUNCII	1 L	20	scris		CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
5.	STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ȘI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII	1 L	20	scris		CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
6.	MEDICINA PREVENTIVĂ – IGIENA RADIAȚIILOR	3 L	30	scris		CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP
7.	EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII	1 L	20	scris		CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP/ CATEDRA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
		12	200

NB: cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale, iar lucrările practice în clinici de medicina muncii/boli profesionale, institute de sănătate publică, autorități de sănătate publică, locație adaptată, pe centre universitare, situațiilor concrete existente (personal, baza materială, laboratoare acreditate).
NOȚIUNI TEORETICE
MEDICINA MUNCII-ASPECTE INTRODUCTIVE
Medicina muncii: definiție, evoluția conceptului de medicina muncii, scopuri, domeniile componente ale medicinii muncii, medicina muncii bazată pe dovezi.
Istoria medicinii muncii pe plan internațional și național.
Terminologie specifică domeniului sănătate și securitate în muncă.
Condiția de muncă: factorii componenți ai condiției de muncă.
Noxele profesionale (factori nocivi profesionali): definiție, clasificare, mod de acțiune asupra organismului.1. FIZIOLOGIA MUNCII ȘI ERGONOMIA1.1. FIZIOLOGIA MUNCII– SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind fiziologia muncii1.1.1. Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional predominant musculo-osteo-articular.1.1.2. Bazele anatomice, fiziologice și biochimice ale efortului profesional neuro-psihosenzorial.1.1.3. Munca statică și munca dinamică.1.1.4. Oboseala profesională.1.1.5. Capacitatea de muncă.1.1.6. Munca femeii, adolescentului, tânărului, vârstnicului.1.1.7. Munca în schimburi alternante.1.2. ERGONOMIA– SCOP: aprofundarea cunoștințelor teoretice și tehnice privind conceptul de ergonomie1.2.1. Ergonomia: definiții; etape de dezvoltare; definirea conceptului de analiză ergonomică a unui post de muncă, principalele metode și tehnici de analiză ergonomică a unui post de muncă, a muncii; relațiile ergonomice; etapele unei cercetări ergonomice; funcțiile sistemului om-mașină-mediul de muncă; model check-list ergonomic.1.2.2. Consilierea privind:
● planificarea și organizarea muncii inclusiv proiectarea locurilor de muncă, selecția, întreținerea și condițiile necesare echipamentelor tehnice și substanțelor utilizate la locul de muncă;
● introducerea noilor procese tehnologice;
● includerea factorului uman în procesul de proiectarea a întreprinderii, locului de muncă și a instrumentelor de muncă.2. IGIENA INDUSTRIALĂ – MEDIUL DE MUNCĂ: AGENȚI FIZICI ȘI PULBERI– SCOP – insușirea cunoștințelor teoretice, practice și tehnice privind igiena industrială2.1. Ambianța termică profesională (microclimatul profesional): definiție, surse, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse la ambianțe termice calde sau reci; acțiune asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.2.2. Ambianța sonoră profesională (zgomotul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță sonoră anormală; acțiune asupra urechii și asupra întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.2.3. Vibrațiile mecanice profesionale: definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la vibrații mecanice profesionale; acțiune asupra organismului sistem mană-braț și acțiune asupra întregului organism.2.4. Ambianța luminoasă profesională (iluminatul profesional): definiții; surse; procese tehnologice, locuri de muncă și profesiuni expuse la o ambianță luminoasă anormală; acțiune asupra ochiului și a întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.2.5. Presiunea atmosferică
● legile fizice ale gazelor; efectele mecanice, biochimice și biofizice;
● presiunea atmosferică crescută: definiții, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acțiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.
● presiunea atmosferică scăzută: definiții, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acțiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.2.6. Pulberile profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a pulberilor profesionale; relația dintre structura mineralogică și chimică a pulberilor și acțiunea asupra plămânilor; relații doză-efect și relații doză-răspuns, tehnici de evaluare; prevenire.
Limite admise: definiții, mod de stabilire a acestor limite.
Legislație națională, europeană în problema pulberilor profesionale.2.7. Alimentația fiziologică a angajaților. Igiena alimentației pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare în unități economice și instituții. Alimentația de protecție.2.8. Medicina muncii și ecologia: poluarea aerului atmospheric, îndepărtarea reziduurilor industriale din întreprinderi sau instituții.2.9. Ventilația industrială din întreprinderi sau instituții: definiții, clasificare.2.10. Echipamentul individual de protecție: definiții, clasificare.– evaluarea sistemului de control proiectat să elimine sau să reducă expunerea– selecția echipamentului de protecție personal utilizând asistența altor experți3. TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ– SCOP – instruirea teoretică, practică și tehnică privind noțiunile de toxicologie profesională, toxicologia mediului3.1. Toxicele profesionale: definiții; clasificări; acțiunea combinată a toxicelor profesionale; relația dintre structura chimică și acțiunea toxică; relații doză-efect și relații doză-răspuns; limite admise; definiții, mod de stabilire a limitelor admise.
Legislația națională, europeană în problema toxicelor profesionale.4. PSIHOLOGIA MUNCII– SCOP – aprofundarea cunoștințelor fundamentale teoretice și practice privind psihologia muncii4.1. Psihologia muncii: definiții; importanța psihologiei muncii în unitățile economice și de servicii; personalitatea și aptitudinea în muncă; comportamentul, inteligența, dexteritatea în activitatea profesională.4.2. Colaborarea dintre medicul de medicina muncii și psihologul specialist în psihologia muncii.4.3. Selecție și orientare profesională5. STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ȘI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP: instruirea privind noțiuni fundamentale de statistică medicală, programe de sănătate și comunicarea riscului profesional cu aplicații în medicina muncii5.1. Prelucrarea statistică a datelor obținute în urma monitorizării mediului de muncă și a stării de sănătate a muncitorilor expuși la factorii de risc de la locul de muncă: media, abaterea standard, coeficientul de corelație, indici de frecvență, indici de gravitate, indici de durată medie5.2. Programe de medicina muncii. Definiție. Metodologia de elaborare. Metodologia de aplicare. Evaluarea eficienței și eficacității unui program de medicina muncii.5.3. Metode și tehnici de comunicare a riscului: metode și tehnici de informare și formare a angajatorilor și a angajaților în probleme de medicina muncii.6. IGIENA RADIAȚIILOR– SCOP – instruirea privind noțiunile teoretice și practice de igiena radiațiilor și patologia profesională indusă de radiațiile electromagnetice6.1. Radiații electromagnetice ionizante și neionizante: definiții; proprietăți fizice; clasificare; surse; procese tehnologice, profesiuni expuse; acțiuni asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.6.2. Noțiuni de radiobiologie.6.3. Noțiuni de radioprotecție.6.4. Boli profesionale prin expunere la radiații (câmpuri) electromagnetice neionizante.6.5. Noțiuni de radiopatologie. Boli profesionale prin expunere la radiații ionizante.7. EVALUAREA RISCULUI PROFESIONAL ȘI EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP – instruirea privind noțiunile teoretice și practice în evaluarea riscului profesional și epidemiologia în medicina muncii7.1. Identificarea riscurilor profesionale, dintr-o unitate economică sau de servicii, dintr-o secție, loc de muncă, post de muncă.7.2. Evaluarea de risc profesional a locurilor de muncă într-o unitate economică sau de servicii.7.3. Monitorizarea factorilor condiției de muncă (fizici, chimici, biologici, ergonomici, psihosiciali, ș.a.)
● organizarea și derularea vizitei locurilor de muncă;
● organizarea supravegherii medicale a angajaților expuși la agenți nocivi profesionali;7.4. Metoda epidemiologică aplicată la bolile netransmisibile, cu referire specială la bolile profesionale și bolile legate de profesiune.
ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Profesiograma: elaborarea unei profesiograme; intepretarea și aprecierea unei profesiograme.2. Evaluarea (determinare, interpretare, apreciere) efortului profesional predominant osteo-musculo-articular. Interpretare de buletine.3. Evaluarea efortului profesional predominant neuro-psiho-senzorial (determinare, interpretare, apreciere). Interpretare de buletine.4. Tehnici psihologice de testarea personalității, comportamentului, inteligenței, dexterității; metodologie, efectuare, tehnici, interpretare de buletine.5. Evaluarea ambianței termice (microclimatul profesional) prin determinarea și aprecierea ambianței termice și a influenței acestora asupra organismului în diferite activități profesionale; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.6. Evaluarea ambianței sonore (zgomotul profesional) prin determinarea și aprecierea ambianței sonore la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.7. Evaluarea funcției auditive prin audiometrie tonală liminară și audiometrie vocală, în scopurile medicinii muncii; metodologie, tehnici, interpretare de audiograme.8. Evaluarea vibrațiilor mecanice la un loc de muncă și a influenței lor asupra organismului: tehnici, efectuare, intepretare (test de provocare la rece, test presor la rece, calcularea indicelui Pyykko).9. Evaluarea ambianței luminoase (iluminatul profesional) la un post de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.10. Evaluarea funcției vizuale în scopurile medicinei muncii: acuitate vizuală, simț cromatic, câmp vizual: tehnici, efectuare, interpretare de buletine.11. Probe funcționale cardio-vasculare pentru evaluarea riscului profesional: metodologie, tehnică, efectuare, interpretare (Teslenko, Crampton etc.).12. Evaluarea aptitudinii la efort profesional predominant musculo-osteo-articular; proba Astrand.13. Evaluarea toxicelor profesionale la un loc de muncă: în aerul locurilor de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.14. Monitorizarea biologică: indicatori de expunere și indicatori de efect biologic: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.15. Evaluarea pulberilor profesionale la un loc de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.16. Evaluarea globală a riscului profesional de la un loc de muncă.17. Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic; modalități de analiză a sistemului om-mașină-sarcină profesională; caracteristici antropometrice; recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii.18. Informatica în medicina muncii.19. Biostatistica în medicina muncii.20. Softuri specifice: gestiunea factorilor de risc, baze de date, softuri de analiză și predicție.21. Sisteme de comunicații: internet și intranet.22. Elaborarea unor programe de medicina muncii. Aprecierea unor programe de medicina muncii elaborate.23. Identificarea și ierarhizarea problemelor de sănătate în muncă24. Evaluarea globală a riscurilor profesionale (factorilor nocivi profesionali) de la un loc de muncă. Aprecierea unor documente medicale elaborate în acest scop.25. Evaluarea radiațiilor electromagnetice neionizante la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.26. Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional.27. Anchete epidemiologice în sănătatea populației active: principii, metode, aplicații.28. Morbiditatea profesională: principii, măsurare, interpretare, atribuțiile serviciilor de medicina muncii, circuitul informațiilor.29. Screeningul și alte examene medicale de masă: tipuri, condiții de realizare, evaluare.30. Educația pentru sănătate și marketing social în medicina muncii.
ANUL II

NR.	MODUL	DURATA	ORE CURS	EVALUARE	ÎNDRUMĂTOR	LOCAȚIE
1.	BOLILE PROFESIONALE ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE	1 L	10	scris practic		CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
2.	BOLILE PROFESIONALE ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE ALE APARATULUI RESPIRATOR	3 L	40	scris practic		CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
3.	TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ	2 L	30	scris practic		CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
4.	BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE	2 S	10	scris practic		CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
5.	BOLI INFECȚIOASE PROFESIONALE	1 L	10	scris practic		CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
6.	BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE	2 S	10	scris practic		CLINICA DE MEDICINA MUNCI/BOLI PROFESIONALE
7.	BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE	1 L	10	scris practic		CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
8.	BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE	1 L	20	scris practic		CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
9.	ALTE BOLI PROFESIONALE ȘI BOLI LEGATE DE PROFESIE	1 L	40	scris practic		CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
10.	ACCIDENTELE DE MUNCĂ	1 L 12	20 200	scris practic		CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE

NOȚIUNI TEORETICE1. NOȚIUNI GENERALE
Bolile profesionale-definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire; tabelul de boli profesionale cu declarare obligatorie în România; semnalarea, declararea, și evidența bolilor profesionale
Bolile legate de profesiune-definiție, clasificare, risc relativ, fracție etiologică, prevenție.2. BOLILE PROFESIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR ȘI BOLILE LEGATE DE PROFESIE– SCOP – instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor aparatului respirator2.1. Bolile profesionale ale aparatului respirator: definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.2.2. Pulberile profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, acțiune asupra organismului cu referire specială asupra aparatului respirator, măsuri generale de combatere a pulberilor profesionale.2.3. Silicoza.2.4. Azbestoza.2.5. Alte pneumoconioze colagene sau necolagene cauzate de alte pulberi anorganice; pneumoconioza minerului la cărbune, sideroza, aluminoza, berilioza, silicatoza etc.2.6. Afecțiuni pulmonare benigne: pleurezie benignă, atelectazii rotunde, plăci pleurale.2.7. Astmul bronșic profesional; RADS.2.8. Bronșita acută și cronică.2.9. Emfizem pulmonar.2.10. BPOC profesional.2.11. Bronhoalveolita alergică extrinsecă (pneumonia prin sensibilizare).2.12. Sindromul toxic al pulberilor organice (boala de siloz ș.a.).2.13. Bisinoza.2.14. Inflamația și iritația acută și cronică a căilor aeriene superioare.2.15. Cancerul bronhopulmonar profesional.2.16. Mezoteliomul pleural profesional.2.17. Pneumopatia cauzată de sistemele de aer condiționat și de umidifiere a aerului.2.18. Rinite.2.19. Ulcerul nazal și/sau perforația septului nazal.2.20. Laringita.2.21. Noduli ai corzilor vocale („nodulii cântăreților”).2.22. Alte boli respiratorii profesionale produse de pulberi, gaze, vapori (fibroza pulmonară produsă de gazele de sudură, pneumonia chimică, edemul pulmonar acut toxic ș.a).2.23. Boli ale aparatului respirator legate de profesie.3. TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ– SCOP – aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind toxicologia profesională3.1. Toxicele profesionale ca factor etiologic: definiție, clasificare, mecanism de acțiune, indicatori de expunere și indicatori de efect biologic; măsuri generale de combatere a toxicelor profesionale.3.2. Intoxicația profesională cu plumb și compușii lui.3.3. Intoxicația profesională cu mercur și compușii lui.3.4. Intoxicația profesională cu crom și compușii lui.3.5. Intoxicația profesională cu cadmiu și compușii lui.3.6. Intoxicația profesională cu mangan și compușii lui.3.7. Intoxicația profesională cu beriliu și compușii lui.3.8. Intoxicația profesională cu nichel și compușii lui.3.9. Intoxicația profesională cu alte metale: vanadiu, taliu, staniu etc. și compușii lor.3.10. Intoxicația profesională cu metaloizi și compușii lor: arsen și hidrogen arseniat, fosfor și hidrogen fosforat, stibiu, telur.3.11. Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și compușii lor halogenați.3.12. Intoxicația profesională cu hidrocarburi aromatice și compușii nitro- și amino-.3.13. Intoxicația profesională cu alcooli (butilic, metilic, izopropilic).3.14. Intoxicația profesională cu glicoli: etilenglicol, dietilenglicol, 1-4-butan-diol, precum și derivații nitrați ai glicocolilor și glicerolului.3.15. Intoxicația profesională cu cetone: acetonă, cloracetonă, bromacetonă, hexafluoracetonă, metiletilcetonă, diaceton alcool, mezitiloxid, 2-metilciclohexanonă.3.16. Intoxicația profesională cu metileter, etileter, izopropileter, vinileter, diclorizopropileter, gaiacol, metileter și etileter al etilenglicolului.3.17. Intoxicația profesională cu acizi organici și derivații lor.3.18. Intoxicația profesională cu aldehide: formaldehida.3.19. Intoxicația profesională cu izocianați.3.20. Intoxicația profesională cu oxiclorura de carbon.3.21. Intoxicația profesională cu nitroderivați alifatici.3.22. Intoxicația profesională cu naftalen și omologii săi. Intoxicația profesională cu vinilbenzen și divinil benzene.3.24. Intoxicația profesională cu derivați ai hidrocarburilor aromatice.3.25. Intoxicația profesională cu fenol sau omologii sau derivații lor halogenați.3.26. Intoxicația profesională cu derivații halogenați ai alchil-ariloxizi.3.27. Intoxicația profesională cu derivați halogenați ai alchil-aril-sulfuros.3.28. Intoxicația profesională cu benzochinonă.3.29. Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați.3.30. Intoxicația profesională cu antimoniu (stibiu) și derivați.3.31. Intoxicația profesională cu nitroderivați halogenați.3.32. Intoxicația profesională cu nitroderivați ai fenolilor sau ai omologilor lor.3.33. Intoxicația profesională cu hidrocarburi alifatice și alchilice, constituenți ai eterului de petrol și ai benzinei.3.34. Intoxicația profesională cu amide, poliamide, poliesteri, poliuretani.3.35. Intoxicația profesională cu sulfură de carbon.3.36. Intoxicația profesională cu oxid de carbon.3.37. Intoxicația profesională cu gaze și vapori iritanți.3.38. Intoxicația profesională cu pesticide: organo-fosforice, organo-mercuriale, organoclorurate, carbamice, ierbicide.4. BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE– SCOP – instruirea privind diagnosticul bolilor neurologice profesionale4.1. Parkinsonism secundar (mangan)4.2. Afecțiuni extrapiramidale și tulburări de motilitate4.3. Neuropatia membrelor superioare: sindrom de canal carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial.4.4. Sindrom de compresie a nervului sciatic.4.5. Polineuropatie cauzată de agenți toxici4.6. Alte neuropatii.4.7. Mielita.4.8. Nevrita trigeminală.4.9. Paralizii.4.10. Encefalopatie toxică.5. BOLI INFECȚIOASE PROFESIONALE– SCOP – instruirea privind noțiunile teoretice și practice ale bolilor infecțioase profesionale5.1. Boli profesionale datorită unor agenți infecțioși sau parazitari din mediul de muncă (bacterioze, viroze, rickettsioze, micoze, protozoare, helmintiaze, artropode) la care riscul de infecție a fost evaluat.5.2. Tetanos.5.3. Bruceloza.5.4. Hepatite virale A, B, C, E.5.5. Tuberculoza.5.6. Amoebiaza.5.7. Infecția cu virusul HIV.5.8. Parazitoze.6. BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE– SCOP – instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile psihiatrice6.1. Boli profesionale prin suprasolicitarea sistemului nervos – generalități.6.2. Sindrom posttraumatic (accident de muncă).6.3. Sindrom reactiv (situații stresante la locul de muncă).6.4. Boli legate de profesie – nevroze și alte afecțiuni neuropsihice.7. BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ȘI LEGATE DE PROFESIE– SCOP – instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile cardiovasculare7.1. Bolile aparatului circulator – definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.7.2. Sindromul Raynaud.7.3. Varicele membrelor inferioare complicate cu boli trofice sau tromboflebite.7.4. Tromboflebita de efort a membrelor superioare.7.5. Tromboflebita profundă a membrelor inferioare.7.6. Bolile legate de profesie: HTA, boala cardiacă ischemică.8. BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE– SCOP – instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în cazul bolilor dermatologice8.1. Dermatozele profesionale – definiție, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament, prevenire.8.2. Urticarie, angioedem (edem Quincke), șoc anafilactic.8.3. Radiodermita.8.4. Acnee profesională.8.5. Porfirie cutanată tardivă.9. ALTE BOLI PROFESIONALE ȘI BOLI LEGATE DE PROFESIE– SCOP – instruirea privind cunoștințele practice și teoretice în alte boli profesionale9.1. Boli profesionale datorită ambianței termice nefavorabile calde sau reci (microclimatului cald sau rece).9.2. Boli profesionale datorită ambianței sonore nefavorabile (zgomot profesional peste limitele admise).9.3. Boli profesionale datorită vibrațiilor mecanice nefavorabile, peste limitele admise.9.4. Boli profesionale datorită presiunii atmosferice crescute sau scăzute: hiperbară sau hipobară.9.5. Boli profesionale datorită suprasolicitării sistemului musculo-osteo-articular.9.6. Boli profesionale datorită suprasolicitării analizatorului vizual.9.7. Electropatologia.9.8. Cancerul profesional.9.9. Alte boli legate de profesie: digestive, osteo-musculo-scheletale și ale țesutului conjunctiv, ale aparatului excretor.10. ACCIDENTELE DE MUNCĂ– SCOP – instruirea privind managementul accidentelor de muncă10.1. Accidentele de muncă: definiție, clasificare, comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidența accidentelor de muncă, formular pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM), indicatori statistici, evaluare post-accident, reabilitare medicală, reinserție profesională, reorientare profesională.10.2. Riscuri de accidente de muncă: mine, siderurgie, agricultură, industria constructoare de mașini, industria chimică și petrochimică, mase plastice, industria alimentară, pielărie, încălțăminte, coloranți, industria textilă, petrolieră, cauciucului, sudură, utilizarea solvenților organici, industria pescuitului, spitale, unități comerciale, societăți bancare, primării, transporturi – căi ferate, navale și aeriene.
ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Interpretarea radiografiilor pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoza, silicoza, azbestoza, alte pneumoconioze, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.)2. Efectuarea și interpretarea de teste funcționale respiratorii, teste bronhomotorii specifice și nespecifice.3. Interpretarea buletinelor de analiză a gazelor sanguine.4. Efectuarea și interpretarea de ECG în scopul diagnosticului complicațiilor cardiace în bolile profesionale.5. Efectuarea și interpretarea testelor cutanate pentru alergologie (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic de boală profesională).6. Teste cutanate pentru diagnosticul dermatozelor profesionale.7. Test de provocare la rece și test presor la rece pentru diagnosticul sindromului Raynaud profesional.8. Efectuarea de audiometrii tonale și vocale în scopul depistării precoce și diagnosticului de surditate și hipoacuzie profesională.9. Probe vestibulare: tehnici de efectuare și interpretare.10. Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).11. Tehnici de determinare pentru: acuitate vizuală, simț cromatic, vedere în relief, câmp vizual.12. Efectuarea de anamneze profesionale.13. Algoritm de diagnostic în bolile profesionale.14. Elaborarea de scheme de tratament în boli profesionale.15. Metodologia de prevenire a unei boli profesionale.
ANUL III

NR.	MODUL	DURATA	ORE CURS	EVALUARE	ÎNDRUMĂTOR	LOCAȚIE
1.	MEDICINA INTERNĂ	2 L 2S	25	scris		CLINICĂ/SECȚIE DE MEDICINA INTERNĂ
2.	PNEUMOLOGIE	2 L	20	scris		CLINICĂ/SECȚIE PNEUMOLOGIE
3.	ALERGOLOGIE	2 S	10	scris		CLINICĂ/SECȚIE ALERGOLOGIE
4.	TOXICOLOGIE CLINICĂ	1 L	10	scris		CLINICĂ/SECȚIE TOXICOLOGIE
5.	NEUROLOGIE	1 L	10	scris		CLINICĂ/SECȚIE NEUROLOGIE
6.	BOLI INFECȚIOASE	2 S	5	scris		CLINICĂ/SECȚIE BOLI INFECȚIOASE
7.	PSIHIATRIE	2 S	10	scris		CLINICĂ/SECȚIE DE PSIHIATRIE
8.	DERMATOLOGIE	1 L	10	scris		CLINICĂ/SECȚIE DE DERMATOLOGIE
9.	CHIRURGIE	1 L	10	scris		CLINICĂ/SECȚIE CHIRURGIE
10.	TRAUMATOLOGIE – ORTOPEDIE	2 S	10	scris		CLINICĂ/SECȚIE ORTOPEDIE
11.	MEDICINA LEGALĂ	2 S	10	scris		INSTITUT DE MEDICINĂ LEGALĂ/SECȚIE MEDICINĂ LEGALĂ
12.	OFTALMOLOGIE	2 S	5	scris		CLINICĂ/SECȚIE/ CABINET DE OFTALMOLOGIE
13.	ORL	2 S	5	scris		CLINICĂ/SECȚIE/ CABINET DE ORL
		12	200

NOȚIUNI TEORETICE1. MEDICINĂ INTERNĂ– SCOP – aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind:1.1. Hepatitele cronice, ciroze.1.2. Porfiriile.1.3. Anemiile.1.4. Poliglobuliile.1.5. Aplaziile medulare.1.6. Boala artrozică.1.7. Spondilita anchilopoetică.1.8. Poliartrita reumatoidă1.9. Insuficiența cardiacă.1.10. Miocarditele și cardiomiopatiile.1.11. Edemul pulmonar acut cardiogen.1.12. Hipertensiunea arterială.1.13. Boala cardiacă ischemică (dureroasă și nedureroasă); infarctul miocardic acut.1.14. Tulburările de ritm și de conducere.1.15. Pericarditele.1.16. Bolile vasculare periferice (Sindromul Raynaud. Trombangeita obliterantă. Boala varicoasă).2. PNEUMOLOGIE– SCOP – aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile aparatului respirator2.1. Boli obstructive:
● Bronșita acută.
● BPOC: Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar.
● Astmul bronșic.2.2. Fibrozele pulmonare.2.3. Pleureziile benigne/maligne.2.4. Tuberculoza pulmonară.2.5. Cancerul bronhopulmonar.2.6. Insuficiența respiratorie.2.7. Bronșiectaziile.2.8. Trombembolismul pulmonar.2.9. Oxigenoterapia.2.10. Tulburări de somn.3. ALERGOLOGIE– SCOP – aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind imunologia și alergologia clinică3.1. Biologia sistemului imunitar/mecanisme imune.3.2. Bolile alergice prin deficit imun.3.3. Boli alergice respiratorii, cutanate, digestive, vasculare, oculare. Tulburări de hipersensibilitate.3.4. Astmul bronșic alergic; rinita alergică.4. TOXICOLOGIE CLINICĂ– SCOP – instruirea privind cunoștințele teoretice și practice de bază în toxicologia clinică4.1. Toxice – noțiuni generale.4.2. Măsuri de prim ajutor în intoxicațiile acute:
a. îndepărtarea toxicelor din organism
b. utilizarea antidoturilor4.3. Diagnosticul și tratamentul sindroamelor respiratorii acute în caz de intoxicații (edem pulmonar acut, insuficiență respiratorie acută).4.4. Diagnosticul și tratamentul sindroamelor cardiovasculare în caz de intoxicații (tulburări de ritm și de conducere, colapsul, șocul toxic).4.5. Diagnosticul și tratamentul sindroamelor digestive în caz de intoxicații (esofagita acută corozivă, hepatita acută toxică).4.6. Diagnosticul și tratamentul sindroamelor acute renale (necroza acută tubulară toxică).4.7. Diagnosticul și tratamentul sindroamelor hematologice acute (hemoglobinemia acută toxică, anemia hemolitică toxică, anemia aplastică toxică).4.8. Manevre de resuscitare cardiorespiratorie.4.9. Măsuri de prim ajutor în urgențe medico-chirurgicale; organizarea primului ajutor și a tratamentului de urgență; metode și tehnici pentru acordarea primului ajutor.5. NEUROLOGIE– SCOP – aprofundarea unor noțiuni de bază privind diagnosticul neurologic5.1. principalele simptome neurologice.5.2. examenul clinic neurologic.5.3. polineuropatiile.5.4. encefalopatiile.6. BOLI INFECȚIOASE– SCOP – aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile infecțioase6.1. Bolile infecțioase: aspecte epidemiologice, diagnostic, prevenire.7. PSIHIATRIE
SCOP – aprofundarea privind noțiuni de bază ale bolilor psihiatrice7.1. Nevroze, psihoze: diagnostic și probleme legate de reinserția profesională.8. DERMATOLOGIE– SCOP – aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice privind bolile dermatologice8.1. Diagnosticul afecțiunilor cutanate: tipuri de leziuni; dispoziția topografică a leziunilor; metode diagnostice specifice. Principii generale de tratament în dermatologie.8.2. Dermite: clasificare; diagnostic.8.3. Infecții cutanate clasificare; diagnostic.8.4. Micoze cutanate clasificare; diagnostic.8.5. Parazitoze cutanate clasificare; diagnostic.8.6. Afecțiuni papuloscuamoase clasificare; diagnostic8.7. Tumori: clasificare; diagnostic.9. CHIRURGIE– SCOP – aprofundarea unor noțiuni de recunoaștere și prim ajutor în urgențele chirurgicale9.1. Abdomenul acut.9.2. Pancreatita acută.9.3. Hemoragiile digestive.9.4. Ocluziile intestinale.9.5. Arsuri.9.6. Măsuri de prim ajutor în caz de urgențe chirurgicale.10. TRAUMATOLOGIE – ORTOPEDIE– SCOP – aprofundarea unor noțiuni de recunoaștere și prim ajutor10.1. Măsuri de prim ajutor în caz de fracturi.10.2. Măsuri de prim ajutor în caz de traumatisme (cranio-cerebrale, la nivelul membrelor superioare și inferioare, la nivelul toracelui și abdomenului).11. MEDICINA LEGALĂ– SCOP – instruirea privind aspectele medico-legale cu aplicații în medicina muncii11.1. Deontologie și etică aplicată medicina muncii: responsabilități medicale, civile, penale.11.2. Aspecte medico-legale în exercitarea profesiei de medic specialist de medicina muncii.11.3. Aspecte medico-legale privind accidentele de muncă și bolile profesionale.12. OFTALMOLOGIE– SCOP – instruirea privind aspectele oftalmologice cu aplicații în medicina muncii12.1. urgențe oftalmologice12.2. acuitatea vizuală, simțul cromatic, vederea în relief, câmpul vizual, fundul de ochi.12.3. diagnosticul bolilor oftalmologice care constituie contraindicații pentru munca la înălțime, munca la ecran, șoferi.13. ORL– SCOP – instruirea privind aspectele ORL cu aplicații în medicina muncii13.1. urgențe ORL13.2. acuitate auditivă, probe vestibulare13.3. diagnosticul bolilor ORL care constituie contraindicații pentru munca la înălțime, șoferi, suprasolicitarea analizatorului auditiv, expunerea la agenți ototoxici.
ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Interpretarea de radiografii pulmonare standard (RPA) în principalele afecțiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoză, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.).2. Interpretarea altor examene de imagistică pulmonară, articulară (CT, RMN).3. Efectuarea de explorări funcționale pulmonare și interpretarea de buletine.4. Efectuarea și interpretarea testelor cutanate pentru alergologie.5. Respirația artificială și respirația asistată.6. Resuscitarea cardio-vasculară.7. Oxigenoterapia.8. Interpretarea buletinelor de explorare funcțională hepatică.9. Interpretarea buletinelor de explorare funcțională renală.10. Interpretarea analizelor de sânge periferic.11. Interpretarea de electrocardiograme.12. Interpretarea rezultatelor examenului ecocardiografic.13. Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).14. Manevre de prim ajutor în caz de urgențe oftalmologice.15. Manevre de prim ajutor în caz de urgențe ORL.17. Manevre de prim ajutor în caz de urgențe chirurgicale.18. Manevre de prim ajutor în caz de traumatisme și fracturi.19. Documente medico-legale cu aplicații în medicina muncii.20. Examenul de screening oftalmologic pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.21. Examenul de screening ORL pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.
ANUL IV

NR.	MODUL	DURATA	ORE CURS	EVALUARE	ÎNDRUMĂTOR	LOCAȚIE
1.	BIOETICA	½ L	20	Scris
2.	REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ	1 L	20	Scris		CLINICĂ DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
3.	LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII	1 L	20	Scris		CLINICĂ DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE
4.	PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII	9 L și 2 SĂPT.	60	Scris practic		CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE)/ CABINETE DE MEDICINA MUNCII*)
		12	120

NB: *) cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale
**) stagiul practic în cabinete de medicina muncii
NOȚIUNI TEORETICE1. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore2. REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ– SCOP – instruirea privind problemele de reabilitare medicală după boală profesională și accident de muncă2.1. Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă: definiție, instituții prestatoare de servicii medicale, circuite, medic currant, medic expert.2.2. Reinserția profesională: definiție, metodologie.2.3. Reclasare: definiție, metodologie.2.4. Reorientarea profesională.2.5. Ergonomia pentru persoanele cu handicap.2.6. Legislația privind ocrotirea și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Promovarea adaptării muncii la om; evaluarea incapacității, handicapului, inaptitudinii și a aptitudinii în muncă.3. LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII– SCOP – cunoașterea legislației naționale și europene cu referire la medicina muncii3.1. Organizarea și funcționarea medicinii muncii: pe plan național și european.3.2. Legislația privind securitatea și sănătatea în muncă: pe plan național și european.3.3. Statutul medicului de medicina muncii.3.4. Aptitudinea în muncă. Definiție. Rolul medicului de medicina muncii în stabilirea aptitudinii în muncă din punct de vedere medical. Metode și tehnici. Legislație.3.5. Examenul medical la angajare, examenul medical de adaptare în muncă, controlul medical periodic, examenul medical la reluarea muncii.3.6. Probleme speciale de medicina muncii:
● munca femeii
● munca adolescenților și tinerilor
● munca vârstnicilor
● munca stângacilor
● munca celor cu vedere monoculară
● munca diabeticilor
● munca epilepticilor
● reumatismul și munca
● tuberculoza și munca
● fumatul și munca
● alcoolul și munca
● cardiopatiile și munca
● absenteismul medical3.7. Inspecția muncii. Comitetul de sănătate și securitate în muncă. Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Relațiile dintre sistemul de asigurări de sănătate și sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale.4. PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCII– SCOP – pregătirea prin stagii practice în cabinete de medicina muncii în întreprinderi4.1. Sisteme de medicina muncii în UE: descriere, analiza comparată, modalități de finanțare, standarde în medicina muncii.4.2. Managementul serviciilor de medicina muncii.4.3. Managementul financiar în serviciile de medicina muncii.4.4. Managementul decizional în domeniul sănătății în muncă.4.5. Managementul resurselor umane în domeniul sănătății în muncă.4.6. Semnalarea, cercetarea și declararea de boli profesionale. Fișa BP1 și BP2.4.7. Organizarea examenelor medicale de angajare, controlului medical periodic, examenului medical de adaptare, examenelor medicale la reluarea activității profesionale.4.8. Consultanța în medicina muncii.
ACTIVITATE PRACTICĂ
Barem de demonstrații practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Întocmirea unui plan de reabilitare medicală în caz de boală profesională, accident de muncă.2. Semnalarea, cercetarea și declararea de boli profesionale. Fișa BP1 și BP2.3. Efectuarea de examene medicale de angajare, control medical periodic, examen medical de adaptare, examen medical la reluarea activității profesionale. Aprecierea unor documente medicale elaborate în aceste scopuri.4. Acordarea de consultanță în medicina muncii. Aprecierea unor documente medicale
MEDICINA MUNCII
4 ANI
ANUL I
Stagiul de medicina muncii (I.1) – 12 luni
ANUL II
● Bolile profesionale și bolile legate de profesie (I.2) – 1 lună
● Bolile profesionale și bolile legate de profesie ale aparatului respirator (I.3) – 3 luni
● Toxicologie profesională (I.4) – 2 luni
● Boli neurologice profesionale (I.5) – 2 săptămâni
● Boli infecțioase profesionale (I.6) – 1 lună
● Boli psihiatrice profesionale și legate de profesie (I.7) – 2 săptămâni
● Boli cardiovasculare profesionale și legate de profesie (I.8) – 1 lună
● Boli dermatologice profesionale (I.9) – 1 lună
● Alte boli profesionale și boli legate de profesie (I.10) – 1 lună
● Accidentele de muncă (I.11) – 1 lună
ANUL III
● Medicina internă (I.12) – 2 luni și 2 săptămâni
● Pneumologie (I.13) – 2 luni
● Alergologie (I.14) – 2 săptămâni
● Toxicologie clinică (I.15) – 1 lună
● Neurologie (I.16) – 1 lună
● Boli infecțioase (I.17) – 2 săptămâni
● Psihiatrie (I.18) – 2 săptămâni
● Dermatologie (I.19) – 1 lună
● Chirurgie (I.20) – 1 lună
● Ortopedie și traumatologie (I.21) – 2 săptămâni
● Medicina legala (I.22) – 2 săptămâni
● Oftalmologie (I.23) – 2 săptămâni
● ORL (I.24) – 2 săptămâni
ANUL IV
Bioetica (I.25) – ½ lună
Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă (I.26) – 1 lună
Legislația națională și europeană în medicina muncii (I.27) – 1 lună
Practica în cabinete de medicina muncii (I.28) – 9 luni și 2 săpt.

	ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV
STAGIUL	I.1	I.2; I.3; I.4; I.5; I.6; I.7; I.8; I.9; I.10; I.11	I.12; I.13; I.14; I.15; I.16; I.17; I.18; I.19; I.20; I.21; I.22; I.23; I.24	I.25; I.26; I.27; I.28

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA NUCLEARĂ1.1. DEFINIȚIE
Medicina nucleară este o disciplină care se ocupă cu utilizarea izotopilor radioactivi în scop diagnostic și terapeutic, având două mari domenii de activitate: imagistic și nonimagistic.
Domeniul imagistic cuprinde: scintigrafia planară, tomoscintigrafia de monoemisie (SPECT), tomoscintigrafia prin emisie pozitronică (PET) și imagistica de fuziune PET-CT, SPECT-CT.
Domeniul nonimagistic cuprinde: diagnosticul radiochimic „în vitro”, radioimunoanaliza (RIA), precum și terapia cu radionuclizi. Diagnosticul radiochimic „în vitro” are ca obiect de studiu determinarea cantitativă a unor parametri hematologici, iar radioimunologia oferă date diagnostice prin analiza cantitativă a unor indicatori biochimici și markeri tumorali.1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat (2 săptămâni)1.3.2. Stagiul de medicină nucleară 33 luni:
A. substagiul de scintigrafie – 23 luni și 2 săpt.
B. substagiul de tomoscintigrafie pozitronică și imagistică de fuziune PET și PET-CT – 3 luni.
C. substagiul de radioimunoanaliză și imunologie – 2 luni
D. substagiul de terapie radionuclidică – 2 luni
E. substagiul de osteodensitometrie – 2 luni1.3.3. Stagiul de ecografie generală – 3 luni1.3.4. Stagiul de cardiologie – 2 luni1.3.5. Stagiul de neurologie – 2 luni1.3.6. Stagiul de endocrinologie – 2 luni1.3.7. Stagiul de oncologie clinică – 2 luni1.3.8. Stagiul de tomografie computerizată – 2 luni1.3.9. Stagiul de rezonanță magnetică nucleară – 2 luni1.3.10. Stagiul de bioetică – ½ lună1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ NUCLEARĂ
A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (380 ore)1. Considerații istorice– Începuturile medicinei nucleare– Situația actuală:– aparatura– radiofarmaceutice– aplicații clinice, perspective2. Bazele fizice ale medicinii nucleare– Structura atomului și nucleului– Reacții nucleare, izotopi artificiali– Legile radioactivității– Tipuri de dezintegrare radioactivă– Interacția radiației cu materia3. Aparatura de detecție a radiației nucleare utilizată în laboratoare de medicină nucleară:– Detectorii de scintilație– Colimatoare– Scannerul liniar– Camera de scintilație Anger– Camera de scintilație cu sistem tomografic (SPECT)– Camera de scintilație pentru tomografia prin emisie de pozitroni (PET)– Echipamentele integrate PET-CT și SPECT-CT.– Instrumente de măsură a radioactivității– Sisteme de măsurare a radiației gamma pentru determinări „în vitro”4. Dozimetria radiațiilor și elemente de radioprotecție5. Metode matematice și informatice în medicina nucleară:– Elemente de statistică descriptivă– Reprezentări grafice– Teste statistice, parametrice și neparametrice– Evaluarea conținutului informațional al unui test clinic– Teoria deciziei6. Sisteme de achiziție, prelucrare, redare și formare a imaginii în medicina nucleară:– Noțiuni generale despre calculatoare– Interfața camera de scintilație – calculator– Parametrii tehnico-medicali de analiză a imaginii7. Tomoscintigrafia (SPECT și PET)– Principiul fizic– Aplicații clinice8. Radiofarmaceutice– Elemente generale de radiofarmaceutică– Biocinetica radiofarmaceuticelor și mecanisme de localizare– Criterii de alegere a radiofarmaceuticului optim– Radiofarmaceuticele cu localizare selectiv tumorală9. Explorarea scintigrafică a S.N.C.:– Indicațiile scintigrafiei cerebrale– Scintigrafia cerebrală statică (radiotrasori utilizați, tehnica explorării, aplicații clinice).– Angioscintigrafia cerebrală (studiu dinamic) – radiotrasori utilizați, tehnica explorării, aplicații clinice– Radiocisternografia (radiotrasori utilizați, tehnica explorării, aplicații clinice)– Tomoscintigrafia cerebrală de monoemisie – SPECT – radiotrasori utilizați, tehnica explorării, aplicații clinice.– Tomoscintigrafia prin emisie de pozitroni – PET – radiotrasori utilizați, tehnica explorării, aplicații clinice.10. Explorarea scintigrafică în endocrinologie:
● Evaluarea radioizotopică a tiroidei – radiotrasori folosiți, doze de iradiere.– Locul scintigrafiei tiroidiene între metodele imagistice pentru investigarea– parenchimului tiroidian– Radioiodocaptarea– Scintigrafia tiroidiană (imaginea normală și patologică, indicații)– Diagnosticul scintigrafic (tiroidite, gușe, adenom toxic tiroidian, neoplasm tiroidian)
● Explorarea scintigrafică a glandelor paratiroide
● Explorarea scintigrafică a glandelor suprarenale
● Evaluarea scintigrafică a tumorilor neuroendocrine11. Explorarea radioizotopică bronho-pulmonară:
● Scintigrafia pulmonară de perfuzie (radiofarmaceutice utilizate, tehnica explorării, imaginea scintigrafică normală și patologică, indicații)– diagnosticul scintigrafic (embolie pulmonară, cancer bronho-pulmonar, BPOC, Afecțiuni cardiace)
● Scintigrafia pulmonară de ventilație (radiofarmaceutice utilizate, tehnica explorării, imaginea scintigrafică normală și patologică aplicații clinice)12. Evaluarea scintigrafică a cordului:
● Locul explorării scintigrafice în algoritmul de diagnostic imagistic a tulburărilor vasculare miocardice – comparații PET, SPECT, angio, eco-stress.
● Scintigrafia miocardică de perfuzie (radiotrasori utilizați, tehnica explorării)– imaginea scintigrafică normală și patologică, indicațiile explorării.– diagnosticul scintigrafic (detecția ischemiei miocardice, evaluarea viabilității țesutului miocardic, detecția infarctului miocardic acut și sechelar, evaluarea tulburării hemodinamice coronariene)
● Vizualizarea scintigrafică în infarctul miocardic acut (radiofarmaceutice utilizate, tehnica explorării, rezultate)
● Locul explorării scintigrafice în algoritmul de diagnostic imagistic al disfuncției ventriculare
● Angiocardiografia radioizotopică– tehnica „primei treceri” – detecția și cuantificarea șunturilor intracardiace.– tehnica „la echilibru” sincronizată cu EKG – determinarea fracției de ejecție, studiul cineticii parietale a ventriculului stâng, aprecierea performanței ventriculare în repaus și la efort.13. Scintigrafia hepatică și a căilor biliare:
● Rolul scintigrafiei hepatice între alte metode imagistice în evaluarea afecțiunilor hepatice difuze și a proceselor localizate.
● Scintigrafia hepato-splenică cu radiocoloizi (principiul metodei, radiotrasori utilizați, tehnica explorării, imaginea scintigrafică normală și patologică, indicații, diagnosticul scintigrafic – hepatopatii difuze și focale
● Scintigrafia hepatică în evaluarea ficatului transplantat
● Scintigrafia hepatică dinamică (angioscintigrafia) – principiu, indicații, limite.
● Scintigrafia hepatică cu hematii marcate – indicații, metode de marcare a hematiilor, tehnica efectuării.
● Scintigrafia hepato-biliară: radiotrasori utilizați, tehnica explorării, imaginea scintigrafică normală și patologică, indicații, diagnosticul scintigrafic în Afecțiuni hepato-biliare (boli congenitale, colestaza hepatică, colecistite acute și cronice, sindroame biliare postoperatorii)14. Explorarea scintigrafică a tubului digestiv:
● Scintigrafia glandelor salivare
● Explorarea scintigrafică a esofagului – tranzitul esofagian
● Explorarea scintigrafică a stomacului – reflux gastro-esofagian, golirea gastrică.
● Diagnosticul scintigrafic al hemoragiilor digestive
● Detecția diverticulului Meckel15. Evaluarea scintigrafică renală (radiotrasori utilizați, tehnica explorării):
● Angioscintigrafie renală secvențială (normală și patologică)
● Scintigrafia renală dinamică– indicații, radiotrasori, tehnica examinării– imaginea scintigrafică normală și patologică– curbe nefrografice (normal și patologic)– renograma cu diureza provocată (testul cu Furosemid)– renograma cu inhibitori de enzimă de conversie, proba cu captopril
● Scintigrafia renală statică– indicații, radiotrasori, tehnica examinării– imaginea scintigrafică normală și patologică
● Diagnosticul scintigrafic (Afecțiuni renale inflamatorii și vasculare, anomalii congenitale, tumori renale, traumatisme renale, uropatii obstructive, insuficiența renală)
● Explorarea scintigrafică a rinichiului transplantat.16. Explorarea scintigrafică a sistemului osteo-articular:– radiotrasori,– tipuri de examinări, tehnica explorării: scintigrafia whole-body, planară, trifazică– imaginea scintigrafică normală și patologică– indicațiile scintigrafiei osoase– diagnosticul scintigrafic: tumori osoase, Afecțiuni osoase inflamatorii, traumatisme osoase, osteodistrofii de origine nedeterminată, boli metabolice osoase, algodistrofia, evaluarea artropatiilor inflamatorii și degenerative17. Limfografia radionuclidică (radiotrasori, tehnica explorării) – aplicații clinice. Detecția nodulului sentinelă.18. Detecția scintigrafică a proceselor infecțioase și inflamatorii localizate – principiu, indicații, radiotrasori, tehnică, limite (galiu, leucocite marcate, 99m-Tc-ciprofloxacina).19. Imunoscintigrafia – anticorpi monoclonali – principiu, indicații, radiotrasori, tehnica, limite.20. Diagnosticul scintigrafic în oncologie:– Detecția și stadializarea tumorală prin tehnicile SPECT, PET și PET-CT– Scintigrafia oncologică cu radiotrasori metabolici (Thalium, MIBI, DMSA-V etc.)
Medicina nucleară este o disciplină care se ocupă cu utilizarea izotopilor radioactivi în scop diagnostic și terapeutic, având două mari domenii de activitate: imagistic și nonimagistic.1.4.1.2. Baremul activităților practice
Interpretarea:1. Angioscintigrafii cerebrale – 152. Scintigrafii cerebrale statice – 153. Tomoscintigrafii cerebrale – 604. Scintigrafii tiroidiene – 2005. Scintigrafii de perfuzie pulmonară – 1006. Scintigrafii miocardice de perfuzie repaus/efort -1207. Angiocardiografii – 508. Scintigrafii hepato-splenice – 1009. Scintigrafie hepato-biliară – 6010. Scintigrafii renale statice și dinamice – 20011. Scintigrafii osoase – 70012. Scintigrama cu hematii marcate („în vivo”) pentru detecția hemangioamelor – 3013. Scintigrama cu hematii marcate („în vivo”) pentru depistarea unei sângerări digestive – 3014. Scintigrama cu hematii marcate („în vivo”) pentru detecția diverticulului Meckel – 1015. Scintigrama pentru tranzit esofagian – 3016. Scintigrama de golire gastrică – 3017. Scintigrama de reflux gastro-esofagian – 3018. Limfoscintigrafii – 3019. Scintigrafie oncologică (radiotrasor metabolic) – 100
B. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICĂ (PET) ȘI IMAGISTICA DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT)1.4.1.3. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1. Principiul Tomografiei cu emisie pozitronică2. Aparatura de detecție3. Sisteme integrate PET-CT, SPECT-CT4. Elemente de dozimetrie și radioprotecție specifice5. Radioizotopi utilizați în PET. Ciclotronul de uz medical6. Aplicații clinice – oncologie7. Aplicații clinice – cardiologie8. Aplicații clinice – neurologie1.4.1.4. Baremul activităților practice1. PET și PET/CT în oncologie – 1002. SPECT-CT în oncologie – 1003. PET și PET/CT în cardiologie – 504. SPECT-CT în cardiologie – 505. PET și PET/CT în neurologie – 506. SPECT-CT în neurologie- 50
C. SUBSTAGIUL DE RADIOIMUNOANALIZĂ ȘI RADIOCHIMIE1.4.1.5. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)1. Radioimunoanaliza – istoric– Metode și sisteme de analiză2. Folosirea radioizotopilor în imunoanaliză– Definiții– Aparatura de detecție– Statistica citirii radioactivității– Compuși marcați folosiți3. Reacții antigen-anticorp– Antigene, haptene, imunogene– Anticorpi și reacția antigen-anticorp4. Ansamblul sistemelor de radioimunoanaliză– Standardul– Componenta biologică– Mediul de incubare, separare și condiții de incubare.5. Calculul și controlul calității datelor– Calculul rezultatelor– Performanțele și standardizarea sistemelor RIA– Controlul calității rezultatelor6. Aplicații clinice ale testelor radioimunologice– Dozarea hormonală– Dozarea nivelului plasmatic al medicamentelor– Determinarea markerilor tumorali (antigen carcinoembrionar, alfa-fetoproteina, Ca 19-9, etc.)7. Determinări hematologice „în vitro”– Ferocinetica (^59Fe)– absorbția intestinală a fierului– clearence-ul plasmatic al fierului– încorporarea fierului în hematii– determinarea fixării fierului în măduvă, ficat, splină.– Explorări hematice cu ^51Cr (volum plasmatic și hematic, durata de viață a hematiilor)– Explorări cu ^58Co (determinarea serică a vitaminei B 12, testul Schilling)1.4.1.6. Baremul activităților practice1. Dozări de hormoni tiroidieni – 202. Determinări de markeri tumorali – 20
D. SUBSTAGIUL DE RADIOTERAPIE RADIONUCLIDICĂ1.4.1.7. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)1. Agenți radioterapeutici: proprietăți, dozimetrie, considerații radiobiologice.2. Criterii de alegere a radionuclizilor în terapie3. Protocoale radioterapeutice generale4. Noi orientări în terapia radionuclidică: radioterapia țintită – anticorpi monoclonali, peptide radiomarcate.5. Radioterapia în:– Afecțiuni tiroidiene benigne– Afecțiuni tiroidiene maligne– Afecțiuni reumatismale; radioterapia sinovitelor cronice– Afecțiuni hematologice: policitemia Vera, leucemii, limfoame maligne– Afecțiuni maligne osoase primitive și secundare– Afecțiuni maligne hepatice – primare și secundare– tumori neuroendocrine– terapia paliativă a durerii osoase din metastazele osoase – indicații, criterii de selecție a pacienților, radiofarmaceutice utilizate1.4.1.8. Baremul activităților practice– terapia cu iod radioactive – calculul dozei și stabilirea protocolului terapeutic în Afecțiuni tiroidiene benigne (30 cazuri) și maligne (30 cazuri)– terapia paliativă a durerii din metastazele osoase (30 cazuri)
E. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE1.4.1.9. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)1. Principiul metodei (DXA, DPA, QUS, QCT)2. Tehnici de investigație3. Aparatura utilizată4. Noțiuni de radioprotecție5. Osteoporoza – definiție, clasificare, factori de risc, diagnostic6. Fractura de fragilitate.7. Osteoporoza secundară8. Diagnosticul osteoporozei (Criterii OMS) și evaluarea riscului de fractură9. Clase de substanțe utilizate în tratamentul osteoporozei10. Monitorizarea post-terapeutică în osteoporoză11. Evaluarea artroplastiilor12. Examinarea osteodensitometrică în pediatrie1.4.1.10. Baremul activităților practice– interpretarea testului DXA – 100 examinări1.4.2. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ (50 ore)1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (este valabil curriculum pentru competența în ecografie generală).1.4.2.2. Baremul activităților practice
Efectuarea și interpretarea ecografiilor– tiroidiene – 100– sân și părți moi – 100– cardiace – 100– abdominale – 400– pelvine – 400
STAGIUL DE CARDIOLOGIE1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)1. Cardiopatia ischemică2. Infarct miocardic acut3. Infarct miocardic cronic sechelar4. Malformații congenitale de cord5. Cardiomiopatii6. Valvulopatii7. Tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Examenul clinic al bolnavului cardio-vascular – 1002. Interpretarea de EKG – 2003. Interpretarea datelor ecografice – 100
STAGIUL DE NEUROLOGIE (40 ore)1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință1. Sindromul de neuron motor central2. Sindromul de neuron motor periferic3. Sindromul encefalic4. Sindrom de trunchi cerebral5. Sindroame extrapiramidale6. Boli cerebro-vasculare– accidente cerebro-vasculare ischemice și hemoragice– tromboze venoase cerebrale7. Sindrom de hipertensiune intracraniană8. Malformații cerebrale vasculare (angiom, anevrisme, fistule arterio-venoase)9. Traumatisme cranio-cerebrale10. Tumori cerebrale primitive și secundare11. Sindroame amiotrofice cerebrale12. Demențe13. Epilepsia14. Sindroame Parkinsoniene1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Examenul neurologic al bolnavului – 1002. EEG – interpretare orientativă – 203. F.O. – interpretare orientativă – 204. Interpretarea datelor biologice din LCR – 205. Eco Doppler – interpretare – 30
STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore)1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință1. Tiroida – morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională2. Hipertiroidismul3. Boala Graves Basedow4. Hipotiroidismul5. Tiroidite6. Gușa endemică (prin carență de iod)7. Nodulul tiroidian – diagnostic și strategie terapeutică8. Cancerul tiroidian9. Paratiroida – morfologie, fiziologie, explorare morfo-funcțională10. Hiperparatiroidismul primar și secundar.11. Hipoparatiroidismul12. Osteoporoza13. Corticosuprarenala – morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională.14. Medulosuprarenala – morfologie, fiziologie și explorare morfo-funcțională.15. Feocromocitomul16. Neoplazii endocrine multiple1.4.5.2. Baremul activităților practice1. Examenul clinic al bolnavului endocrin – 502. Interpretarea dozărilor hormonale – 503. Interpretarea datelor ecografice – 50
STAGIUL DE ONCOLOGIE (40 ore)1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință1. Tumorile sistemului nervos2. Cancerul mamar3. Cancerul bronho-pulmonar4. Cancerul de prostată5. Cancerul renal6. Cancerele digestive7. Cancerul uterin8. Cancerul ovarian9. Melanomul malign10. Limfoame11. Tumori osoase1.4.6.2. Baremul activităților practice1. Examenul clinic al bolnavului oncologic – 1002. Interpretarea markerilor tumorali – 503. Interpretarea corelată a datelor imagistice (ecografie, CT, RMN, scintigrafie) – 100
STAGIUL DE TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)1. Principiul metodei, tehnica, tipuri de achiziție2. Afecțiuni cerebrale3. Afecțiuni digestive4. Afecțiuni pulmonare5. Afecțiuni renale6. Afecțiuni endocrinologice7. Afecțiuni osoase, articulare, musculare.8. Corelarea diagnosticului tomografic cu datele obținute prin ecografie, IRM, scintigrafie, PET.1.4.7.2. Baremul activităților practice
Efectuarea de examene specifice și interpretarea rezultatelor:1. Examenul cerebral – 1002. Examenul regiunii cervicale – 503. Examenul coloanei vertebrale – 504. Examenul toracic – 1005. Examenul abdominal – 1006. Examenul musculo-articular și scheletal – 501.4.8. STAGIUL DE IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ1.4.8.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)
Principiul metodei, tehnica, tipuri de aparatură, aplicații clinice prioritare1. Afecțiuni cerebrale (accidente vasculare ischemice și hemoragice, malformații vasculare, tumori cerebrale, traumatisme, modificări degenerative)2. Afecțiunile coloanei vertebrale și măduvei spinarii3. Afecțiuni digestive (patologia căilor biliare, patologia pancreasului, tumori vasculare hepatice)4. Afecțiuni pulmonare (vasculare, tumorale)5. Afecțiuni renale (vasculare, inflamatorii, obstructive, tumorale)6. Afecțiuni endocrinologice (tiroidiene, suprarenaliene)7. Afecțiuni osoase, articulare, musculare8. Corelarea diagnosticului IRM cu datele obținute prin ecografie, CT, scintigrafie, PET.1.4.8.2. Baremul activităților practice
Efectuarea unor examene specifice și interpretarea rezultatelor:1. Examenul cerebral – 1002. Examen regiune cervicală – 303. Examen coloană vertebrală – 1004. Examen torace – 405. Examen abdominal – 406. Examen musculo-articular și scheletal – 1001.4.9. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
1.4.9.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic – pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.9.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
MEDICINA NUCLEARĂ
4 ani
(MEDICINA NUCLEARĂ – 32 LUNI și 2 SĂPT.)

A. SUBSTAGIUL DE SCINTIGRAFIE (I.1) – 23 LUNI și 2 SĂPTĂMÂNI
B. SUBSTAGIUL DE TOMOSCINTIGRAFIE POZITRONICĂ (PET) ȘI IMAGISTICĂ DE FUZIUNE (SPECT-CT, PET-CT) (I.2) – 3 LUNI
C. SUBSTAGIUL DE RADIOIMUNOANALIZĂ ȘI IMUNOLOGIE (I.3) – 2 LUNI
D. SUBSTAGIUL DE TERAPIE RADIONUCLIDICĂ (I.4) – 2 LUNI
E. SUBSTAGIUL DE OSTEODENSITOMETRIE (I.5) – 2 LUNI– CARDIOLOGIE (I.6) – 2 LUNI– NEUROLOGIE (I.7) – 2 LUNI– ENDOCRINOLOGIE (I.8) – 2 LUNI– ONCOLOGIE CLINICĂ (I.9) – 2 LUNI– ECOGRAFIE GENERALĂ (I.10) – 3 LUNI– TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ (I.11) – 2 LUNI– IMAGISTICĂ PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ (I.12) – 2 LUNI– BIOETICA (I.13) – ½ lună

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

I.13

I.I.1

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ SPORTIVĂ1.1. DEFINIȚIE
MEDICINA SPORTIVĂ este specialitatea medicală clinică și academică ce:– susține marea performanță sportivă în condițiile păstrării integrității fizice a sportivilor– realizează dirijarea medicală a antrenamentului– studiază adaptările fiziologice ale organismului la efortul fizic– eliberează avizul medico-sportiv, act medico-legal– tratează și recuperează patologia sportivă– utilizează medicația și suplimentele specifice sportului de performanță– combate dopajul– contribuie la cercetarea științifică în domeniul fiziologiei efortului fizic– fundamentează din punct de vedere biologic exercițiul fizic ca actor sanogenetic– promovează exercițiul fizic ca mijloc de creștere a calității vieții– previne bolile cronice datorate sedentarismului– asigură asistența medico-sportivă la sportivii cu dizabilități

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	4 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	12
MODULUL 1	MEDICINA SPORTIVĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	12 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 2	MEDICINA FIZICĂ ȘI DE REABILITARE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 3	ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 4	MEDICINĂ INTERNĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 5	CARDIOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 6	CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 7	ECODIAGNOSTIC MUSCULO-SCHELETAL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 8	ELECTROMIOGRAFIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ore/săptămână
MODULUL 9	NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 10	MEDICINĂ DE URGENȚĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 11	ACTIVITATE PRACTICĂ LA BAZE SPORTIVE ȘI LOTURI OLIMPICE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	5 luni și 2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 12	BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 SĂPTĂMÂNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
Total ore pregătire teoretică	800 ore
Total ore pregătire practică	Conform contractului de muncă individual

1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Stagiul de Medicină Sportivă: 1 an (anul I)1.3.2. Stagiul de Medicină fizica și de Reabilitare: 6 luni (anul II)1.3.3. Ortopedie și traumatologie: 6 luni (anul II)1.3.4. Medicină internă: 3 luni (anul III)1.3.5. Cardiologie: 3 luni (anul III)1.3.6. Cardiologie pediatrică: 2 luni (anul III)1.3.7. Ecodiagnostic neuro-musculo-scheletal: 2 luni (anul III)1.3.8. Electromiografie: 2 luni (anul III)1.3.9. Nutriție și boli metabolice: 3 luni (anul IV)1.3.10. Medicină de Urgență: 3 luni (anul IV)1.3.11. Bioetica: 2 săptămâni (anul IV)1.3.12. Activitate practică la baze sportive și loturi naționale: 5,5 luni (anul IV)

Anul I	Anul II	Anul III	Anul IV
1.3.1	1.3.2	1.3.3	1.3.4	1.3.5	1.3.6	1.3.7	1.3.8	1.3.9	1.3.10	1.3.11	1.3.12

1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
MODULUL DE MEDICINĂ SPORTIVĂ
Nr. Ore curs: 200
Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Curs introductiv în Medicina Sportivă2. Clasificarea eforturilor. Surse de energie3. Contracția musculară – baze fiziologice și biochimice4. Fiziologia și biochimia efortului sportiv5. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator6. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului cardio-vascular7. Răspunsul neuro-muscular în efortul fizic8. Modificări hormonale induse de efort9. Capacitatea de efort10. Evaluare funcțională și testarea capacității de efort11. Biotipul constituțional. Factorii performanței sportive12. Principiile antrenamentului sportiv13. Selecția și orientarea medico-sportivă în sport14. Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi15. Deficiențe fizice16. Cordul sportiv17. Modificări EKG adaptative și patologice în sportul de performanță18. Riscul cardio-vascular și Moartea subită cardiacă la sportivi19. Forma sportivă – starea de start20. Pregătirea biologică de concurs21. Refacerea în sportul de performanță22. Alimentația la sportivi23. Farmacologie sportivă (medicație susținere/refacere)24. Dopingul în sport. Tehnici utilizate în controlul doping25. Aparatul digestiv în practica medico-sportivă. Ficatul de efort26. Aparatul renal în practica medico-sportivă. Rinichiul de efort27. Antrenamente și competiții la altitudine medie28. Aclimatizare la altitudini mari29. Antrenamente și competiții în condiții de variații de fusuri orare30. Adaptarea organismului sportiv la condiții climaterice deosebite31. Oboseala patologică acută și cronică în sport32. Bioritmurile în sport33. Traumatologia sportivă – leziuni acute și de suprasolicitare34. Priorități în reabilitarea traumatismelor sportive35. Investigația psihologică la sportivi36. Dirijarea medico-sportivă a antrenamentului. Testele de teren37. Colaborarea medic – antrenor în dirijarea antrenamentului38. Genetica în sport39. Aspecte imunologice în sport40. Investigațiile radiologice și imagistice la sportivi41. Sportul la diverse vârste (copii, juniori, vârsta a III-a și a IV-a)42. Femeia și sportul.43. Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță44. Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicații-contraindicații45. Prescrierea exercițiului pentru sănătate. EPH.46. Coduri etice în Medicina Sportivă
Barem activități practice:
● Anamneza medico-sportivă inițială și periodică 100
● Somatoscopia (examenul clinic al dezvoltării fizice) 100
● Somatometria (examenul paraclinic al dezvoltării fizice) 100
● Determinarea compoziția corporală (metoda celor 5 plici de țesut adipos) 100
● Dinamometrie (determinarea forței musculare) 100
● Miotonometria (evaluarea tonusului muscular) 100
● Proba Ruffier 50
● Proba clino-ortostatică Schellong 100
● Proba Martinet 50
● Proba Flack 100
● Calcularea costului energetic al exercițiului fizic și a substratului utilizat 50
● Interpretarea EKG de repaus și efort la sportivi 100
● Electroencefalografia EEG la sportivi 20
● Electromiografia EMG la sportivi 50
● Examenul clinic ortopedic al sportivului 100
● Spirometrie 50
● Evaluarea capacității aerobe de efort (spiroergometrie, Testul INMS) 200
● Evaluarea capacității anaerobe cu cicloergometru (testul Wingate, testul Travaliului Total Realizat) 200
● Testul Sargent 50
● Testul Bosco 50
● Interpretarea testărilor de acid lactic și echilibrului acido-bazic intra și post-efort 50
● Elaborarea avizului medico-sportiv 200
● Scheme de refacere în diverse probe sportive 100
● Scheme terapeutice energotrope și trofotrope 100
● Verificarea jurnalului de auto-control 100
● Alcătuirea zilnică a rației alimentare după specificul efortului 100
● Scheme de recuperare adaptate cazului 100
● Prezentare de cazuri 20
● Prezentare de referate 10
MODULUL DE MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE
Nr. ore curs: 100
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică cursuri1. Domeniul de competență în MFR2. Diagnosticul în MFR3. Electrodiagnosticul4. Proceduri specifice de MFR – totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.5. Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia, Podologia, etc6. Orteze și proteze.7. MFR și sportul; MFR și sporturile la persoanele cu dizabilități8. Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).9. MFR la persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, inclusiv de țesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseală cronică, etc) și cu boli profesionale musculoscheletale10. MFR la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice)11. MFR la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor12. MFR la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: PR, LES, SA, SASN, etc.)13. MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive14. MFR la persoanele cu sindromul dureros complex regional (CRPS)15. MFR la persoanele cu durere cronică16. Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare.17. Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor.18. Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului).19. Tulburări de creștere.20. Inegalități ale membrelor inferioare.21. Scolioze idiopatice, congenitale și secundare.
Barem activități practice
● Bilanț articular
● Bilanț muscular
● Interpretare de Radiografii ale sistemului osteoarticular
● Interpretare Computer tomograf
● Interpretare de Rezonanță magnetică
● Infiltrații intraarticulare și periarticulare
● Evaluarea mersului și a posturii
● Buletin de analize factori naturali terapeutici
MODULUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
Nr. Ore curs: 100
Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Fiziologia și fiziopatologia musculară și articulară2. Fiziologia și patologia tendonului3. Osificarea. Formarea calusului.4. Entorsă de genunchi.5. Entorsă de gleznă.6. Entorsă de pumn, umăr.7. Luxații – generalități: umăr, acromio-clavicular, cot8. Luxații șold9. Fracturi, luxații coloană vertebrală10. Fracturile membrului superior11. Fracturile membrului inferior12. Fracturi de bazin13. Deficiențe fizice ale coloanei vertebrale (cifoze, scolioze).14. Patologia lombo-sacrată15. Artroze16. Entezite-miozite17. Osteocondroze18. Periartrita scapulo-humerală19. Principii de tratament ale fracturilor20. Principii de tratament în bolile degenerative ale aparatului locomotor.
Barem activități practice
● Reducerea și imobilizarea fracturii extremității distale de radius (3)
● Reducerea și imobilizarea fracturii bimaleolare (5)
● Reducerea și imobilizarea luxației de umăr (5)
● Reducerea luxației de cot (3)
● Aparat gipsat cu cameră liberă în fractura de calcaneu (3)
● Toaleta chirurgicală a plăgilor în urgență (10)
● Vizionare-alungire tendon achilian (5)
● Vizionare-cura chirurgicală fractură de rotulă (5)
● Vizionare-capsulotomia post genunchi (5)
● Vizionare-artrodeza tibio-astragalian (5)
● Vizionare-osteosinteza cu tije (5)
● Vizionare-osteosinteza cu placa și șuruburi (5)
● Examenul clinic al bolnavului de ortopedie și traumatologie (30)
● Examinarea unui bolnav cu: Deformații congenitale (4) Osteocondrodistrofii (2) Osteomielita (2) Afecțiuni reumatismale (5) Cifoze-scolioze (10) Picior strâmb congenital (5) Traumatisme ale aparatului locomotor (2)
● Demonstrații: Aparat gipsat (30) Mulaje (30)
MODULUL DE MEDICINĂ INTERNĂ
Nr. Ore curs: 50
Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Pneumonii microbiene și virale.2. Astm bronșic3. Pleurezii4. Edemul pulmonar5. Valvulopatii6. Tulburările de ritm ale inimii7. Tulburările de conducere ale inimii8. Cardiomiopatia9. Cardiopatia ischemică10. Tromboembolii11. Hipertensiunea arterială12. Glomerulonefrite acute, rapid progresive și cronice13. Litiaza renală14. Sindromul nefrotic15. Cistita acută16. Ulcerul gastric și duodenal17. Enterocolitele (infecțioase, de stres)18. Icterele19. Hepatite acute și cronice20. Litiaza biliară21. Pancreatitele22. Hemoragiile digestive23. Anemiile24. Reumatism poliarticular.25. Colagenoze26. Osteoporoza27. Manifestări viscerale endocrine.28. Infecții stafilococice și streptococice29. T.B.C. primar și secundar.
Barem activități practice– Interpretare examen radiologic: 30– Interpretare rezultate explorări respiratorii: 10– Interpretare ECG, apexograma, carotidograma: 20– Interpretare echocardiografie: 10– Interpretare echografie abdominală: 10– Interpretare și efectuare oscilometrie: 5– Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10– Interpretarea rezultatelor de diagnostic periferic: 20– Interpretare explorări funcționale renale, hepatice, gastrice: 50– Alcătuirea regimului alimentar: 5– Interpretarea antibiogramei: 10
MODULUL DE CARDIOLOGIE
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică cursuri1. Fiziologia aparatului cardiovascular2. Locul examenului clinic în cardiologia modernă – 2 ore3. Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular și Tehnici moderne imagistice (CT, RMN)4. HTA primară și secundară – 2 ore5. Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare – 2 ore6. Cardiopatiile congenitale ale adultului – 2 ore7. Riscul cardiovascular – 2 ore8. Boala cardiacă ischemica dureroasă și nedureroasă – 2 ore9. Tulburările de ritm – 2 ore10. Tulburările de conducere – etiopatogenie, diagnostic, tratament – 2 ore11. Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii – 2 ore12. Patologia pericardului – 2 ore13. Șocul cardiogen – 2 ore14. Traumatismele cardiovasculare – 2 ore15. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) – 2 ore16. Cordul atletic – 1 oră17. Sincope: fiziopatologie, diagnostic, tratament18. Moarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic19. Reanimarea cardio-respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio-respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare20. Electrocardiografia
Barem activități practice1. Interpretarea unei electrocardiograme: stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, hipertrofiiie atriale și ventriculare, modificările electrocardiogramei în cardiomiopatii, cardiopatia ischemică etc, tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere, indicațiile, tehnica și interpretarea probei EKG de efort2. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică3. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie, defibrilarea și cardioversia, denudare venă antebraț, resuscitare cardiacă
MODULUL DE CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
Nr. ore curs: 40
Nr. Ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică cursuri1. Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic)2. Evaluarea performanței miocardice3. Defectul septal atrial4. Defectul septal ventricular5. Canalul arterial persistent6. Canalul atrioventricular7. Atrezia de valvă tricuspidă8. Transpoziția de vase mari corectată anatomic9. Trunchiul arterial comun10. Stenoza aortică11. Stenoza pulmonară12. Patologia aparatului mitral13. Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, etc.)14. Hipertensiunea arterială pulmonară15. Sincopa16. Moartea subită17. Cardiomiopatii (CMD/Miocardite, CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD)18. Endocardite19. Pericardite20. Reumatismul articular acut21. Hipertensiunea arterială sistemice22. Afectarea cardiacă în boli extracardiace
Barem activități practice
● Efectuarea examenului clinic cardiologic pediatric
● Determinarea tensiunii arteriale
● Determinarea saturației periferice în oxigen.
● Suportul vital de bază – participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului.
● Efectuarea testului de mers de 6 minute
● Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).
● Montare și interpretare Holter-ECG
● Montare și interpretare Holter-TA
● Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong
● Tehnica efectuării testului de efort și interpretarea testului de efort
MODULUL DE ECODIAGNOSTIC MUSCULO-SCHELETAL
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematică cursuri1. Generalități despre ecografie și sonde2. Anatomia ecografică a aparatului locomotor3. Indicații ale examinării ecografice4. Revărsate articulare, tenosinovite5. Examinarea canalului carpian, tarsian6. Examinarea ecografică a piciorului în încărcare7. Examinarea ecografică a țesuturilor moi – mușchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze8. Examinarea ecografică a umărului rupturile coafei rotatorilor9. Examinarea ecografică a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale10. Rupturile tendoanelor – achileean, rotulian, cvadricipital, bicipital11. Hematoamele și revărsatele intra-articulare12. Examinarea ecografică a tumorilor de țesut moale – localizare, măsurători, monitorizare.
Barem activități practice
● Interpretare de ecografii musculo-scheletale
MODULUL DE ELECTROMIOGRAFIE
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Introducere. Investigația electronică neuromusculară.2. Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase.3. Inervația radiculară, tronculară, miotomală4. Leziuni de nervi periferici5. Tehnici clasice de electrodiagnostic.6. Aparatura de electromiografie7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibră unică.8. Electro-mio-neurografia – principii generale: studii de conducere nervoasă motorie, studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica și orto-romica, studiul reflexelor – unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire, stimularea repetativă9. Biofeed-back electromiografic10. Metode cantitative în electromiografie – EMG kineziologică: stimularea magneto-electrică, patologia EMG (leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii, Miopatii, Tulburări ale transmiterii neuro-musculare
Barem activități practice
● Interpretare de Electromiografii – 50
MODULUL DE NUTRIȚIE ȘI DIABET
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Principiile alimentației sănătoase, comportament alimentar2. Principii de dietoterapie3. Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar (inclusiv triada atletelor)4. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor5. Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic6. Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie, etiopatogeneza, managementul obezității, factor de risc în patologie7. Dislipidemiile – nozologie, screening, diagnostic, etiopatogeneza, managementul dislipidemiilor8. Sindromul X metabolic, evaluarea și managementul riscului cardiovascular9. Principiile studiului epidemiologic
Barem activități practice– Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre– Crearea unui regim alimentar zilnic– Calculul cheltuielilor energetice zilnice– Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)– Explorarea echilibrului acido bazic și hidro-electrolitic – tehnică și interpretare– Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup– Principii de gastrotehnie– Ancheta alimentară– Screeningul familial în bolile metabolice– Metodologia cercetării epidemiologice
MODULUL DE MEDICINĂ DE URGENȚĂ
Nr ore curs: 50
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Suportul primar al vieții (BLS)2. Suportul avansat al vieții (ACLS, ATLS)3. Disritmii – atitudine și urgență4. Înecul5. Electrocutarea6. Hipotermia7. Arsuri8. Degerături9. Șocul termic10. Înțepături, mușcături insecte, animale11. Anafilaxia – Șoc anafilactic12. Comă – atitudine în urgență13. Intoxicații acute – măsuri generale de eliminare a toxicului, atitudine de urgență14. Probleme legate de altitudine și medicina hiperbară15. Politraumatismul – Definiție, atitudine, evaluare primară, evaluare secundară16. Șocul hemoragic, hipovolemic17. Traumatismele cranio-cerebrale, evaluare și atitudine18. Traumatismele vertebrale, evaluare și atitudine19. Durerea toracică – Diagnostic, definiție și atitudine terapeutică20. Factori patogenici în transportul medicalizat.
Baremul activităților practice
● ACLS
● ATLS
● Perfuzii
● Injecții intra-musculare
● Injecții intra-dermice
● ECG – interpretare – ischemie, leziune, necroză
● Pansamente – plăgi; soluții antiseptice
● Puncția pleurală
● Puncția abdominală
● Sondaj vezical
● Sondaj naso-gastric
● Oxigenoterapie – modalități de administrare
● Manevre terapeutice în politraumatism
● Poziții de transport
MODULUL DE BIOETICĂ
Nr. ore teoretice: 20
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Tematica cursuri1. Introducere în Bioetică (2 ore) Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu. Contextul apariției bioeticii. Definirea bioeticii. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii. Teorii și metode în bioetică.2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore) Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.).3. Relația medic-pacient I (2 ore) Valori ale relației medic-pacient. Paternalism versus autonomie. Modele ale relației medic-pacient. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.4. Relația medic-pacient II – 2 ore Consimțământul informat. Confidențialitatea în relația medic-pacient. Relația medic-pacient minor. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.5. Greșeli și erori în practică medicală – 2 ore Definirea noțiunilor de greșeală și eroare. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice. Managementul greșelii și erorii medicale în practică medicală.6. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore Libertatea procreației. Dileme etice în avort. Etica reproducerii umane asistate medical. Probleme etice în clonarea reproductivă.7. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină. Probleme etice în stările terminale. Tratamente inutile în practică medicală. Eutanasia și suicidul asistat. Îngrijirile paliative.8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore Donarea de organe de la cadavru. Donarea de organe de la persoana vie. Etica alocării de resurse în transplant.9. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore Eugenia și discriminarea pe baza geneticii. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni. Terapia genică. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.10. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore Principii etice în cercetarea pe subiecți umani. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale. Comitetele de etică a cercetării. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
Tematică seminarii
● Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 ore
● Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale. Alternative ale jurământului lui Hipocrate. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.
● Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore. Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă. Valoarea și limitele confidențialității în practică medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic-pacient.
● Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri. Drepturile pacienților – reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale.
● Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.
● Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
● Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
● Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
● Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
● Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
STAGIUL LA BAZĂ SPORTIVĂ SAU LOT OLIMPIC
Nr. ore prezentări caz, referate: 80
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
Barem activități practice1. Controlul igienico-sanitar al bazelor sportive zilnic2. Valorificarea datelor avizului medico-sportiv din I.M.S. în planul de pregătire (10)3. Asistența medicală la antrenamente și competiții (30)4. Anamneza medico-sportivă (30)5. Evaluarea dezvoltării fizice (30)6. Evaluare funcțională și a capacității de efort (30)7. Investigații în efort specific (50)8. Verificarea jurnalului de auto-control (50)9. Examene profilactice, clinice la 7 – 10 zile (20)10. Testele de teren (săptămânal) (50)11. Alcătuirea rației alimentare după specificul efortului (30)12. Alcătuirea schemei de medicație susținătoare și de refacere (30)13. Evaluarea gradului de antrenament și a formei sportive (20)14. Alcătuirea schemei de refacere în funcție de specificul antrenamentului (30)15. Scheme de recuperare adaptate cazului (20)1.5. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE– Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în elaborarea avizului medico-sportiv,– Diagnosticul, tratamentul și recuperarea patologiei sportive.– Dirijarea medicală a antrenamentului sportiv– Asigurarea asistență medicale de urgență a sportivilor– Supervizarea medicală a antrenamentelor și competițiilor sportive1.6. REZULTATE AȘTEPTATE (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– Înțelegerea și cunoașterea managementului medico-sportiv și a riscurilor aferente– Identificarea particularităților de recuperare în traumatologia sportivă și alte patologii asociate sportului de performanță– Prescrierea exercițiului fizic în funcție de particularitățile biologice personale– Executarea manevrelor diagnostice și terapeutice în stabilirea obiectivelor de mai sus– Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor practicării sportului– Identificarea rolurilor și responsabilităților medicului de medicină sportivă într-o echipă multidisciplinară (antrenor, psiholog, kinetoterapeut etc)– Prescrierea exercițiului fizic în scopul profilaxiei bolilor datorate sedentarismului și a creșterii calității vieții a pacienților cu boli cronice1.7. EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
Probe de evaluare, specifice programului:1. Proba scrisă2. Proba clinică pe sportiv sănătos (aviz medico-sportiv)3. Proba clinică pe sportivul bolnav (patologie sportiva)4. Proba practică
Tematică examen
PROBA SCRISĂ1. Clasificarea eforturilor. Surse de energie2. Fiziologia și biochimia efortului sportiv3. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului respirator4. Modificări imediate și tardive induse de efortul fizic la nivelul aparatului cardio-vascular5. Cordul sportiv6. Răspunsul neuro-muscular în efortul fizic7. Capacitatea de efort – baze fiziologice și biochimice.8. Evaluare funcțională și testarea capacității de efort9. Biotipul constituțional. Factorii performanței sportive10. Principiile antrenamentului sportiv11. Selecția și orientarea medico-sportivă în sport12. Evaluarea dezvoltării fizice la sportivi13. Modificări EKG adaptative și patologice în sportul de performanță14. Riscul cardio-vascular și Moartea subită cardiacă la sportivi15. Pregătirea biologică de concurs. Forma sportivă – starea de start16. Refacerea în sportul de performanță17. Alimentația la sportivi18. Medicația efortului sportiv (susținere)19. Dopingul în sport.20. Aparatul digestiv în practică medico-sportivă. Ficatul de efort21. Aparatul renal în practică medico-sportivă. Rinichiul de efort22. Antrenamente și competiții la altitudine medie23. Aclimatizare la altitudini mari24. Antrenamente și competiții în condiții de variații de fusuri orare25. Adaptarea organismului sportiv la condiții climaterice deosebite26. Oboseala patologică acută și cronică în sport27. Bioritmurile în sport28. Traumatologia sportivă (aspecte specifice de tratament și recuperare)29. Leziuni traumatice articulare – entorse, luxații30. Afecțiuni inflamatorii și traumatice ale mușchilor și părților moi31. Leziuni traumatice de suprasolicitare specifice sportului de performanță32. Priorități în reabilitarea traumatismelor sportive33. Sportul la diverse vârste (copii, juniori, vârsta a III-a și a IV-a)34. Femeia și sportul.35. Contraindicații temporare și definitive în sportul de performanță36. Avizul medico-sportiv: diagnostic, indicații-contraindicații37. Prescrierea exercițiului pentru sănătate. EPH.
PROBA CLINICĂ PE SPORTIVUL SĂNĂTOS
Anamneza, examen clinic, evaluare fizică și funcțională, diagnostic, indicații, contraindicații.
PROBA CLINICĂ PE SPORTIV BOLNAV
Motivele internării, anamneza, istoric, examene clinice și paraclinice, diagnostic pozitiv și diferențial, tratament, recuperare, prognoză.
PROBA PRACTICĂ1. Anamneza medico-sportivă inițială și periodică2. Somatoscopia (examenul clinic al dezvoltării fizice)3. Somatometria (examenul paraclinic al dezvoltării fizice)4. Determinarea compoziția corporală (metoda celor 5 plici de țesut adipos)5. Dinamometrie (determinarea forței musculare)6. Miotonometria (evaluarea tonusului muscular)7. Proba Rufier8. Proba clino-ortostatică. Proba Martinet9. Proba Flack10. Calcularea costului energetic al exercițiului fizic și a substratului utilizat11. Interpretarea EKG de repaus și efort la sportivi12. Electromiografia EMG la sportivi13. Examenul clinic ortopedic al sportivului14. Spirometrie15. Evaluarea capacității aerobe de efort (spiroergometrie, Testul INMS)16. Evaluarea capacității anaerobe cu cicloergometru (testul Wingate, testul Travaliului Total Realizat)17. Testul Sargent18. Testul Bosco19. Jurnalul de autocontrol20. Investigația în efort specific21. Fișa de nutriție și calcularea rației alimentare22. Interpretarea testărilor de acid lactic și echilibrului acido-bazic intra și post-efort23. Elaborarea avizului medico-sportiv24. Scheme de refacere în diverse probe sportive25. Scheme terapeutice energotrope și trofotrope
Bibliografia1. American College of Sports Medicine – Guidelines for exercise testing and prescription. (14th ed.) Baltimore: Williams and Wilkins, 20142. Avramescu T., Ionescu A.M. „Alimentația și medicația efortului sportiv”, Editura Universitaria, Craiova, 20043. Bruckner P., Khan K. – Clinical Sports Medicine 4th ed., McGraw Hill, Australia 20124. Drăgan I, Medicina Sportivă, Editura Medicală, București, 20025. EFSMA Exercise Prescription for health – Index to the Green Prescription (Cummiskey J) www.efsma.eu,6. Exercise Prescription for Health – http://www.efsma-scientific.eu7. Ionescu A.M., „Medicina Sportivă, Performanță și Sănătate”, Editura Medicală, București, 20138. Ionescu A.M., „Capacitatea de efort” Editura Universitaria, Craiova, 20059. Klisouras V., Ionescu A. „Fiziologia Exercițiului – noțiuni fundamentale”, Editura Bren, București 201310. McArdle, W. D., Katch, F.I., & Katch, V. L. Exercise physiology: Energy, nutrition, and human performance. Wolters Kluwer/Lippincott Williams & Wilkins Health, 201011. Ionescu A.M, „Medicină sportivă. Ghid de lucrări practice” Ecas Trade SRL, București, 2001
Baremul de manevre, tehnici și activități practice1.8. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST DE MEDICINA SPORTIVĂ1.8.1. Competența profesională intrinsecă specialității

Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):
o Va practica specialitatea de Medicină Sportiva la nivel european de pregătire având în vedere că atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările Multiple Join Committee on Sports Medicine – UEMS
o Va înțelege, va trata și va integra necesitățile medicale ale sportivilor, cu problemele sociale și familiale ale acestora.

1.8.2. Drepturi
● Să elibereze avizul medico-sportiv, act medico-legal (singurii specialiști!)
● Să practice specialitatea în regim public sau privat, în policlinici specializate, cabinete medicale, baze sportive sau la loturi naționale și olimpice.
● Să ceară opinii profesionale experților din clinici universitare
● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare
● Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc
● Să susțină examenul de Board European MJC – UEMS
● Să participe la conferințe, cursuri/specializări naționale și internaționale
● Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare
● Să fie aleși în structurile de conducere ale asociației profesionale „Societatea Română de Medicină Sportivă1.8.3. Obligații

– Să respecte principiile de etică în supravegherea medicală a sportivilor și dirijarea medicală a antrenamentului sportiv
– Să vegheze la păstrarea sănătății sportivilor
– Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității

1.8.4. Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medici specialist:
● Cardiologie sportivă
● Ecografie musculoscheletală
● Electromiografie
● Terapia Durerii
● Podiatrie1.8.5. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
● Managementul Serviciilor de Sănătate
● Acupunctură
● Homeopatie
● Apifitoterapie
● Medicină Aerospațială
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Prof. Dr. Anca Mirela Ionescu
Subcomisia de Specialitate Medicină Sportiva a Ministerului Sănătății
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA SPORTIVĂ a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEFROLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
2019
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE
DEFINIȚIA ȘI IMPORTANȚA SPECIALITĂȚII:

Nefrologia este ramura medicinei interne care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul non-chirurgical al afecțiunilor aparatului reno-urinar (dieta, terapia medicamentoasă, terapia de supleere a funcției renale) și al complicațiilor acestora. Terapia de supleere a funcției renale (TSFR) cuprinde: hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrarea, hemoperfuzia, ultrafiltrarea izolată, dializa peritoneală, plasmafereza și transplantul renal. Medicul nefrolog precizează utilitatea și momentul inițierii TSFR, precum și tipul adecvat fiecărui pacient; monitorizează evoluția pacienților aflați sub TSFR și tratează complicațiile acestora. Dată fiind implicarea rinichiului în numeroase afecțiuni (cardio-vasculare, metabolice, sistemice etc.), nefrologia este o specialitate care necesită cunoștințe solide din toate domeniile medicinei. Medicii nefrologi trebuie să asigure sănătatea pacienților printr-o abordare multidisciplinară, particularizată fiecărui caz.

INTRODUCERE:
Curriculumul de pregătire în specialitatea nefrologie prevede un număr total de 1000 ore de pregătire teoretică pentru tematica prezentată (cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate, pregătire comunicări manifestări științifice, articole, capitole de carte/tratate etc.).
Restul numărului de ore din cadrul pregătirii, conform contractului individual de muncă, va fi alocat activităților practice. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.
Pe toată durata pregătirii în specialitatea Nefrologie, medicii rezidenții vor fi obligatoriu incluși în linia a II-a și/sau a III-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului de gardă de linia I. Începând cu anul V de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat.
Privind stagiile din trunchiul comun de pregătire în rezidențiat, medicul rezident va decide împreună cu Coordonatorul de Rezidențiat clinica în care se vor desfășura acestea.
Este recomandat ca fiecare medic rezident să participe, în cursul pregătirii în specialitatea Nefrologie, la realizarea a minimum unui articol de specialitate publicat în reviste naționale/internaționale indexate BDI/ISI Web of Knowledge.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.
Concediul de odihnă se va acorda conform prevederilor legale în vigoare, cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat și al Coordonatorului stagiului respectiv.
Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen scris și practic în Clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte). În stagiile cu o durată de peste 3 luni, se va organiza minimum un colocviu pe parcursul fiecăruia dintre acestea.
La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, se va susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în Nefrologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de stagiu.
Examenul constă în patru probe:
● probă scrisă (3 subiecte din tematica de Trunchi comun și 7 subiecte de Nefrologie);
● două probe clinice (1 caz din tematica de Trunchi comun/Nefrologie și 1 caz de Nefrologie);
● probă practică de interpretare a unor investigații/de efectuare a unor manevre cuprinse în tematică.
Tematica de examen este cea din ANEXA 1.
La examenul de medic specialist, organizat bianual:
● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7 pentru fiecare probă;
● pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face media aritmetică a acestora care va fi nota de absolvire;
● media minimă de promovare este 7,00 (șapte).
Examenul de medic specialist poate fi repetat doar de 2 ori.
N.B.:
Tematica pentru examenul de medic primar este cea din ANEXA 2.
DURATA ȘI STRUCTURA REZIDENȚIATULUI ÎN NEFROLOGIE:
Rezidențiatul în specialitatea nefrologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură:
TRUNCHI COMUN – 16,5 luni, din care:
● Medicină internă – 9 luni
● Cardiologie – 3 luni
● Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – 2 luni
● Anestezie și terapie intensivă – 2 luni
● Bioetică – 0,5 luni
NEFROLOGIE – 43,5 luni, din care:
● Nefrologie – 23 luni
● Nefrologie pediatrică – 1,5 luni
● Transplant renal – 2 luni
● Dializă – 9 luni
● Terapie acută nefrologică – 6 luni
● Ultrasonografie a aparatului urinar la adult – 2 luni
Referitor la stagiul de Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult, acesta se va efectua numai în cadrul Clinicilor de Nefrologie în care Coordonatorul de Rezidențiat deține atestat în Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult sau Ultrasonografie Generală. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor stagii se va realiza de către cadre didactice care dețin atestat în Ultrasonografie a Aparatului Urinar la Adult sau Ultrasonografie Generală.
PARCURS REZIDENȚI
Parcursul rezidenților în specialitatea nefrologie este organizat conform tabelului de mai jos:

PARCURS REZIDENȚI – 5 ANI

AN/LUNA

L10

L11

L12

ANUL I

ANUL II

ATI

NP+B

ANUL III

ANUL IV

UAU

ANUL V

UAU

TAN

Legendă: Nefrologie = N; Medicină internă = MI; Cardiologie = C; Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice = DZ; Anestezie și terapie intensivă = ATI; Nefrologie pediatrică = NP; Bioetică = B; Dializă = D; Transplant renal = TR; Ultrasonografie a aparatului urinar la adult = UAU; Terapie acută nefrologică = TAN.
ORGANIZAREA PROGRAMULUI:

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	11
MODULUL 1	Nefrologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	23 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL	383 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL	conform contractului individual de muncă
MODULUL 2	Medicină internă
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL	150 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL	conform contractului individual de muncă
MODULUL 3	Cardiologie
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL	50 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL	conform contractului individual de muncă
MODULUL 4	Diabet, nutriție și boli metabolice
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL	32 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL	conform contractului individual de muncă
MODULUL 5	ATI
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL	32 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL	conform contractului individual de muncă
MODULUL 6	Nefrologie pediatrică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	1,5 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL	25 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL	conform contractului individual de muncă
MODULUL 7	Bioetică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	0,5 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL	20 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ	20 ore
MODULUL 8	Dializă
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL	145 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL	conform contractului individual de muncă
MODULUL 9	Transplant renal
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL	33 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL	conform contractului individual de muncă
MODULUL 10	Ultrasonografie a aparatului urinar la adult
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL	30 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL	conform contractului individual de muncă
MODULUL 11	Terapie acută nefrologică
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	6 luni
ORE DE PREGĂTIRE TEORETICĂ/MODUL	100 ore
ORE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ/MODUL	conform contractului individual de muncă
Total ore pregătire teoretică (cursuri, seminarii, prezentări de cazuri, referate, pregătire comunicări manifestări științifice, articole, capitole carte/tratat, etc.)	1000 ore
Total ore pregătire practică	conform contractului individual de muncă

OBIECTIVELE PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE:1. Obiectivele generale constau în dobândirea următoarelor aptitudini și abilități:– Capacitatea de comunicare cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio- economic și cultural al acestora; folosirea de mijloace adecvate în informarea pacientului și familiei acestuia despre beneficiile și potențialele efecte adverse ale actului medical; cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, orientare sexuală, origine etnică și dizabilități.– Capacitatea de a comunica și colabora cu alte persoane din cadrul echipei medicale în care își desfășoară activitatea sau din alte specialități medicale sau chirurgicale atunci când sunt necesare consulturi interdisciplinare; capacitatea de colaborare cu personalul didactic; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz etc.; utilizarea rațională a timpului; prioritizarea activităților și sarcinilor.– Redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de externare, raportări, documente legale etc.) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.– Oferirea unei asistențe medicale de înalt nivel profesional prin educație medicală continuă; participarea la manifestări științifice, studierea datelor noi din literatura medicală pe internet, din reviste de specialitate etc.– Învățarea modului de efectuare a unei cercetări clinice.– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Cunoașterea și aplicarea principiilor de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare.2. Obiectivele specifice specialității Nefrologie constau în dobândirea de cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate:– Evaluarea clinică a pacienților cu afecțiuni ale aparatului reno-urinar, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic; monitorizarea evoluției clinice și paraclinice; modificarea planurilor în funcție de acestea.– Cunoașterea și aplicarea măsurilor de prevenire a afecțiunilor aparatului reno-urinar și/sau a progresiei acestora.– Recunoașterea, profilaxia și tratarea complicațiilor afecțiunilor aparatului reno-urinar prin acțiuni prompte și eficiente și, la nevoie, prin colaborare cu medici din alte specialități medicale și chirurgicale.– Cunoașterea, recomandarea și aplicarea metodelor de supleere a funcției renale în mod adecvat și individualizat în funcție de tipul de afecțiune renală, dar și de complicațiile și comorbiditățile pacientului.– Monitorizarea pacienților cu afecțiuni renale cronice, precum și a celor aflați în TSFR.– Cunoașterea și aplicarea normelor de bună practică în vigoare în specialitatea Nefrologie.
STRUCTURA DETALIATĂ A PROGRAMULUI:
(tematica teoretică, tematica activității practice, abilități dobândite)
MODULUL 1 – NEFROLOGIE – 23 luni
MODULUL 8 – DIALIZĂ – 9 luni
MODULUL 9 – TRANSPLANT RENAL – 2 luni
MODULUL 11 – TERAPIE ACUTĂ NEFROLOGICĂ – 6 luni
a. TEMATICA TEORETICĂ (comună pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)1. Anatomia, embriologia și fiziologia rinichiului2. Semiologia aparatului urinar3. Explorările paraclinice în nefrologie4. Tulburările hidrice și electrolitice5. Tulburările echilibrului acido-bazic6. Mecanismele imunologice ale bolilor renale7. Bolile glomerulare8. Afectarea renală în disproteinemii9. Microangiopatiile trombotice10. Nefropatia diabetică11. Infecțiile de tract urinar12. Bolile renale în sarcină13. Bolile chistice renale14. Nefropatiile ereditare15. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza16. Nefropatiile tubulointerstițiale acute și cronice17. Nefropatiile vasculare18. Rinichiul senil19. Injuria renală acută (inclusiv sindromul hepatorenal)20. Boala cronică de rinichi21. Principiile de administrare a medicamentelor la pacientul cu boală cronică de rinichi22. Metodele de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrarea, hemoperfuzia, ultrafiltrarea izolată, dializa peritoneală, plasmafereza)23. Transplantul renal:– Imunologia transplantului renal. Metode de evaluare a compatibilității– Alegerea donatorului. Noțiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevat– Alegerea primitorului. Pregătirea pentru transplant a primitorului. Noțiuni de tehnică chirurgicală a transplantării– Evoluția rinichiului transplantat. Mijloace și metode de evaluare a grefei renale– Terapia imunosupresivă: mijloace, metode, scheme, monitorizare– Complicațiile transplantului renal, diagnostic și tratament– Indicațiile, contraindicațiile; avantaje, dezavantaje ale transplantării renale24. Nutriția la bolnavul renal25. Abordul vascular pentru dializă: tipuri, complicații și tratament26. Patologia prostatei27. Tumorile aparatului urinar
b. TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE – manevre, interpretare investigații (comună pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)
Manevre:– Inserția, extragerea unui cateter de hemodializă. Îngrijirea, evaluarea și monitorizarea accesului vascular– Electrocardiograma (ECG)– Evaluarea stării de nutriție (antropometrie, SGA – Subjective Global Assessment – evaluarea subiectivă globală)– Utilizarea sistemelor automate de administrare a medicamentelor (injectomate, infuzomate)– Puncția biopsie renală– Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea pacientului la aparatul de hemodializă– Stabilirea parametrilor ședințelor de dializă peritoneală– Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)– Stabilirea parametrilor de efectuare a ședinței de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului– Desfășurarea schimburilor la pacienții dializați peritoneal– Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului– Montarea sondei uretro-vezicale
Interpretare analize:– Gazometria sanguină– Electrocardiograma– Hemocultura– Fundul de ochi– Markeri ai infecțiilor cu virusuri hepatice și HIV– Hemoleucograma– Ionograma sanguină și urinară– Parametrii echilibrului acido-bazic– Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare– Lipidograma– Ureea, creatinina, acidul uric, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) – serice și urinare– Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, factor reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti- citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A2– Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, renină, ARP (activitatea reninei plasmatice), angiotensină, aldosteron– Investigațiile imagistice (radiografie cord-pulmon, abdominală pe gol, a scheletului osos). Explorările imagistice renale (radiografia renală simplă, radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie, pielografia ascendentă, arteriografia renală, nefrograma izotopică, nefroscintigrama, ultrasonografia aparatului urinar, tomografia computerizată, uro-CT, RMN)– Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice– Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore– Examenul bacteriologic al urinei– Probele funcționale glomerulare– Probele funcționale tubulare– Puncția biopsie renală – interpretarea rezultatelor anatomo-patologice– Lichidul de dializă peritoneală– Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, precum și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori
c. ABILITĂȚI DOBÂNDITE (comune pentru modulele de nefrologie, dializă, transplant renal, terapie acută nefrologică)
La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient cu patologie reno-urinară.– să întocmească foaia de observație.– să stabilească un diagnostic pozitiv și diferențial, planul de investigații și de tratament a afecțiunilor din tematică; să modifice planurile lege în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice; să întocmească epicriza.– să poată interpreta examenele paraclinice din patologia din tematică.– să știe singur să stabilească indicațiile și contraindicațiile TSFR, momentul inițierii acesteia în boala cronică de rinichi (BCR), injuria renală acută (IRA) sau alte afecțiuni care necesită epurare extrarenală (intoxicații, insuficiență cardiacă etc.) și să stabilească tipul de TSFR adecvat fiecărui pacient, precum și parametrii specifici în funcție de datele clinice și paraclinice ale pacientului.– să cunoască criteriile de adecvanța ale dializei.– să știe să monteze/să îngrijească/să extragă un cateter venos central (CVC) de dializă; să știe să supravegheze/să îngrijească pacientul cu cateter de dializă peritoneală (cateter Tenckhoff).– să știe modalitatea practică de efectuare a unei ședințe de hemodializă, hemoperfuzie, hemodiafiltrare, ultrafiltrare izolată, dializă peritoneală, plasmafereză; să cunoască și să recomande tratament pentru complicațiile acute ale ședinței respective.– să cunoască patologia, modul de urmărire și tratamentul cronic ale unui bolnav dializat cronic și ale unui pacient transplantat renal.– să știe să efectueze o puncție biopsie renală, să supravegheze pacientul după efectuarea puncției și să aplice sau să recomande un tratament în caz de complicații după puncție.– să cunoască investigațiile necesare înaintea unui transplant renal; să poată aprecia compatibilitatea între donator și primitor.– să cunoască indicațiile și contraindicațiile unui transplant renal de la donator viu sau de la donator în moarte cerebrală.– să cunoască complicațiile postoperatorii ale transplantului renal.– să știe să examineze un pacient care urmează a fi transplantat, să stabilească un diagnostic pozitiv și diferențial, planul de investigații și de tratament al afecțiunilor din tematică.– să știe să monitorizeze evoluția clinică și paraclinică a pacientului transplantat renal.– să știe să stabilească schema de tratament imunosupresiv la pacientul transplantat renal; să cunoască efectele adverse ale medicației imunosupresive.– să cunoască indicațiile puncției biopsie a grefei renale și să poată să o efectueze.– să stabilească diagnosticul pozitiv și indicația de supraveghere tip terapie acută nefrologică; să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători, să poată efectua un examen fizic corect al pacientului critic; să recomande investigațiile adecvate fiecărei situații de urgență.– să stabilească indicația și să monteze aparatul de monitorizare a parametrilor cardio-respiratori, injectomatul și oxigenoterapia.– să știe indicațiile intubării oro-traheale (IOT).– să știe să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală.– să stabilească schemă de tratament la pacientul critic cu afecțiunile din tematică.
MODULUL 2 – MEDICINĂ INTERNĂ – 9 luni
a. TEMATICA TEORETICĂ1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică și obstructivă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament2. Astmul bronșic – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratamentul crizei de astm3. Pneumoniile – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament4. TBC pulmonar – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații5. Cancerul bronhopulmonar – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații1. 6. Pleureziile – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații7. Ulcerul gastro-duodenal – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament8. Colita ulceroasă și boala Crohn – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații9. Hepatitele cronice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie10. Cirozele hepatice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament11. Litiaza biliară – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații12. Pancreatitele acute și cronice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament13. Reumatismul articular acut – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament14. Poliartrita reumatoidă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații15. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații16. Vasculitele sistemice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații17. Guta – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament18. Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații19. Sindroamele mieloproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații20. Sindroamele limfoproliferative cronice (limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică) – diagnostic pozitiv, complicații21. Mielomul multiplu – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații22. Patologia glandei tiroide (hipertiroidia, hipotiroidia) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații23. Diabetul insipid – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial
b. TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Interpretarea testelor bioumorale ale afecțiunilor din tematică– Indicațiile și interpretarea investigațiilor imagistice: ultrasonografie abdominală, endoscopie digestivă superioară, rectocolonoscopie, radiografie abdominală pe gol, radiografie cord-pulmon, CT și RMN toracice, abdominale și pelvine, scintigrafie osoasă– Indicațiile și interpretarea spirometriei; indicațiile și interpretarea gazelor sanguine– Indicațiile și modul de efectuare a biopsiei medulare/osoase, interpretarea buletinului– Toracocenteza și paracenteza: indicații, mod de efectuare, complicații posibile; interpretarea rezultatelor analizei biochimice și bacteriologice a lichidului pleural sau a lichidului de ascită– Electrocardiograma: mod de efectuare, interpretare– Interpretarea rezultatelor analizelor recoltate din sânge periferic pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică– Indicațiile și interpretarea examenului coprologic, a coproculturii și a examenului coproparazitologic– Indicațiile și modul de montare a unei sonde nazogastrice
c. ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient.– să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și principiile de tratament ale afecțiunilor din tematică.– să poată interpreta examenele paraclinice din patologia din tematică.– să efectueze fără supraveghere electrocardiogramă, toracocenteză și paracenteză.
MODULUL 3 – CARDIOLOGIE – 3 luni
a. TEMATICA TEORETICĂ1. Endocardita bacteriană subacută – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații2. Valvulopatiile mitrale și aortice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații3. Pericarditele – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament4. Tulburările de ritm și de conducere – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament5. Boala coronariană ischemică – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații6. Hipertensiunea arterială esențială și secundară. Urgențele hipertensive – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament7. Insuficiența cardiacă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament8. Embolia pulmonară. Tromboflebita – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații9. Boala arterială ocluzivă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații
b. TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Electrocardiograma de repaus și efort – mod de efectuare, interpretare– Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (TA) și ECG – mod de efectuare, interpretare– Ecocardiografia – mod de efectuare, interpretare rezultate– Coronarografia, angiografia – indicații, contraindicații, mod de efectuare, interpretare rezultate– Oxigenoterapia – mod de efectuare, monitorizarea pacientului– Monitorizarea semnelor vitale – saturație oxigen, ritm cardiac, TA– Resuscitarea cardio-respiratorie– Cardio-conversia – indicații– Stimulatorul cardiac – indicații, monitorizarea pacientului– Puncția pericardică – indicații, contraindicații, monitorizarea pacientului
c. ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și să enunțe principiile de tratament a afecțiunilor din tematică.– să poată interpreta examenele paraclinice din patologia din tematică.– să cunoască potențialele efecte adverse renale ale administrării substanței de contrast în timpul coronarografiei sau angiografiei și să cunoască și să recomande măsuri de prevenție a acestei complicații.– să știe indicațiile și modul de efectuare a unei ECG.– să măsoare tensiunea arterială.– să efectueze resuscitarea cardio-respiratorie.– să recomande tratamentul adecvat în urgențele hipertensive.– să utilizeze sistemele de monitorizare a semnelor vitale.
MODULUL 4 – DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE – 2 luni
a. TEMATICA TEORETICĂ1. Diabetul zaharat – factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații cronice, principii de tratament2. Malnutriția protein-calorică – factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații, principii de tratament3. Obezitatea – factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații, profilaxie4. Principii de dieto-terapie
b. TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Stabilirea schemei de monitorizare a glicemiilor– Stabilirea schemei de antidiabetice orale– Stabilirea schemei de terapie insulinică– Tratamentul urgențelor hipo-și hiperglicemice– Prescrierea unui regim alimentar adecvat
c. ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient diabetic, să stabilească diagnosticul prezumtiv/de etapă și elemente de diagnostic diferențial, planul de investigație și să enunțe principiile de tratament pentru pacientul cu diabet zaharat tip 2.– să poată interpreta examenele paraclinice privind afecțiunile din tematică.– să enunțe principiile de dietă pentru afecțiunile din tematică.– să stabilească diagnostic pozitiv și tratament în urgență pentru hipo- și hiperglicemii.
MODULUL 5 – ATI – 2 luni
a. TEMATICA TEORETICĂ1. Intoxicațiile acute2. Îngrijirea pacientului cu MODS (sindromul de disfuncție multiplă de organe)3. Îngrijirea pacientului cu șoc septic4. Îngrijirea pacientului instabil hemodinamic5. Anestezia și tratamentul perioperator la pacientul renal6. Abordul vascular pentru dializa în urgență
b. TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Monitorizarea pacientului critic– Manevre de resuscitare cardio-respiratorie– Tehnici de asistare respiratorie– Tehnica montării unui abord venos central– Tehnica puncționării arteriale– Tehnica de hemofiltrare/hemodiafiltrare veno-venoasă continuă/hemodiafiltrare arterio- venoasă continuă/plasmafereză
c. ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători, să poată efectua un examen fizic corect al pacientului critic.– să recomande investigațiile adecvate fiecărei situații de urgență.– să știe indicațiile IOT.– să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală.– să enunțe principiile de tratament la pacientul cu afecțiunile din tematică.– să recomande și să efectueze practic o ședință de hemofiltrare/hemodiafiltrare continuă/plasmafereză; să recunoască complicațiile acute ale ședinței de hemofiltrare/hemodiafiltrare continuă/plasmafereză și să recomande un tratament în urgență.
MODULUL 6 – NEFROLOGIE PEDIATRICĂ – 1,5 luni
a. TEMATICA TEORETICĂ1. Particularitățile anatomo-funcționale ale aparatului reno-urinar al copilului2. Particularitățile epidemiologice, clinice și terapeutice ale bolilor renale la populația pediatrică3. Particularitățile terapiei de supleere renală la populația pediatrică
b. TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE– Indicațiile explorărilor imagistice ale aparatului reno-urinar la copii: cateterismul vezical, uretro-cistografia micțională, urografia intravenoasă, cistomanometria, puncția biopsie renală, ultrasonografia aparatului urinar, scintigrafia renală– Indicațiile și contraindicațiile TSFR la copil; abordul vascular și peritoneal la copil
c. ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să examineze un pacient, să stabilească un diagnostic prezumtiv/de etapă, planul de investigații și să enunțe principiile de tratament al afecțiunilor din tematică.– să cunoască particularitățile transferului de la nefrologie pediatrică la nefrologie adulți a persoanelor cu afecțiuni renale cronice debutate în copilărie.
MODULUL 7 – BIOETICĂ – 0,5 luni
a. TEMATICA TEORETICĂI. Introducere în Bioetică – 2 ore
Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu
Contextul apariției bioeticii
Definirea bioeticii
Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore
Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credință religioasă, etnie etc)III. Relația medic-pacient I – 2 ore
Valori ale relației medic-pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relației medic-pacient
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II – 2 ore
Consimțământul informat
Confidențialitatea în relația medic-pacient
Relația medic-pacient minor
Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore
Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice
Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore
Libertatea procreației
Dileme etice în avort
Etica reproducerii umane asistate medical
Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore
Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
Probleme etice în stările terminale
Tratamente inutile în practica medicală
Eutanasia și suicidul asistat
Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore
Donarea de organe de la cadavru
Donarea de organe de la persoana vie
Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore
Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
Terapia genică
Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore
Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
Comitetele de etică a cercetării
Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
b. TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICEI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore
Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
Alternative ale jurământului lui Hipocrate
Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore
Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore
Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri
Drepturile pacienților – reglementare legislativă
Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
c. ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil să cunoască și să aplice principiile de etică medicală în activitatea clinică și de cercetare.
MODULUL 10 – ULTRASONOGRAFIA APARATULUI URINAR LA ADULT – 2 luni
a. TEMATICA TEORETICĂ1. Noțiuni introductive de Ultrasonografie Generală și particularități ale ultrasonografiei aparatului urinar2. Anatomia ultrasonografică a aparatului urinar3. Ultrasonografia rinichiului în bolile glomerulare4. Ultrasonografia rinichiului în nefropatia diabetică5. Ultrasonografia rinichiului în afecțiunile vasculare6. Ultrasonografia rinichiului în bolile chistice7. Ultrasonografia rinichiului în bolile ereditare8. Ultrasonografia aparatului urinar în infecțiile de tract urinar9. Ultrasonografia renală în afecțiuni urologice10. Ultrasonografia rinichiului în injuria renală acută11. Ultrasonografia rinichiului în boala cronică de rinichi12. Ultrasonografia rinichiului la pacientul dializat13. Ultrasonografia rinichiului transplantat14. Ultrasonografia tumorilor renale15. Ultrasonografia patologiei vezicii urinare16. Ultrasonografia patologiei prostatei17. Ultrasonografia aparatului urinar – anomalii congenitale18. Elastografia aparatului urinar. Noțiuni introductive
b. TEMATICA DE ACTIVITĂȚI PRACTICE1. Pregătirea pacientului pentru examenul ultrasonografic2. Metodologia de examinare a aparatului urinar (modalități specifice de examinare, planuri de secțiune), anatomia ultrasonografică normală3. Evaluarea pacientului cu boli glomerulare; aspecte ultrasonografice în nefropatia diabetică4. Evaluarea pacientului cu boli chistice; diagnosticul diferențial al bolilor renale chistice5. Evaluarea pacientului cu litiază reno-ureterală; hidronefroza6. Evaluarea pacientului cu infecții renale7. Evaluarea pacientului cu malformații reno-uretero-vezicale8. Evaluarea pacientului cu tumori renale – diagnostic ultrasonografic diferențial al tumorilor renale9. Evaluarea pacientului cu boală cronică de rinichi10. Evaluarea ultrasonografică a rinichiului în circumstanțe speciale: sarcină, vârstnici, rinichiul operat11. Evaluarea pacientului cu afecțiuni vasculare (importanța examenului Doppler):– arteriale– venoase– altele (nefroangioscleroza, necroza corticală etc.)12. Aspecte ultrasonografice particulare ale rinichiului la pacientul dializat13. Evaluarea ultrasonografică în urgențele nefrologice:– colica renală– injuria renală acută (diagnosticul diferențial cu boala cronică de rinichi)– traumatismele renale14. Evaluarea ultrasonografică a vezicii urinare (pre- și postmicțional):– malformații– retenție acută de urină– retenție cronică de urină (sindromul stazei vezicale)– inflamația– formațiuni intravezicale (cheaguri, calculi, tumori)– afectarea secundară în cadrul unor procese patologice de vecinătate15. Evaluarea ultrasonografică a prostatei (suprapubiană):– inflamații– chisturi– hipertrofia benignă de prostată– adenocarcinomul de prostată
c. ABILITĂȚI DOBÂNDITE
La sfârșitul modulului, rezidentul va fi capabil:– să știe să identifice ultrasonografic elementele anatomice ale aparatului urinar și diferențierea față de structurile de vecinătate.– să știe să diferențieze între aspectul ultrasonografic normal și patologic al elementelor aparatului urinar.– să știe să recunoască ultrasonografic elementele de patologie, anomaliile de structură de la nivelul aparatului urinar.– să efectueze un minimum de 30 de examinări ultrasonografice ale aparatului urinar.
COMISIA DE NEFROLOGIE,
PREȘEDINTE,
Prof. Univ. Dr. Ionel Alexandru CHECHERIȚĂ

Anexa nr. 1

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST
SPECIALITATEA NEFROLOGIEI. PROBA SCRISĂ (3 subiecte din tematica de trunchi comun și 7 subiecte din tematica de nefrologie)II – III. DOUĂ PROBE CLINICE (1 caz din tematica de trunchi comun/nefrologie și 1 caz din tematica de nefrologie)IV. PROBA PRACTICĂ (din întreaga tematică)I. PROBA SCRISĂ
A) TRUNCHI COMUN1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică și obstructivă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament2. Astmul bronșic – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratamentul crizei de astm3. Pneumoniile – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament4. TBC pulmonar – diagnostic pozitiv, diferențial, complicații5. Cancerul bronhopulmonar – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații6. Pleureziile – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații7. Ulcerul gastro-duodenal – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament8. Colita ulceroasă și boala Crohn – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații9. Hepatitele cronice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie10. Cirozele hepatice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament11. Litiaza biliară – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații12. Pancreatitele acute și cronice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, tratament13. Reumatismul articular acut – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament14. Poliartrita reumatoidă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații15. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermatomiozita) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații16. Vasculitele sistemice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații17. Anemiile feriprive, megaloblastice, hemolitice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații18. Sindroamele mieloproliferative cronice (leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații19. Sindroamele limfoproliferative cronice (limfoamele maligne, leucemia limfatică cronică) – diagnostic pozitiv, complicații20. Mielomul multiplu – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații21. Endocardita bacteriană subacută – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații22. Valvulopatiile mitrale și aortice – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații23. Pericarditele – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament24. Tulburările de ritm și de conducere – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, principii de tratament25. Boala coronariană ischemică – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații26. Hipertensiunea arterială esențială și secundară. Urgențele hipertensive – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament27. Insuficiența cardiacă – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații, profilaxie, tratament28. Embolia pulmonară. Tromboflebita – diagnostic pozitiv, diagnostic diferențial, complicații29. Diabetul zaharat – factori de risc, diagnostic pozitiv, complicații cronice, principii de tratament
B) NEFROLOGIE1. Anatomia și fiziologia rinichiului2. Semiologia și explorarea aparatului urinar3. Tulburările hidrice și electrolitice4. Tulburările echilibrului acido-bazic5. Bolile glomerulare6. Boala renală datorată disproteinemiilor7. Microangiopatiile trombotice8. Nefropatia diabetică9. Infecțiile de tract urinar10. Bolile renale în sarcină11. Bolile chistice renale12. Nefropatiile ereditare13. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza14. Nefropatiile tubulointerstițiale acute și cronice15. Nefropatiile vasculare16. Injuria renală acută17. Boala cronică de rinichi18. Metodele de epurare extrarenală19. Afectarea renală în sindromul de disfuncție multiplă de organe20. Transplantul renalII – III. DOUĂ PROBE CLINICE1. Un caz din tematica de trunchi comun/nefrologie.2. Un caz din tematica de nefrologie.IV. PROBA PRACTICĂ
Interpretarea uneia din următoarele investigații:1. Hemoleucograma2. Ionograma sanguină și urinară3. Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare4. Lipidograma5. Ureea, acidul uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) – serice și urinar6. Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, factor reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2.7. Testele de citoliză hepatică8. Testele de colestază hepatică9. Markeri imunologici ai infecțiilor cu virusuri hepatice10. Testele pentru HIV11. Echilibrul acido-bazic12. Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron13. Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore14. Examenul bacteriologic al urinei15. Probele funcționale glomerulare16. Probele funcționale tubulare17. Explorările imagistice renale:– radiografia renală simplă– radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie– pielografia ascendentă– arteriografia renală– nefrograma izotopică– nefroscintigrama– ultrasonografia aparatului urinar– tomografia computerizată, uro-CT– RMN18. Radiografia toracică.19. Radiografia tubului digestiv20. Radiografia scheletului osos21. Electrocardiograma22. Fundul de ochi23. Exsudatul faringian24. Hemocultura, coprocultura25. Puncția biopsie renală26. Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice27. Lichidul de dializă peritoneală
Manevre/prescripții/indicații:1. Puncția biopsie renală2. Tehnica inserției unui cateter de hemodializă3. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă4. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)5. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului6. Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal – metodă7. Inițierea dializei peritoneale – parametrii8. Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal9. Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului10. Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori11. Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
● Beers MH, Porter RS. Manualul Merck de diagnostic și tratament. Ed. a 18-a. București: Editura ALL, 2009.
● Checheriță IA. Explorarea aparatului urinar. București: Editura Academiei Române, 2018.
● Checheriță IA, Ciocâlteu A, David C, Ferechide D. Esențialul în insuficiența renală cronică. București: Editura Universitară „Carol Davila”, 2013.
● Covic A (sub redacția). Nefrologie. Principii teoretice și practice. Iași: Demiurg, 2011.
● Daugirdas JT, Blake PG, Ing TS. Handbook of Dialysis. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Wolters Kluwer, 2015.
● Gilbert SJ, Weiner DE, Gipson DS, Perazella MA, Tonelli M. Național Kidney Foundation’s Primer on Kidney Diseases. Ed. a 6-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.
● Johnson RJ, Feehally J, Floege J. Comprehensive Clinical Nephrology. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2015.
● KDIGO Clinical Practice Guideline; http://kdigo.org/home/guidelines/
● Longo DL. Harrison. Manual de Medicină. Ed. a 18-a. București: Editura ALL, 2014.
● Mircescu G, Mandache E, Stancu S, Ismail G, Checheriță IA, et al. Glomerulopatiile. București: Editura Medicală, 2016
● NKF KDOQI Guidelines; https://www.kidney.org/professionals/guidelines.
● Schrier RW. Manual of Nephrology. Ed. a 8-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.
● Taal MW, Chertow GM, Marsden PA, Skorecki K, Yu ASL; Brenner BM. Brenner & Rector’s The Kidney. Ed. a 9-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2012.
● www.uptodate.com.

Anexa nr. 2

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC PRIMAR SPECIALITATEA NEFROLOGIEI – II. DOUĂ PROBE CLINICEIII. PROBA PRACTICĂI – II. DOUĂ PROBE CLINICE1. Anatomia și fiziologia rinichiului2. Semiologia și explorarea aparatului urinar3. Tulburările hidrice și electrolitice4. Tulburările echilibrului acido-bazic5. Bolile glomerulare6. Boala renală datorată disproteinemiilor7. Microangiopatiile trombotice8. Nefropatia diabetică9. Infecțiile de tract urinar10. Bolile renale în sarcină11. Bolile chistice renale12. Nefropatiile ereditare13. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza14. Nefropatiile tubulointerstițiale acute și cronice15. Nefropatiile vasculare16. Injuria renală acută17. Boala cronică de rinichi18. Metodele de epurare extrarenală19. Afectarea renală în sindromul de disfuncție multiplă de organe20. Transplantul renalIII. PROBA PRACTICĂ
Interpretarea uneia din următoarele investigații:1. Hemoleucograma2. Ionograma sanguină și urinară3. Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare4. Lipidograma5. Ureea, acidul uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) – serice și urinare6. Investigațiile imunologice: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, proteină C reactivă, anticorpi anti-membrană bazală glomerulară, factor antinuclear, factor reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-27. Testele de citoliză hepatică8. Testele de colestază hepatică9. Markeri imunologici ai infecțiilor cu virusuri hepatice10. Testele pentru HIV11. Echilibrul acido-bazic12. Dozările hormonale: tiroidiene, parathormon, activitatea reninei plasmatice, renină, aldosteron13. Examenul sumar de urină, examenul urinei pe 24 ore14. Examenul bacteriologic al urinei15. Probele funcționale glomerulare16. Probele funcționale tubulare17. Explorările imagistice renale:– radiografia renală simplă– radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie– pielografia ascendentă– arteriografia renală– nefrograma izotopică– nefroscintigrama– ultrasonografia aparatului urinar– tomografia computerizată, uro-CT– RMN18. Radiografia toracică19. Radiografia tubului digestiv20. Radiografia scheletului osos21. Electrocardiograma22. Fundul de ochi23. Exsudatul faringian24. Hemocultura, coprocultura25. Puncția biopsie renală26. Testele genetice specifice afecțiunilor nefrologice27. Lichidul de dializă peritoneală
Manevre/prescripții/indicații:1. Puncția biopsie renală2. Tehnica inserției unui cateter de hemodializă3. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă4. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic)5. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului6. Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal – metodă7. Inițierea dializei peritoneale – parametrii8. Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal9. Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului10. Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori11. Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
● Checheriță IA. Explorarea aparatului urinar. București: Editura Academiei Române, 2018.
● Checheriță IA, Ciocâlteu A, David C, Ferechide D. Esențialul în insuficiența renală cronică. București: Editura Universitară „Carol Davila”, 2013.
● Covic A (sub redacția). Nefrologie. Principii teoretice și practice. Iași: Demiurg, 2011.
● Daugirdas JT, Blake PG, Ing TS. Handbook of Dialysis. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Wolters Kluwer, 2015.
● Gilbert SJ, Weiner DE, Gipson DS, Perazella MA, Tonelli M. Național Kidney Foundation’s Primer on Kidney Diseases. Ed. a 6-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.
● Johnson RJ, Feehally J, Floege J. Comprehensive Clinical Nephrology. Ed. a 5-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2015.
● KDIGO Clinical Practice Guideline; http://kdigo.org/home/guidelines.
● Mircescu G, Mandache E, Stancu S, Ismail G, Checheriță IA, et al. Glomerulopatiile. București: Editura Medicală, 2016
● NKF KDOQI Guidelines; https://www.kidney.org/professionals/guidelines/guidelines_commentaries.
● Schrier RW. Manual of Nephrology. Ed. a 8-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2014.
● Taal MW, Chertow GM, Marsden PA, Skorecki K, Yu ASL; Brenner BM. Brenner & Rector’s The Kidney. Ed. a 9-a. Philadelphia, SUA: Saunders Elsevier, 2012.
● www.uptodate.com.
(la 26-07-2019, Curriculumul de pregătire în specialitatea Nefrologie a fost modificat de ANEXELE la ORDNUL nr. 941/4.362/2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 622 bis din 26 iulie 2019 ) Notă
Articolul II din ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, prevede:
„Articolul II
Medicii rezidenți și medicii stomatologi rezidenți continuă pregătirea conform duratei de pregătire și curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidențiat”.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE
Definiția specialității:

Neonatologia este specialitatea medicală care se ocupă cu studiul aspectelor fiziologice, patologice și terapeutice ale nou-născutului sănătos și cu risc.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI NEONATOLOGIE	2
Modulul 1	Neonatologie – Nou-născutul la termen
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNA	3 – 5 ore/săptămână
Modulul 2	Neonatologie – Nou-născutul prematur
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	8 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	3 – 5 ore/săptămână
Modulul 3	Terapie Intensivă Neonatală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	10 LUNI
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	3 – 5 ore/săptămână
Total ore pregătire teoretică	3 – 5 ore/săptămână
Total ore pregătire practică	30 ore/săptămână

Structura programului
Modulul 1, anul III: Neonatologie Nou-născutul la termen (reanimare neonatală și echilibrare în sala de nașteri, echilibrare pre-transport și transport neonatal specializat, asistență medicală a nou-născutului în rooming-in)
Nr. ore curs. 3 – 5 ore/săptămână
Nr. ore practică. Minimum 30 ore/săptămână1. Tematică.1. Perioadele dezvoltării intrauterine. Screening fetal.2. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea termică, hematologică, imunologică, endocrină).3. Nou-născutul cu risc: definiție, factori de risc, complicații.4. Asfixia perinatală naștere: definiție, cauze, forme clinice5. de asfixie, diagnostic antepartum, intrapartum, postpartum, complicații. Reanimarea nou-născutului6. Stabilizarea post-reanimare și pre-transport7. Traumatismul mecanic la naștere: factori de risc, manifestări clinice, diagnostic pozitiv, tratament.8. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului la termen.9. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutriționale. Alăptarea, alimentația cu formulă, alimentația mixtă.10. Caracteristici ale formule de lapte folosite în alimentația nou-născutului. Tehnici de alimentație.11. Alimentația parenterală (indicații, soluții utilizate, nevoi nutriționale și scheme de alimentație, monitorizarea nou-născutului alimentat parenteral, complicații).12. Tulburările de creștere și dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină. Clasificarea nou-născuților în funcție de vârsta de gestație și greutatea la naștere.13. Nou-născutul cu restrictive de creșterea intrauterină. Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.14. Copilul mare pentru vârsta gestațională: factori de risc, particularități morfologice și funcționale, complicații.15. Nou-născutul din sarcină multiplă – complicații.16. Sindromul de detresă respiratorie la nou-născut. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbție întârziată a lichidului pulmonar fetal.17. Sindromul de aspirație pulmonară și sindromul de aspirație de meconiu. Pneumonia congenitală. Hemoragia pulmonară. Sindroame de pierdere de aer în perioada neonatală.18. Apneea nou-născutului: definiție, cauze, clasificare, tratament.19. Tehnici de suport respirator în insuficiența respiratorie neonatală: non-invazive (canulă nazală cu flux mare umidificat și încălzit, CPAP nazal, IPPV/HFOV nazal) și invazive (ventilație convențională, HFOV).20. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnostic, îngrijiri pre și postoperatorii.21. Cianoza neonatală: definiție, clasificare, diagnostic, tratament.22. Bolile primare miocardice la nou-născut: diagnostic, tratament.23. Hipertensiunea pulmonară persistentă: definiție, diagnostic clinic și paraclinic.24. Insuficiența cardiacă a nou-născutului: definiție, cauze, diagnostic clinic, radiologic, electrocardiografic, tratament.25. Tulburări de ritm și conducere: definiție, cauze, diagnostic, tratament.26. Șocul neonatal: definiție, cauze, abordare diagnostică și terapeutică.27. Malformații congenitale ale tubului digestiv (atrezia esofagiană fără fistulă, fistulă esotraheală, atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinală, ileusul meconial, volvulusul intestinal, boala Hirschprung, malformații ano-rectale) – abordare diagnostică, terapie pre- și postoperatorie.28. Enterocolita ulcero-necrotică.29. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală: definiție, cauze, diagnostic clinic și paraclinic, tratament, complicații.30. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic, tratament, complicații.31. Convulsiile neonatale: definiție, etiologie, forme clinice, diagnostic și tratament.32. Icterele neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. Encefalopatia hiperbilirubinemică.33. Anemia neonatală34. Policitemia – sindromul de hiperconcentrație sanguină: definiție, cauze, diagnostic, tratament.35. Boli hemoragice (coagulopatii congenitale și dobândite, trombocitopenii și trombopatii, boala hemoragică a nou-născutului).36. Insuficiență renală acută la nou-născut: definiție, cauze, diagnostic, tratament37. Ambiguitatea genitală la nou-născut – diagnostic clinic și genetic38. Infecțiile neonatale. Infecții materno-fetale, infecții congenitale din cadrul sindromului TORCH, infecții nosocomiale.39. Hipoglicemiile neonatale – diagnostic, etiologie, complicații, profilaxie și tratament.40. Hiperglicemiile neonatale. Nou-născutul din mama diabetică, complicații specifice.41. Tulburări ale calciului și magneziului în perioada neonatală: cauze, diagnostic, tratament, complicații.42. Tulburări electrolitice în perioada neonatală: cauze, diagnostic, tratament.43. Screeningul diagnostic al bolilor metabolice congenitale (hipotiroidism, fenilcetonurie, galactozemie) în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolic congenitală.44. Diagnosticul și tratamentul pre- și postoperator al malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitală de sold, piciorul strâmb congenital.45. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.46. Durerea la nou-născut: fiziopatologie, manifestări clinice, monitorizare, combatere, implicațiile durerii în patologia neonatală.47. Mortalitatea neonatală și perinatală. Factorii care duc la creșterea mortalității perinatale și măsuri care pot influența scăderea acesteia.2. Obiective educaționale.
a. Învățarea particularităților comportamentului neonatal
b. Învățarea tabloului clinic diagnosticului și tratamentului bolilor neonatale
c. Învățarea funcționării și utilizării echipamentului medical specific neonatologiei
d. Învățarea interpretării datelor de laborator și paraclinice
e. Învățarea lucrului în echipa multidisciplinară
f. Învățarea comunicării cu familia3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:
a. Capacitatea de reanimare neonatală a tuturor categoriilor de nou-născuți
b. Capacitatea de echilibrare pretrasport
c. Capacitatea de îngrijire pre și post operatorie
d. Capacitatea de aplicare a tehnicilor noi de asistență medicală în neonatală
e. Capacitatea de elaborare a unui studiu plan terapeutic pentru fiecare patologie neonatală
f. Capacitatea de reînnoire și înțelegere a cunoștințelor și metodelor actualizate de diagnostic și tratament
g. Capacitatea de interpretare a studiilor publicate în literatura de specialitate4. Baremul activităților practice1. Reanimarea neonatală (pașii inițiali, ventilație, masaj cardiac extern, medicație) – 502. Plasarea unei sonde naso-gastrice – 503. Proceduri de menținerea a echilibrului termic – 1004. Intubația traheală – 105. Recoltarea de sânge capilar din călcâi – 206. Fototerapia – 507. Puncționarea venelor și arterelor periferice – 258. Interpretarea testelor hematologice și biochimice – 2009. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală – 5010. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală – 5011. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală – 50.12. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale – 5013. Oxigenoterapia și monitorizare (utilizarea mixerului de gaze, pulsoximetria) – 10014. Tehnica de spălare a mâinilor – 10015. Elaborarea unui plan de alimentație la externarea din maternitate – 5016. Tehnici de alimentație Alăptare, scorul LATCH, alimentația cu biberonul. – 10017. Transport neonatal specializat – 50 (gărzi pe Unitatea de Transport Neonatal)
Modulul 2, anul IV: Neonatologie Nou-născutul prematur
Nr. ore curs. 2 – 5 ore/săptămână
Nr. ore practică. Minimum 30 ore/săptămână1. Tematică.1. Monitorizarea intrauterină a fătului cu risc de naștere prematură. (Profilaxia nașterii premature, infecțiilor materno-fetale, sindromului de detresă respiratorie, hemoragiilor intraventriculare, bolilor pulmonare cronice)2. Rolul surfactantului în adaptarea respiratorie la viața extrauterină a prematurului3. Reanimarea nou-născutului prematur – particularități4. Stabilizarea post-reanimare și pre-transport5. Îngrijirea prematurului cu greutate la naștere foarte mică (< 1500 g) și mică (> 1500 g)6. Îngrijirea prematurului cu greutate la naștere extrem mică (< 1000 g)7. Traumatismul mecanic la naștere: factori de risc, manifestări clinice, diagnostic pozitiv, tratament.8. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului premature în maternitate.9. Follow-up prematurului.10. Alimentația enterală a prematurului. Nevoile nutriționale. Alăptarea, alimentația cu formulă, alimentația mixtă.11. Caracteristici ale formulei de lapte folosite în alimentația prematurului. Tehnici de alimentație.12. Alimentația parenterală (indicații, soluții utilizate, nevoi nutriționale și scheme de alimentație, monitorizarea nou-născutului alimentat parenteral, complicații).13. Tulburările de creștere și dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină. Clasificarea nou-născuților în funcție de vârsta de gestație și greutatea la naștere.14. Nou-născutul prematur cu restricție de creșterea intrauterină. Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale.15. Nou-născutul prematur din sarcină multiplă – complicații.16. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbție întârziată a lichidului pulmonar fetal.17. Sindromul de aspirație pulmonară. Pneumonia congenitală. Hemoragia pulmonară. Sindroame de pierdere de aer în perioada neonatală. Boală pulmonară cronică.18. Apneea de prematuritate: definiție, cauze, clasificare, tratament.19. Tehnici de suport respirator în insuficiența respiratorie neonatală: non- invazive (canulă nazală cu flux mare umidificat și încălzit, CPAP nazal, IPPV/HFOV nazal) și invazive (ventilație convențională, HFOV).20. Retinopatia de prematuritate.21. Persistența canalului arterial.22. Enterocolita ulcero-necrotică.23. Hemoragia intracraniană, intraventriculară, hidrocefalia, hemoragia substanței albe specifice prematurului, leucomalacia periventricula,- etiologie, diagnostic, tratament, complicații.24. Convulsiile: definiție, etiologie, forme clinice, diagnostic și tratament.25. Particularitățile icterului la prematur: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.26. Anemia de prematuritate. Pancitopenii.27. Hipoglicemiile și hiperglicemiile prematurului- diagnostic, etiologie, complicații, profilaxie și tratament.28. Osteopenia de prematuritate29. Displazia de șold.30. Particularități ale morbidității și mortalității perinatale la premature. Consecințe pe termen lung.2. Obiective educaționale.
a. Învățarea particularităților comportamentului neonatal
b. Învățarea tabloului clinic diagnosticului și tratamentului bolilor neonatale
c. Învățarea funcționării și utilizării echipamentului medical specific neonatologiei
d. Învățarea interpretării datelor de laborator și paraclinice
e. Învățarea lucrului în echipa multidisciplinară
f. Învățarea comunicării cu familia3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:
a. Capacitatea de reanimare neonatală a tuturor categoriilor de nou-născuți
b. Capacitatea de echilibrare pretrasport
c. Capacitatea de îngrijire pre și post operatorie
d. Capacitatea de aplicare a tehnicilor noi de asistență medicală în neonatală
e. Capacitatea de elaborare a unui studiu plan terapeutic pentru fiecare patologie neonatală
f. Capacitatea de reînnoire și înțelegere a cunoștințelor și metodelor actualizate de diagnostic și tratament
g. Capacitatea de interpretare a studiilor publicate în literatura de specialitate4. Baremul activităților practice1. Cateterismul arterei și venei ombilicale – 502. Reanimarea neonatală (pașii inițiali, ventilație, masaj cardiac extern, medicație) – 503. Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentația enterală. Tehnica efectuării gavajului continuu și discontinuu – 1004. Programarea incubatorului – 1005. Intubația traheală – 506. Instalarea unei perfuzii în venele periferice – 507. Puncția lombară – 108. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – 109. Îngrijirea prematurului în incubator – 5010. Fototerapia – 10011. Exsanguinotransfuzia totală și parțial – 1012. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut – 10013. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală – 5014. Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-născut – 2515. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală) – 5016. Puncționarea venelor și arterelor periferice – 5017. Interpretarea testelor hematologice și biochimice – 10018. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală – 2019. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală – 5020. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală – 5021. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale – 15022. Oxigenoterapia (utilizarea monitorului de FiO2, debitmetrului de oxygen, canulă nazală cu flux mare) – 20023. Ventilația mecanică (montarea, setarea și întreținerea ventilatorului) – 10024. Pregătirea și utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv – 10025. Tehnici de alimentative enterală ale prematurului – 10026. Transport neonatal specializat – 50 (gărzi pe Unitatea de Transport Neonatal)
Modulul 3, anul V: Terapie Intensivă Neonatală
Nr. ore curs. 2 – 5 ore/săptămână
Nr. ore practică. Minimum 30 ore/săptămână1. Tematică.1. Categorii de nou-născuți cu risc: definiție, factori de risc, complicații.2. Asigurarea echilibrului termic în perioada neonatală3. Sindromul de detresă respiratorie la nou-născut. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbție întârziată a lichidului pulmonar fetal. Sindromul de aspirație pulmonară și sindromul de aspirație de meconiu. Pneumonia congenitală. Hemoragia pulmonară. Sindroame de pierdere de aer în perioada neonatală. Hipertensiunea pulmonară.4. Apneea nou-născutului: definiție, cauze, clasificare, tratament.5. Tehnici de suport respirator în insuficiența respiratorie neonatală: non-invazive (canulă nazală cu flux mare umidificat și încălzit, CPAP nazal, IPPV/HFOV nazal) și invazive (ventilație convențională, HFOV).6. Tehnici de monitorizare a nou-născutului cu suport respirator (pulsoximetria, analiza gazelor sangvine, examen radiologic, funcții vitale)7. Hemoragiile intracraniene8. Convulsii neonatal9. Sindrom de sevraj neonatal10. Malformații ale sistemului nervos central11. Follow-up nou-născuților cu risc crescut12. Managementul nou-născutului cu malformații congenitale de cord13. Managentul nou-născutului cu tulburări de ritm și conducere cardiacă14. Hipotensiunea și hipertensiunea arterială neonatală15. Șocul neonatal: definiție, cauze, abordare diagnostică și terapeutică16. Alimentația parenterală; monitorizare și complicații.17. Alimentația enterală a nou-născutului bolnav (prematurul extrem, asfixie perinatală, enterocolită ulceronecrotică, pre și post operator, nou-născutul ventilat). Alăptarea nou-născutului cu nevoi speciale.18. Tulburări hidroelectrolitice și ale glicemiei19. Sindroamele colestatice neonatal. Hiperbilirubinemiile.20. Prevenirea diagnosticul și tratamentul sepsisului neonatal.21. Infecțiile nozocomiale22. Boli hematologice neonatale: Anemia, policitemia, tulburări de hemostază și coagulare, boli ale celulelor albe, tromboze.23. Terapia transfuzională24. Insuficiența renală acută25. Boli renale cronice26. Boli genetice27. Malformații congenitale28. Boli de metabolism (hipotiroidismul congenital, galactozemia)29. Urgențe neonatal (Hidrops fetal și neonatal, revărsate pleurale, boala hemolitică a nou-născutului, atrezia coanală, atrezia esofagiană, obstrucții gastrointestinale, enterocolita ulceronecrotică, omfalocel, gastroschizis, defecte de tub neural, cheilognatopalatoschizis)30. Sindromul de moarte subită în perioada neonatală.31. Nou-născutul din sarcină multiplă – complicații. Sindrom transfuzor-transfuzat32. Ambiguitatea genitală la nou-născut – diagnostic clinic și genetic33. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.34. Durerea la nou-născut: fiziopatologie, manifestări clinice, monitorizare, combatere, implicațiile durerii în patologia neonatală.35. Aspecte etice în terapie intensivă neonatală36. Comunicarea cu familia nou-născutului internat în terapie intensivă2. Obiective educaționale.
a. Învățarea particularităților comportamentului neonatal
b. Învățarea tabloului clinic diagnosticului și tratamentului bolilor neonatale
c. Învățarea funcționării și utilizării echipamentului medical specific neonatologiei
d. Învățarea interpretării datelor de laborator și paraclinice
e. Învățarea lucrului în echipa multidisciplinară
f. Învățarea comunicării cu familia3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:
a. Capacitatea de reanimare neonatală a tuturor categoriilor de nou-născuți
b. Capacitatea de echilibrare pretrasport
c. Capacitatea de îngrijire pre și post operatorie
d. Capacitatea de aplicare a tehnicilor noi de asistență medicală în neonatală
e. Capacitatea de elaborare a unui studiu plan terapeutic pentru fiecare patologie neonatală
f. Capacitatea de reînnoire și înțelegere a cunoștințelor și metodelor actualizate de diagnostic și tratament
g. Capacitatea de interpretare a studiilor publicate în literatura de specialitate4. Baremul activităților practice1. Cateterismul arterei și venei ombilicale – 502. Montarea și îngrijirea cateterului central percutan – 103. Reanimarea neonatală (pașii inițiali, ventilație, masaj cardiac extern, medicație) – 1004. Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale). Tehnica efectuării gavajului continuu și discontinuu – 1005. Programarea mesei de reanimare și a incubatorului de terapie intensivă – 1006. Intubația traheală – 507. Instalarea unei perfuzii în venele periferice – 508. Puncția lombară – 209. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – 1010. Îngrijirea prematurului în incubator – 5011. Fototerapia – 20012. Exsanguinotransfuzia totală și parțial – 1013. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut – 10014. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală – 5015. Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-născut – 2516. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală) – 5017. Puncționarea venelor și arterelor periferice – 10018. Interpretarea testelor hematologice și biochimice – 10019. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală – 5020. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală – 5021. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală – 50.22. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale – 5023. Monitorizarea continuă electroencefalografică cu ajutorul aparatului Brainz – 5024. Oxigenoterapia (utilizarea monitorului de FiO2, debitmetrului de oxigen) – 20025. Ventilația mecanică (montarea, setarea și întreținerea ventilatorului) – 10026. Pregătirea și utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv – 5027. Recomandări în alimentația naturală a nou-născutului (scheme de alimentație, educația mamei, contraindicații, incidente, urmărirea nou-născutului alimentat natural).28. Tehnici de alimentație. Alimentația cu biberonul și prin gavaj. Alimentația continuă pe sonda naso-gastrică. Alimentația continuă pe sonda naso-jejunală – 5029. Transport neonatal specializat – 50 (gărzi pe Unitatea de Transport Neonatal)30. Practici de profilaxia infecțiilor nozocomiale (spălatul pe mâini – 50, utilizarea mănușilor în manipularea nou-născutului – 100, îngrijirea nou-născutului ventilat – 25)
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Însușirea noțiunilor teoretice și practice necesare asistenței medicale a nou-născutului normal și cu risc de la toate nivelele de maternități.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Însușirea noțiunilor teoretice și practice specifice nou-născutului cu risc, la termen, prematur, prematur extrem, cu patologie infecțioasă, congenitală, malformativă.
Însușirea noțiunilor teoretice și practice de echilibrare în urgență a nou-născutului cu risc de la toate nivelurile de maternități și din situații speciale de naștere.
Însușirea noțiunilor de echilibrare, tratament în urgență, monitorizare a nou-născuților care necesită transfer.
Însușirea noțiunilor teoretice și practice de profilaxie a patologiei infecțioase pe termen scurt și lung întâlnită la nou-născut.
Însușirea noțiunilor de asepsie și antisepsie aplicabile în secțiile de nou-născuți.
Însușirea modului de utilizare a echipamentului modern necesar echilibrării și întreținerii vieții nou-născutului.
Promovarea alimentației naturale la toate categoriile de nou-născuți indiferent de locul de internare al acestora.
Însușirea modului de colaborare interdisciplinară în rezolvarea patologiei neonatale.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Capacitatea acordării asistenței medicale de specialitate în maternități de nivel II, III, centre de excelență și perinatologie.
Capacitatea de diagnostic, tratament și monitorizare a nou-născuților cu risc, preoperator, postoperator și pre și în timpul transportului.
Capacitatea de colaborare în echipa obstetrician-neonatolog, chirurg, pediatru, cardiolog, oftalmolog, audiolog, neurolog, neurochirurg, endocrinolog, genetician în cazul patologiei perinatale.
Capacitatea de desfășurare a activității profilactice aplicabile nou-născuților pentru prevenția morbidităților pe termen lung.
Capacitatea de elaborare și interpretare a datelor epidemiologice, statistice neonatale.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:

– probă scrisă	Da
– examen clinic	Da
– probă de abilități/manualități	Da
– probă pe casetă video	Nu
– probă operatorie	Nu
– dizertație	Nu

TEMATICA DE EXAMEN1. Perioadele dezvoltării intrauterine. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine.2. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio- vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea termică, hematologică, imunologică, endocrină).3. Nou-născutul cu risc: definiție, factori de risc, complicații.4. Suferință fetală acută și asfixia la naștere: definiție, cauze, forme clinice de asfixie, diagnostic antepartum, intrapartum, postpartum, complicații.5. Perioada de tranziție la viața extrauterină. Reanimarea nou-născutului în sala de nașteri. Etapele reanimării neonatale.6. Stabilizarea post-reanimare și pre-transport7. Traumatismul mecanic la naștere: factori de risc, manifestări clinice, diagnostic pozitiv, tratament.8. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului la termen și prematur în maternitate și la domiciliu.9. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutriționale. Alimentația la sân. Alimentația artificială, alimentația mixtă.10. Formule de lapte folosite în alimentația nou-născutului. Tehnici de alimentație.11. Alimentația parenterală (indicații, soluții utilizate, nevoi nutriționale și scheme de alimentație, monitorizarea nou-născutului alimentat parenteral, complicații).12. Tulburările de creștere și dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină. Clasificarea nou-născuților în funcție de vârsta de gestație și greutatea la naștere. Nou-născutul prematur: definiție, particularități anatomice și fiziologice ale nou-născutului prematur. Clasificarea nou-născuților prematuri. Complicațiile prematurității.13. Nou-născutul cu întârziere în creșterea intrauterină. Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.14. Copilul mare pentru vârsta gestațională: factori de risc, particularități morfologice și funcționale, complicații.15. Nou-născutul din sarcină multiplă – complicații.16. Sindromul de detresă respiratorie la nou-născut. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbție întârziată a lichidului pulmonar fetal. Sindromul de aspirație pulmonară și sindromul de aspirație de meconiu. Pneumonia congenitală. Hemoragia pulmonară. Sindroame de pierdere de aer în perioada neonatală.17. Apneea nou-născutului: definiție, cauze, clasificare, tratament.18. Tehnici de tratament în insuficiența respiratorie neonatală: oxigenoterapia, ventilația cu presiune pozitivă cu mască și balon, intubația traheală, ventilația asistată. Tipuri de suport respirator invaziv și non-invaziv (HHHFNC, CPAP, IPPV, SIMV, HFOV)19. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnostic, îngrijiri pre și postoperatorii.20. Cianoza neonatală: definiție, clasificare, diagnostic, tratament.21. Bolile primare miocardice la nou-născut: diagnostic, tratament.22. Hipertensiunea pulmonară persistentă: definiție, diagnostic clinic și paraclinic.23. Insuficiența cardiacă a nou-născutului: definiție, cauze, diagnostic clinic, radiologic, electrocardiografic, tratament.24. Tulburări de ritm și conducere: definiție, cauze, diagnostic, tratament.25. Șocul neonatal: definiție, cauze, abordare diagnostică și terapeutică.26. Malformații congenitale ale tubului digestiv (atrezia esofagiană fără fistulă, fistula esotraheală, atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinală, ileusul meconial, volvulusul intestinal, boala Hirschprung, malformații ano-rectale) – abordare diagnostică, terapie pre- și postoperatorie.27. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.28. Enterocolita ulcero-necrotică.29. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală: definiție, cauze, diagnostic clinic și paraclinic, tratament, complicații.30. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic, tratament, complicații.31. Convulsiile neonatale: definiție, etiologie, forme clinice, diagnostic și tratament.32. Icterele neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament. Encefalopatia hiperbilirubinemică.33. Anemia neonatală34. Policitemia – sindromul de hiperconcentrație sanguină: definiție, cauze, diagnostic, tratament.35. Boli hemoragice (coagulopatii congenitale și dobândite, trombocitopenii și trombopatii, boala hemoragică a nou-născutului).36. Insuficiență renală acută la nou-născut: definiție, cauze, diagnostic, tratament37. Ambiguitatea genitală la nou-născut – diagnostic clinic și genetic38. Infecțiile neonatale. Infecții materno-fetale, infecții congenitale din cadrul sindromului TORCH, infecții nosocomiale.39. Hipoglicemiile neonatale – diagnostic, etiologie, complicații, profilaxie și tratament.40. Hiperglicemiile neonatale. Nou-născutul din mama diabetică, complicații specifice.41. Tulburări ale calciului și magneziului în perioada neonatală: cauze, diagnostic, tratament, complicații.42. Tulburări electrolitice în perioada neonatală: cauze, diagnostic, tratament.43. Screeningul diagnostic al bolilor metabolice congenitale (hipotiroidism, fenilcetonurie, galactozemie) în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolic congenitală.44. Diagnosticul și tratamentul pre- și postoperator al malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitală de șold, piciorul strâmb congenital.45. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.46. Durerea la nou-născut: fiziopatologie, manifestări clinice, monitorizare, combatere, implicațiile durerii în patologia neonatală.47. Mortalitatea neonatală și perinatală. Factorii care duc la creșterea mortalității perinatale și măsuri care pot influența scăderea acesteia.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)1. Interpretarea unui radiografii2. Interpretarea unei ecografii trasfontanelare3. Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sangvine4. Efectuarea manevrelor de reanimare neonatală pe manechin, obligatoriu intubația oro- nazo traheală1.2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN NEONATOLOGIE1.3. Competența profesională intrinsecă specialității– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):
Asistența medicală a nou-născutului la termen sănătos, bolnav, prematur, cu risc1.4. Obligații– Etice, deontologice: Păstrarea confidențialității, respectarea drepturilor nou-născutului, obținerea consimțământului informat parental, comunicarea stării de sănătate a nou-născutului imediat după naștere și în evoluție familiei.– Implicarea părinților în decizia de suport medical în cazurile cu risc de morbidități severe și terminale– Profesionale: Asigurarea îngrijirilor medicale specifice nou-născutului la termen, prematur și cu risc.
Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic (puericultura) și unul curativ, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:1. Cardiologie pediatrică.2. Gastroenterologie pediatrică.3. Hematologie și oncologie pediatrică.4. Pneumologie pediatrică.5. Nefrologie pediatrică.
Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1-5 vor fi certificați ca și „medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată) …..”având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematică prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat. Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală, respectiv pentru fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.
Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi – pentru fiecare secție clinică – un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.
Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.2. ORGANIZAREA PROGRAMULUI2.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	19
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10)	3 ani
MODULUL 1	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 2	Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 3	Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 4	Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 5	Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 6	Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 7	Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 8	Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 9	Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 10	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA DE PEDIATRIE GENERALĂ (modulele 11-19) FIE CU SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE	2 ani

Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică

MODULUL 11 – Pediatrie generală	Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 12 – Pediatrie generală	Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 13 – Pediatrie generală	Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 14 – Pediatrie generală	Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 15 – Pediatrie generală	Endocrinologie și Diabetologie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 16 – Pediatrie generală	Pneumologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 17 – Pediatrie generală	Oncohematologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 18 – Pediatrie generală	Boli Infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 19 – Pediatrie generală	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
Total ore pregătire teoretică	1000
Total ore pregătire practică	8750

Structura programului
Modulul 1 – Pediatrie:
Nr. ore curs. 150
Nr. ore practică. 13001. Tematică ore curs.i. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.ii. Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.iii. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.iv. Febra la copil.v. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.vi. Bronșiolita acută.vii. Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală – indicații.viii. Diareea acută bacteriană și virală.ix. Constipația cronică și encoprezisul.x. Malformațiile congenitale de cord necianogene.xi. Malformațiile congenitale de cord cianogene.xii. Anemiile hemolitice genetice.xiii. Anemiile hemolitice dobândite.xiv. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).xv. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.xvi. Infecția de tract urinar.xvii. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.xviii. Glomerulonefritele acute și cronice.xix. Sindromul nefrotic.xx. Hipertensiunea arterială la copil.2. Barem de activități practice1. Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2. Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic – sub supraveghere.3. Recoltarea de sânge capilar.4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.5. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).6. Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.7. Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.8. Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere.9. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.10. Suportul vital de bază – participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului.11. Administrarea de substanțe medicamentoase:
a. oral.
b. cutanat.
c. intrarectal.
d. în aerosoli.
e. intraconjunctival.
f. intramuscular, subcutanat, intradermic.
g. intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere.
h. în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.12. Efectuarea otoscopiei – sub supraveghere.3. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
3.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
4.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
5.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
6.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului- îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
8.	Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
10.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

Modulul 2 – Urgențe:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 450I. Tematică ore curs.1. Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav.2. Insuficiența respiratorie acută.3. Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.4. Șocul. Sindromul de deshidratare.5. Anafilaxia.6. Intoxicațiile acute.7. Hemoragia acută.8. Insuficiența cardiacă.9. Insuficiența hepatică.10. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.11. Coma și convulsiile.12. Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular.13. Abordarea pacientului politraumatizat.14. Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.II. Barem de activități practice:1. Oxigenoterapia. Tehnica utilizării dispozitivelor de oxigenoterapie.2. Administrarea medicației folosind dispozitivele de nebulizare.3. Montarea liniei venoase periferice și intraosoase.4. Calcularea bolusului lichidian, a necesarului și deficitului de lichide.5. Calcularea medicației inotrop-vasoactive.6. Protocolul suportului vital de bază. Tehnica dezobstrucției manuale a căilor aeriene, aspirarea căii aeriene superioare, folosirea adjuvanților căilor aeriene, tehnica ventilației pe mască și balon, compresiunile toracice, utilizarea defibrilatorului automat extern. Solicitarea echipei de resuscitare. Evaluarea și suportul vital de bază în cazul aspirației de corp străin în calea aeriană.7. Protocolul suportului vital avansat. Tehnici avansate de protezare a căii aeriene (dispozitive supraglotice, intubația traheei). Ventilația pe balon și sonda de IOT/dispozitiv supraglotic. Utilizarea defibrilatorului manual. Decompresia pneumotoracelui.8. Evaluarea primară a pacientului politraumatizat.9. Montarea sondei nazo/orogastrice. Spălătura gastrică.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio-respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare.	1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. 2. Asigură suportul vital de bază. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.
2.	Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate.	1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3.	Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare.	1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4.	Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul.	1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5.	Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.	1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

Modulul 3 – Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică:1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.2. Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.4. Cefaleea și migrena.5. Sindromul hipoton la sugar și copil.6. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7. Fenomene paroxistice neepileptice.8. Epilepsia.9. Malformațiile SNC.10. Sindroamele ataxice.11. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber).12. Paraliziile cerebrale.13. Boli neuro-musculare.14. Boli degenerative ale SNC.15. Afecțiuni cerebro-vasculare.II. Barem de activități practice.1. Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare – cu îndrumarea medicului coordonator.2. Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.4. Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.5. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.6. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.7. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.8. Alcătuirea planului de investigații în ataxii.9. Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică.10. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.11. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere.III. Obiective specifice
• Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.
• Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.
• Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.
• Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV. Rezultate așteptate
• Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.
• Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.
• Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.
• Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.
• Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent.2. Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).3. Dizabilitatea intelectuală.4. Tulburările de somn la copil și adolescent.5. Tulburările de alimentație.6. Tulburările de anxietate la copil și adolescent.7. Depresia și riscul suicidar.8. Tulburările de spectru autist.9. Abuzul la copil și adolescent.10. Tulburările psihotice.11. Tulburări psihice în bolile somatice.12. Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.II. Barem de activități practice1. Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.2. Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională.3. Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.4. Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară.5. Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.6. Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia.III. Obiective specifice
• Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.
• Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.
• Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
• Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.IV. Rezultate așteptate
• Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.
• Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.
• Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.
• Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.
• Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting.
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Traumatismele majore și politraumatismul.2. Arsurile.3. Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.4. Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5. Stenoza hipertrofică de pilor.6. Hernia ombilicală.7. Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.8. Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9. Malformațiile anorectale.10. Hernia inghinală și hidrocelul.11. Invaginația intestinală.12. Enterocolita ulcero-necrotică.13. Herniile diafragmatice.14. Peritonitele primitive și secundare.15. Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.16. Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17. Litiaza urinară la copil.18. Varicocelul.19. Fimoza și hipospadiasul.20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21. Coalescența labială și imperforația himenală.22. Torsiunea anexială la copil.23. Tumori ovariene.24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25. Probleme comune de ortopedie pediatrică:
a. Piciorul strâmb congenital.
b. Deformările membrelor inferioare.
c. Patologia genunchiului.
d. Osteocondritele.
e. Displazia luxantă de șold.
f. Pronația dureroasă a cotului.
g. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.
h. Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.
i. Torticolisul congenital.
j. Traumatismele musculo-scheletale.
k. Luxații, entorse, fracturi.
l. Osteomielita și osteocondrita septică.II. Barem de activități practice1. Efectuarea tehnicilor de asepsie.2. Hemostaza plăgilor.3. Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului.4. Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.5. Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.6. Tehnica tușeului rectal.7. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis.8. Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.9. Tratamentul local și sutura plăgilor.10. Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Recunoașterea marilor sindroame asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală).	1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv. 2. Să participe la planul de investigații. 3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2.	Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora.	1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). 2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.
3.	Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă.	1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații. 2. Să propună un plan terapeutic.
4.	Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă.	1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. 2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate. 3. Să enunțe principii de tratament.
5.	Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor.	1. Să poată prezenta principalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidro- electrolitică și acido-bazică). 2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).
6.	Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate.	Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.
7.	Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală).	1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. 2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. 3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut 4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8.	Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament.	1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. 2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.
9.	Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung.	1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil. 2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. 3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia
10.	Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon).	1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia. 2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. 3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.
11.	Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă.	1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. 2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.
12.	Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice.	1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell). 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. 3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13.	Înțelegerea modificărilor anatomo- patologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora.	1. Este capabil să interpreteze radiografia toraco- abdominală într-un caz de hernie diafragmatică. 2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).
14.	Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia.	1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. 2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). 3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.
15.	Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei.	1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală. 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. 3. Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.
16.	Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului reno- urinar.	1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.
17.	Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil.	1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.
18.	Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului.	1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare). 2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.
19.	Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului.	1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/ aderențele balano-prepuțiale. 2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. 3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului.
20.	Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia.	1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil. 2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie). 3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical).
21.	Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia.	1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). 2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). 3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22.	Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale.	1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. 2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.
23.	Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil.	1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. 2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.
24.	Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne).	1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană. 2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.
25.	Cunoașterea patologiei pleuro-pulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie).	1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger). 2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuro- pulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

Modulul 6 – Neonatologie:
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).2. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).4. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.6. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.7. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.8. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.10. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.12. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.14. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.16. Enterocolita ulcero-necrotică.17. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.18. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19. Insuficiența renală acută la nou-născut.20. Ambiguitatea genitală la nou-născut.21. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut.22. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.23. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.24. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.25. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală.26. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.27. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.28. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.29. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.30. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou- născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II. Barem de activități practice.1. Reanimarea neonatală.2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal.3. Cateterismul arterei și venei ombilicale.4. Tehnici de alimentație.5. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.6. Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie.7. Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.8. Puncția lombară – asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin.9. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin.10. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.11. Fototerapia.12. Indicațiile exsanguinotransfuziei.13. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.14. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.15. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).16. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.17. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

Modulul 7 – Boli Infecțioase:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Imunizări active și pasive.2. Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.4. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală.6. Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic-uremic, Clostridium difficile).7. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.8. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.II. Barem de activități practice.1. Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic – sub supraveghere.3. Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.5. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.6. Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.7. Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.8. Recoltarea secreției conjunctivale.9. Recoltarea secreției nazale.10. Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).11. Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.12. Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.13. Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.14. Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient- sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto- contagioase.	Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2.	Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului.	Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.
3.	Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase.	Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).
4.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

Modulul 8 – Genetică medicală:
Nr. ore curs: 15
Nr. ore practică: 150I. Tematică ore curs.1. Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice.2. Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.3. Principalele categorii de boli genetice:– Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotip- fenotip.– Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.– Ereditatea poligenică-multifactorială.– Bolile mitocondriale.4. Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.II. Barem de activități practice.1. Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.2. Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice.3. Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.4. Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților.5. Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.III. Obiective specifice:– cunoașterea principalelor clase de boli genetice.– cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.– recunoașterea trăsăturilor dismorfice.– recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.– capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician.IV. Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:– să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.– să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).– să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.– să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.– să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.– să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală.
Modulul 9 – Imagistică medicală:
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Noțiuni radioimagistice de bază – principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT.2. Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.3. Semiologie radioimagistică.4. Imagistica în urgențele pediatrice.5. Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite).6. Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).7. Imagistica afecțiunilor reno-urinare.8. Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).9. Imagistica afecțiunilor neurologice.10. Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.II. Baremul activităților practice.1. Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.2. Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.3. Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.4. Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică.5. Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.6. Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte.7. Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.8. Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice.9. Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.10. Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar.11. Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.12. Indicațiile imagistice în fibroza chistică.13. Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.14. Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente.III. Obiective educaționale și rezultate așteptate.
Obiective generale.1. Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.2. Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).3. Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE
Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe:	Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate:
I. Urgențe cranio-cerebrale	1. Traumatism craniocerebral. 2. Encefalita/meningoencefalita. 3. AVC ischemic/hemoragic. 4. Sindrom convulsiv.
II. Urgențe vertebromedulare	5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian). 6. Traumatism vertebral cu risc. 7. Deficit neurologic brusc instalat.
III. Urgențe toracice	8. Traumatism toracic. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 10. Trombembolism pulmonar. 11. Hernia diafragmatică. 12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie. 13. Corp străin.
IV. Urgențe abdominale	14. Traumatism abdominal. 15. Pneumoperitoneu. 16. Apendicita. 17. Diverticulita Meckel. 18. Invaginația interstinală. 19. Peritonita. 20. Ocluzia intestinală/Volvulus. 21. Hemoragia digestivă 22. Enterocolita ulceronecrotică. 23. Torsiunea de ovar. 24. Piosalpinx.
V. Inghino-scrotal	25. Torsiunea testiculară. 26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură). 27. Hernia inghinală încarcerată.
VI. Părți moi/musculoscheletale	28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 29. Ruptura musculară.
VII. Vascular	30. Tromboza venoasă profundă. 31. Anevrism/Disecție arterială.
2.	IMAGISTICA TORACELUI
I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică.	1. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul. 2. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie. 3. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase: bronșiolita pneumonia interstițială pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârsta și etiologie) colecții pleurale TBC fibroză chistică 4. Să recunoască modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor cardiace.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea în diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare și a colecțiilor pleurale.	5. Să recunoască aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare.
III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice.	6. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice.
3.	IMAGISTICA ABDOMENULUI
I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală.	1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază.
II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice.	2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale, etc.
III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici.	3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil.
IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale și patologice.	4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: – a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite); – ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite).
V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni).	5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv.
4.	IMAGISTICA RENOURINARĂ
I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM.	1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora. 2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare). 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare înalte și joase. 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral. 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). 6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afecțiuni renale.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale.	8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora.
5.	IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ
I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului.	1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului și să explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și monitorizare (clasificarea Graf a DDS).
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare.	2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică.
III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică.	3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM).
IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne.	4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne.
V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă.	5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă.
6.	NEURORADIOLOGIE
I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar.	1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale.
II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice.	2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH. 3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/ encefalită/meningoencefalită. 4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
7.	ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM
I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică.	1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. 2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie).
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism.	3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM). 4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT) 5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. 6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare.

Modulul 10 – Pediatrie:
Nr. ore curs. 145
Nr. ore practică. 1300I. Tematică ore curs.1. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.2. Obezitatea.3. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.4. Sindromul de vărsături.5. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.6. Tuberculoza pulmonară primară și secundară.7. Sifilisul congenital și dobândit.8. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).9. Hepatitele cronice și ciroza hepatică.10. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.11. Pericarditele. Endocardita infecțioasă.12. Tulburări de ritm și conducere.13. Deficite imune, genetice și dobândite.14. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.15. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.16. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.17. Enurezisul.18. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.19. Hematuria.20. Proteinuria.21. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.22. Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.23. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.24. Bolile genetice de metabolism.25. Hipoglicemiile sugarului și copilului.26. Diabetul zaharat la copil.27. Cetoacidoza și coma diabetică.28. Artrita idiopatică juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).1. Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.2. Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.3. Efectuarea abordului intraosos.4. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – sub supraveghere.5. Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6. Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază).7. Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8. Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.9. Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare- sub supraveghere.10. Efectuarea otoscopiei.11. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează evaluarea clinică a pacientului.	1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia măsuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2.	Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator.	1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.	1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.	Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații.	1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5.	Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.	1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8.	Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală	1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.

Modulul 11 – Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 10
Nr. ore practică: 150I. Tematică:1. Cefaleea și migrena.2. Sindromul hipoton la sugar și copil.3. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).4. Fenomene paroxistice neepileptice. Epilepsia.5. Malformațiile SNC. Boli degenerative ale SNC.6. Sindroamele ataxice.7. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber).8. Paraliziile cerebrale.9. Boli neuro-musculare.10. Afecțiuni cerebro-vasculare.II. Barem de activități practice.1. Stabilirea planului de management în întârzierile neuro-cognitive.2. Plan de management în ambulatoriu al pacientului cu epilepsie.3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.4. Plan de management în malformațiile cerebrale la copil.5. Plan de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.6. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.7. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.8. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.9. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în ataxii.10. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în pareza facială periferică.11. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații și management personalizat în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozite acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.12. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere.III. Obiective specifice– Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.– Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.– Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV. Rezultate așteptate– Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.– Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.– Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.– Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.
Modulul 12 – Psihiatrie Pediatrică:
Nr. ore curs: 10
Nr. ore practică: 150I. Tematică ore curs.1. Evaluarea multidisciplinară a copilului/adolescentului cu tulburare de spectru autist.2. Evaluarea multidisciplinară a copilului/adolescentului cu dizabilitate cognitivă.3. Evaluarea multidisciplinară în urgență a adolescentului cu intoxicație acută cu alcool sau droguri.4. Evaluarea multidisciplinară în urgență a copilului/adolescentului cu agitație psihomotorie.5. Monitorizarea somatică a copilului/adolescentului cu tulburare psihică cronică.II. Barem de activități practice.1. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unei afecțiuni somatice acute sau cronice la copilul/adolescentul cu tulburare de spectru autist. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară.2. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unei afecțiuni somatice acute sau cronice la copilul/adolescentul cu dizabilitate cognitivă. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară.3. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unui copil/adolescent cu intoxicație acută cu alcool/droguri. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară.4. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unui copil/adolescent cu agitație psihomotorie.5. Să formuleze recomandările de monitorizare a stării somatice a unui copil/adolescent cu tulburare psihică cronică.III. Obiective:– Înțelegerea rolului medicului pediatru în echipa multidisciplinară în psihiatria pediatrică.– Cunoașterea modalităților de abordare a afecțiunilor somatice a copiilor/adolescenților cu patologie psihiatrică.IV. Rezultate așteptate:– Să fie capabil să lucreze în echipă multidisciplinară.– Să efectueze evaluarea somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.– Să alcătuiască planul de intervenție pentru patologia somatică și să îl integreze în planul personalizat de intervenție al pacientului cu tulburare psihiatrică.
Modulul 13 – Neonatologie:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Epidemiologie . Mortalitate și morbiditate în perioada perinatală. Factorii ce influențează mortalitatea și morbiditatea. Metode de colectare și cum se realizează colectarea datelor la nivel național. Înregistrarea nașterii și a decesului. Regionalizare, transport, ghiduri naționale și management de calitate.2. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).3. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.4. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).5. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.6. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.7. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.8. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.9. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.10. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.11. Nou-născutul din mamă diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mamă diabetică.12. Sarcina multiplă – patologie specifică.13. Nou-născutul cu risc la naștere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul nașterii. Măsuri de profilaxie.14. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. Criterii de externare.15. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.16. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.17. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.18. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.19. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.20. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia de esofag și fistula eso-traheală, atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.21. Enterocolita ulcero-necrotică.22. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.23. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.24. Insuficiența renală acută la nou-născut.25. Ambiguitatea genitală la nou-născut.26. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.27. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.28. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia, hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia29. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală30. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.31. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.32. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.33. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.34. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou- născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.35. Recomandări nutriționale pentru prematuri (LBW, VLBW, ELBW). Tehnici de alimentație pentru nou- născutul prematur. Preparate de lapte folosite în alimentația prematurului.36. Alte cauze de detresă respiratorie de cauză pulmonară: hernia diafragmatică, patologie pleurală hidrotorace, chilotorace, hemoragia pulmonară. Sindroame de pierdere de aer, chist bronhogenic, emfizem lobar interstițial.37. Tehnici de tratament în detresa respiratorie neonatală: oxigenoterapia, suport ventilator neinvaziv- tipuri, intubația traheală, ventilație mecanică convențională.38. Farmacologia terapiei bolilor cardiace: mecanisme, doze, efecte, contraindicații pentru medicația inotropă, diuretice.39. Infecțiile din grupul TORCH- cytomegalovirus, herpes, varicella, hepatita, parvovirus, HIV.40. Sifilisul congenital la făt și nou-născut. TBC-ul neonatal.41. Toxoplasmoza la făt și nou-născut.42. Folosirea medicamentelor la nou-născut: cunoașterea medicației curente în neonatologie- antibiotice, metilxantine, barbiturice, opioide- doze, efecte adverse și toxicitate.43. Urmărirea nou-născutului cu risc, criterii de includere în programul de urmărire (follow-up), calendarul evaluărilor.II. Barem activități practice.1. Reanimarea neonatală – asistarea la sala de naștere a nou-născutului la termen și a nou-născutului cu greutate mică și foarte mică.2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. Metode de ventilație, monitorizare a nou-născutului transportat.3. Cateterismul arterei și venei ombilicale.4. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen și prematur (sub 32 săptămâni de gestație).5. Tehnici de ventilație asistată: metode de ventilație neinvazivă și invazivă.6. Cunoașterea indicațiilor și a protocolului pentru hipotermie controlată.7. Puncția lombară – efectuarea acestora pe manechin/pacienți.8. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – efectuare pe manechin/pacienți.9. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.10. Monitorizarea nou-născutului în terapie intensivă.11. Exsanguinotransfuzie.12. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.13. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.14. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).15. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.16. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală.17. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile asociate asistenței medicale.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează evaluarea clinică a pacientului.	1. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2.	Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator.	1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.	1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.	Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații.	1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5.	Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.	1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile. 4. Este capabil să realizeze un plan de alimentație a nou-născutului cu supervizarea medicului îndrumător.
6.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8.	Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Participă la activitățile de cercetare ale echipei.	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală.	1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare.
10.	Participă activ la efectuarea de transport neonatal.	1. Este capabil să seteze și utilizeze aparatura necesară pentru transport. 2. Este capabil să monitorizeze nou-născutul pe timpul transportului.

Modulul 14 – Genetică clinică:
Nr. ore curs: 35
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Taxonomia bolilor genetice.2. Elemente de semiologie a bolilor genetice. Dismorfologia. Somatometria.3. Consultul genetic.4. Diagnosticul etiologic al bolilor genetice.5. Categorii specifice de boli genetice. Embriofetopatii. Tumori congenitale. Boli cromozomiale. Anomalii ale creșterii și dezvoltării. Malformații congenitale și boli genetice specifice: hematologice, endocrine, metabolice, neurologice, musculare, neuro-musculare, oftalmologice, respiratorii, cardio-vasculare, digestive, reno-urinare, genitale, osteo-articulare, ale țesutului conjunctiv, genodermatoze.6. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. Principii generale. Screeningul genetic prenatal și postnatal.7. Probleme și dileme etice în genetica clinică.II. Barem de activități practice.1. Consultul genetic.2. Alcătuirea și interpretarea unui arbore genealogic.3. Explorări genetice (cromozomiale, moleculare și biochimice): indicații, interpretare și valoare diagnostică.4. Sfatul genetic. Elaborarea unui buletin de sfat genetic. Calcularea riscului de recurență. Capcane ale sfatului genetic.5. Screeningul genetic neonatal și screeningul populațional (familial) al heterozigoților.III. Obiective specifice:– cunoașterea principalelor clase de boli genetice.– cunoașterea modurilor de transmitere a bolilor genetice.– cunoașterea tehnicii de alcătuire a unui arbore genealogic.– recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.– capacitatea de îndrumare a cazurilor spre genetician.IV. Rezultate așteptate.
La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:– să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele clase.– să precizeze modul de transmitere al principalelor boli genetice (prezentate la curs).– să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.– să recunoască tabloul clinic al celor mai comune sindroame genetice.– să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului etiologic la un pacient cu suspiciunea clinicΠ de boală genetică.– să interpreteze corect rezultatele principalelor examinări genetice.– să interpreteze corect un arbore genealogic.– să descrie principalii pași în acordarea unui sfat genetic.– să descrie situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în genetică medicală.– să recunoască tabloul clinic al principalelor sindroamelor genetice.
Modulul 15 – Endocrinologie și diabetologie pediatrică:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Metabolismul hidraților de carbon (glucidelor), lipidelor și proteinelor.2. Diabetul zaharat la vârsta pediatrică: tipul 1, tipul 2, monogenic și forme specifice de diabet.3. Ceto-acidoza diabetică. Copilul diabetic în situații speciale (intervenții chirurgicale, gastroenterocolită, deshidratare).4. Alimentația copilului și adolescentului cu și fără diabet zaharat.5. Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului.6. Sindroame poliglandulare autoimune.7. Insulinorezistența la vârsta pediatrică.8. Obezitatea și sindromul metabolic.9. Dislipidemiile.10. Alimentația copilului și adolescentului sănătos și cu patologie endocrino-metabolică.11. Creșterea normală și tulburările de creștere.12. Rahitismele vitamino-D-rezistente.13. Sindroamele hipotalamice.14. Hipotiroidismul congenital și dobândit. Hipertiroidismul.15. Insuficiența suprarenaliană acută și cronică, primară și secundară: forme genetice și dobândite.16. Pubertatea normală și tulburări ale pubertății.17. Tulburări de diferențiere sexuală.18. Tulburări în metabolismul fosdo-calcic: hiper- și hipoparatiroidismul, hipofosfatemia, hipercalcemia.19. Tulburări în metabolismul apei: diabetul insipid central, hipo- și hiperaldosteronismul.20. Anorexia psihogenă.21. Patologia endocrină la copiii cu boli oncologice.II. Barem de activități practice.1. Determinarea glicemiei și cetonemiei din sângele capilar, a glicozuriei și cetonuriei din urină.2. Interpretarea valorilor și încadrarea în stadii de decompensare a diabetului zaharat.3. Întocmirea planului de reechilibrare în cetoacidoza diabetică, monitorizarea, ajustarea terapiei.4. Calcularea dozelor de insulină, moduri de administrare, ajustarea dozelor; cunoașterea sistemelor de monitorizare continuă a glucozei interstițiale și a pompelor de insulină.5. Întocmirea planului de alimentație al copilului cu diabet zaharat (calcularea rației calorice/24 ore, procentul de glucide, lipide și proteine, ca și repartiția pe mese), cu obezitate sau cu anorexie psihogenă.6. Efectuarea măsurătorilor auxologice; lungime, înălțime, greutate, perimetru cranian, circumferința abdominală; calcularea indicelui ponderal, nutrițional, de masă corporală și interpretarea valorilor în funcție de nomogramele recomandate de ghiduri.7. Încadrarea în stadiile Tanner de dezvoltare pubertară; interpretarea ca normal sau patologic, în funcție de vârstă; utilizarea orhidometrului și a tabelelor cu valorile normale.8. Indicații, tehnica și interpretarea testelor dinamice în endocrinologia și diabetologia pediatrică: testul de toleranță la glucoză per os (TTGO), teste de stimulare a STH cu insulină, clonidină; teste de stimulare cu ACTH, cu Diphereline, etc.9. Indicații și interpretarea (evaluarea) vârstei osoase prin metoda Greulich-Pyle și Tanner- Witehouse.10. Indicații și interpretarea rezultatelor examinărilor imagistice: CT, RM hipofizar, abdominal, osteodensitometrie.11. Indicații și interpretarea rezultatelor examinării ecografice endocrine: tiroidiană, suprarenaliene, OGI, testiculară.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Stabilește diagnosticul pozitiv.	Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
2.	Elaborează planul complet de investigații.	Este capabil să întocmească singur un plan de investigații.
3.	Elaborează planul complet de tratament.	Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului.
4.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5.	Abordează multidisciplinar cazurile complexe.	Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz și să colaboreze eficient cu membrii echipei.
6.	Completează fără supervizare documentele medicale.	Este capabil să completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului.
7.	Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior.	1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare. 3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul post-externare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua medicală de adulți.
8.	Utilizează ghidurile de practică medicală.	Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri.

Modulul 16 – Pneumologie pediatrică:
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Sunetele respiratorii și auscultația pulmonară: fornăit, sforăit, stridor, hârăit, wheezing, geamăt, murmur vezicular, suflu tubar, raluri de transmisie, raluri bronhoalveolare, frecătura pleurală.2. Detresa respiratorie: semne clinice, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice).3. Tusea subacută și cronică: definiții, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice).4. Wheezing-ul recurent și persistent: etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice), fenotipuri de wheezing recurent.5. Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.6. Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.7. Explorarea funcțională respiratorie: determinarea debitului expirator maxim (PEF), spirometria.8. Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii .9. Astmul bronșic: definiție, epidemiologie, etiologie (inclusiv factori declanșatori de simptome), patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, clasificarea severității bolii, profilaxie, terapie acută, terapie cronică.10. Fibroza chistică: etiologie, patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, evoluție, prognostic, principii de tratament.11. Tuberculoza pulmonară primară și secundară: etiologie, epidemiologie, fiziopatologie, tablou clinic, examinări paraclinice (IDR la PPD, teste de eliberare a interferonului gama, radiografia toracică, examenul microscopic, cultura bacteriană), principii de terapie, profilaxie (vaccinarea BCG).12. Insuficiența respiratorie acută și cronică: definiție, etiologie, fiziopatologie, tipuri, explorări paraclinice, oxigenoterapia.II. Barem de activități practice1. Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare.2. Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare.3. Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF).4. Efectuarea și interpretarea spirometriei.5. Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine.6. Interpretarea testelor cutanate alergologice la pacientul cu astm bronșic.III. Obiective educaționale și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Să identifice corect sunetele respiratorii normale sau patologice.	Este capabil să identifice corect sunetele respiratorii.
2.	Să identifice semnele de detresă respiratorie.	Este capabil să identifice semnele de detresă respiratorie.
3.	Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu tuse subacută sau cronică.	Este capabil să evalueze singur un pacient cu tuse subacută sau cronică.
4.	Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu wheezing recurent sau persistent.	Este capabil să evalueze singur un pacient cu wheezing recurent sau persistent.
5.	Să cunoască indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii.	Enumeră indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii.
6.	Să interpreteze o radiografie toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare).	Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe radiografia toracică.
7.	Să interpreteze o tomografie computerizată toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare).	Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe tomografia toracică computerizată.
8.	Să efectueze corect determinarea debitului expirator maxim (PEF).	Este capabil să efectueze corect determinarea PEF.
9.	Să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF.	Este capabil să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF.
10.	Să efectueze corect o spirometrie.	Este capabil să efectueze corect o spirometrie.
11.	Să interpreteze o spirometrie normală sau patologică (obstrucție vs. restricție).	Este capabil să interpreteze o spirometrie.
12.	Să recomande terapia inhalatorie adecvată (tip de dispozitiv) în funcție de caz.	Este capabil să indice tipul corect de dispozitiv inhalator în funcție de caz.
13.	Să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic.	Este capabil să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic.
14.	Să cunoască criteriile de diagnostic ale astmului bronșic.	Enumeră criteriile de diagnostic ale astmului bronșic.
15.	Să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic.	Este capabil să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic.
16.	Să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii.	Este capabil să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii.
17.	Să cunoască cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse).	Enumeră cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse).
18.	Să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic.	Este capabil să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic.
19.	Să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic.	Este capabil să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic.
20.	Să cunoască terapia exacerbării astmatice.	Indică terapia exacerbării astmatice.
21.	Să cunoască criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice.	Enumeră criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice.
22.	Să recunoască tabloul clinic al tuberculozei pulmonare.	Recunoaște tabloul clinic al tuberculozei pulmonare.
23.	Să interpreteze corect IDR la PPD.	Interpretează corect IDR la PPD.
24.	Să cunoască criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii.	Enumeră criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii.
25.	Să interpreteze un buletin de analiză a gazelor sanguine.	Interpretează un buletin de analiză a gazelor sanguine.
26.	Să cunoască indicațiile oxigenoterapiei.	Precizează indicațiile oxigenoterapiei.

Modulul 17 – Oncohematologie pediatrică:
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs1. Anemiile carențiale.2. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.3. Anemia aplastică și eritroblatopenia pură dobândite.4. Sindroamele de insuficiență medulară congenitale.5. Patologia trombocitară dobândită și congenitală, cantitativă și calitativă.6. Coagulopatii congenitale și dobândite.7. Trombozele venoase și arteriale.8. Histiocitozele.9. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerului la copil. Rolul factorilor genetici în etiopatogeneza cancerului la copil.10. Leucemiile acute și cronice.11. Limfoamele maligne.12. Neuroblastomul.13. Nefroblastomul.14. Sarcoame de părți moi.15. Tumori osoase.16. Tumori SNC.17. Tumori germinale.18. Principii de tratament în oncologia pediatrică.19. Noțiuni despre transplantul de celule stem hematopoetice.20. Transfuziologie clinică.II. Barem de activități practice.1. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere.2. Efectuarea puncției medulare – asistă la manoperă.3. Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere.4. Determinarea grupelor sangvine prin metoda Beth Vincent și Simonin. Interpretarea testului de compatibilitate directă.5. Pregătirea pacientului pentru transfuziile de produse sangvine.6. Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă).III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
1.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
2.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
3.	Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului citostatic al pacientului. Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației terapiei transfuzionale.	1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigații și tratament citostatic. 2. Este capabil să enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și terapiei transfuzionale și să le explice pacienților și aparținătorilor. 3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și terapie transfuzională pe care le atașează în FOCG 4. Completează cererea de produse sangvine către Centrul Regional de Transfuzie Sangvină și fișa transfuzională a pacientului transfuzat pe care o atașează (împreună cu celelalte documente transfuzionale completate de asistenta transfuzoare) în FOCG.
4.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
6.	Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.
7.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.

Modulul 18 – Boli Infecțioase:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).2. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).3. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).4. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).5. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).6. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).7. Sepsis (etiologie, criterii de diagnostic, tratament).8. Endocardite infecțioase (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).9. Infecții la imunodeprimați – infecții fungice, bacteriene cu tulpini multirezistente (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament).II. Barem de activități practice.1. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic.2. Recoltare de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.3. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.4. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.5. Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.6. Recoltarea examenului de scaun (coprocitograma, coprocultura, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.7. Recoltarea secreției conjunctivale.8. Recoltarea secreției nazale.9. Recoltarea frotiului sanguin. Interpretare rezultat (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).10. Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.11. Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.12. Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.13. Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos, în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Stabilește diagnosticul pozitiv în principalele boli infecțioase ale copilului.	Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
2.	Cunoaște criteriile de internare în secția de boli infecțioase.	Este capabil să decidă singur internarea unui pacient cu boală infecțioasă și repartizarea lui în secție în funcție de criterii epidemiologice.
3.	Elaborează planul complet de investigații în bolile infecțioase ale copilului.	1. Este capabil să elaboreze singur un plan de investigații. 2. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
4.	Elaborează planul complet de tratament.	1. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului. 2. Poate particulariza tratamentul antibiotic în funcție de caz (vârstă, status imunologic, comorbidități). 3. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.
5.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.	Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior.	1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul post-externare (inclusiv recomandarea imunizărilor ulterioare).

Modulul 19 – Pediatrie:
Nr. ore curs. 115
Nr. ore practică. 900I. Tematică ore curs.1. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele (Takayasu, Kawasaki, Henoch-Schonlein). Bolile autoinflamatorii.2. Boala inflamatorie intestinală.3. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.4. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.5. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.6. Urgențele oncologice la copil.7. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.8. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulele 1 și 10).1. Interpretarea electrocardiogramei (ECG) și recunoașterea modificărilor EKG descrise în tematica de curs.2. Efectuarea puncției lombare.3. Efectuarea puncției pleurale.4. Efectuarea paracentezei.5. Efectuarea și interpretarea spirometriei și FEV.6. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi).III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Stabilește diagnosticul pozitiv.	Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
2.	Elaborează planul complet de investigații.	Poate prezenta indicațiile și beneficiile investigațiilor indicate.
3.	Elaborează planul complet de tratament.	Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului.
4.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5.	Abordează multidisciplinar cazurile complexe.	Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz să colaboreze eficient cu membrii echipei.
6.	Completează fără supervizare documentele medicale.	Este capabil să completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului.
7.	Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior.	1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare -inclusiv în bolile cronice. 3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua medicală de adulți.
8.	Utilizează ghidurile de practică medicală.	Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri.

– probă scrisă	Da
– examen clinic	Da
– probă de abilități/manualități	Da
– probă pe casetă video	Nu
– probă operatorie	Nu
– dizertație	Nu

TEMATICA DE EXAMEN

1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
3. Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale.
4. Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.
5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.
6. Obezitatea.
7. Febra la copil.
8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.
9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.
10. Insuficiența respiratorie acută.
11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.
12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.
13. Malformațiile congenitale de cord necianogene.
14. Malformațiile congenitale de cord cianogene.
15. Hipertensiunea arterială la copil.
16. Diareea acută bacteriană și virală.
17. Sindroamele de deshidratare.
18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).
19. Boala inflamatorie intestinală.
20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.
21. Constipația cronică și encoprezisul.
22. Icterele la sugar și copil.
23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică.
24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.
25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.
26. Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.
27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.
28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă.
29. Tulburări de ritm și conducere.
30. Insuficiența cardiacă.
31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.
33. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale.
34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
35. Infecția de tract urinar.
36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
37. Glomerulonefritele acute și cronice.
38. Sindromul nefrotic.
39. Insuficiența renală acută.
40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).
41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară.
42. Sifilisul congenital și dobândit.
43. Deficite imune genetice și dobândite.
44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.
45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.
46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.
47. Urgențele oncologice la copil.
48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.
49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.
50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.
51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.
52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.
53. Hiperglicemiile sugarului și copilului.
54. Hipoglicemiile sugarului și copilului.
55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.
56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).
57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.
58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.
59. Meningita și encefalita.
60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gura, varicela, herpes zoster, scarlatina.
61. Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.
62. Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.
63. Șocul. Anafilaxia.
64. Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon).
65. Insuficiența hepatică.
66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
67. Coma și statusul convulsiv.
68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.
69. Paraliziile cerebrale infantile.
70. Stenoza hipertrofică de pilor.
71. Invaginația intestinală.
72. Enterocolita ulcero-necrotică.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

1. Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.
2. Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații, contraindicații.
3. Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.
4. Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil.
5. Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută.
6. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin).
7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.
8. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.
9. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază).
10. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.
11. Interpretarea probelor funcționale respiratorii.
12. Interpretarea probelor paraclinice hepatice.
13. Interpretarea probelor paraclinice renale.
14. Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).
15. Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).
16. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.
17. Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.
18. Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural.
19. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații.

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE
Competența profesională intrinsecă specialității

I. Competențe specifice în activitatea curentă
1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.
2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.
3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.
4. Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.
5. Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.
6. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.
7. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.
8. Trimite pacienții la consulturi interclinice.
9. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.
10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.
11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.
12. Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.
13. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.
14. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.
15. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.
16. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.
17. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.
18. Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.
19. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.
20. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.
21. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.
II. Competențe specifice în serviciul de gardă
1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.
2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.
3. Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă.
4. Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.
5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.
6. Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.
7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.
8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.
9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.
10. Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.

Obligații

Etice, deontologice
Respectă următoarele acte normative:
1. Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
2. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite
3. Normele de etică și deontologie profesională.
Profesionale
I. Atribuții generale
1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern al unității și regulile stabilite de șeful secției.
2. Cunoaște și respectă normele igienico-sanitare.
3. Cunoaște și respectă normele P.S.I. și de securitate a muncii.
4. Cunoaște și respectă programul de muncă.
5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.
6. Efectuează controlul medical periodic general.
7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;
8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.
9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.
10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.
II. Atribuții specifice în activitatea curentă
1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.
2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.
3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.
4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.
5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.
6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.
7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului din subordine.
8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.
9. Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.
10. Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.
11. Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.
12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;
13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.
14. Respectă prevederile H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;
15. Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;
16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.
17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.
18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;
19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.
20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.
III. Atribuții specifice în serviciul de gardă
1. Răspunde de buna funcționare a secției, de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital.
2. Anunță prin toate mijloacele posibile șeful secției, conducerea spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. Anunță șefului secției și Directorului Medical cazurile cu implicații medico-legale.
3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.
4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Prof. Univ. Dr. Stoicescu Silvia-Maria
Semnătura:
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEONATOLOGIE a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIE
Definiția specialității:
NEUROCHIRURGIA este o specialitate medicală care oferă diagnosticul, managementul chirurgical sau non-chirurgical (prevenția, diagnosticul, evaluarea, tratamentul, terapia intensivă și reabilitarea) pacienților cu procese patologice care afectează sistemul nervos central și periferic, incluzând structurile lor de suport și protecție, structurile lor vasculare, precum și tratamentul chirurgical sau non-chirurgical al durerii. Aceasta presupune tratamentul afecțiunilor cerebrale, ale meningelor, craniului și a structurilor vasculare intra- și extracraniene (arterele carotide și vertebrale), afecțiuni ale glandei hipofizare, afecțiuni ale nervilor cranieni și spinali, ale nervilor periferici, afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ, afecțiuni ale măduvei spinării, meningelui adiacent, precum și afecțiuni ale coloanei vertebrale, inclusiv acele afecțiuni care necesită intrumentație spinală.
Preambul:
Apariția noilor recomandări ale UEMS în anul 2015 (European Training Requirements or the Specialty of Neurosurgery/European Standards of Postgraduate Medical Specialist Training in Neurosurgery/UEMS 2015/34) ne obligă la o actualizare a curriculei de pregătire în specialitatea Neurochirurgie în conformitate cu noile standarde ale UEMS. Ca membru al Uniunii Europene, România are obligația, prin Ministerul Sănătății ca autoritate națională, să asigure condiții de educație și formare în specialitatea Neurochirurgie astfel încât calificarea obținută în centrele de formare din România să fie recunoscute pe întreg teritoriul Uniunii Europene (Directiva nr. 36/2005 a Consiliului European care stabilește mecanismul recunoașterii mutuale automate a medicilor în conformitate cu cerințele formării pe teritoriul statelor membre, bazată pe durata pregătirii în specialitate și titlul calificării).
În acest sens, va trebui efectuată de urgență o reevaluare a centrelor de formare din România, în vederea acreditării acestora pe plan național și ulterior pe plan european. Acest proces de evaluare și acreditare va trebui efectuat de o comisie mixtă formată din membri ai Comisiei de Neurochirurgie și reprezentanți ai MS. Procesul de evaluare și acreditare va viza existența dotărilor și echipamentelor minim necesare, numărului minim de medici care pot fi îndrumători de rezidențiat (4 medici primari incluzând și directorul de program din centrul respectiv, conform standardelor UEMS), paleta și numărul de intervenții chirurgicale efectuate, numărul de cazuri internate și tratate/an la nivelul secției/secțiilor, astfel încât centrele acreditate să ofere condiții cel puțin minimale pentru formarea în specialitatea de neurochirurgie. În eventualitatea în care la nivelul unei secții nu există toate condițiile pentru formarea completă, pot fi organizate centre prin asocierea a două sau mai multe secții din același centru sau din centre apropiate geografic, care să permită rotația rezidenților pentru completarea formării.
În formarea rezidenților, se va avea în vedere că orele de pregătire teoretică, demonstrațiile practice, cursurile tematice de tehnici chirurgicale și microchirurgicale, orele dedicate cercetării se vor efectua în afara timpului efectiv de muncă. Coordonatorul de program este responsabil de organizarea acestora în vederea asigurării unei pregătiri teoretice și practice cât mai complexe a rezidenților.
Rolul rezidentului în sala de operație va fi crescut gradual, pe măsura acumulării cunoștințelor practice și teoretice, de la observator în sala de operație în primele săptămâni de formare, la Ajutor 2, în care participă efectiv în echipa operatorie la timpii de deschidere și închidere, având un rol din ce în ce mai activ. Următoarea etapă este cea de Ajutor 1, în care efectuează sub supraveghere deschiderea până la timpul lezional (cerebral sau vertebro-medular, după caz) precum și la închiderea plăgii operatorii. Pe măsura acumulării unei experiențe operatorii suficiente, rezidentul va efectua o serie de intervenții chirurgicale ca Operator sub supraveghere directă, aceasta presupunând prezența îndrumătorului în sala de operație pe toată durata intervenției chirurgicale. La finele programului de rezidențiat, rezidentul trebuie să fie capabil să realizeze o serie de intervenții chirurgicale ca Operator principal, în limita competenței conferite de examenul de specialitate, definite prin Anexa Barem de proceduri de specialitate. Este obligația Directorului de program de a se preocupa de o formare completă a rezidentului, dar în același timp este datoria rezidentului de a se preocupa de îndeplinirea baremului minim de proceduri chirurgicale de efectuat pe parcursul formării, barem fără de care nu poate fi acceptat pentru înscrierea la examenul de specialitate.
Rezidenții trebuie să vină în contact cu întregul spectru de intervenții neurochirurgicale pe durata formării în specialitate. Aceasta presupune instruirea de către mai multe persoane calificate în anumite subspecializări, precum și posibilitatea instruirii rezidentului în diferite centre care au experiență pe anumite subspecialități (neurochirurgie vasculară, tratament endovascular, chirurgie spinală, neurochirurgie pediatrică etc.). Atașat acestui document se află o anexă care cuprinde numărul minim, respectiv numărul optim de procedee chirurgicale pe care rezidentul trebuie să le efectueze până la finalizarea rezidențiatului. În condițiile în care numărul minim pentru o anumită procedură nu poate fi îndeplinit, poate fi compensat de o altă procedură comparabilă din aceeași arie tematică, astfel încât numărul minim de intervenții pe o anumită arie să fie asigurat.
Rezidenții vor fi implicați în managementul cazurilor pornind de la diagnostic, tratament chirurgical sau non-chirurgical, urmărirea postoperatorie și eventual la urmărirea periodică pe termen mediu și lung a pacienților, pentru a avea o înțelegere completă a managementului bolnavului neurochirurgical.
Având în vedere noile reglementări legislative referitoare la timpul de muncă, pentru a evita o prelungire a duratei specializării de la 6 la 7 ani, considerăm că se impun o serie de modificări ale curriculumului de pregătire, prin reducerea perioadei și orelor dedicate modulelor conexe de la 67 de săptămâni la 52 de săptămâni, concomitent cu creșterea perioadei dedicate formării în specialitate de la 260 de săptămâni la 275 de săptămâni.
● Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
● Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire.
● Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă aproximativ 20%, restul de 80% fiind dedicat activităților practice, studiului individual și activității de cercetare.
● La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
● Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	6
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	15
MODULUL 1	Introducere în Neurochirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	13 SĂPTĂMÂNI/3 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 2	Medicină de Urgență (pre-spital și UPU),
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 3	Chirurgie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	8 SĂPTĂMÂNI/2 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 4	Neurologie generală și neurofiziologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	8 SĂPTĂMÂNI/2 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 5	Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 6	O talmologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ/MODUL
ORE DE CURS/LUNA/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 7	ORL
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 8	Chirurgie Maxilo-Facială
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	4 SĂPTĂMÂNI/1 LUNĂ/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 9	Neurotraumatologie cranio-cerebrală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	32 SĂPTĂMÂNI/8 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 10	Neurotraumatologie vertebro- medulară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	20 SĂPTĂMÂNI/4 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 11	Patologia vertebro-spinală netraumatică și patologia nervilor periferici
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	52 SĂPTĂMÂNI/12LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 12	Patologie cranio-cerebrală oncologică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	52 SĂPTĂMÂNI/12LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
Modulul 13	Neurochirurgie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	32 SĂPTĂMÂNI/8 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 14	Neurochirurgie uncțională, chirurgia epilepsiei, tratamentul durerii, radiochirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	20 SĂPTĂMÂNI/4 LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 15	Patologie neurochirurgicală Vasculară, Neurochirurgie Specială
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	52 SĂPTĂMÂNI/12LUNI/MODUL
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	4 ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ
Total ore pregătire teoretică (Cursuri)*	1200 ORE
Total ore pregătire practică **	13.700 ORE

* Cuprinde orele de cursuri naționale, internațion ale, participări la simpozioan e, con erințe, congrese, orele de cursuri practice, orele de work-shop organizate la nivel național sau internațional, demonstrații practice, cercetare.
** În calculul orelor de activitate practică s-a avut în vedere reglemetarea UE privitoare la timpul de muncă. Calculul s-a e ectuat pentru 48 de săptămâni/an
(4 săptămâni de concediu de odihnă/an) rezultând o medie de 44 ore/săptămână și cuprinde orele de gardă voluntară și gărzile efectuate pe linia a II-a începând din anul III.1.2. Structura programului
Anul I: PRACTICĂ MEDICALĂ GENERALĂ ȘI URGENȚE, CUNOȘTINȚE FUNDAMENTALE ÎN SPECIALITATE
Modulul 1, anul I:
Introducere în Neurochirurgie
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 132 ore de practică (nu cuprinde orele de gardă voluntară)1. Tematică
● Abordarea bolnavului neurochirurgical;
● Examinarea bolnavului neurochirurgical;
● Noțiuni de bioetică medicală;
● Administrarea documentației medicale;
● Tehnici de îngrijire a bolnavului neurochirurgical;
● Noțiuni de Metodologia Cercetării Științifice;
● Noțiuni de neuroanestezie, terapie intensivă și monitorizare a pacientului neurochirurgical.2. Obiective educaționale
a. Acomodarea rezidentului cu profilul pacienților neurochirurgicali;
b. Stabilirea relației medic-pacient;
c. Deprinderea tehnicilor de administrare a documentației medicale;
d. Acomodarea cu tehnicile de îngrijire și monitorizare a pacienților neurochirurgicali.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
a. Examinarea clinică corectă și competentă a bolnavului neurochirurgical;
b. Completarea corespunzătoare a documentației medicale;
c. Rezidentul trebuie să știe să efectueze manopere invazive simple (sutura plăgii, puncție lombară, cateterizare venoasă, intubație orotraheală de urgență, pansamentul și urmărirea plăgii operatorii);
d. Însușirea și înțelegerea responsabilităților specifice specialității;
e. Deprinderea metodologiei de cercetare științifică, a tehnicilor de elaborare și redactare a unei lucrări științifice.
Modulul 2, anul I:
Medicină de Urgență (pre-spital și UPU)
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 1761. Tematică
a. Managementul căilor aeriene;
b. Coordonarea unei resuscitări cardiopulmonare;
c. Evaluarea primară și secundară a pacientului traumatizat;
d. Efectuarea unor manevre și proceduri sub supraveghere:
● Ventilația pe balon și mască
● Intubația orotraheală și nasotraheală
● Intubația prin transiluminație
● Aplicarea măștii laringiene
● Minitraheostomia
● Verificarea aparatului de ventilație și setarea parametrilor de ventilație
● Monitorizarea neinvazivă și invazivă a presiunii arteriale
● Monitorizarea ECG
● Efectuarea unei electrocardiograme
● Cardiostimulare transtoracică
● Defibrilare
● Cardioversie
● Accesul venos periferic și central
● Drenajul pleural cu ac și tub de dren
● Lavajul peritoneal diagnostic
● Paracenteza
● Puncția lombară
● Evaluarea și tratamentul de urgență a plăgilor
● Tamponament nazal anterior și posterior
● Otoscopia
● Rinoscopia
● Sondaj oro și nasogastric
● Sondaj vezical2. Obiective educaționale:
a. Examinarea pacienților, solicitarea de investigații paraclinice și aplicarea tratamentului în urgență;
b. Cunoașterea noțiunii și principiilor de triaj în serviciile de urgență;
c. Cunoașterea principiilor de coordonare a fluxului pacienților într-un serviciu de urgență supraaglomerat.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
a. Managementul pacienților în situații de urgență;
b. Identificarea pacienților care necesită spitalizare;
c. Identificarea pacienților care necesită manopere medicale de urgență;
d. Însușirea principiilor de colaborare ca membru într-o echipă de reanimare cu sarcini specifice.
Modului 3, anul I:
Chirurgie Generală
Nr. ore de curs: 40
Nr. ore de practică: 352 ore1. Tematica
a. Metode moderne de diagnostic în chirurgie;
b. Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia;
c. Noțiuni de chirurgie laparoscopică;
d. Asepsia și antisepsia;
e. Pregătirea preoperatorie a bolnavului;
f. Îngrijiri și complicații postoperatorii;
g. Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie;
h. Tehnici chirurgicale de bază:
● Manevrarea instrumentelor
● Efectuarea nodurilor chirurgicale (manual, cu ajutorul instrumentelor)
● Tehnici de sutură chirurgicală
● Utilizarea diatermiei în chirurgie – sisteme de electrochirurgie
● Debridarea țesuturilor
● Sutura tendoanelor
● Izolarea și legarea vaselor
● Anastomozele vasculare
● Arteriotomia
● Angioplastia
● Anastomoze termino – terminale și anastomoze termino – laterale
● Tehnici chirurgicale minim invazive
● Abordul transpleural al coloanei vertebrale
i. Abordul retroperitoneal al coloanei vertebrale
j. Abordul transtoracic al coloanei vertebrale
k. Managementul chirurgical în echipa de politraumă
l. Managementul de urgență al leziunilor vaselor mari2. Obiective educaționale:
a. Învățarea tehnicilor de bază în chirurgie;
b. Managementul marilor urgențe politraumatice;
c. Ierarhizarea priorităților chirurgicale;
d. Căi de abord alternative în chirurgia spinală.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
a. Însușirea tehnicilor de bază în chirurgie;
b. Managementul și ierarhizarea priorităților chirurgicale în politraumă;
c. Operația în echipă multidisciplinară.
Modulul 4, anul I:
Neurologie generală și neurofiziologie
Nr. ore curs: 40 ore
Nr. ore practică: 352 ore (9 săptămâni, 48 ore/săptămână)1. Tematică
a. Neuroanatomie și neurofiziologie;
b. Neurotransmițători;
c. Farmacologie și farmacokinetică neurologică;
d. Neuroplasticitate;
e. Semiologia neurologică;
f. Electrofiziologia sistemului nervos, noțiuni de neuromonitorizare
● Potențiale evocate somestezice (PES), potențiale evocate vizuale (PEV) și auditive (PEA), D-wave
● Stimularea magnetică transcraniană – interpretarea potențialelor evocate motorii
g. Accidentele vasculare cerebrale;
h. Epilepsia și tulburările stării de conștiență;
i. Bolile degenerative ale creierului;
j. Boala Parkinson și sindroamele pseudoparkinsoniene;
k. Distoniile;
l. Noțiuni de neuroreabilitare.2. Obiective educaționale:
a. Însușirea examenului neurologic corect și complet;
b. Managementul pacientului neurologic;
c. Însușirea elementelor de bază în diagnosticul neurofiziologic și al monitorizării neurofiziologice;
d. Posibilități și perspective de tratament neurochirurgical în afecțiuni neurologice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
a. Evaluarea corectă și completă a pacientului neurologic,
b. Abilitatea de a evalua la nivel bazic investigațiile electrofiziologice.
Modulul 5, anul I:
Imagistică medicală
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 1761. Tematică
a. Radiologie generală
b. Examinarea CT
● Nativă și cu contrast
● Examinare Angio-CT
● Examinarea CT craniană
● Examinarea CT toraco-abdominală
● Examinări CT specifice
c. Examinarea RMN
a. Examinarea RMN nativă
b. Secvențe RMN
c. Contrastarea în examinarea RMN
d. Examinarea RMN cranio-cerebrală
e. Examinarea RMN a coloanei vertebrale
f. RMN funcțional
g. Spectroscopia RMN
h. Tehnici RMN specifice (DTI, tractografie, Angio RMN etc.)
d. Angiografia cerebrală
e. Angiografia spinală
f. Tratamentul endovascular al leziunilor vasculare cerebrale și spinale-principii și tehnici
g. Examinări izotopice
h. Ecografia cerebrală, a vaselor gâtului și transcraniană
i. Ecografie intraoperatorie nativă și cu contrast
j. PET CT2. Obiective educaționale:
a. Însușirea noțiunilor de bază ale imagisticii cerebro-spinale normale;
b. Învățarea tehnicilor specifice de RMN și CT în diagnosticul complet al afecțiunilor cerebro-spinale;
c. Aspecte de diagnostic diferențial;
d. Aspecte complementare ale imagisticii moderne;
e. Posibilități și limite ale tratamentului endovascular actual.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
a. Rezidentul trebuie să cunoască aspectele radiologice, imagistice și funcționale normale;
b. Să cunoască indicațiile specifice pentru fiecare tip de investigație imagistică;
c. Să posede tehnicile de utilizare a ecografiei intraoperatorii;
d. Să dețină cunoștințele necesare pentru un diagnostic neuroradiologic corect.
Modulul 6, anul I:
Oftalmologie
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 1761. Tematică
a. Anatomia ochiului și a orbitei;
b. Examinarea clinică a ochiului și funcției vizuale;
c. Examinarea paraclinică a ochiului (FO, AV, CV);
d. Investigații imagistice specifice– OCT– RMN de orbită– CT de orbită– Ecografia oculară
e. Afecțiuni traumatice ale ochiului și orbitei;
f. Afecțiuni tumorale ale orbitei;
g. Afecțiuni vasculare ale orbitei;
h. Afecțiuni inflamatorii ale orbitei;
i. Tehnici chirurgicale specifice
● Blefarorafia
● Tarsorafia
● Tarsotomia
● Explorarea polului anterior
● Abordul subconjunctival
● Sutura leziunilor traumatice ale pleoapei2. Obiective educaționale:
a. Examinarea corectă a funcției vizuale și a motilității oculare;
b. Însușirea tehnicilor chirurgicale specifice;
c. Stabilirea indicației terapeutice corecte.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
a. Examenul CV, FO, AV;
b. Interpretarea corectă a examinărilor imagistice;
c. Însușirea tehnicilor chirurgicale elementare.
Modulul 7, anul I:
Oto-Rino-Laringologie
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 1761. Tematică
a. Anatomia endoscopică a foselor nazale, rinofaringelui, sfenoidului;
b. Anatomia chirurgicală a stâncii temporale;
c. Tamponamentul anterior;
d. Tamponamentul posterior;
e. Examinarea clinică ORL;
f. Examinarea paraclinică a aparatului auditiv;
g. Examinarea imagistică în sfera ORL
● Ex. CT
● Examen RMN
● Examen endoscopic
h. Abordul endoscopic al hipofizei și etajului anterior al bazei craniului;
i. Abordul translabirintic;
j. Abordul transmastoidian;
k. Traheostomia.2. Obiective educaționale:
a. Însușirea tehnicilor de examinare clinică și paraclinică în sfera ORL;
b. Însușirea particularităților de diagnostic imagistic în sfera ORL;
c. Evaluarea corectă a patologiei și stabilirea indicației terapeutice;
d. Evaluarea critică (avantaje și dezavantaje) a abordurilor chirurgicale de graniță;
e. Însușirea tehnicilor de explorare endoscopică a foselor nazale;
f. Însușirea modalităților de tratament în echipa multidisciplinară.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
a. Abilitatea de a efectua manopere terapeutice elementare;
b. Interpretarea corectă a investigațiilor paraclinice;
c. Acomodarea cu tehnicile endoscopice.
Modulul 8, Anul I:
Chirurgie Maxilo-Facială
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 1761. Tematica
a. Anatomia chirurgicală a viscerocraniului;
b. Examinarea clinică a pacientului cu leziuni maxilo-faciale;
c. Examinarea imagistică a pacientului cu leziuni ale viscerocraniului;
d. Leziuni traumatice ale viscerocraniului;
e. Leziuni tumorale ale viscerocraniului;
f. Leziuni vasculare ale viscerocraniului;
g. Leziuni inflamatorii ale viscerocraniului;
h. Căi de abord transfaciale ale bazei craniului;
i. Imobilizarea provizorie în patologia traumatică a viscerocraniului;
j. Fixarea definitivă a leziunilor la nivelul viscerocraniului.2. Obiective educaționale:
a. Însușirea metodelor de examinare clinică și imagistică a viscerocraniului;
b. Însușirea noțiunilor teoretice de management ale leziunilor viscerocraniului;
c. Posibilități chirurgicale de tratament ale leziunilor de graniță;
d. Însușirea modalităților de tratament în echipa multidisciplinară.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
a. Abilitatea de a efectua manopere terapeutice elementare;
b. Interpretarea corectă a investigațiilor paraclinice;
c. Acomodarea cu tehnicile chirurgicale maxilo-faciale.
Anul II: NEUROCHIRURGIE
Modulul 9, anul II:
Neurotraumatologie cranio-cerebrală
Nr. ore curs: 150
Nr. ore practică: 14081. Tematică
● Traumatismul craniocerebral (TCC) și fiziopatologia acestuia;
● Anatomia patologică a leziunilor traumatice craniocerebrale;
● Evaluarea severității traumatismului craniocerebral;
● Diagnosticul imagistic în traumatologia craniocerebrală;
● Presiunea intracraniană – fiziologie, fiziopatologie, monitorizare;
● Evaluarea și tratamentul traumatismelor craniocerebrale grave;
● Evaluarea și tratamentul traumatismelor craniocerebrale minore și medii;
● Leziuni intracraniene posttraumatice extraaxiale – hematoamele extradurale și subdurale;
● Leziuni intracraniene posttraumatice intraaxiale – hematoame intracerebrale, contuzii cerebrale, edemul cerebral;
● Leziuni posttraumatice la nivelul fosei craniene posterioare;
● Leziuni cerebrale posttraumatice difuze;
● Leziuni posttraumatice ale nervilor cranieni;
● Traumatisme craniocerebrale penetrante;
● Fistule posttraumatice de lichid cefalorahidian;
● Fracturi craniene;
● Leziuni posttraumatice ale scalpului;
● Traumatisme craniofaciale;
● Prognosticul traumatismelor craniocerebrale;
● Complicațiile traumatismelor craniocerebrale;
● Complicații vasculare în traumatismele craniocerebrale;
● Hidrocefalia posttraumatică;
● Epilepsia posttraumatică;
● Infecții posttraumatice;
● Sindromul posttraumatic;
● Encefalopatia posttraumatică;
● Particularitățile traumatismelor craniocerebrale la copii;
● Particularitățile traumatismelor craniocerebrale la vârstnici;
● Traumatismul craniocerebral în cadrul politraumatismelor;
● Tratamentul chirurgical al hematoamelor extradurale;
● Tratamentul chirurgical al hematoamelor subdurale acute;
● Tratamentul chirurgical al hematoamelor subdurale cronice;
● Tratamentul chirurgical al fracturilor craniene;
● Tratamentul chirurgical al plăgilor craniocerebrale;
● Tratamentul chirurgical al fistulelor de lichid cefalorahidian;
● Tratamentul chirurgical al infecțiilor posttraumatice;
● Drenajul ventricular extern și monitorizarea presiunii intracraniene;
● Repararea defectelor craniene.2. Obiective educaționale:
a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul de urgență al traumatizatului cranio-cerebral;
b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu traumatisme cranio-cerebrale;
d. Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu traumatisme cranio-cerebrale;
e. Dobândirea abilităților de muncă în echipa multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivelul extremității cefalice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de proceduri chirurgicale și activități practice

Nr. Crt.	PROCEDURA CHIRURGICALĂ	NUMĂR PROCEDURI
Minim	Optim
1.	Sutura unei plăgi a scalpului	30	60
2.	Gaura de trepan pentru drenaj ventricular extern, măsurarea PIC	15	30
3.	Tratamentul chirurgical al hematomului subdural cronic	3	6
4.	Craniotomie pentru hematom extradural, subdural, intraparenchimatos posttraumatic, contuzie cerebrală	5	10
5.	Tratamentul chirurgical al unei fracturi craniene intruzive	5	8
6.	Craniectomie decompresivă	2	4
7.	Tratamentul chirurgical al fistulei LCR, plastia durei mater	2	5
8.	Cranioplastia	3	6

Modulul 10, anul II:
Neurotraumatologie vertebro-medulară
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 8801. Tematică
● Dezvoltarea și maturarea coloanei vertebrale. Anatomie descriptivă, funcțională și chirurgicală a coloanei. Biomecanica coloanei. Stabilitate – instabilitate vertebrală;
● Semiologia neurologică;
● Semiologia sensibilității, sindroame sensitive;
● Semiologia motilității și a reflexelor, sindrom de neuron motor central și neuron motor periferic;
● Cuantificarea deficitelor neurologice (scara Frankel, ASIA);
● Fiziopatologia leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale;
● Diagnosticul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale, analiză și planning preoperator;
● Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei;
● Prevenirea și tratamentul complicațiilor, îngrijirea postoperatorie a bolnavului spinal;
● Clasificări ale leziunilor traumatice ale coloanei;
● Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei
() Leziuni traumatice cervicale înalte (zona occipitală – C2)
() Leziuni traumatice ale coloanei cervicale subaxiale
() Leziuni traumatice ale coloanei toracale
() Leziuni traumatice ale joncțiunii toraco-lombare și coloanei lombare
() Leziuni traumatice sacro-coccigiene
() Protocoale de diagnostic și tratament în traumatologia vertebro-medulară
● Abordul posterior al coloanei vertebrale;
● Abordul postero-lateral (transverso-artro-pediculotomie) al coloanei vertebrale;
● Abord anterior transperitoneal al coloanei vertebrale;
● Tehnici de sinteză C1 – C2 pe cale anterioară și posterioară;
● Tehnici de sinteză occiput – C2;
● Tehnici de sinteză cervicală posterioară;
● Tehnici de sinteză cervicală anterioară;
● Corpectomia cervical;
● Tehnici de reconstrucție vertebrală;
● Tehnici de sinteză osoasă toracală și lombară pe cale posterioară și posterolaterală;
● Instrumentații pe cale posterioară toracală și lombară;
● Sinteza intercorporeală lombară pe cale posterioară (PLIF; TLIF);
● Recuperarea neuromotorie.2. Obiective educaționale:
a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul de urgență al traumatizatului vertebro-medular;
b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu traumatisme vertebro-medulare;
d. Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu traumatisme vertebro-medulare;
e. Dobândirea abilităților de muncă în echipa multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivel toraco-abdominal.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de proceduri chirurgicale

Nr. Crt.	PROCEDURA CHIRURGICALĂ	NUMĂR PROCEDURI
Minim	Optim
1.	Abordul anterior al coloanei vertebrale cervicale cu leziune traumatică (ajutor I)	4	6
2.	Abordul posterior al coloanei vertebrale C1-C2 cervicale cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)	2	4
3.	Abordul posterior al coloanei vertebrale C3-C7 cervicale cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)	3	6
4.	Abordul posterior al coloanei vertebrale toracale cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)	2	4
5.	Abordul posterior al coloanei vertebrale lombare cu leziune traumatică (inclusiv artrodeza) (ajutor I)	4	6
5.	Abordul posterolateral al coloanei toracale (ajutor I)	2	4
6.	Abordul posterolateral al coloanei lombare (ajutor I)	2	4
7.	Corporectomie cu reconstrucție vertebrală (ajutor I)	2	4
8.	Vertebroplastia percutana transpediculara (ajutor I)	2	4

Modulul 11, anul III:
Patologia vertebro-spinală netraumatică și patologia nervilor periferici
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 22801. Tematică
● Tumorile joncțiunii cranio-vertebrale;
● Tumori intramedulare;
● Tumori subdurale;
● Tumori ale cozii de cal;
● Tumori vertebrale benigne și maligne;
● Tumori vertebrale cu extensie epidurală, tumori ale unghiului costo-vertebral și ale spațiului retroperitoneal;
● Discopatia vertebrală cervicală;
● Discopatia vertebrală toracală;
● Discopatia vertebrală lombară;
● Stenoza canalului rahidian (constituțională și dobândită), mielopatia vertebrală;
● Spondiloliza și spondilolistezisul;
● Osteomielita vertebrală, spondilodiscita (cu germeni piogeni și cea specifică);
● Afecțiuni parazitare spinale;
● Diformitățile coloanei vertebrale;
● Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale;
● Afecțiuni traumatice și netraumatice ale nervilor periferici;
● Leziunile plexului brachial;
● Fuziunea imagistică și neuronavigația;
● Imagistica intraoperatorie în chirurgia spinală;
● Neuromonitorizarea în chirurgia spinală;
● Abordul posterior al coloanei vertebrale;
● Abordul postero-lateral (transverso-artro-pediculotomie) al coloanei vertebrale;
● Abordul transpleural al coloanei vertebrale;
● Abordul lateral extracavitar al coloanei vertebrale (toracal și lombar);
● Abordul prin lombotomie al coloanei vertebrale;
● Abordul antero-lateral retroperitoneal al coloanei vertebrale;
● Abord prin toracofrenolaparatomie al coloanei vertebrale;
● Abord anterior transoral;
● Abord anterior retrofaringian al coloanei cervicale;
● Abord anterior prin sternotomie al coloanei toracale superioare;
● Abord anterior transperitoneal al coloanei vertebrale;
● Abord transcutan transpedicular al coloanei vertebrale;
● Alte tehnici de abord transcutan (minim invaziv);
● Tehnici de sinteză occiput – C2;
● Corpectomia toracală și lombară;
● Tehnici de reconstrucție vertebrală;
● Sinteza intercorporeală lombară pe cale lateral;
● Tehnici endoscopice de chirurgie spinală;
● Rezecțiile sacrate pentru tumori maligne osoase;
● Osteotomia cervicală și lombară;
● Anatomia chirurgicală și expunerea componentelor sistemului nervos periferic;
● Manifestări clinice în traumatismele sistemului nervos periferic;
● Tratamentul traumatismelor nervilor periferici;
● Leziunile plexului brachial;
● Neuropatii prin entrapment;
● Patologia infecțioasă vertebro-medulară
() Spondilodiscita specifică și nespecifică
() Spondilodiscita iatrogenă
() Osteita
() Empiemul epidural
() Abcesul spinal și paravertebral
() Parazitozele spinale2. Obiective educaționale:
a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic și imagistic al leziunilor netraumatice vertebro-medulare;
b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu leziuni netraumatice vertebro-medulare și ale nervilor periferici;
d. Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni netraumatice vertebro-medulare și ale nervilor periferici;
e. Dobândirea abilităților de muncă în echipa multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivel toraco-abdominal.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de proceduri chirurgicale

Nr. Crt.	PROCEDURA CHIRURGICALĂ	NUMĂR PROCEDURI
Minim	Optim
1.	Abordul posterolateral al coloanei toracale (ajutor I)	4	8
2.	Abordul posterolateral al coloanei lombare (ajutor I)	4	8
3.	Corporectomie cu reconstructie vertebrală (ajutor I)	2	4
4.	Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc cervicale (ajutor I) prin abord anterior	10	15
5.	Abordul posterior al coloanei cervicale (laminectomie/laminotomie)	4/2	6/3
6.	Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc toracale (ajutor I)	4	8
7.	Tratamentul chirurgical al unei hernii de disc lombare	25	40
8.	Tratamentul chirurgical al spondilolistezisului (ajutor I, opertor)	5	8
9.	Abordul chirurgical al unei tumori intramedulare (ajutor I)	3	6
10.	Abordul chirurgical al unei tumori subdurale (ajutor I)	4	8
11.	Abordul chirurgical al unei tumori de coadă de cal (ajutor I)	2	4
12.	Abordul chirurgical al unei tumori vertebrale (ajutor I)	5	10
13.	Abordul chirurgical al unei tumori extradurale (ajutor I)	5	10
14.	Neurorafie termino-terminala, exoneuroliza	3	5
15.	Tehnici microchirurgicale experimentale de disecție și suturi nervoase pe animale de laborator	5	10
16.	Tehnici microchirurgicale experimentale de disecție și suturi vasculare pe animale de laborator	5	10

Începând cu luna a 6-a a anului III, rezidentul poate fi introdus pe linia a II-a de gardă.
Modulul 12, anul IV:
Patologie cranio-cerebrală oncologică, infecțioasă și parazitară
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 22801. Tematică
● Generalități de neurooncologie;
● Imagistica tumorilor intracraniene;
● Fuziunea imagistică și neuronavigația;
● Imagistica intraoperatorie în patologia tumorală cerebrală;
● Glioamele intracraniene, astrocitoamele, oligodendroglioamele;
● Meningioamele intracraniene;
● Metastazele cerebrale;
● Tumorile intraventriculare, ependimoamele intracraniene, tumorile plexului coroid;
● Tumorile selare și paraselare, tumorile hipofizare, craniofaringioamele;
● Tumorile disembrioplazice;
● Tumorile căilor optice și glioamele hipotalamice;
● Tumorile regiunii pineale;
● Tumorile fosei craniene posterioare;
● Schwannoamele vestibulare;
● Meduloblastoamele și tumorile primare neuroectodermale;
● Tumorile trunchiului cerebral;
● Tumorile glomusului jugular;
● Tumorile bazei craniului;
● Tumorile craniene;
● Tumorile orbitei;
● Limfoamele cerebrale;
● Pseudotumor cerebri;
● Particularitățile tumorilor cerebrale la copii;
● Radioterapia și radiochirurgia stereotactică în tumorile intracraniene;
● Abordul subfrontal unilateral și bilateral;
● Abordul frontobazal;
● Abordul frontal;
● Abordul frontotemporal;
● Abordul temporal;
● Abordul subtemporal;
● Abordul parietal;
● Abordul transcalos;
● Abordul transcortical – transventricular;
● Abordul occipital;
● Abordul suboccipital transtentorial;
● Abordul infratentorial supracerebelos;
● Abordul suboccipital median;
● Abordul suboccipital paramedian;
● Abordul retromastoidian;
● Abordul transsfenoidal;
● Abordurile chirurgicale ale orbitei;
● Biopsia stereotactică a tumorilor cerebrale;
● Abcesul cerebral;
● Empiemul subdural;
● Tuberculomul;
● Infecții cerebrale iatrogene;
● Parazitozele cerebrale.2. Obiective educaționale:
a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic și imagistic al leziunilor oncologice cranio-cerebrale;
b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu leziuni oncologice cranio-cerebrale;
d. Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni oncologice cranio-cerebrale
e. Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu leziuni complexe la nivelul bazei craniului.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de proceduri chirurgicale

Nr. Crt.	PROCEDURA CHIRURGICALĂ	NUMĂR PROCEDURI
Minim	Optim
1.	Abordul chirurgical al unui gliom frontal	4	8
2.	Abordul chirurgical al unui gliom temporal (ajutor I)	4	8
3.	Abordul chirurgical al unui gliom parietal (ajutor I)	4	8
4.	Abordul chirurgical al unui gliom occipital (ajutor I)	4	8
5.	Abordul chirurgical al unui meningiom convexital (ajutor I)	4	8
6.	Abordul chirurgical al unui meningiom parasagital (ajutor I)	4	8
7.	Abordul chirurgical al unui meningiom de creastă sfenoidală (ajutor I)	3	6
8.	Abordul chirurgical al unui meningiom de șanț olfactiv (ajutor I)	2	4
9.	Abordul chirurgical al unui meningiom tentorial (ajutor I)	2	4
10.	Abordul chirurgical al unei tumori intraventriculare (ajutor I)	2	4
11.	Abordul chirurgical al unui craniofaringiom (ajutor I)	2	4
12.	Abordul chirurgical transsfenoidal endoscopic al unei tumori selare (ajutor I)	2	4
13.	Abordul chirurgical intracranian al unei tumori supraselare (ajutor I)	2	4
14.	Abordul chirurgical al unei tumori de regiune pineală (ajutor I)	2	4
15.	Abordul chirurgical al unei tumori de fosa craniană posterioară (ajutor I)	5	10
16.	Abordul chirurgical al unei tumori de unghi pontocerebelos (ajutor I)	2	4
17.	Abordul chirurgical al unei tumori intraorbitare (ajutor I)	2	4
18.	Biopsia stereotactică/ghidată prin neuronavigație a unei tumori cerebrale (ajutor I)	4	8
19.	Alte leziuni benigne (chist epidermoid, dermoid)	2	4
19.	Craniotomii pentru tumori intracraniene	60	80
20.	Craniotomii/Craniectomii ale Fosei Cerebrale Posterioare pentru tumori de fosă	20	40

Modulul 13, anul V:
Neurochirurgie pediatrică
Nr. ore curs: 128
Nr. ore practică: 14081. Tematică
a. Traumatismele cranio-cerebrale la copil
● Mecanisme traumatice
● Clasificări, scale de evaluare
● Traumatismele cranio-cerebrale la sugar și copil mic (0 – 3 ani)
● Neuroimagistică în traumatismele cranio-cerebrale la copil
● Plăgile cranio-cerebrale
● Hematoamele intracraniene posttraumatice
● Complicațiile infecțioase posttraumatice
b. Traumatismele vertebro-medulare la copil
● Mecanisme traumatice
● Diagnosticul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale
● Tratamentul leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale
c. Patologia tumorală la copil
● Procese expansive intracraniene supratentoriale
● Procese expansive intracraniene infratentoriale
● Procese expansive intracraniene la sugar și copil mic (0 – 3 ani)
● Procese expansive de ventricul III și regiune pineală
● Tumori intradurale, subdurale, ale cozii de cal la copii
d. Patologia infecțioasă cerebrală la copil
● Abcesul cerebral
● Empiemul subdural
e. Patologia parazitară cerebrală la copil
● Chistul hidatic cerebral
● Cisticercoza
● Toxaplasmoza
f. Hidrocefalia internă a sugarului și copilului
● Circulația LCR-anatomia spațiilor lichidiene
● Simptomatologia pacientului cu hidrocefalie internă
● Examene paraclinice în hidrocefalia internă a sugarului și copilului
● Drenajul ventriculo-peritoneal
● Drenajul ventriculo-atrial
● Alte tipuri de drenaje
● Complicațiile drenajelor
● Neuroendoscopia în hidrocefalie
g. Anomalii congenitale și de dezvoltare
● Malformații cerebrale congenitale
● Craniostenoze
● Defecte congenitale ale craniului și scalpului
● Encefalocele
● Chisturi arahnoidiene intracraniene
● Malformația Dandy-Walker
● Anomalii ale joncțiunii craniovertebrale
● Malformația Chiari și hidromielia
● Malformații disrafice spinale
● Chisturi arahnoidiene spinale
● Spasticitatea congenitală la copii
h. Malformațiile cerebrale vasculare la copil
● Anevrisme intracraniene
● Malformații arterio-venoase
● Cavernoame2. Obiective educaționale:
a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic și imagistic al leziunilor congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârsta pediatrică;
b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu leziuni congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârstă pediatrică;
d. Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu leziuni congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârstă pediatrică;
e. Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu leziuni congenitale, traumatice, oncologice și infecțioase neurochirurgicale la vârstă pediatrică.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de proceduri chirurgicale

Nr. Crt.	PROCEDURA CHIRURGICALĂ	NUMĂR PROCEDURI
Minim	Optim
1.	Tratamentul chirurgical al unui hematom extradural la copil	4	8
2.	Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural acut la copil (ajutor I)	4	8
3.	Tratamentul chirurgical al unui hematom subdural cronic la copil (ajutor I)	4	8
4.	Tratamentul chirurgical al unei fracturi craniene intruzive la copil	4	8
5.	Tratamentul chirurgical al unei plăgi craniocerebrale la copil	4	8
6.	Abordul chirurgical al unei tumori supratentoriale la copil (ajutor I)	4	8
7.	Abordul chirurgical al unei tumori infratentoriale la copil (ajutor I)	3	6
8.	Abordul chirurgical al unei malformații vasculare intracraniene la copil (ajutor I)	2	4
9.	Drenajul ventriculo-peritoneal	3	6
10.	Ventriculocisternostomia endoscopică (ajutor I)	2	4
11.	Tratamentul chirurgical al unui mielomeningocel (ajutor I)	2	4
12.	Tratamentul chirurgical al unui encefalocel (ajutor I)	2	4
13.	Tratamentul chirurgical al unui chist arahnodian intracranian (ajutor I)	2	4

Modulul 14. Anul V:
Neurochirurgie Funcțională, Chirurgia epilepsiei, Tratamentul chirurgical și non-chirurgical al durerii, Radiochirurgie
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 8801. Tematica
Neurochirurgia stereotactică și funcțională
a. Mișcările involuntare
b. Boala Parkinson
c. Sindroame pseudoparkinsoniene
d. Distoniile
e. Torticolisul spasmodic
f. Spasticitatea
g. Stimularea cerebrală profundă (DEEP Brai Stimulation-DBS)
h. Talamotomiai. Palidotomia
j. Tehnici de denervare
Chirurgia epilepsiei
a. Indicații operatorii în tratamentul epilepsiei
b. Investigații electrofiziologice, imagistice și funcționale
c. Mappingul cortical
d. Stimularea corticală directă
e. Tehnici chirurgicale
● Stimularea vagală (VNS)
● Rezecția focarului epileptogen
● Tehnici de rezecție subcorticală
● Calosotomiile
● Hemisferectomia
Tratamentul durerii
a. Nevralgia trigeminală
b. Alte nevralgii faciale
c. Hemispasmul facial
d. Durerea neuropată
e. Cauzalgia
f. Durerea vertebrală persistentă („Failed back syndrome”)
g. Microdecompresiunea vasculară
h. Tehnici alternative de tratament al nevralgiei trigeminale
i. DREZ-tomia
j. Cordotomiile
k. Tehnici de administrare intratecală a analgeticelor.
Radiochirurgia
a. Mijloace tehnice de realizare a radiochirurgiei stereotactice
b. Indicații neurochirurgicale ale radiochirurgiei stereotactice
● Malformațiile arterio-venoase
● Meningioamele intracraniene
● Schwannoamele vestibulare
● Tumorile hipofizare
● Metastazele cerebrale
● Nevralgia trigeminală2. Obiective educaționale:
a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic al spasticității, tremorului, crizelor de epilepsie;
b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și non-chirurgicală a pacienților cu tremor, spasticitate, distonie, epilepsie nonresponsivă medicamentos, sindroame algice nonresponsive la terapia medicamentoasă;
d. Însușirea procedurilor chirurgicale de bază în tratamentul chirurgical al pacienților cu tremor, spasticitate, distonie, epilepsie nonresponsivă medicamentos, sindroame algice nonresponsive la terapia medicamentoasă;
e. Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu tremor, spasticitate, distonie, epilepsie nonresponsivă medicamentos, sindroame algice nonresponsive la terapia medicamentoasă.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de Proceduri chirurgicale

Nr. Crt.	PROCEDURA CHIRURGICALĂ	NUMĂR PROCEDURI
Minim	Optim
1.	Tehnici de injectare, neuroliza prin radiofrecvența (ajutor 1)	2	4
2.	Decompresiune microvasculară (ajutor 1)	2	4
3.	DBS, Talamotomie, Palidotomie	0	5
4.	Chirurgia epilepsiei	0	5
5.	Electrostimulare terapeutică (spinal, nervi periferici)	4	8
6.	Implantare de sisteme epi/subdurale pentru terapia durerii	5	10

Modulul 15. Anul VI:
Neurochirurgie vasculară, Neurochirurgie specială
Nr. ore curs: 200
Nr. ore practică: 2280
PATOLOGIA VASCULARĂ1. Tematica
● Anatomia sistemului vascular cerebral. Microanatomia cisternelor subarahnoidiene;
● Fiziologia și fiziopatologia circulației cerebrale și a fluxului sangvin cerebral;
● Angiografia cerebrală și spinală, angioRMN și angio-CT;
● Hemoragia subarahnoidiană: etiopatogenie, semne clinice, diagnostic, tratament;
● Anevrismele intracraniene: generalități, etiopatogenie, clasificare, semne clinice, principii de tratament;
● Vasospasmul cerebral în hemoragia subarahnoidiană;
● Hemoragia subarahnoidiană pontomezencefalică;
● Hematomul intraparenchimatos primar;
● Accidente vasculare ischemice majore;
● Tromboza sinusurilor venoase și a venelor cerebrale;
● Malformații arteriovenoase cerebrale supratentoriale;
● Malformații arteriovenoase de fosa cerebrală posterioară;
● Malformații arteriovenoase gigante;
● Malformații arteriovenoase durale;
● Malformații ale venei lui Galien;
● Cavernoamele cerebrale supratentoriale;
● Cavernoame de trunchi cerebral;
● Fistulele arteriovenoase cerebrale;
● Fistula carotido-cavernoasă;
● Malformații arteriovenoase spinale;
● Stenoza vaselor sangvine din regiunea cervicală (carotide, vertebrale);
● Revascularizația cerebrală;
● Abordul endovascular al anevrismelor cerebrale, indicații, detalii tehnice, studiul ISAT;
● Anevrismele infecțioase;
● Sindroame compresive vasculare (nevralgia trigeminală, nevralgia glosofaringiană, hemispasmul facial);
● Embolizarea malformațiilor arterio-venoase cerebrale și spinale, indicații, detalii tehnice;
● Radiostereochirurgia gammaknife a MAV: indicații, detalii tehnice;
● Bolile vasculare cerebrale la copil – aspecte particulare;
● Leziuni traumatice și neoplazice ale arterelor carotide și vertebrale extracraniene;
● Principii generale de tehnică în chirurgia vasculară, aparatură și instrumentație specific;
● Abordul anevrismelor de arteră comunicantă anterioară;
● Abordul anevrismelor de arteră comunicantă posterioară;
● Abordul anevrismelor de arteră cerebrală medie;
● Abordul anevrismelor de arteră oftalmică;
● Abordul anevrismelor de bifurcație de arteră carotidă internă;
● Abordul anevrismelor de arteră pericaloasă;
● Abordul anevrismelor de arteră coroidiană anterioară;
● Anevrismele intracavernoase;
● Abordul anevrismelor din circulația posterioară, generalități – clipping versus coiling;
● Abordul transsylvian al anevrismelor de vârf de arteră bazilară;
● Abordul subtemporal al anevrismelor de vârf de arteră bazilară;
● Abordul far-lateral al anevrismelor circulației posterioare;
● Abordul anevrismelor gigante;
● Abordul cavernoamelor cerebrale supratentoriale;
● Abordul cavernoamelor cerebrale subtentoriale;
● Abordul cavernoamelor de trunchi cerebral;
● Abordul MAV supratentoriale;
● Abordul MAV subtentoriale;
● Endarterectomia carotidiană;
● Tehnici de revascularizare cerebrală;
● Anastomoza extra-intracraniană temporo-sylviană;
● Craniectomia decompresivă fronto-temporo-parieto-occipitală pentru ramolismentul ischemic în teritoriul arterei cerebrale medii;
● Tratamentul chirurgical al infarctului de emisfer cerebelos.
NEUROCHIRURGIE SPECIALĂ
Tehnici neurochirurgicale complexe:
● Abordul chirurgical al tumorilor de regiune pineală
() Abordul supracerebelor infratentorial
() Abordul supracerebelor transtentorial
() Abordul transcalos
● Abordul chirurgical al tumorilor de etaj anterior
() Abordul endoscopic extins transnazal
() Abordul bifrontal transbazal
() Abordul fronto-orbito-zigomatic
● Abordul tumorilor de etaj mijlociu
() Abordul sinusului cavernos
() Abordul Kawase
() Abordul translabirintic
() Abordul transmastoidian
● Aborduri particulare de fosă posterioară
() Abordul lateral transcondilar
() Abordul presigmoidian
● Abordul jocțiunii craniocervicale
() Abordul transoral
() Abordul lateral retrofaringian
() Abordul lateral
● Aborduri chirurgicale pentru leziunile de trunchi cerebral
● Aborduri chirurgicale ale orbitei
● Realitatea virtuală în training-ul neurochirurgical
● Robotica în neurochirurgie2. Obiective educaționale:
a. Însușirea cunoștințelor teoretice pentru diagnosticul clinic al pacienților cu patologie cerebro-vasculară;
b. Evaluarea imagistică și stabilirea conduitei terapeutice individualizate la caz;
c. Însușirea abilităților practice de soluționare chirurgicală și endovasculară a pacienților cu leziuni vasculare neurochirurgicale;
d. Însușirea procedurilor chirurgicale și endovasculare de bază în tratamentul complex al pacienților cu leziuni vasculare neurochirurgicale;
e. Dobândirea abilităților de muncă în echipă multidisciplinară la pacienții cu patologie cerebro-vasculară.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire), ierarhizate după cum urmează:
Barem de proceduri chirurgicale

Nr. Crt.	PROCEDURA CHIRURGICALĂ	NUMĂR PROCEDURI
Minim	Optim
1.	Drenajul ventricular extern în hemoragia cerebrală cu inundație ventriculară	4	8
2.	Tratamentul chirurgical al unui anevrism din circulația anterioară (ajutor I)	4	8
3.	Tratamentul chirurgical al unui anevrism din circulația posterioară (ajutor I)	0	2
4.	Tratamentul chirurgical al unei malformații arteriovenoase supratentoriale (ajutor I)	2	4
5.	Tratamentul chirurgical al unui cavernom (ajutor I)	3	5
6.	Craniectomia decompresivă pentru tromboza de arteră cerebrală medie	3	5
7.	Cura chirurgicală a infarctului de emisfer cerebelos	2	4
8.	Evacuarea unui hematom intraparenchimatos supratentorial	2	4
9.	Evacuarea unui hematom primar cerebelos	1	2
10.	Tratamentul endovascular al anevrismului în circulația anterioară (ajutor 1)	2	4
11.	Tratamentul endovascular al anevrismului în circulația posterioară (ajutor1)	2	4
12.	Tratamentul endovascular al unei malformații vasculare cerebrale sau tumori hipervasculare (MAV, Fistula durală, embolizare preoperatorie)	2	4

În anul VI rezidentul va avea o activitate intensificată de operator, poate fi introdus pe linia I de gardă, sub supraveghere, va fi responsabilizat ca Rezident Șef, fiind implicat în organizarea activității clinice a rezidenților, alături de Directorul de program.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Urmărind programele de pregătire în rezidențiat în mai multe țări din UE, recomandările UEMS precum și precizările de la ultima întâlnire a Comisiei de Neurochirurgie a UEMS (34/2015), COMISIA DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII propune o programă de Rezidențiat în specialitatea NEUROCHIRURGIE pe o perioadă de 6 ani, în care pregătirea în Neurochirurgie trebuie astfel gradată încât la sfârșitul celor 6 ani rezidentul de neurochirurgie să posede o bază largă de pregătire teoretică, precum și să-și însușească abilitățile, manualitatea și experiența chirurgicală precum și judecata profesională necesară pentru o activitate neurochirurgicală independentă. Un al doilea obiectiv este de a dezvolta rezidentului simțul autocritic, analiza critică și riguroasă a propriilor rezultate, dorința de auto-perfecționare și educare medicală continuă pentru a-și asigura un permanent progres în experiența și practica neurochirurgicală.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:1. Însușirea cunoștințelor teoretice necesare pentru a asigura un diagnostic clinic și imagistic corect și complet al pacienților cu afecțiuni neurochirurgicale, în vederea stabilirii tratamentului/tratamentelor optim pentru cazul în speță;2. Însușirea abilităților practice necesare pentru a asigura tratamentul neurochirurgical adecvat pentru cazurile de urgență precum și la cazurile cu patologie cronică pentru care are competența de a opera singur sau sub supraveghere directă;3. Învățarea modalităților de stabilire a unei relații medic-pacient bazată pe respect reciproc, compasiune, înțelegere, umanism, încredere, în vederea formării nu doar a unui profesionist competent ci și a unui medic dedicat misiunii sale.4. Deprinderea metodologiei de cercetare și documentare științifică, însușirea dorinței de perfecționare teoretică și practică continuă.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Procedurile chirurgicale obligatorii reprezintă un număr de intervenții chirurgicale pe care rezidentul trebuie să le execute sau la care să asiste pe parcursul celor 6 ani, care sunt confirmate de coordonatorul de rezidențiat și reprezintă calificarea practică a rezidentului în specialitatea de neurochirurgie (Anexa – Barem de proceduri chirurgicale de efectuat).
Procedurile neurochirurgicale obligatorii fac parte din dosarul pentru admiterea la examenul de specialitate, neîndeplinirea criteriilor minimale obligă rezidentul la prelungirea stagiului până la îndeplinirea lor, dar nu cu mai mult de 18 luni. În cazul neîndeplinirii baremului minim, rezidentul este exclus din specialitate.
Examenele de etapă se desfășoară la sfârșitul fiecărui an de pregătire neurochirurgicală (anii II, III, IV, V).
Examenul final pentru obținerea titlului de Medic Specialist în Neurochirurgie se va susține la finele anului VI.
Baremul de Proceduri chirurgicale include și competențele pe care le are medicul specialist după obținerea calificării. Procedurile chirurgicale la care are competență de a le efectua sub supraveghere directă nu vor putea fi efectuate decât sub directă îndrumare a unui medic care are competența respectivă sau după obținerea competenței respective ca urmare a unui stagiu de pregătire specială, cu certificarea obținerii acelei competențe. Procedurile pentru care nu are competență decât de asistent operator nu vor putea fi efectuate decât după efectuarea unor stagii de pregătire specială cu certificarea dobândirii competenței respective și după promovarea examenului de medic primar în specialitatea de neurochirurgie.
EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:
Probe de evaluare, specifice programului:

– probă scrisă	Da
– 2 probe de examen clinic	Da
– probă operatorie în sala de operație pe caz real	Da

EXAMENUL FINAL:
Comisie națională unică de examen pentru elaborarea probei teoretice
Comisie locală pentru proba practică1. PORTOFOLIU DE ACTIVITATE
Pentru admiterea în examenul de specialitate, candidatul trebuie să prezinte comisiei Portofoliul de Activitate.
Comisia locală va verifica și certifica îndeplinirea următoarelor:1.1. Verificarea Baremului minim de proceduri chirurgicale (Anexa 1)1.2. Verificarea Logbook cu procedurile chirurgicale la care a participat pe parcursul formării (Anexa 2)1.3. Verificarea Carnetului de Rezident1.4. Verificarea activităților de EMC, participări la congrese, conferințe, demonstrații practice naționale și internaționale (minim 24 puncte EMC/an)1.5. Evaluarea examenelor de etapă, evaluarea corecției capitolelor deficitare1.6. Certificarea activității de cercetare științifică: publicație din domeniul de cercetare, comunicări științifice, capitol în tratat de specialitate neurochirurgicală.2. Examenul TEORETIC2.1. Examen teoretic tip grilă cu pondere majoritară de întrebări din aspecte clinice și tehnici chirurgicale (75 – 80%), restul noțiuni fundamentale.2.1.1. Examenul va avea 100 de întrebări din care 25% vor fi cu un singur răspuns, restul fiind cu răspunsuri multiple.2.1.2. Examenul scris se va da pentru toate centrele la aceeași dată și oră, subiectele fiind unice pe țară elaborate de o comisie națională formată din membrii centrelor de pregătire, după modelul examenului de rezidențiat.2.1.3. Întrebările vor fi extrase din baza de date ce va cuprinde minim 10.000 de întrebări.2.1.4. Proba scrisă va începe în momentul distribuirii subiectelor în toate sălile de examen.2.1.5. Durata probei scrise este de 3 ore.2.1.6. Corectarea grilelor se va face pe loc, prin scanare.2.1.7. Pentru promovarea probei scrise candidatul va trebui să obțină un minim de 60 de puncte.3. EXAMENUL PRACTIC CLINIC3.1. Examinarea clinică, paraclinică, imagistică și prezentarea unui caz cu patologie cranio-cerebrală3.2. Examinarea clinică, paraclinică, imagistică și prezentarea unui caz cu patologie vertebro-medulară4. EXAMENUL PRACTIC: PROBA OPERATORIE4.1. Proba se desfășoară în sala de operație, pe un caz real;4.2. Candidatul examinează imagistica pacientului și prezintă comisiei tehnica operatorie aplicabilă pacientului examinat;4.3. Proba practică va continua în sala de operație începând cu poziționarea pacientului, trasarea inciziei, până la completarea extradurală a procedurii chirurgicale sau descoperirea elementului subliniat în subiectul de examen (dura mater cerebrală, dura mater spinală, rădăcina nervoasă, hernie de disc, descoperirea plexului brahial etc.);4.4. Nu se impune o limită de timp pentru proba operatorie;4.5. Comisia poate întrerupe în orice moment procedura chirurgicală;4.6. Procedura este continuată de medicul curant, putând fi asistat de candidat.
Nota minimă pentru promovarea fiecăreia dintre probele practice este 7.
Pentru promovarea examenului și obținerea Titlului de Medic Specialist în specialitatea Neurochirurgie media finală trebuie să fie de minim 7.
Media finală este alcătuită din:– nota obținută la proba scrisă (punctajul final împărțit la 10) + Nota de la examenul clinic (media celor două probe clinice) + proba operatorie: 3 = Media Finală
TEMATICA DE EXAMEN
Temele generale pentru examenul de specialitate sunt:5. NEUROANATOMIE CHIRURGICALĂ6. ELEMENTE DE NEUROFIZIOLOGIE7. SEMIOLOGIE NEUROLOGICĂ ȘI NEUROCHIRURGICALĂ8. INVESTIGAȚIILE PARACLINICE ÎN NEUROCHIRURGIE9. INVESTIGAȚII IMAGISTICE ÎN NEUROCHIRURGIE10. TRAUMATOLOGIA CRANIO-CEREBRALĂ11. TRAUMATOLOGIA VERTEBRO-MEDULARĂ12. PATOLOGIA SPINALĂ DEGENERATIVĂ, INFECȚIOASĂ ȘI INFLAMATORIE13. TUMORILE CRANIO-CEREBRALE14. TUMORILE VERTEBROMEDULARE15. PATOLOGIE INFECȚIOASĂ ȘI PARAZITARĂ NEUROCHIRURGICALĂ16. MALFORMAȚII CONGENITALE ȘI DE DEZVOLTARE17. PATOLOGIA VASCULARĂ NEUROCHIRURGICALĂ18. NEUROCHIRURGIE FUNCȚIONALĂ19. PATOLOGIA NERVILOR PERIFERICI20. NOȚIUNI DE TERAPIE INTENSIVĂ ÎN NEUROCHIRURGIE
Bibliografie
Youmans and Winn – Neurological Surgery – ultima ediție;
Schmidek and Sweet – Operative Neurosurgical Techniques – ultima ediție;
Greenberg – Handbook of Neurosurgery – ultima ediție;
Neurochirurgie – Vol. VI, Tratat de Chirurgie – ultima ediție.
LISTA PROCEDURILOR CHIRURGICALE PENTRU EXAMENUL DE SPECIALITATE1. Craniotomie – volet frontal unilateral2. Craniotomie pentru abord bifrontal3. Craniotomie – volet fronto-orbito-zigomatic4. Craniotomie – Volet fronto-lateral5. Craniotomie – Volet pterional6. Craniotomie pentru abord trans-calos anterior7. Craniotomie pentru abord occipital supratentorial al regiunii pineale8. Craniotomie occipitală pentru abord de pol occipital9. Craniotomie pentru abord subtemporal10. Craniotomie pentru abord supracerebelor infratentorial11. Craniotomie/craniectomie pentru abord cerebelos unilateral12. Craniotomie/craniectormie retrosigmoidiană13. Craniotomie/craniectomie pentru abord suboccipital median14. Craniectomie pentru abord suboccipital lateral15. Craniectomia decompresivă unilaterală16. Craniectomia decompresivă bifrontală17. Abord cervical anterior subaxial C3-C718. Laminectomie posterioară cervicală19. Laminotomie cervicală posterioară20. Laminectomie cu foraminotomie unilaterală cervicală21. Laminectomie toracală22. Costo-transversectomie toracală23. Laminectomie lombară24. Hemilaminectomie lombară25. Abord interlaminar cu fenestrație lombară inferioară26. Rahisinteza transpediculară lombară pe 2 segmente27. Rahisinteza dorsală extrapediculară28. Fixarea cervicală posterioară transpediculară29. Drenajul ventriculo-peritoneal30. Drenajul lombo-peritoneal
Baremul de manevre, tehnici și activități practice

Anexa nr. 1

Barem de proceduri neurochirurgicale adaptată
(European Training Requirements for the Specialty of Neurosurgery/European Standards of Postgraduate Medical Specialist Training in Neurosurgery/UEMS 2015/34)

Anexa nr. 2

Proceduri chirurgicale efectuate – Logbook2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN NEUROCHIRURGIE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional), în conformitate cu Anexa Barem de proceduri neurochirurgicale adaptată (European Training Requirements for the Specialty of Neurosurgery/European Standards of Postgraduate Medical Specialist Training in Neurosurgery/UEMS 2015/34), după promovarea examenului de specialitate, medicul specialist neurochirurg:1. Are competența de a efectua singur următoarele proceduri neurochirurgicale:
● Întreaga gamă de proceduri chirurgicale în traumatologia cranio-cerebrală
● Proceduri chirurgicale de ablație a proceselor expansive intracraniene primare și metastatice superficiale, cu localizare supratentorială și infratentorială
● Biopsia ghidată imagistic pentru procesele expansive intracranienene cu localizare supratentorială
● Proceduri chirurgicale de tratament a proceselor infecțioase cranio-cerebrale și vertebro-medulare
● Proceduri chirurgicale de tratament al tumorilor spinale extradurale
● Evacuarea hematoamelor intraparenchimatoase cerebrale și cerebeloase
● Proceduri chirurgicale de tratament a proceselor degenerative disco-ligamentare cervicale și lombare
● Tratamentul hidrocefaliei prin drenaj ventriculo-peritoneal la adult și copil
● Tratamentul prin exoneuroliza și transpoziție a nervilor periferici2. Poate efectua ca operator sub directa supraveghere:
● Proceduri chirurgicale și instrumentație în patologia traumatică vertebro-medulară
● Instrumentația anterioară și posterioară a coloanei cervicale și lombare
● Procedee chirurgicale de tratament al unor leziuni de fosă posterioară, precum Malformația Chiari I, ablația leziunilor chistice, chistelor epidermoide de fosă posterioară
● Tratamentul chirurgical al cavernoamelor supratentoriale
● Tratamentul hidrocefaliei prin ventriculo-cisternostomie
● Proceduri chirurgicale de tratament al traumatismelor cranio-cerebrale la vârsta pediatrică
● Tratamentul tumorilor supratentoriale și infratentoriale la vârsta pediatrică3. Poate fi doar asistent operator, până la obținerea competențelor suplimentare prin stagii de pregătire complementare, cursuri și work-shopuri practice, în țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare sau după promovarea examenului de medic primar, în următoarele patologii:
● Tumori complexe de bază de craniu
● Tumori de regiune pineală
● Tumori intraventriculare
● Tumori de unghi ponto-cerebelos
● Tumori de joncțiune cranio-spinală
● Tumori de trunchi cerebral
● Tumori intramedulare
● Hernia de disc toracică
● Instrumentația în tumorile vertebrale
● Tratamentul chirurgical și endovascular al anevrismelor intracraniene
● Tratamentul chirurgical și endovascular al malformațiilor vasculare cerebrale și spinale
● Revascularizația prin by-pass intra-extracranian
● Endarterectomia
● Tratamentul chirurgical al spasticității, distoniilor
● Tratamentul chirurgical al epilepsiei
● Decompresiunea microvasculară
● Tratamentul chirurgical al tumorilor la vârsta pediatrică
● Tratamentul chirurgical al malformațiilor congenitale cranio-spinale
● Tumori și proceduri de reinervare prin anastomoze nervoase.
Competența poate fi depășită doar în condiții de urgență, cu scopul salvării vieții pacientului sau al prevenirii unui handicap neuro-motor major.2.2. Obligații
● Medicul specialist are obligația de a asigura tratamentul de urgență al pacienților cu leziuni neurochirurgicale traumatice care pot pune în pericol viața pacientului, în conformitate cu ghidurile terapeutice acceptate pe plan internațional;
● Are obligația de a face toate demersurile pentru investigarea și diagnosticul corect al pacienților cu leziuni neurochirurgicale, în limita dotării serviciului în care-și desfășoară activitatea, în vederea stabilirii conduitei terapeutice corecte;
● Are obligația de a solicita supravegherea directă pentru cazurile la care are competențe limitate sau de a îndruma pacientul spre un centru cu experiența necesară tratamentului specific al pacientului;
● Are obligația de a efectua cursuri, stagii de pregătire, work-shopuri practice pentru obținerea competențelor necesare în vederea obținerii titlului de medic primar;
● Are obligația de a-și asigura o permanentă actualizare a cunoștințelor profesionale, în concordanță cu progresele realizate în domeniul neurochirurgical;
● Are obligația de a respecta legislația din domeniul sanitar, codul de etică și conduită profesională al Colegiului Medicilor din România. Necunoașterea normelor legale nu îl poate absolvi de responsabilitate în cazurile litigioase;
● Are obligația de a respecta regulamentele de ordine interioară a instituției în care își desfășoară activitatea;
● Are obligația de a asigura confidențialitatea datelor medicale ale pacientului, cu excepția relațiilor profesionale sau când acestea îi sunt solicitate în condiții legale;
● Are obligația de a oferi pacientului toate informațiile legate de tratament, de posibilitățile terapeutice existente în serviciul în care își desfășoară activitatea, de alternativele terapeutice, atât prin prisma literaturii de specialitate cât și al experienței personale;
● Are obligația de a respecta demnitatea pacientului;
● Are obligația de a respecta dorința pacientului de a solicita o a doua opinie.2.3. Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare a obținerii titlului de medic specialist
● Chirurgia spinală, în limitele competențelor menționate la 3.1.
● Neurochirurgie pediatrică, în limitele competențelor menționate la 3.1.2.4. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
● Chirurgie endoscopică craniană și vertebrală în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici de chirurgie a bazei craniului în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici de tratament chirurgical și endovascular al anevrismelor intracraniene în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici de tratament chirurgical și endovascular al malformațiilor vasculare cerebrale și spinale în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Neurochirurgie pediatrică netraumatică în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici complexe de chirurgie spinală oncologică în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici chirurgicale de tratament al mișcărilor involuntare, distoniilor, spasticității în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici chirurgicale de tratament al durerii în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare;
● Tehnici complexe de reinervare în condițiile efectuării unor stagii practice, cursuri și demonstrații practice pe modele și/sau pe cadavru, în centre cu experiență în domeniu din țară sau străinătate, atestate prin certificate de competență eliberate de instituția organizatoare.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
Președintele Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Ioan Ștefan Florian
Vicepreședintele Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Vlad Alexandru Ciurea
Secretar al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Șef lucrări Dr. Daniel Mihai Teleanu
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Prof. Univ. Dr. Ion Poeată
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Conf. Dr. Horia Pleș
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Șef lucrări Dr. Adrian Bălașa
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Șef lucrări Dr. Aurel George Mohan
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Dr. Sergiu Stoica
Membru al Comisiei de Specialitate a Ministerului Sănătății Dr. Marcel Ivanov

(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEUROLOGIE1.1. DEFINIȚIE: Neurologia este specialitatea care se ocupă cu diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe ale sistemului nervos.1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR:1.3.1. Stagiul de medicină internă – 6 luni1.3.2. Stagiul de diagnostic neuroimagistic – 2 luni1.3.3. Stagiul de psihiatrie – 2 luni1.3.4. Stagiul de neurochirurgie – 2 luni1.3.5. Stagiul de neurologie – 2 ani și 8 luni și 2 săptămâni1.3.6. Stagiul de explorări funcționale în neurologie (EEG, explorări neuromusculare, potențiale evocate, ultrasonografie cervico-cerebrală) – 3 luni1.3.7. Stagiul de bioetică – 2 săptămâni1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.1.1. Tematica lecțiilor de conferință(1) Ateroscleroza și aterotromboza(2) Boala coronariană ischemică(3) Infarctul miocardic acut(4) Cardiomiopatiile și miocarditele(5) Aritmiile cardiace(6) Tulburările de conducere cardiacă(7) Valvulopatii(8) Hipertensiunea arterială(9) Sincopele(10) Cordul pulmonar(11) Bolile cardiovasculare congenitale(12) Tromboembolismul pulmonar(13) Insuficiența cardiacă(14) Edemul pulmonar acut (cardiogen și non-cardiogen)(15) Bolile aortei(16) Arteriopatii periferice(17) Bolile venelor periferice(18) Boala ulceroasă(19) Bolile maligne ale tubului digestiv(20) Bolile inflamatorii intestinale(21) Hepatite acute și cronice(22) Cirozele hepatice(23) Bolile colecistului și căilor biliare(24) Pancreatitele acute și cronice(25) Encefalopatia hepatoportală; insuficiența hepatică(26) Bolile maligne ale tubului digestiv(27) Insuficiența renală acută și cronică(28) Glomerulopatiile majore(29) Bolile renale tubulo-interstițiale majore(30) Bolile vasculare ale rinichiului(31) Infecțiile urinare(32) Neoplaziile rinichiului și căilor urinare(33) Tulburările hidro-electrolitice(34) Acidoza și alcaloza(35) Astmul bronșic(36) Bronhopneumopatia obstructivă cronică(37) Cancerul bronhopulmonar(38) Insuficiența respiratorie(39) Hemostaza și tulburările de coagulare(40) Anemia feriprivă(41) Anemiile megaloblastice(42) Leucemia granulocitară cronică, limfatica cronică, leucemia acută(43) Gamopatiile monoclonale(44) Porfiriile(45) Purpura trombocitopenică(46) Diabetul zaharat(47) Hiperglicemia tranzitorie(48) Hipoglicemiile(49) Dislipidemiile(50) Acidoza lactică(51) Cetoacidoze(52) Obezitatea(53) Imunologie clinică – noțiuni fundamentale(54) Vasculite sistemice(55) Sarcoidoza(56) Sindromul Sjogren(57) Lupusul eritematos sistemic, scleroza sistemică, dermatomiozita(58) Edemul pulmonar acut cardiogen și non-cardiogen(59) Șocul cardiogen(60) Farmacologie clinică1.4.1.2. Baremul activităților practice1. Interpretarea examenelor imagistice în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme – 1002. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine) – 203. Interpretarea unei electrocardiograme: 200 cazuri– stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului– hipertrofii atriale și ventriculare– modificări EKG în cardiopatia ischemica– diagnosticul EKG în cordul pulmonar cronic– tulburări de ritm cardiac– tulburări de conducere– indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică – 100 cazuri5. Interpretarea datelor de ecografie abdominală – 150 cazuri6. Interpretarea rezultatelor de la toracocenteză – 157. Interpretarea rezultatelor de la paracenteză – 158. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor – 109. Interpretarea rezultatelor examenului echo-Doppler de vase periferice -3010. Interpretarea oscilometriei – 5010. Interpretarea examenelor urinare de laborator – 3011. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie – 10 pe manechin și 5 pe viu12. Defibrilarea și cardioversia – 10 (asistat de specialist)13. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică – 2014. Puncția biopsie hepatică: interpretare – 5 cazuri1.4.2. STAGIUL DE DIAGNOSTIC NEUROIMAGISTIC1.4.2.1. Tematica lecțiilor de conferință(1) Examenul radiologic clasic cu și fără contrast al structurii cerebrale și medulare 1 săptămână(2) Tomodensitometrie cerebrală și medulară – 2 săptămâni(3) Imagistica prin rezonanță magnetică – 2 săptămâni(4) Tehnici radio-izotopice: scintigrafia cerebrală, SPECT și noțiuni de PET – 1 săptămână(5) Angiografia cerebrală și spinală digitalizată – 2 săptămâni1.4.2.2. Baremul activităților practice
Radiografia craniană simplă- interpretare – 20(1) Radiografia coloanei vertebrale – interpretare – 10(2) Mielografia cu substanță de contrast – interpretare – 5(3) Tomodensitometria cerebrală – interpretare – 30(4) IRM a structurilor nevraxiale și periferice – interpretare – 30(5) Angiografia sistemului cervico-cerebral – interpretare – 201.4.3. STAGIUL DE PSIHIATRIE1.4.3.1. Tematica lecțiilor de conferință(1) Noțiuni de semiologie.Sindroamele psihiatrice(2) Psihozele majore(3) Tulburări psihiatrice organice(4) Dezvoltări psihogene și nevroze(5) Psihopatii și stări psihopatoide(6) Tulburări de dezvoltare psihică(7) Terapia psihotropă1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Examinarea unor bolnavi psihiatrici-502. Aplicarea unor probe și teste de evaluare a organicității -153. Aplicarea unor teste de evaluare a QI-154. Examinarea unor cazuri acute de la camera de gardă psihiatrie-501.4.4. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE1.4.4.1. Tematica lecțiilor de conferință(1) Sindroamele clinice de localizare în procesele expansive endocraniene și vertebromedulare(2) Indicații și tehnici de practicare a investigațiilor paraclinice(3) Elemente de diagnostic și tratament în malformațiile vasculare cranio-cerebrale și vertebro-medulare(4) Indicațiile chirurgicale în tratamentul epilepsiei(5) Metode chirurgicale de tratament funcțional în tulburări motorii și în durere(6) Indicații chirurgicale în afecțiuni vertebro-medulare netraumatice(7) Elemente de diagnostic și tratament în patologia traumatică cranio-cerebrală și vertebro-medulară(8) Principii și metode de terapie intensivă la bolnavii cu afecțiuni neurologice și neurochirurgicale(9) Elemente de neuropatologie și procesele expansive1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Tomodensitometria cerebrală și medulară- interpretare -502. IRM a structurilor nevraxiale și periferice – interpretare – 203. Investigații radioizotopice în neurologie (SPECT, PET) – interpretare – 54. Angiografia sistemului cervico- cerebral – interpretare – 305. Mielografia cu substanță de contrast- interpretare – 206. Puncția lombară: proba Queckenstedt-Stookey – 107. Examenul clinic al unui traumatizat cranio – cerebral – 108. Examenul clinic al unui pacient cu traumatism vertebro-medular – 59. Examenul clinic al unui pacient neurochirurgical non-acut pre și postoperator – 3010. Examenul fund de ochi – 201.4.5. STAGIUL DE NEUROLOGIE1.4.5.1. Tematica lecțiilor de conferință(1) Elemente de neurobiologie în afecțiunile sistemului nervos.(2) Neuroplasticitatea: concept, implicații în patologia neurologică(3) Elemente de neuropsihofarmacolgie; manifestări neurologice secundare terapiei neurotrope și psihotrope(4) Semiologia sensibilității– Organizarea sensibilității corpului-somestezia– Semiologia analitică a sensibilității– Sindroame senzitive– Durerea neuropatică și durerea nociceptivă – fiziopatologie, diagnostic, tratament(5) Semiologia motilității și a reflexelor– Organizarea generală a sistemelor care controlează mișcarea– Semiologia unității motorii– Sindromul de neuron motor central– Sindromul de neuron motor periferic– Semiologia extrapiramidală– Semiologia cerebeloasă– Semiologia reflexelor– Mișcările involuntare: tremorul, miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile(6) Semiologia nervilor cranieni și structurilor asociate din sistemul nervos central:– Nervul și căile olfactive (I)– Nervul optic (II) și căile vizuale– Motilitatea oculară (III,IV,VI)– Nervul trigemen (V) și structurile asociate sensibilității cranio-cefalice și masticației– Nervul facial (VII), funcțiile și structurile asociate– Nervul vestibular și cohlear (VIII) și structurile asociate
Sindroame vertiginoase, sindromul vestibular central și periferic
Examinarea și patologia funcției auditive– Nervul glosofaringian (IX) și structurile asociate– Nervul vag (X) și structurile asociate– Nervul spinal (XI) și structurile asociate– Nervul hipoglos (XII) și structurile asociate(7) Semiologia funcțiilor vegetative– Sistemul nervos vegetativ (autonom): organizare, funcții, examinare clinică și de laborator, diagnostic– Sindroamele hipotalamo-hipofizare– Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare)(8) Conștiența– Definiție și elemente componente– Organizarea anatomo-functională a structurilor care condiționează realizarea normală a stării de conștiență– Somnul normal – fiziologie și explorare clinica și de laborator– Tulburări de somn și veghe – clasificarea și fiziopatologia tulburărilor de somn, diagnostic clinic și de laborator– Stările comatoase– Mutismul akinetic și sindromul de deaferentare– Confuzia, deliriumul, stuporul, starea vegetativă(9) Funcțiile nervoase superioare– Funcțiile cognitive– Somatognozia– Apraxiile– Agnoziile– Dominanța cerebrală– Limbajul și tulburările sale(10) Epilepsia și pierderile stării de conștiență– Clinică– Etiologia– Fiziopatologia– Diagnostic diferențial și pozitiv– Tratament(11) Algiile craniene și faciale– dispozitivul de sensibilitate al feței și craniului– nevralgia de trigemen– migrena– algiile craniene și faciale– cefaleea(12) Sd. de hipertensiune intracraniană(13) Sd. de hipotensiune intracraniană(14) Dinamica normală și tulburările de dinamică ale LCR. Hidrocefaliile.(15) Patologia nervilor periferici– principalele tipuri anatomo-clinice de neuropatii periferice– leziunile rădăcinilor, plexurilor și nervilor periferici (spinali și cranieni)– mononeuropatiile– polineuropatiile– mononeuropatiile multiplex– poliradiculoneuropatiile (acute și cronice)– tumorile nervilor periferici(16) Compresiunile lente ale măduvei și mielopatiile vasculare; claudicația spinală – diagnostic diferențial(17) Siringomielia și malformațiile atlanto-occipitale(18) Boli autoimune ale sistemului nervos(19) Scleroza multiplă și alte afecțiuni inflamatorii/demielinizante ale sistemului nervos(20) Amiotrofiile spinale progresive.Boala neuronului motor(21) Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene(22) Afecțiunile ganglionilor bazali (semiologie, sindroame, boli)(23) Distoniile musculare(24) Bolile ereditare și degenerative ale sistemului nervos(25) Sindroamele neurocutanate și alte tulburări de dezvoltare ale sistemului nervos central. Facomatozele, neurofibromatozele(26) Bolile vasculare cerebrale și spinale
a. anatomia și fiziologia circulației cerebrale
b. anatomia și fiziologia circulației măduvei spinării
c. bolile arterelor cervico-cerebrale și spinale
d. malformațiile vasculare cerebrale și spinale
e. hemoragia subarahnoidiana
f. complicațiile neurologice ale hipertensiunii arterialei. ischemia cerebrală și spinală: fiziopatologie, accidente vasculare cerebrale și spinale (AIT și infarcte cerebrale și spinale)
g. hemoragia cerebrală
h. tromboflebitele cerebrale(27) Neuro-oncologie
a. tumorile craniene și intracraniene (primare și secundare)
b. tumorile vertebro-medulare (primare și secundare)
c. complicații neurologice în bolile hemato-oncologice
d. sindroamele paraneoplazice neurologice(28) Traumatismele craniene și vertebro-medulare(29) Patologia infecțioasă și parazitară a sistemului nervos și muscular(30) Tulburările cognitive: tulburarea cognitivă moderată (MCI), tulburările cognitive vasculare (VCI), sindromul demențial și bolile demențiale(31) Evaluarea neuropsihologică în patologia neurologică(32) Canalopatiile sistemului nervos(33) Paraliziile cerebrale (encefalopatiile infantile)(34) Manifestări neurologice în tulburări ereditare de metabolism(35) Miastenia gravis și sindroamele miastenice(36) Patologia musculară(37) Manifestări neurologice în boli generale(38) Complicații neurologice iatrogene(39) Recuperarea și reeducarea funcțională în afecțiunile neurologice1.4.5.2. Baremul activităților practice1. Examenul fundului de ochi2. Examenul lichidului cefalorahidian. Puncția lombară și suboccipitală -1003. Explorarea radiologică a canalului rahidian și a conținutului său, măduva spinării și rădăcini – 604. Radiografia simplă de craniu – 1005. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale – 1006. Angiografia sistemului arterial cervico-cerebral și vertebro-medular- 607. Scintigrafie cerebrală clasică.Noțiuni SPECT și PET – 108. Tomodensitometrie cerebrală și medulară – 1009. Potențiale evocate somestezice PES, potențiale evocate vizuale PEV și auditive PEA – 6010. Stimularea magnetică transcraniană – interpretarea potențialelor evocate motorii11. Electroencefalografia. Montajul EEG și interpretarea de rutină – 20012. Principalele explorări neuroelectrofiziologice: electromiografia (EMG) și electroneurografia – interpretare – 10013. Imagistică prin rezonanță magnetică a structurilor nevraxiale și periferice – 6014. Recunoașterea structurilor creierului, măduvei spinării, nervului periferic și mușchiului striat pe piese anatomice – 501.4.6. EXPLORĂRI FUNCȚIONALE NEUROLOGICE1.4.6.1. ELECTROENCEFALOGRAFIE
Tematica lecțiilor de conferință și baremul de activități practice1. Bazele neurofiziologice ale EEG2. Tehnica generală EEG
a. Circuit de intrare-electrozi (tipuri, plasament, electrozi adiționali, electrozi de profunzime, derivații, montaje)
b. Aparat de înregistrare (sisteme de amplificare, masa de comandă, sisteme de etalonare, canale de înregistrare, sisteme de afișaj)
c. Tehnici speciale de înregistrare,transmisie și monitorizare
d. Principii de analiză automată
e. Artefacte3. Metode de activare4. Glosar de termeni EEG5. Buletin EEG – redactare6. EEG la adultul normal în stare de veghe7. EEG la adultul normal în somn8. EEG la copilul normal9. EEG la subiecți normali vârstnici10. Posibilități mai frecvente de interpretare eronată a unor grafoelemente.11. Modificări EEG – semnificație12. Electrogeneza activității electrice epileptice
Descărcare neuronală, epileptică, epileptica interictală, epileptica ictala13. EEG în epilepsie
a. EEG interictală– activitate de fond– activitate paroxistică– morfologia și cronologia undelor sincrone simetrice– activitate paroxistică focală și multifocală– activitate paroxistică difuză
b. Video-EEG
c. Aspecte EEG ictale și interictale în diferite forme de epilepsie– criterii electrochimice de clasificare– epilepsii generalizate primare– epilepsii generalizate secundare– epilepsii parțiale
d. EEG în diagnosticul și diagnosticul diferențial al epilepsiilor
e. EEG în evoluția epilepsiilor
f. EEG psihozelor la epileptici
g. Modificări EEG induse de anticonvulsivante– EEG în tratamentul epilepsiilor
h. EEG în prognosticul epilepsiilor14. EEG în tumori cerebrale15. EEG în boli vasculare cerebrale16. EEG în traumatisme cranio-cerebrale– moartea cerebrală și stările vegetative prelungite17. EEG în neuroinfecții18. EEG în encefalopatii19. EEG în demențe20. Recomandări internaționale pentru efectuarea examenului EEG21. Polisomnografia: tehnică, interpretare1.4.6.2. Explorări electrofiziologice neuromusculare (electromiografie, electroneurografie, potențiale evocate)1. Date generale despre unitatea motorie2. Structura nervilor periferici și conducerea nervoasă3. Structura joncțiunii neuromusculare4. Structura fibrei musculare5. Principii de bază ale electrodiagnosticului6. Evaluarea indicației de efectuare a testelor de electrodiagnostic7. Metodologie:
A) Studiul de conducere nervoasă
a) studiul conducerii nervoase motorii – viteze de conducere motorie, analiza potențialului de acțiune muscular compus (CMAP)
b) studiul conducerii nervoase senzitive – viteze de conducere senzitive, analiza potențialului de acțiune senzitiv (SNAP)
c) aspecte particulare:– dispersia temporală și anularea fazelor– blocul de conducere– factori care afectează studiile de conducere nervoasă: fiziologici, nonfiziologici
d) răspunsurile tardive: unda F, reflexul H, reflexul de axon
e) reflexul de clipire
B) Electromiografia cu ac
a) tehnici de înregistrare
b) activitatea spontană de inserție
c) activitatea spontană normală
d) analiza potențialului de unitate motorie
e) analiza traseului electromiografic (activare, recrutare, pattern interferențial
C) Studiul joncțiunii neuromusculare – stimularea repetitivă
D) Electrodiagnosticul în bolile neuromusculare
a. neuropatiile focale:
degenerescența axonală
leziuni demielinizante
b. neuropatii generalizate
c. leziunile preganglionare
d. bolile cornului anterior medular
e. miopatii
f. bolile joncțiunii neuromusculare
E) Potențiale evocate somato-senzitive:
neuroanatomia căilor somato-senzitive
tehnică și metode de înregistrare
stimularea membrului superior – nervul median
stimularea membrului inferior – nervul tibial posterior
interpretarea anomaliilor potențialului evocat somatosenzitiv– leziuni periferice– leziuni radiculare– leziuni medulare– leziuni de trunchi cerebral și hemisferice
F) Potențiale evocate vizuale
neuroanatomia analizatorului vizual
tehnica și metode de înregistrare
analiza PEV
interpretarea anomaliilor PEV:
patologia retiniană
patologia nervului optic
patologia căilor centrale
G) Potențiale evocate de trunchi cerebral (auditive)
neuroanatomia analizatorului auditiv
tehnică și metode de înregistrare
analiza potențialului evocat acustic
interpretarea anomaliilor PEA:
patologia urechii interne
patologia nervului acustic
patologia trunchiului cerebral1.4.6.3. Stimularea magnetică transcraniană (TMS)
principii fizice și neurofiziologice
aparatura utilizată
semnificația clinică a modificărilor TMS în patologia neurologică
utilizarea TMS în studiul neuroplasticității SNC1.4.6.4. Examenul ultrasonografic al circulației cervico-cerebrale1. Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale2. Examenul extracranian al arterelor carotide și a axului subclavio-vertebral– aspectul normal– stenoza/ ocluzia arterei carotide interne– sindromul de furt subclavicular– stenoza/ocluzia de arteră vertebrală– disecțiile arteriale3. Examenul transcranian al arterelor cerebrale– aspectul normal– stenoza/ocluzia arterei carotide interne în porțiunea intracraniană– aspectul malformațiilor arterio-venoase4. Noțiuni privind reactivitatea vasomotorie cerebrală, detecția de microemboli, examenul transcranian color codat.
Stagiu practic: 30 examinări extracraniene, 20 examinări transcraniene1.4.7. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.4.7.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relației medic-pacient.4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat.2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.3. Relația medic-pacient minor.4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia și suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.1.4.7.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
NEUROLOGIE
DURATA 4 ANI

A. STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
● MEDICINĂ INTERNĂ 6 LUNI
● NEURORADIODIAGNOSTIC 2 LUNI
● PSIHIATRIE 2 LUNI
● NEUROCHIRURGIE 2 LUNI
● EXPLORĂRI FUNCȚIONALE în NEUROLOGIE 3 LUNI
● BIOETICĂ 2 SĂPTĂMÂNI
● NEUROLOGIE 2 ANI 8 LUNI 2 SĂPTĂMÂNI

Anul I: stagiul de medicină internă (6 luni) + 6 luni din stagiul de neurologie
Anul II: stagiu de neurologie (12 luni)
Anul III: stagiul de neuroradiodiagnostic (2 luni)
stagiul de explorări funcționale în neurologie (3 luni)
stagiul de neurochirurgie (2 luni)
stagiul de psihiatrie (2 luni)
stagiu de neurologie (3 luni)
Anul IV: stagiu de bioetică (2 săptămâni)
stagiu de neurologie (11 luni 2 săptămâni)

B. Acumularea în fiecare an de rezidențiat a unui minimum de 15 puncte EMC (educație medicală continuă) validate de către CMR, prin participarea la manifestări științifice medicale (din țară și/sau internaționale), cu un total de minimum 60 puncte EMC la sfârșitul stagiului de rezidențiat – condiție obligatorie pentru înscrierea la examenul de medic specialist.
–-
Curriculumul de pregătire în specialitatea neurologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
A. Introducere
B. Scopurile pregătirii
C. Programul de pregătire
D. Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatrică
E. Centre formatoare, coordonatori/ indrumători
F. Examinări
A. Introducere
Definiție: neurologia pediatrică este specialitatea medicală care are ca obiectiv depistarea, diagnosticarea și tratamentul bolilor sistemului nervos central și periferic, precum și a bolilor musculare la copii între 0 și 16 ani, iar la copiii cu handicap, până la 18 ani.
Acest document descrie modalitatea de formare a Neurologilor Pediatri în România.
În Europa Neurologii Pediatri provin fie din pediatri, fie din neurologi de adulți.
În România, deoarece specialitatea de Neurologie Pediatrică a apărut prin împărțirea Neuropsihiatriei Infantile în Neurologie Pediatrică și Psihiatria Copilului și Adolescentului, Neuropediatrii provin în principal din foștii neuropsihiatri de copii. Numeroși pediatri doresc să se specializeze în Neurologie Pediatrică, de aceea, acest curriculum prevede toate situațiile de formare, astfel încât calitatea formării viitorilor Neuropediatri să nu sufere.
În toate țările Europei (cu excepția a 4) Neurologia Pediatrică este recunoscută oficial ca subspecialitate a specialităților Pediatrie sau Neurologie adulți. În unele țări din Europa (Finlanda, Cehia, Serbia) Neurologia Pediatrică a fost recunoscută deja ca o specialitate de sine stătătoare de bază, aceasta fiind tendința europeană, dat fiind volumul enorm de informație din acest domeniu.
În România, Neurologia Pediatrică este o specialitate de sine stătătoare.
Intrarea în rezidențiat se poate face fie direct după facultatea de medicină în urma susținerii examenului de rezidențiat, fie după terminarea specialităților de Pediatrie, Neurologie (adulți), Psihiatrie (adulți), Psihiatria Copilului și Adolescentului, ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea întregului curriculum de pregătire de Neurologie Pediatrică, cu excepția modulelor deja parcurse în cursul rezidențiatului anterior. Înscrierea și aprobarea pentru parcurgerea celei de a doua specialități este acordată de Comisia de Neurologie Pediatrică a MSF împreună cu CPPMR și MSF.
Neurologia Pediatrică necesită un studiu îndelungat (care este în fapt separat de pediatria generală) datorită volumului enorm de informație care trebuie parcursă, precum și datorită progreselor rapide înregistrate în ultimii ani în toate subdomeniile neurologiei pediatrice.
Conținutul acestei programe de pregătire a fost revizuit conform recomandărilor Bordului European de Neurologie Pediatrică și a Comitetului European de Experți Naționali pentru Neurologie Pediatrică care au elaborat Curriculum European de Neurologie Pediatrică, ca un ghid pentru elaborarea curriculelor naționale, în scopul realizării unei pregătiri la un înalt nivel al neuropediatrilor din Europa și pentru armonizarea programelor de pregătire de Neurologie Pediatrică din Europa. De asemenea s-a ținut seama de recomandările experților PHARE.
Din păcate, reducerea duratei de pregătire la 4 ani face ca această curriculă de pregătire să nu mai corespundă Curriculei Europene de Neurologie Pediatrică, care este de 6 ani.
Pregătirea, specializarea medicilor în Neurologie Pediatrică, implică câteva elemente, care formează baza acestui curriculum:
a. construirea bazei de cunoștințe în legătură cu funcția neurologică normală și anormală la copil;
b. dobândirea experienței clinice personale, supervizate în mod corespunzător, în ceea ce privește examinarea clinică și atitudinea investigațională și terapeutică într-o gamă largă de afecțiuni acute și cronice neuropediatrice. Rezidenții vor contribui activ la îngrijirea pacienților, ca medici plătiți, statutul de observator fiind insuficient.
c. Pregătirea rezidenților se va face în departamente complet echipate, acreditate pentru pregătire (care îndeplinesc criteriile necesare acreditării pentru a fi centre formatoare – a se vedea punctul E.)
d. În situațiile în care anumite module/specializări nu se pot face la centrul principal de pregătire, vor fi indicate centrele și medicii formatori specializați în care se va desfășura fiecare modul/ submodul și modalitatea de desfășurare și de notare.
e. Deoarece în practica neurologiei pediatrice există elemente psihosociale și multidisciplinare importante, acestea sunt incluse în formarea rezidenților de neurologie pediatrică.
f. Cercetarea nu este obligatorie, dar este încurajată; rezidenții vor participa împreună cu medicii responsabili la proiectele de cercetare ce se desfășoară în clinicile respective.
B. Scopurile pregătirii
B.1. Cunoștințele de neurologie pediatrică
Nivelul pregătirii de bază al neurologului pediatru este vast și în același timp dificil de specificat în detaliu, dar trebuie să fie cel puțin la nivelul tratatelor de bază de Neurologie Pediatrică (de exemplu Aicardi, Swaimann sau Brett).
Baremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte.
B.2. Măsuri diagnostice
Baremele cunoștințelor teoretice sunt prezentate ulterior, pentru fiecare modul și submodul în parte.
B.3. Tratament.
Se urmărește familiarizarea cu planurile de tratament standard pentru toate tipurile de boli neurologice
Cunoștințe generale în legătură cu medicamentele folosite în tratament, în special cu medicamentele antiepileptice, steroizi, imunosupresoare, miorelaxante, analgezice, medicamente gastroprotectoare, agenți antibacterieni și antivirali și medicamente ce influențează comportamentul.
Principii de recuperare a copiilor cu defecte congenitale
Principii de tratament a copiilor cu tulburări de comportament, inclusiv farmacoterapie, consiliere și principii de psihoterapie (în cadrul unui modul de psihiatria copilului și adolescentului).
Luarea la cunoștință a extinderii și potențialelor consecințe ale tratamentelor neconvenționale și alternative.
Cunoștințe în legătură cu tratamentele deficiențelor de vedere și auz, ortoze, proteze etc.
Cunoștințe de recuperare după deficite neurologice dobândite sau moștenite.
B.4. Îngrijire multidisciplinară
Înțelegerea avantajelor și limitelor unei echipe multidisciplinare în abordarea pacientului cu afecțiune neuropediatrică.
Înțelegerea metodelor folosite de către logoped, asistentul de terapie ocupațională, fizioterapist, asistențe, dietetician, psiholog, profesori și asistenții sociali pentru evaluare, tratament, recuperare
Cunoașterea metodelor folosite de alte specialități medicale, inclusiv specialistul de terapie intensivă, oftalmolog, neurochirurg, audiolog, pediatrul de familie, psihiatrul pentru copii și adolescenți, chirurgul ortoped.
Tranziția îngrijirii de la serviciile de copii la cele de adulți
B.5. Îngrijire integrată – conlucrarea cu alte servicii
Protecția copilului -cunoștințe de legislație națională; experiența în lucrul cu sistemul
Servicii sociale – cunoștințe
Lucrul cu fundații, asociații de părinți etc
B.6. Aspecte etice
Etica cercetării la copii
Procedura consimțământului informat
Convenția Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și alte proclamații relevante
B.7. Probleme de management (facultativ)
Înțelegerea aptitudinilor de management necesare în clinica de Neurologie Pediatrică pentru folosirea resurselor, controlul bugetului, contractări, planuri de strategie și scrierea unui plan de afaceri.
Experiența conducerii serviciului de neurologie pediatrică în sistemul medical național
Cunoștințe de audit clinic
Cunoștințe de obținere a fondurilor pentru cercetare
Structura și funcția organizației locale și naționale
B.8. Aptitudini academice
Evaluarea critică a rezultatelor clinice din literatura de specialitate
Pregătirea unui manuscris
Aptitudini de prezentare orală
B.9. Aptitudini de organizator de rutină, inclusiv rotațiile, programele de învățământ și întâlnirile postuniversitare.
B.11. Conducere – înțelegerea și aplicarea rolului de conducere într-o echipă multidisciplinară
B.12. Comunicare
Contactul cu părinții; aptitudini pentru comunicare a veștilor către părinți (în legătură cu afecțiuni cronice, disabilitante, etc.)
Relații corespunzătoare cu colegii, medicii clinicii, personalul medical mediu, de laborator.
B.13. Educație
Autoeducație continuă și învățarea altora
C. Programul de pregătire
Durata: 4 ani de pregătire
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 7080%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.I. Specialități pediatrice -1 an:I.1. Pediatrie generală – 6 luniI.2. Neonatologie – 2 luniI.3. Boli infecțioase pediatrie – 1 lunăI.4. Neurochirurgie pediatrică – 1 lunăI.5. Psihiatrie pediatrică – 2 luniII. Neurologie adulți – 3 luniIII. Neurologie pediatrică – 2 ani 8 luni 2 săptămâni, din care:III.1. EEG – 3 luniIII.2. Neurologie pediatrică – 2 ani 5 luni 2 săptămâniIV. Bioetică-2 săptămâni
Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate, vor fi considerate ca și submodule obligatorii; rezidenții vor rămâne în clinica de pediatrie, neurologie pediatrică, neurologie adulți, neurochirurgie și vor însoți pacienții la investigațiile/ tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile listate mai jos de la a la e.
Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.
a. Neuroimagistică (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică)
b. Echografie transfontanelară (submodul în cadrul modulelor: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)
c. EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul modulelor: neurologie adulți, neurologie pediatrică)
d. Neurogenetica (submodul în cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)
e. Recuperare – reabilitare pediatrică (submodul în cadrul modulului: neurologie pediatrică)
Pregătirea peste hotare
Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, scăzându-se din cea prevăzută în prezentul curriculum, dacă rezidentul a lucrat efectiv ca rezident în aceste centre, nu ca și „visiting doctor”.
CONȚINUTUL STAGIILORI. Specialități pediatrice
I.1 Stagiul de pediatrie generală – 6 luni
Locul de formare: Sp. Clinic de urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”; Sp. Clinic de Copii „M.S. Curie”; I.O.M.C. – Sp. Clinic de Copii „Alfred Rusescu” (valabil pentru Centrul Univ. București).
Tematica lecțiilor conferință1. Creștere și dezvoltare2. Nutriție și alimentație3. Malnutriția proteincalorică și proteinică4. Tulburările metabolismului calciului5. Diabetul zaharat- urgențe6. Infecții respiratorii superioare și ale sferei ORL: rinofaringita, sinuzita, laringita, otita acută medie7. Infecții respiratorii inferioare: traheobronșita, bronșiolita acută8. Astmul bronșic9. Pneumonii acute. Pleurezii10. Insuficiență acută respiratorie11. Cardiopatii congenitale cianogene și necianogene12. Cardiomiopatii13. Tulburări de ritm și de conducere cardiacă14. Insuficiența cardiacă15. Șocul în pediatrie. Hipertensiunea arterială16. Bolile diareice acute. Sindromul de deshidratare acută17. Boala celiacă. Sindromul de malabsorbție18. Dureri abdominale recurente.19. Parazitozele intestinale20. Icterele21. Afecțiuni hepatice22. Afecțiuni renale acute și cronice – semiologie23. Reumatismul articular acut24. Boli de colagen25. Anemii (hipocrome, megaloblastice, hemolitice, aplazice și hipoplazice)26. Diateze hemoragice (coagulopatii, trombocitopenii, trombocitopatii, vasculopatii)27. Leucemii. Limfoame maligne28. Tumori solide (cu excepția tumorilor cerebrale): neuroblastom, nefroblastom. Retinoblastom, sarcoame osoase și de țesuturi moi, hepatoblastom29. Sindroame de imunodeficiență congenitală30. Intoxicații acute31. Tuberculoza.32. Sifilis33. Elemente de chirurgie și ortopedia pediatrică (traumatismele majore, hemoragiile la nou-născut, copil și sugar, piciorul strâmb congenital, deformările membrelor, displazia luxantă de șold, torticolisul congenital, anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale, discitele, morbul Pott, scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului, traumatismele musculo-scheletice, osteomielita și osteocondrita septică)34. Tuberculoza primară și secundară
Baremul activităților practice1. Anamneza și examen clinic2. Măsurători antropometrice și interpretarea acestora la vârste diferite3. Puncții lombare4. Examen otoscopic5. Examenul fundului de ochi6. Recoltări de sânge venos7. Recoltare de sânge capilar și determinarea parametrilor echilibrului acidobazic prin metoda Astrup8. Înregistrări și interpretări EKG9. Interpretarea următoarelor probe:– Rg toracică– Rg schelet– Rg abdominală– Urografie– Hemograma– Medulograma– Probe hepatice– Probe renale10. Tehnica IDR – PPD (10)I.2. Stagiul de neonatologie – 2 luni Locul de formare: Sp. Univ. de Urgență București; I.O.M.C.; Sp. Polizu; Sp. Clinic de Obst. – Ginecologie „Prof. Dr. P. Sârbu” (valabil pentru Centrul Univ. București).
Tematica lecțiilor conferință1. Conceptul de perinatologie, mortalitatea perinatală; investigația fetală; nounăscutul cu risc2. Metode de aprecierea vârstei gestaționale3. Nou-născutul la termen: particularități morfologice și funcționale, incidente fiziologice, îngrijirea în maternitate, alimentație4. Nou-născutul prematur și dismatur: particularități morfologice și funcționale, îngrijiri specifice, alimentație5. Anamneza și examen clinic al nou-născutului, semiologie neonatală6. Reanimarea neonatală7. Suferința fetală acută, cronica, insuficiența placentară8. Traumatismul obstetrical biochimic și mecanic9. Infecții congenitale: sindromul TORCH, infecția HIV, infecția cu VHB10. Malformații11. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală12. Hemoragiile intracraniene13. Convulsiile neonatale, crizele de apnee, tahipneea tranzitorie a nou-născutului14. Sindromul de detresă respiratorie, boala membranelor hailine, pneumonia neonatală15. Icterele nou-născutului: icterul neonatal „fiziologic”, izoimunizare Rh materno-fetală, incompatibilitate ABO, icterul nuclear, exsanguinotransfuzia, icterele cu bilirubină conjugată16. Hidrops fetal17. Diateze hemoragice neonatale18. Urgențe chirurgicale19. Terapia hidroelectrolitică neonatală
Baremul activităților practice1. Oxigenoterapia (utilizarea monitorului F102, debitmetrul de oxigen)2. Anamneza și examenul clinic3. Gavajul4. Stabilirea unei „scheme” de perfuzie endovenoasa la nou-născut5. Interpretări ale unor investigații de laborator: explorări bacteriologice, radiologice, EKGI.3. Stagiul de boli infecțioase pediatrie – 1 lună-20 ore
Locul de formare: Inst. Național de Boli Inf. „M. Bals” – Clinica Boli Inf. III; Sp. Clinic de Boli Inf. Și Tropicale „Dr. V. Babeș” (valabil pentru Centrul Univ. București).
Tematica lecțiilor conferință1. Imunizări active și pasive2. Antibioterapia în pediatrie3. Infecția HIV/SIDA4. Bacteriemiile și septicemiile5. Meningitele acute virale și bacteriene6. Encefalitele7. Diareile acute virale și bacteriene8. Infecțiile produse de germeni anaerobi9. Tetanosul10. Difteria11. Salmonelozele tifoidice12. Infecția luetică13. Poliomielita14. Infecția cu virus varicelo-zosterian15. Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice16. Infecția cu virusuri gripale și paragripale17. Rubeola18. Parotidita epidemică19. Megaleritemul infecțios și exantemul subit20. Scarlatina21. Infecțiile rickettsiene22. Rabia23. Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode)24. Hepatitele acute virale25. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale, bacteriene, miceliene și parazitare la copil
Baremul activităților practice1. Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecțioase2. Efectuarea puncției lombare la copilul cu diferite vârste3. Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor LCR4. Interpretarea rezultatelor examenului microscopic al produselor biologice în infecții virale, bacteriene, miceliene și parazitare5. Tehnica imunizărilor active6. Tehnica recoltărilor corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator7. Însușirea manevrelor de resuscitare în infecțiile toxico-septice la copilI.4. Stagiul de neurochirurgie pediatrică – 1 lună-20 ore Locul de formare: Sp. Cl. De Urgența „Prof. Dr. D. Bagdasar” (valabil pentru Centrul Univ. București)
Tematica lecțiilor conferință1. Semiologie neurochirurgicală2. Malformații craniocerebrale3. Malformații vertebromedulare4. Malformații arteriovenoase craniocerebrale și vertebromedulare5. Hidrocefalia. Craniostenozele6. Tumorile cerebrale. Sindromul de hipertensiune intracraniană7. Hematoame cerebrale8. Parazitozele craniocerebrale9. Traumatismele craniocerebrale și vertebromedulare10. Compresiile rahidiene intra- și extramedulare11. Hemoragiile intracraniene12. Indicațiile neurochirurgicale în epilepsie13. Leziuni traumatice ale plexurilor nervoase și nervilor periferici14. Elemente de terapie intensivă în neurochirurgie
Baremul activităților practice1. Interpretări ale unor explorări de neurodiagnostic:– radiografii cu/fară contrast– tomografie computerizată– imagistica IRM, angio IRM– arteriografii carotidiene și vertebrale2. Asistarea la intervenții neurochirurgicale– drenajul ventriculoperitoneal și ventriculocardiac– intervenții pentru craniostenoze– cura meningoencefalocelului și a meningomielocelului– ablația unei tumori cerebrale– intervenții pentru malformații vasculare cerebrale3. Stabilirea planului de terapie intensivă la bolnavii „neurochirurgicali” (traumatisme craniocerebrale, procese expansive intracraniene etc.)4. Examinarea bolnavilor cu afecțiuni neurochirurgicale, întocmirea foilor de observație, îngrijiri curenteI.5. Stagiul de psihiatrie pediatrică – 2 luni-40 ore
Locul de formare: Sp. Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” (valabil pentru Centrul Univ. București).
Tematica lecțiilor conferință1. Simptome și sindroame psihice2. Clasificarea deficiențelor, incapacităților și dizabilităților; clasificarea tulburărilor psihice3. Examenul psihic. Teste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale.4. ADHD5. Anxietatea și tulburările anxioase6. Tulburările afective7. Fobia și tulburările fobice8. Obsesiile, compulsiile și tulburările obsesiv-compulsive9. Tulburările psihice ale comportamentului alimentar10. Isteria și tulburările isterice11. Tulburări de conduită și personalitate12. Întârzierile mintale13. Schizofrenia și tulburările schizotipale14. Tulburări de conversie15. Tulburările vorbirii și limbajului. Tulburări de învățare16. Metode și tehnici de investigație psihologică17. Metode de tratament psihologic: psihoterapiile, terapiile de joc, terapiile ocupaționale, educaționale și psihopedagogice, consilierea familiei
Baremul activităților practice1. Examenul psihiatric și întocmirea foii de observație2. Prezentări de cazuri3. Aprecierea dezvoltării motorii și psihice4. Evaluări ale familiei și consilieri ale familiei5. Cunoașterea baremului comisiei de expertiză medico-legală și a comisiei de evaluare a incapacității și de orientare școlară și profesionalăII. Neurologie adulți – 3 luni-50 ore
Locul de formare: Inst. De Boli Cerebro – Vasculare „Prof. Dr. V. Voiculescu”; Sp. Univ. de Urgență București (valabil pentru Centrul Univ. București).
Tematica lecțiilor conferință1. Anatomofiziologia sistemului nervos central2. Anatomofiziologia sistemului nervos periferic3. Anatomofiziologia sistemului nervos autonom4. Anatomofiziologia organelor de simț5. Sindroame corticale6. Sindroame extrapiramidale7. Sindroame talamice și hipotalamice8. Sindroame de trunchi cerebral9. Sindroame cerebeloase10. Sindroame medulare11. Sindromul vestibular12. Sindromul de neuron motor central13. Sindromul de neuron motor periferic14. Sindroame de nervi periferici, inclusiv nervi cranieni15. Sindroame senzitive16. Lichidul cefalorahidian normal și patologic17. Sindroamele vasculare cerebrale și cerebromeningee și diagnosticul lor topografic18. Tumorile cerebrale și diagnosticul lor topografic19. Scleroza multiplă
Baremul activităților practice
Întocmirea de foi de observație clinică și consemnarea evoluției:– pacienți cu sindroame vasculare cerebrale– sindroame de trunchi cerebral– sindroame ataxice– sindroame de neuron motor periferic– sindroame ale organelor de simț– sindroame extrapiramidale– alte afecțiuni– puncții lombare– puncții venoase și instituirea unei perfuzii– interpretarea examenului LCR– prezentare de cazuriIII. Neurologie pediatrică – 2 ani 8 luni 2 săptămâni, din care:III.1. EEG – 3 luni
Locul de formare: Sp. Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” – Clinica Neurologie Pediatrică – Dr. Dana Craiu (valabil pentru Centrul Univ. București).
Tematica lecțiilor conferință1. Introducere în EEG.2. Electrozi EEG: descriere, montare/montaje.3. Înregistrarea EEG standard. Etapele înregistrării: datele pacientului, procedura de înregistrare4. Metode de stimulare: hiperventilație, SLI, sunet, somn, medicamente.5. Artefacte EEG- depistare6. Modalitatea de citire a EEG-ului – etape. Formularea unui buletin EEG. Definiții, glosar de termeni.7. EEG normal: ritmurile cerebrale (alfa, beta, theta, delta). Activitatea bioelectrică spontană:– traseul de veghe al adultului– particularități la copil8. Activitatea EEG la copil pe grupe de vârsta (3-12 luni, 14 luni-2 ani, 3-4 ani, 5-10 ani, 11-16 ani)9. Recunoașterea stadiilor de somn și a elementelor fiziologice de somn10. EEG anormal– recunoașterea anomaliilor nespecifice– recunoașterea anomaliilor epileptiforme intercritice (vârful, unda ascuțită, polivârfuri, complexul vârf-unda classic, CVU lent, CVU rapid).– Recunoașterea unor aspecte critice tipice foarte frecvente în epilepsia copilului (criza tonică, absența tipică, criza focală, criza mioclonică, spasme infantile, Sd. Lennox- Gastaut, Epilepsia generalizată idiopatică, Epilepsia parțială beningă).11. Recunoașterea descărcărilor periodice în PESS;12. Aspectul EEG în tumorile cerebrale13. Aspectul EEG în encefalite14. Efectul unor medicamente asupra EEG
Baremul activităților practice1. Montarea practică a electrozilor2. Procedura de fotostimulare (protocol), hiperventilație3. Recunoașterea artefactelor EEG4. Interpretare de trasee EEG normale la adult și copil, pe grupe de vârstă5. Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice intercritice6. Citire de EEG-uri cu recunoașterea modificărilor paroxistice în criză pentru: criza tonică, clonică, tonico-clonică generalizată, focală, mioclonică, spasmele infantile, sindromul Lennox-Gastaut, epilepsia generalizată idiopatică de adolescență, epilepsia parțială benignă7. Recunoașterea descărcărilor periodice EEG8. Recunoașterea modificărilor EEG în tumori cerebrale, encefaliteIII.2. Neurologie pediatrică – 2 ani 5 luni 2 săptămâni-450 ore
Tematica lecțiilor conferință1. Anatomia și fiziologia sistemului nervos la copil – particularități2. Dezvoltarea neuropsihomotorie:– dezvoltarea ontogenetică normală a sistemului nervos central– copilul la 3 luni, 6 luni, 12 luni, antepreșcolar, preșcolar, școlar, adolescent3. Particularități ale semiologiei neurologice pediatrice4. Examenul neurologic pentru:– nou-născutul la termen– nou-născutul prematur– sugar– copil mic și mare5. Patologie prenatală:– infecții fetale (cu citomegalovirus, toxoplasmoza congenitală, rubeolă, herpes simplex, virus varicelo-zosterian, HIV, alte viroze, sifilis congenital)– afecțiuni circulatorii și vasculare fetale (porencefalie)– patologie fetală indusă de substanțe toxice exogene (medicamente, alcool, droguri, alte toxice)– patologie fetală indusă de substanțe toxice endogene (fenilcetonuria maternă, diabet zaharat)– incompatibilitatea Rh și de grup (hidrops fetal)– întârzierea creșterii intrauterine– prematuritatea6. Aspecte neurologice ale bolilor datorate anomaliilor cromozomiale – sindrom Down și alte trisomii; sindroame datorate altor anomalii cromozomiale cu transmitere autozomală, demonstrate sau suspectate – sindrom Prader-Willi, sindrom Angelman, sindrom Miller-Dieker, sindrom Di George, sindrom Williams; alte sindroame dismorfice cu implicare neurologică – sindrom Cornelia de Lange, sindrom Rubinstein-Taybi, sindrom Sotos, sindrom Lemli- Opitz; sindroame cauzate de anomalii cu transmitere X-linkata – sindrom X fragil, alte sindroame cu transmitere legată de cromozomul X cu retard mental7. Patologie peri-neonatală:– hemoragiile cerebrale ale nou-născutului (extra- și intracerebrale)– encefalopatia hipoxic-ischemica perinatală– icterul nuclear– dezechilibre metabolice (hipoglicemia neonatală, tulburări electrolitice)– traumatisme craniene și spinale de cauze perinatale– leziuni ale nervilor, plexurilor și rădăcinilor8. Malformații ale sistemului nervos central:– disrafii craniene (arinencefalian encefalocel, meningocel)– disrafii spinale (spina bifida ocultă, spina bifida chistică, mielocel, meningomielocel)– alte anomalii (siringomielie, siringobulbie)– tulburări de dezvoltare corticală: tulburări de proliferare și diferențiere (microcefalie, megalencefalie, hemimegalencefalie); tulburări de migrare neuronală (heterotopii, lisencefalie, pahigirie, polimicrogirie); tulburări de organizare (displazii corticale focale, microdisgenezia corticală)– anomalii de linie mediană (agenezia de corp calos nonsindromica și sindromică, sindrom Aicardi, Andermann, Shapiro, absența septului pelucid, displazia septo-optică)– malformații ale cerebelului și structurilor fosei posterioare (sindrom Dandy-Walker, Arnold Chiari, Joubert, Klippel-Feil, hipoplazia/aplazia cerebelului– chiste arahnoidiene, lipoame ale sistemului nervos9. Hidrocefalia10. Sindroame neurocutanate:– scleroza tuberoasă Bourneville– neurofibromatoza– sindrom Sturge-Weber– ataxia-teleangiectazia– alte sindroame neurocutanate11. Malformații osoase ale craniului și vertebrelor cervicale:– craniostenoze nonsindromice și sindromice– impresiunea bazilară– foramen magnum îngustat– dislocația atlantoaxială12. Paralizii cerebrale: forme spastice – hemiplegia/pareza, tetraplegia/pareza, diplegia spastică (boala Little); forme diskinetice – hiperkinetica, distonica; forme ataxice; forme mixte13. Boli metabolice și heredodegenerative ale sistemului nervos central13.1. Boli metabolice
a. afectări ale organitelor subcelulare– boli lizozomale– sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann Pick, b. Fabry, b. Farber, leucodistrofia metacromatica, b. Austin, b. Krabbe)– mucopolizaharidoze (b. Hurler, b. Scheie, b. Hunter, b. Sanfilippo, b. Morquio, b. Maroteaux-Lamy, b. Sly)– mucolipidoze– sialidoza I– mucolipidoza IV– tulburări ale metabolismului glicoproteinelor – manosidoza, galactosialidoza, fucozidoza– boli peroxizomiale – s. Zellweger, adrenoleucodistrofia neonatală, b. Refsum, adrenoleucodistrofia X-linkata
b. afectări ale principalelor linii metabolice– tulburări ale metabolismului aminoacizilor și acizilor organici fenilcetonuria, b. urinilor cu miros de arțar, aciduria metilmalonică, aciduria propionică, aciduria izovalerică, aciduria glutarică (I, II), b. Canavan (aciduria acetilaspartică), homocistinuria, deficiența de sulfitoxidază– tulburări ale metabolismului neurotransmitatorilor hiperfenilalaninemia malignă, hiperglicinemia nonketotică, tulburări ale metabolismului GABA– tulburări ale ciclului ureei – hiperamoniemia– tulburări ale metabolismului vitaminelor – biotina (deficiența de multicarboxilaza), vit B12, folat– boli mitocondriale – s. Kearns, b. MELAS, MERRF, b. Leigh, b. Alpers– deficite ale metabolizării colesterolului intracelular – b. Wolman– tulburări ale metabolismului cuprului – b. Wilson, b. Menkes– tulburări ale metabolismului purinelor – s. Lesch-Nyhan– porfirii– tulburări ale metabolismului acizilor biliari – xantomatoza cerebrotendinoasa13.2. Boli heredodegenerative– leucodistrofii (cu defecte enzimatice nedescoperite încă) – leucodistrofia sudanofilică (b. Pelizaeus – Merzbacher), s. Cockayne, b. Alexander– boli cu afectare predominentă a substanței cenușii – ceroidlipofuscinoze– boli cu afectare difuză a sistemului nervos central – distrofia neuroaxonală difuză– boli cu afectare predominentă a ganglionilor bazali – coreea Huntington, distonia musculară deformantă, b. Segawa, parkinsonismul juvenil, b. Hallervorden – Spatz, hipoparatiroidismul, pseudohipoparatiroidismul și alte boli degenerative cu calcificări ale ganglionilor bazali– s. Gilles de la Tourette– tremorul esențial– epilepsiile mioclonice progresive, inclusiv – b. Lafora, s. Unvericht Lundborg, atrofia dento-rubro-palido-luysiană ereditară– boli degenerative cu afectarea cerebelului, trunchiului cerebral și măduvei spinării (degenerescente spinocerebeloase) – ataxia Friedreich, alte ataxii autozomal recesive, ataxii cu transmitere autozomal dominantă (atrofii olivopontocerebeloase), s. Marinescu-Sjogren, paraplegia spastică familială– s. Rett14. Boli infecțioase– meningite acute bacteriene și virale, meningite subacute și cronice (meningita tuberculoasă și alte meningite granulomatoase)– abcesul cerebral și rahidian– infecții bacteriene nesupurative – b. Lyme, leptospiroza, bruceloza– encefalite și meningoencefalite acute– encefalite postinfecțioase acute (encefalomielita diseminată acută)– encefalopatii de origine neclară în relație cu infecții virale (s. Reye) și subacute (panencefalita sclerozantă subacută)– infecția HIV– infecții micotice și parazitare ale sistemului nervos central– toxiinfecțiile sistemului nervos: tetanosul, difteria, botulismul15. Boli inflamatorii parainfecțioase și de origine imunologică– boli reumatice – coreea acută Sydenham, lupusul eritematos diseminat, poliarterita nodoasă, b. Kawasaki, b. Cogan, s. hemolitic uremic– boli demielinizante: scleroza multiplă, neuromielita optică Devic, b. Schilder, b. Ballo, nevrita optică, mielitele acute transverse– ataxia cerebeloasă acută și subacută (s. opsoclonus-mioclonus)– complicațiile neurologice ale imunizării15. Afectări neurologice datorate agenților fizici și chimici– traumatismele craniocerebrale și complicațiile lor– traumatismele vertebromedulare– afectări neurologice datorate înecului, intoxicației cu monoxid de carbon. Arsurilor, electrocutării, șocului termic– intoxicațiile16. Boli neuromusculare– bolile neuronului motor – atrofii musculare spinale (tip 1 – WerdnigHoffman, tip 2, tip 3 – Kugelberg-Welander, alte forme de atrofii musculare spinale)– boli ale nervilor periferici– neuropatii ereditare senzitivo-motorii (I – Charcot – Marie-Tooth, II, III, IV)– neuropatii senzitive și autonome ereditare (acropatia ulceromutilantă, neuropatia senzitivă congenitală, s. Ridley – Day, insensibilitatea congenitală la durere și anhidroză)– neuropatii dobândite acute și cronice (s. Gullain-Barre, polineuropatiile inflamatorii demielinizante cronice, lepră, neuropatii endogene sș exogene toxice)– afecțiuni ale nervilor periferici și cranieni – inflamatorii, traumatice, congenitale– boli musculare primare– distrofii musculare progresive și congenitale– agenezii și hipertrofii musculare congenitale– miopatii congenitale– sindroame miotonice (distrofia miotonică și canalopatiile)– miopatii metabolice– miopatii inflamatorii– miopatii asociate cu boli sistemice și tulburări endocrine– artrogripoza multiplex congenitală– boli ale joncțiunii neuromusculare (miastenia și sindroamele miasteniforme)18. Manifestări neurologice în boli sistemice19. Tumori ale sistemului nervos central – cerebrale și medulare20. Cefaleea și sindroamele cefalalgice21. Epilepsia, statusul epileptic și convulsiile ocazionale22. Manifestări paroxistice neepileptice23. Boli cerebrovasculare– malformații vasculare ale sistemului nervos: malformații arterio-venoase, anevrismul venei Galen, anevrismele arteriale intracraniene– boli arteriale ocluzive cerebrale și a sinusurilor durale– encefalopatia hipertensivă24. Encefalopatii acute – comă, alte stări cu alterare a conștienței, edemul cerebral acut, hipertensiunea intracraniană25. Hipertensiunea intracraniană benignă
Baremul activităților practice1. Anamneza și examenul clinic la copiii cu boli neurologice2. Întocmirea foii de observație3. Examenul fundului de ochi4. Electroencefalograma – interpretare5. Potențiale evocate – interpretare6. Electromiograma – interpretare7. Examenul vitezelor de conducere nervoasă – interpretare8. Puncții lombare9. Radiografii craniene – interpretare10. Radiografii coloana vertebrală – interpretare11. Tomografie computerizată cerebrală – interpretare12. Imagerie prin MRI a sistemului nervos central – interpretare13. Echografie transfontanelară – interpretare14. Angiografia sistemului arterial cervicocerebral – interpretare15. Examenul microscopic și biochimic al LCR efectuat în urgență16. Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a statusului epileptic17. Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a hipertensiunii intracraniene18. Stabilirea și efectuarea schemei de diagnostic și terapie intensivă la copilul comatos19. Stabilirea și efectuarea schemei terapeutice a crizei miastenice/colinergice la copil20. Participarea la ședințe de tratament recuperator în bolile neurologice la copil
Stagiile următoare nu vor fi efectuate ca și module separate; rezidenții vor rămâne în clinica de neurologie pediatrică / neurologie adulți și vor însoți pacienții la investigațiile / tratamentul recuperator, respective (ca și parte practică). Coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică va organiza, împreună cu specialiști din fiecare domeniu, cursuri teoretice pentru fiecare dintre domeniile de mai jos:
a. Neuroimagistică
b. Echografie transfontanelară
c. EMG, VCN, PEC
d. Neurogenetică
e. Recuperare – reabilitare pediatrică
Pentru aceste submodule se va acorda calificativ scris de către coordonatorul fiecărui modul (pediatrie, neonatologie, neurologie adulți), urmând ca nota finală să fie acordată de coordonatorul stagiului de neurologie pediatrică.
a. Neuroimagistică este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie de adulți
Tematica
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:1. Semiologie imagistică, urmărirea imagistică a procesului de mielinizare2. Aspecte imagistice ale malformațiilor craniocerebrale congenitale3. Aspecte imagistice ale bolilor metabolice, bolilor neurodegenerative și ale anomaliilor de mielinizare4. Aspecte imagistice ale infecțiilor SNC5. Aspecte imagistice ale traumatismelor craniocerebrale5. Aspecte imagistice ale tumorilor infratentoriale6. Aspecte imagistice ale tumorilor supratentoriale7. Explorarea imagistică a epilepsiei copilului și a bolilor cerebrovasculare pediatrice8. Aspecte imagistice în patologia pediatrică a orbitei și a osului temporal9. Explorarea imagistică a patologiei spinale de la vârsta copilăriei
Baremul activităților practice1. Principii generale de interpretare a examenelor imagistice craniocerebrale și spinale în patologia neurologică pediatrică2. Prezentări de cazuri – patologie malformativă, metabolică, degenerativă și de mielinizare3. Prezentări de cazuri – patologie tumorală craniocerebrală pediatrică4. Prezentări de cazuri – traumatisme craniocerebrale, patologie vasculară5. Prezentări de cazuri – patologie spinală
b. Ecografie transfontanelară este inclusă în cadrul stagiilor de pediatrie și neurologie pediatrică.
Tematica
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:1. Noțiuni generale de fizica ultrasunetelor. Proprietăți fizice ale ultrasunetelor. Efectele ultrasunetelor în țesuturi. Sursele posibile de eroare în examenul ecografic cranian la sugar. Efectele biologice ale ultrasunetelor asupra țesuturilor. Tipuri de transductori utilizați în examinarea craniană la sugari2. Elementele de ecoanatomie normală cerebrală la nou-născuți și sugari. Reperele anatomice principale utilizate în ETF3. Principalele secțiuni utilizate în ETF. Indicațiile ETF. ETF – tehnica examinării și pregătirea bolnavului. Examenul Doppler cranian la nou-născut și sugar – indicații. Limitele și dezavantajele ETF în diagnosticul afecțiunilor intracraniene la nou-născut și sugar4. Diagnosticul ETF în hidrocefaliile sugarului5. Diagnosticul ETF în anomaliile congenitale intracerebrale la nou-născut și sugar6. Diagnosticul ETF în hemoragiile intra- și periventriculare la nou-născut și sugar7. Diagnosticul ETF în hemoragiile subdurale la nou-născut și sugar.8. Diagnosticul ETF în hemoragiile parenchimatoase la nou-născut și sugar
Baremul activităților practice1. Principiile generale de interpretare a ETF la nou-născut și sugar2. Demonstrații practice de ETF la nou-născut și sugar3. Prezentări de cazuri – hidrocefaliile la nou-născut și sugar4. Prezentări de cazuri – malformațiile cerebrale la nou-născut și sugar5. Prezentări de cazuri – hemoragiile cerebrale la nou-născut și sugar
c. EMG, VCN, potențiale evocate este inclusă în cadrul modulelor de Neurologie pediatrică și Neurologie adulți
Tematica lecțiilor conferință
Rezidentul trebuie să aprofundeze aspecte teoretice legate de următoarele subiecte:1. Introducere în electromiografie și electroneurografie. Principii, tehnici. Valoarea examenului electrodiagnostic2. Studii de conducere nervoasă. Viteze de conducere motorii și senzitive ale nervilor de la membrele superioare (median, ulnar, radial) și inferioare (femural, sciatic, sural)3. Alte tehnici de conducere nervoasă (unda F, reflex H), Blink reflex. Stimularea repetitivă4. Electromiografia cu ac: principii, tehnici. Activitatea musculară spontană5. Analiza potențialului de unitate motorie și a patternului de interferență6. Integrarea datelor electroneurografice cu cele electromiografice7. Patologia de nerv: neuronopatii, radiculopatii, plexopatii, neuropatii, polineuropatii8. Patologia de mușchi: miopatii, polimiozite, miotonii. Patologia de placă neuromusculară: miastenia gravis, sindromul Eaton Lambert9. Potențiale evocate: principii, tehnici. Potențiale evocate vizuale10. Potențiale evocate auditive, somatosenzitive și motorii
Baremul activităților practice1. Interpretarea traseului EMG2. Interpretarea studiilor de conducere nervoasă3. Integrarea studiilor electromiografice cu rezultatele studiilor electroneurografice4. Interpretarea potențialelor evocate vizuale5. Interpretarea potențialelor evocate auditive, somatosenzitive și motorii
d. Neurogenetica (submodul în cadrul modulelor: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)
Tematica lecțiilor conferință1. Introducere în neurogenetică2. Metode de investigație genetică-citogenetice și de genetică moleculară3. Encefalopatii cu aberații cromozomiale4. Genetica în epilepsie5. Genetica în boli metabolice6. Genetica în boli neuromusculare7. Genetica în boli neurocutanate
Baremul activităților practice1. Recunoașterea clinică a principalelor boli neuropediatrice genetice2. Interpretarea rezultatelor citogenetice3. Interpretarea rezultatelor investigațiilor de genetică moleculară4. Întocmirea arborelui genealogic5. Întocmirea fișei consultului de neurogenetică pediatrică
e. Recuperare – reabilitare pediatrică este inclusă ca submodul în cadrul modulului de Neurologie pediatrică
Tematica lecțiilor conferință1. Recuperarea funcțională – definiție, argumentarea termenului. Readaptarea, recuperarea socială. Handicapul – clasificare internațională. Boală, deficiență incapacitate, handicap. Clasificarea etiologică a handicapului. Mijloacele readaptării. Cadrul organizatoric al recuperării funcționale.2. Dezvoltarea neuromotorie a sugarului și copilului3. Aprecierea motricității spontane, dirijate și provocate în cadrul bilanțului dezvoltării neuromotorii a sugarului4. Recuperarea funcțională a handicapului neuromotor periferic: bolile care beneficiază de această recuperare, principiile refacerii forței musculare, evaluarea valorii musculare, contracția izometrică5. Metoda Kenny: principii, caracterele sindromului clinic, mijloace terapeutice6. Metoda Kabat: principii, procedee de facilitare. Mijloace ajutătoare în recuperarea handicapului neuromotor periferic: electroterapie, ortezare, chirurgie ortopedică7. Recuperarea funcțională a infirmității motorii cerebrale: etiologie, substrat anatomopatologic, clasificare clinică8. Tratamentul kinetic în encefalopatiile cronice infantile:– metodele Phelps, Margret Rood, Bobath– școala Philadelphia (metoda Temple-Fay), metoda Vojta, metode funcționale (Tardieu, Peto)– metoda Frenkel, metoda Le Metayer9. Decontracurarea– kinetoterapia – Kabat – alternarea antagoniștilor– legile Sherington– electroterapia– infiltrațiile cu toxina botulinică10. Diagnosticul precoce al encefalopatiei cronice infantile11. Evaluarea funcțională în encefalopatia cronică infantilă12. Terapia ocupațională (ergoterapia). Evaluare13. Balneoterapia în patologia neurologică a copilului14. Tratamentul de recuperare al paraplegiei posttraumatice15. Tratamentul de recuperare în afecțiunile neuromusculare ale copilului16. Readaptarea socială: educația în familie, învățământul normal și special, profesionalizarea în școli speciale, sportul adaptat, protecția socială
Baremul activităților practice1. Aprecierea motricității provocate la copilul 0-1 an2. Stabilirea unui program de recuperare funcțională la copii cu handicap neuromotor periferic3. Stabilirea unui program de tratament copii cu encefalopatie cronică infantilă4. Stabilirea unui program de tratament în afecțiunile neuromusculare ale copilului5. Stabilirea unui program de terapie ocupaționala în sindroamele ataxice
Pentru fiecare modul / submodul, coordonatorul de stagiu va acorda o notă/punctaj în urma unei examinări scrise și practice și pe baza activității desfășurate de rezident în cursul stagiului respectiv.
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relației medic-pacient.4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat.2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.3. Relația medic-pacient minor.4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia și suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Condiții obligatorii pentru viitorii rezidenți de neurologie pediatrică
Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidențiat la un centru formator.
Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiție la centrul coordonator, la coordonatorul programului.
Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător. Acesta supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident. Coordonatorul stabilește ordinea stagiilor și destinația fiecărui rezident.
Rezidentul este obligat să își organizeze un dosar prin care să dovedească stagiile parcurse și aptitudinile dobândite în cursul rezidențiatului.
Programul zilnic constă din participarea activă, la patul bolnavului, la programul zilnic al secției de neurologie pediatrică. Toate activitățile practice cuprinse în baremul minimal de activități practice trebuie parcurse sub supravegherea îndrumătorului.
În atribuțiile rezidentului sunt cuprinse și gărzi de noapte, pe linia a 2-a, sub supravegherea îndrumătorului.
Nu intra în atribuțiile rezidentului: să stabilească tratamentul, diagnosticul, indicații către familie (decât ceea ce s-a convenit cu medicul direct responsabil de bolnav).
Activități practice și lecturi – 200 ore/an lecturi, lecții, seminarii. Acestea vor fi realizate fie prin studiu individual, fie prin prezentări în fața colectivului, participare la seminarii, cursuri, prezentări de cazuri, etc.
Caietul rezidentului
Fiecare rezident trebuie să aibă un caiet/dosar în care să existe dovezi ale activităților practice și teoretice desfășurate de acesta.
Trebuie să existe dovada efectuării tuturor activităților practice planificate în curriculum. Acest caiet/dosar trebuie luat în considerare în procesul de evaluare periodică și finală a rezidentului.
În timpul rezidențiatului, rezidentul trebuie să fie implicat în cel puțin 1 sau 2 proiecte de cercetare.
D. Centre formatoare, coordonatori/ îndrumători
Fiecare rezident de Neurologie Pediatrică este repartizat prin alegerea după concursul de rezidențiat la un centru formator. Lista centrelor formatoare, a unităților formatoare, a coordonatorilor, îndrumătorilor și medicilor cu competență eligibili va fi actualizată în mod regulat (Anexa 2.).
Rezidenții vor fi repartizați în centrele de pregătire considerate eligibile de către CPPMFPS conform graficului stabilit prin curricula de pregătire de Neurologie Pediatrici (Anexa 1).
E.1. Centrele formatoare*)
──────────
*) Centrul formator trebuie acreditat de către Comisia de acreditare.
──────────
a. Sunt obligatoriu Clinici Universitare de Neurologie Pediatrică înalt specializate care pot oferi formarea completă a Neurologului Pediatru (au facilități clinice și didactice în care se pot completa stagiile curriculumului de Neurologie Pediatrică).
b. Toți îndrumătorii centrului sunt medici specialiști sau primari Neurologi Pediatri (a se vedea punctul E..2.). Centrele formatoare au cel puțin 2 îndrumători acreditați în afara de coordonator
c. Fiecare centru formator are un Coordonator al programului de pregătire a medicilor rezidenți de Neurologie Pediatrică. Acesta este Profesorul Universitar al Clinicii de Neurologie Pediatrică. Acesta poartă responsabilitatea pentru a asigura contractele cu celelalte Clinici și Unități formatoare pentru desfășurarea tuturor modulelor rezidențiatului.
E.2. Unitățile formatoare „satelit”
Sunt Secții Clinice sau neclinice alese de Coordonatorul programului de pregătire în care pot fi efectuate stagiile din curriculumul de Neurologie Pediatrică cu excepția celor 3 ani de Neurologie Pediatrică (care se vor realiza obligatoriu în centrul coordonator).
E.3. Coordonatori/îndrumători
Coordonator – este Profesorul Universitar de Neurologie Pediatrică al Clinicii de Neurologie Pediatrică din Centrul Formator respectiv. Coordonatorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare. Este obligatoriu ca fiecare rezident să se prezinte imediat după repartiție la centrul coordonator, la coordonatorul programului. Coordonatorul programului din centrul respectiv repartizează fiecare rezident unui medic primar sau specialist Neurolog Pediatru care este numit îndrumător.
Îndrumător poate fi:– orice medic primar Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate (Neurologie Pediatrică și Psihiatrie Pediatrică) indiferent dacă este sau nu cadru universitar, dar care funcționează într-un centru acreditat;– orice medic specialist Neurolog Pediatru sau cu dublă specialitate care este obligatoriu cadru universitar în specialitatea neurologie pediatrică.
Îndrumătorii supervizează desfășurarea rezidențiatului, dând la cerere informațiile dorite de rezident.
Îndrumătorii trebuie să fie acreditați de către Comisia de acreditare.
Medic cu competență poate fi orice medic specialist sau primar, indiferent dacă este sau nu cadru universitar, care este specializat sau are competență (certificat de studii complementare) în unul din domeniile modulelor/submodulelor din curriculum. Colaborarea cu aceștia este hotărâtă de către coordonator. Coordonatorul trebuie să obțină aprobarea scrisă a conducerii spitalului pentru desfășurarea modulului/submodulului respectiv în acea unitate medicală, cu desemnarea expresă a medicului formator.
Raportul număr rezidenți/număr de medici îndrumători trebuie să fie cel mult 3:1.
Comisia de acreditare a centrelor formatoare, a coordonatorilor și îndrumătorilor este stabilită de Comisia de Neurologie Pediatrică a MSF în colaborare cu CPPMF. Acreditarea va respecta criteriile listate mai sus.
E. Examinări
Evaluarea rezidenților în timpul pregătirii
Cunoștințele teoretice trebuie evaluate la sfârșitul fiecărui modul. Se vor avea în vedere: rezolvarea problemelor clinice, aptitudinile practice, aptitudinile diagnostice, de comunicare, documentarea deciziilor clinico-terapeutice. Fiecare rezident trebuie să aibă un feed-back în ceea ce privește propria evaluare pentru a depista ariile ce necesită îmbunîtățiri.
Considerăm că evaluările periodice sunt foarte importante pentru formarea rezidenților.
Evaluarea finală
Rezidenții trebuie să susțină un examen final ce cuprinde o proba teoretică scrisă, 2 cazuri practice și o probă paraclinică.
Comisia de examen va lua în calcul și activitatea rezidentului demonstrată în caietul rezidentului.
Anexa 2 – Centre formatoare, formatori va fi elaborată și comunicată ulterior, precum și Bibliografia de rezidențiat, acestea trebuind să fie actualizate anual.
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
4 ANII. Specialități pediatrice – trunchi comun – 1 an:I.1. Pediatrie generală – 6 luniI.2. Neonatologie – 2 luniI.3. Boli infecțioase pediatrie – 1 lunăI.4. Neurochirurgie pediatrică – 1 lunăI.5. Psihiatrie pediatrică – 2 luni

Anul	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Anul 4
Modul	I.1	I.2	I.3	I.4	I.5	II.	III.2	III.1	III.2	III.2
Submodul	b,d	b,d	a,b	a,b	a,b	a,c	a,b,c,d,e	–	a,b,c,d,e	a,b,c,d,e
Durata	6 luni	2 luni	1 luna	1 luna	2 luni	3 luni	9 luni	3 luni	8 luni 2 săpt. bioetică	1 an

II. Neurologie adulți – 3 luniIII. Neurologie pediatrică – 2 ani 8 luni 2 săptămâni, din care:III.1. EEG – 3 luniIII.2. Neurologie pediatrică – 2 ani 5 luni 2 săptămâniIV. Bioetică-2 săptămâni
Submodule:
a. Neuroimagistică (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurochirurgie, neurologie pediatrică)
b. Echografie transfontanelară (submodul în cadrul: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)
c. EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul: neurologie adulți, neurologie pediatrică)
d. Neurogenetica (submodul în cadrul: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)
e. Recuperare – reabilitare pediatrică (submodul în cadrul: neurologie pediatrică)
N.B. ORDINEA EFECTUĂRII STAGIILOR ESTE OBLIGATORIE SE RECOMANDĂ PRIMUL STAGIU 6 LUNI-NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
––
Curriculumul de pregătire în specialitatea neurologie pediatrică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
Definiția specialității:
OBSTETRICA ȘI GINECOLOGIA reprezintă o specialitate medico-chirurgicală care se ocupă cu studiul morfo-fiziopatologiei aparatului genital feminin, al proceselor biologice legate de reproducere și tratamentul stărilor patologice din sfera genitală.
Introducere
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
Pe toată durata pregătirii în specialitatea Obstetrică-Ginecologie, medicii rezidenții vor fi obligatoriu incluși în echipa de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicilor titulari de gardă. Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși ca titulari în echipa de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență și cu acordul Coordonatorului de rezidențiat.
Coordonatorul de Rezidențiat va decide împreună cu medicul rezident unde se vor desfășura stagiile de pregătire în rezidențiat.
Fiecare medic rezident va participa în cursul pregătirii în specialitate la realizarea a minim 1 articol de specialitate, publicat în reviste naționale/internaționale indexate BDI/ISI Web of Knowledge.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi înscrise de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă, publicarea de articole. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmărească continuu log-bookul fiecarui rezident pe care îl are în coordonare.
Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen scris și practic în clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte).
La sfârșitul pregătirii în rezidențiat, rezidenții vor susține examenul de obținere a titlului de medic specialist în Obstetrică-Ginecologie. Accesul la acest examen este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de stagiu. Examenul constă în patru probe, din tematica existentă în Anexa 1.1. Probă scrisă (10 subiecte)2. Proba clinică Obstetrică3. Proba clinică Ginecologie4. Probă practică, de interpretare a unor investigații/de efectuare de manevre.
La examenul de medic specialist:
● toate probele sunt eliminatorii; nota minimă este 7 pentru fiecare probă;
● pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;
● media minimă de promovare este 7,00 (șapte).
Parcursul de pregătire în rezidențiatul specialității Obstetrică-Ginecologie are o durată de 5 ani, având următoarea structură:
ORGANIZAREA PROGRAMULUI1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	14
MODULUL 1	Obstetrică-Ginecologie, pregătirea de bază
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	36 de luni
ORE DE CURS/LUNĂISĂPTĂMÂNĂ	20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 2	Obstetrică-Ginecologie, elemente de competență
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 3	Ultrasonografie în obstetrică și ginecologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	8 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 4	Chirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 5	Gineco-oncologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 6	Endocrinologie reproductivă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 7	Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 8	Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUN/IMODUL	1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 9	Bioetica
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	10 ore / săptămână
MODULUL 10	Elemente juridice medicale și malpraxis
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore / săptămână
MODULUL 11	Urologie și uroginecologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 12	Colposcopie
NUMARUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 13	Histeroscopie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore / lună, 5 ore / săptămână
MODULUL 14	Laparoscopie ginecologică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore / lună, 5 ore / săptămână
Total ore pregătire teoretică	1000 ore
Total ore pregătire practică	3000 ore

Secvența modulelor este prezentată în tabelul de mai jos:

PARCURS REZIDENȚIAT 5 ANI – Module/ani de rezidențiat și durata (luni)
ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV	ANUL V
Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază	5,5	Endocrinologie reproductivă	1	Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază	11,5	Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază	11, 5	Obstetrică- Ginecologie, elemente de competență	5
Ultrasonografie în Ob-Gin (1)	0,5	Urologie și uroginecologie	1
Chirurgie	4	Genetică Medicală	1
Gineco-oncologie	2	Neonatologie	1	Colposcopie	1,5
Bioetica	0,5
Elemente juridice medicale și malpraxis	0,5	Histeroscopie	1,5
Obstetrică- Ginecologie, pregătirea de bază	7,5	Laparoscopie în ginecologie	3
Ultrasonografie în Ob-Gin (2)	0,5	Ultrasonografie în Ob-Gin (3)	0,5	Ultrasonografie în Ob-Gin (4)	0,5

Modulul de Chirurgie se va efectua obligatoriu în primul an. Primul an de stagiu va începe obligatoriu cu Obstetrică – Ginecologie 6 luni.
Pregătirea în perioada de rezidențiat în Obstetrică – Ginecologie este compatibilă cu principiile adoptate în cadrul PACT Curricula (Proiect de Aducere la Consens a Trainingului, emis de Colegiul European de Obstetrică și Ginecologie, 2018). Astfel, perioada rezidențiatului este structurată în mai multe etape:
A. Modulul de Pregătire de bază în Obstetrică – Ginecologie, cu următoarele caracteristici:– Durata acestui modul este de minim 36 luni.– Modulul este comun pentru toți rezidenții.– Cuprinde un număr minim de proceduri efectuate de medicul rezident. Această pregătire are scopul de a permite activitatea independentă ulterioară a specialistului.
B. Modulul de Elemente de competență în Obstetrică-Ginecologie:– Implică un training mai aprofundat în subdomenii ale specialității Obstetrică-Ginecologie, cu o durată de 5 luni.– 2 sau 3 stagii de subspecialități trebuie incluse în pregătirea fiecărui rezident, fiecare cu o durată de minim 6 săptămâni.– Are scopul de a permite aprofundarea noțiunilor din domeniile de interes particular pentru viitorul specialist.
C. Module conexe specialității:– Însumează 11 luni și cuprind modulele: Chirurgie, Gineco-oncologie, Urologie și Uroginecologie, Endocrinologie reproductivă, Genetică medicală, Neonatologie, Bioetică, Elemente juridice medicale și malpraxis.
D. Module de subspecialitate (competență)
Se referă la abilități dincolo de pregătirea pentru specialitate, cuprinse în modulele de Ultrasonografie ginecologică și obstetricală, Colposcopie, Histeroscopie, Laparoscopie ginecologică, module care pot servi pentru obținerea respectivelor specializări. Predarea cunoștințelor teoretice și practice în cadrul acestor module se va realiza de cadre didactice care dețin atestat în competențele respective.2. Structura programului, conținutul stagiilor
Modulul 1: Obstetrică-Ginecologie, Pregătirea de bază – anii I, II, III, IV, 36 luni
Nr. ore curs: 720 ore
Nr. ore practică: 2160 ore1. Tematică:
OBSTETRICĂ1. Anatomia clinică și fiziologia organelor genitale
● Noțiuni de anatomie
● Noțiuni de endocrinologie a reproducerii2. Sarcina normală
● Fiziologia maternă
● Consultația preconcepțională
● Îngrijirea prenatală3. Diagnosticul prenatal4. Avortul5. Boala trofoblastică gestațională6. Hemoragiile obstetricale antepartum7. Complicații medicale și chirurgicale în sarcină8. Medicină fetală
● Embriogeneza și dezvoltarea morfologică fetală
● Genetică
● Teratologie
● Monitorizarea fetală antepartum și intrapartum
● Restricția de creștere fetală
● Suferința fetală
● Moartea fetală9. Nașterea normală și patologică
● Nașterea normală
● Prezentațiile distocice
● Anomalii ale travaliului
● Nașterea vaginală operatorie
● Analgezia și anestezia în obstetrică
● Hemoragia postpartum
● Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului10. Anemia fetală. Alloimunizarea11. Afecțiuni hipertensive în sarcină12. Sarcina multiplă13. Nașterea înainte de termen14. Sarcina prelungită15. Patologia anexelor fetale
● Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice și ale cordonului ombilical
● Lichidul amniotic16. Lehuzia
● Lehuzia fiziologică
● Complicațiile puerperale17. Urgențe vitale în obstetrică
● Sepsisul și șocul în obstetrică
● Embolia cu lichid amniotic
● Colapsul matern peripartum
GINECOLOGIE1. Sindroame în ginecologie
● Tulburările de ciclu menstrual: Sângerarea uterină anormală – menoragia, metroragii disfuncționale, amenoreea
● Durerea pelvină2. Infecțiile ginecologice3. Sarcina extrauterină4. Endometrioza5. Anomaliile congenitale ale organelor genitale6. Patologia benignă și preinvazivă ginecologică
● Patologia benignă și preinvazivă a tractului reproducător inferior
● Tumorile uterine
● Tumorile ovariene și tubare
● Patologia benignă și preinvazivă a sânului7. Ginecologie pediatrică8. Menopauza2. Obiective educaționale1. Cunoștințe teoretice aprofundate asupra anatomiei și fiziologiei aparatului reproductiv feminin2. Cunoaștințe teroretice și practice cu privire la diagnosticul și managenmentul patologiei gineco-obstetricale.3. Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță pentru paciente manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.4. Diagnosticul și terapia de urgență a patologiei gineco-obstetricale și orientarea către un centru superior a cazurilor care depășesc competențele și posibilitățile centrelor de nivel inferior.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
Pregătirea de bază trebuie să acopere următoarele elemente:I. Elementele generale OG:
● Cunoașterea elementelor anatomice și fiziopatologice ale afecțiunilor
● Anamneza completă, examenul fizic general și de specialitate
● Diagnosticul pozitiv susținut de date clinice și de laborator
● Corecta recomandare și interpretare a explorărilor paraclinice
● Cunoașterea criteriilor de internare și de externare pentru afecțiunile respective
● Efectuarea manevrelor de bază, inclusiv a prescrierii și administrării de oxigen, medicamente și tratamente, produse din sânge, suport circulator, cataterism urinar
● Managementul durerii
● Recunoașterea complicațiilor cu risc vital-septic, resuscitare, complicații peri-partum
● Comunicarea cu pacientul și aparținătorii, inclusiv consimțămîntul informat, și comunicarea adecvată în echipă
● Cunoașterea complicațiilor perioperatorii, indicații – contraindicații – complicații ale metodei chirurgicale, evoluția postoperatorie
● Înțelegerea consecințelor socio-psihologice, de comportament sexual și familial ale bolii și tratamentului propusII. Asistența prenatală
● Diagnostic ecografic (folosind ecografia inclusiv Doppler), noțiunile sunt cuprinse în modulul de ecografie obstetricală (vezi Modulul de Ultrasonografie ginecologică și obstetricală).1. Stabilirea viabilității embrionului și fătului2. Localizarea sarcinii3. Vârsta gestațională4. Numărul feților5. Lungimea colului6. Corionicitatea7. Biometria fetală8. Prezentația9. Inserția placentară10. Evaluarea lichidului amniotic11. Fluxul pe artera ombilicală
● Informare și consiliere1. Alăptarea la sân2. Sarcina la adolescente3. Sarcina și diabetul4. Sarcina și obezitatea5. Sarcina la vârste înaintate6. HTA preexistentă și cea indusă de sarcină7. Medicația în sarcină8. Incompetența cervicală9. Sarcina multiplă10. Colestaza în sarcină11. Consecințele nașterii complicate12. Interpretarea testelor de depistare a anomaliilor cromozomiale
● Tratament1. Sarcina cu localizare neprecizată2. Disgravidia emetizantă3. Avortul recurent4. Sângerarea în primul trimestru5. Sângerarea în trimestrele 2-36. Incompatibilitate de grup de sânge7. Starea de purtător pentru Streptococul grup B8. Durerile abdominale9. Traumatisme abdominal minor în sarcină10. Anomalii de prezentație11. Diabet gestațional12. Oligoamnios13. Polihidramnios14. Complicațiile HT ale sarcinii15. Diminuarea activității fetale16. Restricția de creștere fetală intrauterină17. Ruptura prematură aspontană a membranelor18. Moartea fetală in utero19. Sarcina supramaturată20. Infecțiile perinatale (TORCH, sifilis, varicela, parvovirus)III. Asistența intra și postpartum
● Diagnostic: fezabilitatea nașterii vaginale
● Indicații de tratament:1. Hemoragia în postpartum; embolizarea arterei uterine
● Principii generale de tratament1. Maturizarea pulmonară fetală2. Contracțiile uterine debutate prematur (nașterea prematură)3. Travaliul staționar4. Starea febrilă intrapartum5. Lichidul amniotic meconial6. Anamneza uterului post-cezariană7. Managementul durerii peripartum8. Mastita postpartum9. Retenția urinară postpartum10. Accidentele trombo-embolice11. Hemoragia postpartum
● Abilități specifice de tratament:
a) Pentru sarcină1. Cerclajul colului uterin: 3
b) Pentru naștere1. Asistența naștere necomplicată: 502. Asistența nașterii premature3. Ventuza obstetricală 10-204. Aplicare forceps sau spatule obstetricale* 0-105. Naștere în pelvină* 56. Asistența la naștere în sarcina multiplă7. Cezariana 208. Cezariana pe uter cicatricial 15-209. Cezariana pe paciente obeze 0-10
La punctele b)-n) sunt necesare minim 10-15 manevre (de fiecare punct)
c) Pentru suferința fetală1. Monitorizare cardiotocografică fetală2. pH scalp fetal*3. Epiziotomie4. Cezariana în urgență
d) Pentru Decolarea de placenta normal inserată: cezariana în urgență
e) Pentru ruptura uterină: cezariana în urgență
f) Pentru distocia de umăr: manevrele specifice*
g) Pentru hemoragia postpartum:1. Tamponada intrauterină2. Suturile hemostatice pentru atonia uterină (B-Lynch)*3. Histerectomia de hemostază*
h) Pentru retenția placentară: extracția manuală și instrumentală
i) Pentru inversia uterină: manevre de reversie uterină*
j) Traumatisme tract genital: tehnici de reparare chirurgicală
k) Hematomul vulvar: evacuarea hematomului
l) Epiziotomia: epiziorafia
m) Sutura lacerațiilor cervicale
n) Rupturile perineale grad 1-2-3: sutura
o) Ruptura perineală gradul 4: sutura*
Notă
* Pot fi efectuate și pe simulator.IV. Ginecologie – afecțiuni benigne
● Diagnostic – manevre (cuprinse în module)1. Anomalii vulvare – biopsie2. Anomalii intrauterine – ecografie, histeroscopie3. Anomalii uterine și anexiale – ecografie, laparoscopie diagnostică4. Anomalii ovariene – ecografie5. Anomalii mamare – ecografie
● Indicații pentru tratament:1. Planificare familiala, contracepția la adultul sănătos2. Contracepția la adultul cu patologie3. Endometrioză4. Abcesul tubo-ovarian5. Hipermenoree6. Fibromul uterin7. Septul vaginal
● Principii generale de tratament:1. Bolile cu transmitere sexuală2. Boala inflamatorie pelvină3. Durerile abdominale și pelvine4. Sindromul premenstrual5. Dismenoreea6. Hipermenoreea7. Hemoragiile disfuncționale8. Simptomele menopauzale9. Scurgerile vaginale anormale10. Vulvo-vaginita11. Fibroamele uterine12. Patologia anexială13. Endometrioza14. Condiloamele vulvare15. Chistul de glanda Bartholin16. Abcesele vulvare
● Abilități de tratament specifice:1. Contracepția – aplicare de diafragm, dispozitiv intrauterin (sterilet), implant subcutanat, sterilizare laparoscopică: 202. Recoltarea probelor cervico-vaginale: 503. Sarcina extrauterină: salpingectomie sau salpingotomie laparoscopică: 104. Curetajul biopsic: 155. Avortul spontan precoce: dilatare și aspirație/chiuretaj – 156. Chistul de glandă Bartholin: marsupializare – 57. Abcesul vulvar: evacuare, drenaj8. Chistul de ovar: chistectomie prin laparoscopie sau laparotomie9. Miomul: miomectomie prin laparoscopie sau laparotomie10. Sindrom aderențial pelvin: adezioliză prin laparoscopie sau laparotomie (intervențiile de la punctele 3, 8-10 se regăsesc și în cadrul modulului de Laparoscopie)
N.B.: Abilitățile trebuie să însumeze minim 30 laparoscopii.V. Ginecologia adolescenței și sănătatea sexuală
● Identificarea patologiei1. Disfuncția sexuală2. Abuzul sexual3. Mutilarea genitală4. Scurgeri vaginale la fetițe5. Durerea pelvi-abdominală acută la fetițe6. BTS la fetițe7. Traumatismul vulvar, vaginal, perineal și/sau rectal la copii8. Suspiciunea de violență domestică și abuzarea copiilor
● Abilități specifice de diagnostic: patologia ginecologică la copii
● Adaptarea comunicării la copii
● Examinarea de specialitate la copii
● Indicații generale de tratament: contracepția la adolescenții sănătoși
● Principii generale de tratament: tratamentul BTS la adulți, adolescenți și copii
● Abilități specifice de tratament: traumatismele de vulvă/vagin/perineu/rect la copii asistența de urgență în leziunile de vulvă/vagin/perineu/rectVI. Medicina reproducerii, infertilitate și reproducere umană asistată
● Identificarea patologiei
● Evaluarea fertilității și subfertilității masculine și feminine
● Tulburări endocrinologice legate de patologia reproducerii (amenoree primară și secundară, oligomenoree, galactoree, hiperprolactinemie, hirsutism)
● Tehnici de prezervare a fertilității
● Elemente generale de diagnostic:1. Amenoreea primară2. Galactoreea
● Abilități specifice pentru diagnostic – nr. total 50 manevre din următoarele, minim 1 din fiecare categorie1. Permeabilitatea tubară: verificarea permeabilității prin laparoscopie diagnostică, histeroscopie diagnostică2. Monitorizarea răspunsului la tratament: ecografie transvaginală cu numărarea și măsurarea foliculilor3. Sindromul de hiperstimulare ovariană: ecografie transvaginală cu evaluarea foliculilor și lichidului intraperitoneal
● Informare și consiliere1. Factori prognostici pentru sarcină în general2. Probabilitatea specifică fiecărui tratament pentru sarcină normală, avort și sarcina ectopică
● Indicații generale de tratament: tehnicile de reproducere umană asistată (IIU, FIV, ICSI)
● Abilități generale pentru tratament:1. Patologia ovulatorie, inducția ovulației cu clomifen citrat2. Sindromul de hiperstimulare ovariană: abord inițial, tratament în urgențăVII. Uroginecologie și patologia planșeului pelvin
● Identificarea patologiei: recunoașterea necesității trimiterii la specialist de fizioterapie sau alte competențe pentru incontinența urinară de efort/imperiozitate
● Elemente generale de diagnostic: prolaps de compartiment median, prolaps compartiment anterior, prolaps compartiment posterior, fistula rectovaginală: stadializarea POP-Q
● Indicații generale de tratament:1. Repararea vaginală compartiment anteriorIposterior2. Repararea vaginală compartiment median
● Abilități de tratament specifice:1. Prolaps uterin: aplicarea și urmărirea pesarului; colpocleizis* 10
* realizat măcar în condiții de simulator2. Cistocel: reparare vaginală simplă 103. Enterocel/rectocel: reparare vaginală simplă 10VIII. Patologia premalignă
● Identificarea patologiei: paciente în vârstă predispuse prin co-morbidități și medicație; leziuni premaligne vulvare
● Abilități specifice de diagnostic:1. Screening cervical: prelevare frotiu cito-diagnostic -2. Leziuni premaligne cervicale colposcopie 20
● Indicații generale de tratament: leziunile premaligne genitale
● Abilități specifice de tratament:1. Leziuni premaligne cervicale – excizii ale zonei de transformare 20
Abilitățile specifice de diagnostic și tratament se regăsesc și în cadrul modulului de Colposcopie.IX. Gineco-oncologie
● Identificarea patologiei1. Cancerele ginecologice stadii avansate2. Atitudinea în reacții atipice ale pacientei la informare
● Elemente generale de diagnostic: diagnosticul cancerelor vulvare și cervicale prin interpretarea datelor de anatomie patologică
● Abilități specifice de diagnostic1. Boala trofoblastică gestațională – prin ecografia vaginală2. Leziunile maligne și premaligne ale endometrului – prin biopsie endometrială
● Informare și consiliere:1. Cancerul de ovar2. Cancerul cervical3. Recurența sau progresia patologiei oncologiceX. Patologia mamară
● Identificarea patologiei:1. Patologia maligna a sânului2. Riscul genetic în cancerul de sân3. Metode de screening în patologia mamară
● Abilități specifice de diagnostic: examenul clinic al sânului1. Galactoree2. Mastodinie
Modulul 2: Obstetrică – Ginecologie, Elemente de competență – anul V, 5 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 300 ore1. Tematică:I. Medicina materno-fetală
● Identificarea patologiei: patologia psihiatrică ce necesită trimiterea la specialistul de sănătate mintală, asistentul social sau centre de adicție
● Elemente diagnostice generale:1. Anomalii psihiatrice în sarcină și postpartum2. Frica de naștere și abordul traumei psihice post-partum3. Probleme psiho-sociale în timpul sarcinii4. Abuzul de toxice5. Managementul depresiei
● Abilități specifice de diagnostic1. Fluxul anormal pe artera uterină – prin evaluarea Doppler2. Fluxul anormal pe cerebrala medie – prin evaluarea Doppler3. Fluxul anormal pe ductul venos – prin evaluarea Doppler4. Anomaliile congenitale – ecografia avansată de screening5. Anomalii cromozomiale – amniocenteza
● Informații și consiliere1. Comunicarea riscului procedurilor obstetricale2. Consultarea interdisciplinară în problemele psiho-sociale complexe ale sarcinii
● Elemente generale de tratament1. Bolile hipertensive asociate sarcinii2. Diabetul preexistent3. Sarcina multiplă4. Colestaza în sarcină5. Depresia postpartum
Medicii care au absolvit stagiul de Medicină materno-fetală din cadrul curriculum-ului de pregătire a rezidenților de obstetrică-ginecologie, dar nu au atestatul de Medicină Materno-fetală nu vor putea practica tehnici complexe aferente acestei sub-specialități decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al acestui atestat.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare cu medici care dețin atestatul de Medicină Materno-fetală, sub îndrumarea acestora.II. Ginecologia benignă
● Stabilirea indicației de tratament, aspecte psiho-sociale ale durerii pelvine cronice
● Abilități specifice de tratament1. Contracepția: sterilizarea histeroscopică și laparoscopică2. Fibromul uterin tip 2 (sub 3 cm): rezecția histeroscopică3. Fibromul uterin rezistent la tratament conservator: histerectomia laparoscopică4. Hipermenoree: ablația sau rezecția endometrială5. Endometrioza stadiul 1-2: tratament laparoscopic6. Abcesul tubo-ovarian: tratament laparoscopic7. Aderențe pelvine: adezioliza laparoscopicăIII. Medicina reproducerii: infertilitate și reproducerea umană asistată
● Identificarea patologiei1. Micro-aspirația percutană spermă2. Biopsie testiculară cu extracție spermatozoizi3. Anomaliile genetice4. Diagnosticul preimplantator
● Indicațiile de tratament: situația psiho-socială a cuplurilor infertile (luarea deciziei în comun)
● Elemente generale de tratament:1. Tehnicile de inducție ovulație2. Stimularea în inseminarea intrauterină (IIU)3. Galactoreea4. Hiperproactinemia5. Adenomul pituitar
● Abilități specifice de tratament1. Subfertilitate: inseminare intrauterină2. Sindrom de hiperstimulare ovariană: paracenteză
Medicii care au absolvit stagiul de Medicină a reproducerii, infertilitate și reproducerea umană asistată din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul Tratamentul infertilității cuplului și reproducere umană asistată/Fertilizare în vitro, nu vor putea practica tehnici complexe de reproducere umană asistată decât sub indrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al acestui atestat.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare atestate pentru pregătire în acest domeniu sau clinici universitare care au parteneriate cu entități medicale private de tratament al infertilității.IV. Uroginecologie și anomaliile de planșeu pelvin
● Identificarea patologiei: bolile neurologice
● Abilități specifice de diagnostic:1. Anomalii de tonus și motilitate ale planșeului pelvin și ridicătorilor anali – evaluare palpatorie clinică; ecografie endo-anală
● Indicații de tratament: aspecte psihosociale ale incontinenței și proplapsului
● Abilități specifice de tratament:1. Incontinența urinară de efort montarea bandeletei sub-uretrale2. Prolaps uterin:
● Procedeu Manchester
● Histerectomie vaginală
● Colpocleizis
Medicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici complexe uro-ginecologice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire îl uroginecologie.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare atestate pentru pregătire în acest domeniu.V. Patologia tractului genital inferior și sexologie
● Abilități specifice de diagnostic1. Leziuni premaligne și maligne vulvare – vulvoscopie cu biopsie2. Probleme sexuale – consiliere sexologică modelul PLISSIT3. Dureri genitale și de penetrare, vaginism – examen ginecologic educativ
● Indicație de tratament:1. Aspecte psiho-sociale ale maladiilor vulvo-vaginale2. Aspecte psiho-sociale ale mutilării genitale3. Aspecte psiho-sociale ale violenței sexuale
● Elemente nespecifice de tratament1. Dermatoza vulvară2. Diminuarea libidoului3. Aspecte medicale ale violenței sexuale
● Abilitați specifice de tratament1. Condilomatoza genitală – excizie chirurgicală2. Mutilare genitală – chirurgie reparatorie a rupturilor himeniale și genitaleVI. Ginecologie pediatrică și a adolescenței
● Abilități specifice de diagnostic1. Persistența unor probleme vaginale sau vulvare – cistoscopie/vaginoscopie
● Informații și consiliere1. Hemoragia vaginală pre-pubertală2. Masele anexiale
● Indicații de tratament1. Traumele vaginale/vulvare/perineale/rectale
● Elemente generale de tratament1. Contracepția la adolescenții cu probleme de sănătate2. Durerea vulvo-vaginală3. Scurgerile vaginale4. Durerea acută abdominală5. Durerea abdominală cronică6. Pubertatea prematură7. Intârzierea pubertară8. Anomaliile menstruale (inclusiv amenoreea primară)9. Anomalii de dezvoltare ale tractului genital10. Patologii vulvo-vaginale (de ex. lichen scleros)
● Abilități specifice de tratament1. Corpi străini vulvari sau vaginali: vaginoscopie cu înlăturarea corpilor străiniVII. Gineco-oncologie
● Abilități specifice de diagnostic1. Leziuni premaligne și maligne vulvare – vulvoscopie cu biopsie2. Cancerul ovarian – calcularea indicelui de risc de malignitate
● Abilități specifice de tratament1. Leziuni premaligne ale colului – conizații (abilitate cuntificată în comun cu modulul de colposcopie)2. Cancerul de endometru, stadiul I – histerectomie abdominală, histerectomie laparoscopică3. Anexectomia profilactică la cazuri cu mutații genetice – anexectomia prin laparoscopie, anexectomia prin laparotomie
Medicii care au absolvit stagiul de Gineco-oncologie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de Gineco-oncologie, nu vor putea practica intervenții lege complexe în cancere ginecologice decât sub indrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în
Gineco-oncologie sau Chirurgie oncologică.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Obstetrică-Ginecologie cu medici care dețin atestat în Gineco-oncologie.VIII. Patologia mamară
● Abilități diagnostice specifice1. Leziuni mamare precanceroase sau cancer – biopsie cu ac fin, biopsie mamară (asistat)
● Informații și consiliere1. Recurența sau progresia cancerelor de sân2. Patologia mamară borderline3. Genetica cancerului mamar
● Indicații de tratament: leziunile premaligne; leziunile maligne
● Elemente generale de tratament1. Galactoreea2. Mastodinie3. Mastita puerperală
● Abilități specifice de tratament1. Leziunile borderline ale sânului – excizia chirurgicală a leziunilor de sân2. Abcesul mamar post-partum – puncția și drenarea abcesului
Medicii care au absolvit stagiul de Patologie mamară din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de Gineco-oncologie sau Senologie imagistică, nu vor putea practica intervenții specifice decât sub indrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al respectivelor atestate de pregătire.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura clinici de Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală și Radiologie și imagistică – Senologie imagistică.
Modulul 3: ULTRASONOGRAFIE OBSTETRICALĂ ȘI GINECOLOGICĂ, anii I – IV, 2 luni (2 săptămâni/an)
Nr. ore curs 40
Nr. ore practică 120
Modulul de Ultrasonografie Obstetricală și Ginecologică se desfășoară în strânsă legătură și pe întreaga perioadă a modulului de Obstetrică-Ginecologie, având în vedere faptul că ecografia a devenit parte integrată din consultul ginecologic și monitorizarea sarcinii. Fragmentarea acestui modul în submodule individuale pe parcursul primilor patru ani de rezidențiat are mai degrabă rolul de a statua noțiunile teoretice minime care trebuie predate și testate în cadrul perioadei de rezidențiat, corelate cu gradul de dificultate și anul de pregătire.
Conținutul tematicii aferente fiecărui an de pregătire este în concordanță cu declarația internațională de consens cu privire la Curriculum-ul de pregătire ultrasonografică în cadrul programelor de rezidențiat, adoptată recent de principalele societăți internaționale de specialitate: International Society of Ultrasound îl Obstetrics and Gynecology (ISUOG), American Institute of Ultrasound îl Medicine (AIUM), Society for Maternal-Fetal Medicine (SMFM), Society of Diagnostic Medical Sonography (SDMS), American Congress of Obstetricians and Gynecologists (ACOG), Society of Radiologists îl Ultrasound (SRU), American College of Radiology (ACR), Council on Resident Education in Obstetrics and Gynecology (CREOG) [Abuhamad A, and all, Obstetric and gynecologic ultrasound curriculum and competency assessment in residency training programs: consensus report. Ultrasound Obstet Gynecol, 2018]
Conform principiilor europene de training în ultrasonografia ginecologică și obstetricală cuprinse în Curriculum-ul PACT, este recomandat un program în etape:1. Formarea teoretică, care cuprinde aspecte tehnice ale echipamentelor, imagistică și raportare. Noțiunile teoretice vor fi acumulate din predare, prin intermediul manualelor și/sau e-learning.2. Pregătirea practică – se începe sub supraveghere directă într-un cadru cât mai realist. Ulterior se diminuează supravegherea pe măsură ce creste experiența rezidentului și este atins nivelul de independență.
Tematică1. Submodul 1 (An 1)
Principii de bază ale ecografiei medicale.
● Principii fizice de bază ale ultrasonografiei
● Modurile ultrasonografiei (Modulurile B, M, Doppler, bidimensionale (2D), tridimensionale (3D)
● Bioefectele ultrasonografiei: mecanice, termice, principiul ALARA (As Low As Reasonably Achievable)
● Artefactele ultrasonografice
● Declarații oficiale ale societăților profesionale (ISUOG, AIUM, ACOG, ACR, SMFM, SRU)
Caracteristicile de bază ale echipamentului ecografic.
● Sondele ecografice: principiile de generare ale ultrasunetelor; compararea caracteristicilor sondelor și aplicații practice ale acestora.
● Penetrarea ultrasunetelor și bioefectele în funcție de puterea acustică.
● Influența frecvenței ultrasunetelor asupra rezoluției și penetrației în țesuturi.
● Efectele reglării adâncimii asupra câmpului examinat și a dimensiunii imaginii.
● Reglarea funcției „gain” pentru optimizarea luminozității imaginii cu minim de putere acustică.
● Rolul focalizării pentru obținerea unei rezoluții optime în zona de interes.
● Setările de persistență a imaginilor pentru a reduce zgomotul de fundal.
● Introducerea datelor pacientelor înaintea începerii examinării.
Aspecte ale examinării ultrasonografice
● Poziționarea corectă a pacientelor și folosirea soluțiilor de contact (geluri speciale).
● Poziții ergonomice de examinare și poziționare a aparaturii, ce reduc disconfortul examinatorului.
● Manipularea corectă a sondei și orientarea imaginii.
● Etichetarea imaginilor și stocarea acestora.
● Transmiterea adecvată a rezultatelor examinării ultrasonografice către alți specialiști în medicină.
● Protocolul de curățare și dezinfectare a sondelor.
Ecografia în primul trimestru al sarcinii
● Pașii evaluării ecografice transvaginale în primul trimestru de sarcină.
● Indicații pentru evaluarea ecografică în primul trimestru.
● Evaluarea sacului gestațional (localizarea intrauterină, discordanța cu nivelurile de β-HCG seric și diferențierea de fluidul endometrial – pseudosac).
● Vezicula vitelină.
● Vezicula amniotică.
● Numărul embrionilor/feților.
● Activitatea cardiacă embrionară/fetală, documentată cu modul M sau videoclip.
● Evaluarea criteriilor ce definesc sarcina oprită în evoluție în primul trimestru.
● Componente de datare a sarcinii în primul trimestru.
● Evaluarea ultrasonografică a sarcinii ectopice tubare ampulare.
● Hematomul subcorionic.
● Aspectele ecografice ale sarcinii molare.
● Asocierea dintre dimensiunea crescută a translucenței nucale cu anomalii cromozomiale.
Evaluarea ecografică în trimestrele II și III ale sarcinii
● Parametrii de bază ai examinării ecografice în trimestrele II și III.
● Parametrii biometriei fetale în trimestrele II și III.
● Factori predispozanți pentru macrosomia fetală și restricția de creștere intrauterină în trimestrul III.
● Evaluarea localizării placentei.
● Indicații și riscuri pentru amniocenteză în scopul diagnosticului genetic.
Evaluarea ecografică în sarcinile multiple
● Rolul ecografiei în diagnosticul sarcinilor multiple.
● Corionicitatea și amnionicitatea în sarcinile multiple.
Anomalii placentare
● Factori de risc și diagnosticul ecografic al placentei praevia și al placentei jos inserate.
● Factori de risc pentru acretizările placentare.
Evaluarea lichidului amniotic
● Metode de diagnostic pentru oligoamnios.
● Metode de diagnostic pentru polihidramnios.
Examinarea uterului negravid
● Indicațiile evaluării ecografice pelvine.
● Aspectele ecografice ale uterului normal în raport cu fazele ciclului menstrual.
● Caracteristicile chisturilor ovariene simple.2. Submodul 2 (An 2)
Ecografia în primul trimestru al sarcinii
● Aspectul ecografic al anomaliilor fetale majore în trimestrul I al sarcinii.
● Localizări atipice ale sarcinii ectopice (interstițială, ovariană, cervicală, abdominală și a sarcinii implantată la nivelul cicatricii post cezariană).
● Protocol de urmărire al sarcinii cu localizare necunoscută.
Evaluarea ultrasonografică a sarcinilor multiple
● Metode ecografice de evaluare a placentației în cazul sarcinilor gemelare.
● Rolul monitorizării ecografice în cazul feților cu creștere discordantă.
● Aspecte ecografice în sarcina gemelara monocorială, monoamniotică.
Anomaliile placentare
● Factori de risc și diagnosticul ecografic al vasa praevia.
● Factori de risc și diagnosticul ecografic al placentei accreta.
● Rolul ecografiei în decolarea de placentă.
Evaluarea lichidului amniotic
● Evaluarea lichidului amniotic la sarcinile gemelare.
Cervixul
● Evaluarea ecografică a lungimii canalului cervical în trimestrul II și III de sarcină.
Anomaliile uterului negravid
● Evaluarea ecografică a leiomioamelor.
● Evaluarea ecografică a patologiei endometriale.
Evaluarea ecografică a anexelor uterului
● Caracteristicile ecografice ale chisturilor ovariene hemoragice și evolutia acestora (scala de gri și Doppler color).
● Caracteristicile ecografice ale endometrioamelor ovariene (scala de gri și Doppler color).
● Caracteristicile ecografice ale teratoamelor mature (scala de gri și Doppler color).
● Caracteristicile ecografice ale leiomioamelor pediculate și fibroamelor ovariene.
● Caracteristicile ecografice ale hidrosalpinxului.
● Caracteristicile ecografice ale proceselor inflamatorii tubo-ovariene (abcese).
● Caracteristicile ecografice ale acumulărilor fluide peritoneale.
● Caracteristicile ecografice ale ovarelor polichistice.
● Caracteristicile ecografice ale torsiunii anexiale.
● Caracteristicile ecografice ale tumorilor anexiale maligne.3. Submodul 3 (An 3)
Ecografia în trimestrele II și III
● Anatomia normală a craniului fetal și malformațiile frecvente.
● Anatomia normală a feței fetale și malformațiile frecvente.
● Anatomia normală a toracelui fetal și malformațiile frecvente.
● Anatomia normală a cordului fetal și malformațiile frecvente.
● Anatomia normală a abdomenului fetal și malformațiile frecvente.
● Anatomia normală a pelvisului fetal și malformațiile frecvente.
● Anatomia normală a scheletului fetal și malformațiile frecvente.
● Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în restricția de creștere intrauterină.
● Diagnosticul ecografic al hidropsului fetal.
● Formularea raportului examinării ecografice.
Evaluarea ecografică a sarcinii multiple
● Rolul ecografiei în diagnosticul și managementul sindromului transfuzor-transfuzat.
● Rolul ecografiei în evaluarea secvenței anemie-policitemie și a restricției de creștere intrauterină selectivă fetală la feții monocorionici.
● Rolul evaluării Doppler a arterelor ombilicale în cazul sindromului transfuzor-transfuzat.
Evaluarea ecografică a uterului negravid
● Aspecte ecografice în adenomioză.
● Clasificarea anomaliilor uterine congenitale (caracteristici 2D și 3D)
● Rolul ecografiei în localizarea dispozitivelor intrauterine (caracteristici 2D și 3D)
Evaluarea ecografică a anexelor uterului
● Rolul Dopplerului color în evaluarea maselor anexiale.
● Aspecte ecografice predictive pentru cancerul ovarian.
● International Ovarian Tumor Analysis (IOTA) – reguli pentru clasificarea maselor anexiale.
● Aspecte ecografice în endometrioză.4. Submodul 4 (An 4)
Ecografia în trimestrele II și III
● Rolul evaluării Doppler a peak-ului sistolic la nivelul arterei cerebrale medii în screeningul pentru anemia fetală
Evaluarea ecografică a sarcinii multiple
● Rolul ultrasonografiei în diagnosticul și evaluarea secvenței de perfuzie arterială inversată în sarcina gemelară (TRAP)
Evaluarea competenței
Evaluarea performanței rezidentului se realizează conform tematicii anuale de submodul. Este recomandată și realizarea unei colecții de imagini la finalul rezidențiatului, drept certificare a abilităților în obținerea imaginilor de calitate și recunoașterea patologiilor – un portofoliu cu cel puțin 50 de cazuri, conform recomandărilor PACT – EBCOG.
Testarea abilităților presupune evaluarea prin interpretarea imaginilor, filmelor sau a examinării în timp real, stabilite prin programe individuale.
Lista evaluării abilităților pentru submodulele 1 – 4 (anii 1-4)1. Evaluarea abilităților: submodul 1 (an 1)
a. Diametrul mediu al sacului gestațional
b. Lungimea cranio-caudala embrio-fetală
c. Stabilirea prezentației
d. Evaluarea extremităților fetale
e. Diametrul biparietal
f. Circumferința craniană
g. Circumferința abdominală
h. Lungimea diafizei femurale
i. Scorul biofizic (parametrii ecografici)
j. Indicele de lichid amniotic
k. Diametrul maxim vertical de lichid amniotic2. Evaluarea abilităților submodul 2 (an 2)
a. Lungimea canalului cervical (abord transvaginal)
b. Lungimea canalului cervical (abord transabdominal)
c. Grosimea endometrului
d. Măsurătorile uterului
e. Măsurătorile ovarului
f. Evaluarea transvaginală a uterului
g. Evaluarea transvaginală a ovarelor3. Evaluarea abilităților submodul 3 (an 3)
a. Craniu: planul transventricular
b. Craniu: planul transtalamic
c. Craniu: planul transcerebelos
d. Fața: buza superioară și șanțul nazo-labial
e. Imaginea de patru camere
f. Fluxul de ejecție ventricular stâng
g. Fluxul de ejecție ventricular drept
h. Abdomen: secțiunea de circumferință abdominală
i. Abdomen: rinichi
j. Abdomen: inserția cordonului ombilical
k. Evaluarea numărului vaselor cordonului ombilical
l. Pelvis: vezica urinară
m. Coloana vertebrală: longitudinal
n. Coloana vertebrală: axial
o. Formularea unui raport ecografic obstetrical
p. Formularea unui raport ecografic ginecologic4. Evaluarea abilităților: submodul 4 (an 4)
a. Fața: profil facial
b. Amniocenteza pentru a evalua maturitatea pulmonară fetală
Abilități adiționale:
a. Imaginea de trei vase și trahee
b. Fața: orbite
c. Doppler artera ombilicală
d. Translucența nucală
e. Sonohisterografia cu substanță de contrast
Modulul de Ultrasonografie obstetricală și ginecologică din cadrul programului de rezidențiat corespunde unei competențe de asistență medicală primară, în care investigația ecografică este privită ca facând parte din examenul clinic al pacientului și corespunde nivelului de începător în domeniul ultrasonografiei. Acest nivel de competență presupune ca examinatorul să aibă cunostințe de bază, dobândite în timpul modulului de ultrasonografie în obstetrică și ginecologie, inclus în programa de pregătire de specialitate.
Absolvirea acestui modul în cadrul rezidențiatului nu conferă medicului rezident sau specialist competența de a realiza examinări ecografice de anomalii fetale în trimestrul I sau II de sarcină sau manevre geentice invazive (biopsie de vilozități coriale, amniocenteze, cordocenteze). Competența pentru aceste tehnici ecografice sau ghidate ecografic va fi obținută în urma obținerii atestatelor în Ultrasonografie în obstetrică și ginecologie, respectiv Medicină materno-fetală.
Modulul 4: Chirurgie generală, anul I, 4 luni
Nr. ore curs: 80 ore
Nr. ore practică: 240 ore1. Tematică:1. Principii de asepsie și antisepsie în chirurgie2. Investigarea preoperatorie a bolnavului chirurgical3. Pregătirea preoperatorie în chirurgie4. Îngrijirea postoperatorie5. Complicațile postoperatorii (imediate și precoce; locale și generale; specifice și nespecifice)6. Abdomenul acut chirurgical
● apendicita acută
● colecistita acută
● pancreatita acută
● ulcerul gastro-duodenal perforat
● peritonita acută difuză
● peritonita localizată
● ocluzia intestinală
● hemoperitoneul
● abdomenul acut în sarcină (particularități)
● abdomenul acut traumatic în sarcină7. Boala tromboembolică8. Șoc hemoragic, toxico-septic, anafilactic, traumatic9. Noțiuni de terapie intensivă
● principii de reechilibrare complexă parenterală (volemică, hidroelectrolitică, metabolică, calorică, hematologică)
● resuscitarea cardio-respiratorie2. Obiective educaționale1. Cunoștințe teoretice asupra patologiei chirurgicale abdominale și noțiuni de terapie intensivă.2. Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului chirurgical.3. Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.4. Capacitatea de a diagnostica și a institui terapia de urgență în cazul patologiei chirurgicale, de a solicita ajutorul sau a orienta cazul către un centru de specialitate în situația când necesită terapie complexă.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
● Medicii rezidenți vor putea practica principiile de diagnostic pentru patologia chirurgicală abdominală și șoc și vor deprinde cunostintele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate.
● Medicii rezidenți vor cunoaște principiile de pregătire preoperatorie și îngrijire postoperatorie, terapie intensivă – reechilibrare complexa parenterala și cardio-respiratorie.
● Medicii rezidenți vor cunoaște complicațile postoperatorii
● Medicii rezidenți vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între chirurg și ginecolog și pot fi impicați în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicații ce derivă din activitatea curativă curentă din domeniul ginecologiei și obstetricii.
● Îndeplinirea baremului de activități practice, enunțat mai jos:
Baremul activităților practice1. Tehnici chirurgicale elementare:
● Incizia: 10
● sutura chirurgicală: 10
● hemostaza – pensare ligaturare: 30
● drenajul: 102. Explorarea chirurgicală a abdomenului:
● asistat: 20
● efectuat: 34. Visceroliza:
● asistat: 20
● efectuat: 35. Apendicectomie:
● asistat: 106. Enterectomia segmentară:
● asistat: 57. Enterorafia segmentară:
● asistat: 58. Colorafia:
● asistat: 59. Omentectomia:
● asistat: 5
Modulul 5: Gineco-oncologie, anul I, 2 luni
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 1201. Tematică1. Cunoașterea metodelor de diagnostic și stadializare în cancerele genitale:
● Cancerul de col uterin
● Cancerul vulvar
● Cancerul vaginal
● Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial. Sarcoamele uterine
● Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian. Tumorile celulelor germinale ovariene și stromale ale cordoanelor sexuale
● Cancerul de trompa uterină2. Cunoașterea metodelor de diagnostic paraclinic și stadializare a cancerului mamar:
● Mamografia, ecografia, puncția aspirativă cu ac fin (puncția citologică), puncția biopsie cu ac gros (puncția tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic, biopsia percutanată ghidată imagistic, localizarea preoperatorie cu ac ghidată imagistic, biopsia leziunilor nepalpabile ale sânului.3. Tehnici chirurgicale în cancerul genito-mamar:
● histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvină
● conizația în patologia colului uterin (CIN III)
● principii de tratament chirurgical în cancerul ovarian
● excizia radicală locală; vulvectomia radicală cu limfadenectomie inghinofemurală
● tehnici chirurgicale în cancerul de sân: chirurgia conservatoare a sânului (principii și tehnica), mastectomia radicală modificată (operația Patey)
● mastectomia simplă.4. Radioterapia: indicații, tehnică, complicații5. Chimioterapia: principii, indicații, scheme de tratament, complicații6. Hormonoterapia și imunoterapia2. Obiective educaționale1. Cunoștințe teoretice asupra patologiei onco-ginecologice.2. Stadializarea corectă a pacientelor cu cancere genito-mamare.3. Capacitatea de a efectua în condiții de siguranță manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.4. Capacitatea de relaționare cu specialitățile conexe în domeniul onco-ginecologic: oncologia și chirurgia oncologică, precum și de a orienta cazul către un centru competent în situația când necesită terapie complexă.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– Medicii rezidenți vor cunoaște principiile de diagnostic al cancerelor genito-mamare, evoluția, prognosticul, tratamentul și complicațiile specifice.– Medicii rezidenți vor avea cunoștințele necesare stadializării corecte a pacientelor cu cancere genito-mamare și vor deprinde cunoștințele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate.– Medicii rezidenți vor fi capabili să relaționeze în cadrul colaborării interdisciplinare dintre chirurg, ginecolog și oncolog și pot fi implicați în echipele operatorii care deservesc cazuri oncologice.– Îndeplinirea baremului de activități practice, enunțat mai jos:
Baremul activităților practice:
Asistare la intervenții exploratorii pentru diagnosticul cancerelor genito-mamare:1. Chiuretaj bioptic: 102. Biopsie cervicală, conizație: 103. Mamografia: 104. Ecografia de sân în tumori mamare: 105. Ecografia pelvină în tumori genitale: 206. Manevre bioptice pentru tumorile mamare: puncția aspirativă cu ac fin (puncția citologică), puncția biopsie cu ac gros (puncția tisulară), biopsia excizională cu examen histopatologic: 57. Realizare protocol de stadializare în cancere genito-mamare: 50
Asistare în intervenții curative, radicale și paleative în cancere genito-mamare:8. Histerectomie radicală: 39. Cancer de ovar, second look: 310. Limfadenectomie pelvina, biopsii ganglionare: 311. Mastectomie radicală: 3
Stagiul aferent acestui modul se va desfășura în clinici universitare de Obstetrică-Ginecologie cu medici care dețin atestat în Gineco-oncologie sau în unități cu parteneriat între clinici de Oncologie, Obstetrică-Ginecologie, Chirurgie generală, Senologie.
Modulul 6: Endocrinologie reproductivă, anul II, 1 lună
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 601. Tematică1. Metode de studiu și diagnostic în patologia endocrinologică:
● Diagnostic clinic:– anamneza în afecțiunile gineco-endocrinologice
● Investigații paraclinice în endocrinologia ginecologică:– temperatura bazală– examenul mucusului cervical– sexul genetic– sexul cromozomial– dozarea hormonilor gonadotropi hipofizari și a prolactinei– dozarea hormonilor gonadotropi corionici– dozarea hormonilor estrogenici– dozarea hormonilor progesteronici– dozarea hormonilor androgenici– explorarea funcției ovariene– explorarea funcției tiroidiene și corticosuprarenaliene– radiografia de șa turcească– examenul fundului de ochi și acuității vizuale– explorări radioizotopice– reflexograma ahiliană2. Diagnosticul și tratamentul patologiei endocrino-ginecologice:
● patologia ovariană primară
● patologia ovariană de origine hipotalamică
● patologia diferențierii sexuale
● patologia ovariană corelativă
● sindromul galactoree-amenoree
● aspecte endocrine ale sterilității și infertilității3. Tratamentul hormonal în ginecologie:
● tratamentul cu hormoni estrogeni
● tratamentul cu progesteron și progestative de sinteză
● tratamentul estroprogestativ de sinteză
● tratamentul cu hormoni androgeni
● tratamentul cu hormoni corticosteroizi2. Obiective educaționale
Recunoasterea afectiunilor endocrinologice cu implicații în sfera genitală și cunoașterea planului de management.3. Rezultate așteptate– Abilitatea de a identifica femeile cu afecțiuni gineco-endocrinologice.– Abilitatea de a formula, implementa și modifica planul de management al cazului în colaborare cu un endocrinolog. Barem minimal de afecțiuni: sindrom de ovare polichistice, hiperprolactinemia, sindrom de menopauză precoce, tulburări vegetative de menopauză, meno-metroragie disfuncțională.– Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la evoluția și complicațiilor bolilor din sfera endocrinologiei ginecologice, optiunile de tratament și influența asupra funcției reproductive.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Endocrinologie.
Modulul 7: Genetică Medicală, anul II, 1 lună
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 601. Tematică1. Genetica clinică în practica medicală obstetricală și ginecologică– Organizarea și rolul serviciilor de genetică medicală– Testarea genetică în practica clinică– Aspecte bioetice și sociale– Testarea de diagnostic, testarea predictive și testarea statusului de purtător– Beneficii și limite ale testelor genetice– Indicați de testare genetică2. Elemente de teorie genetică– Cromozomii umani– Diviziunea celulară – meioza– Anomalii cromozomiale – clasificare, exemple– Mozaicism cromozomial – clasificare și management– Acizi nucleici – ADN și ARN– Replicarea ADN– Sinteza proteică – transcripția și translația– Gena – structură și funcție– Mutații genetice – mecanismele și efecte– Heritabilitatea și susceptibilitatea genetică– Transmiterea ereditară în afecțiunile monogenice– Heterogenitatea genetică (locus, alela)– Expresia genică, expresivitatea și penetranța– Transmiterea multifactorială (interacții intergenice, interacții genă-mediu înconjurător, polimorfisme/variante genetice)– Ereditatea mitocondrială3. Boli cromozomiale– Epidemiologie– Elemente clinice patologice– Prognostic– Risc de recurență– Diagnosticul prenatal al unor anomalii cromozomiale numerice și structural4. Boli monogenice– Epidemiologie– Ereditatea mendeliană– Efectele biologice ale mutațiilor genetice și patologiile asociate– Elemente de patologie clinică– Prognostic– Risc de recurență– Diagnosticul prenatal al unor afecțiuni monogenice5. Anomalii congenitale multiple și sindroame genetice– Anomalii sindromice și posibile asocieri clinice– Epidemiologie– Exemple de sindroame genetice și elementele clinice patologice– Prognostic– Ereditate și risc de recurență– Diagnostic prenatal6. Tehnici de screening și diagnostic prenatal – indicații, tehnică, posibile complicații– Markeri biochimici– Ecografia fetală – markeri ecografici (ecografia de trimestru I și II) și posibila lor asociere cu diferitele afecțiuni genetice– Amniocenteza– Biopsia din vilozități coriale– Cordocenteza– Biopsia tisulară fetală– Diagnostic de laborator – metode, rate de eșec și de eroare
Obiective educaționale: Deprinderea recunoașterii afecțiunilor genetice și stabilirea managementul de caz în familiile cu istoric de boală genetică.
Rezultate așteptate, abilitați profesionale dobândite– Abilitatea de a identifica femeile cu risc personal sau familial de boală genetică– Abilitatea de a formula, implementa și modifica planul de management al cazului în funcție de afecțiunea genetică (riscul și impactul anomaliei, opțiuni de diagnostic prenatal, opțiuni de management post-testare)– Abilitatea de a iniția colaborare cu un genetician clinician și cu laboratorul asociat (citogenetic și/sau molecular) pentru a trimite pacienții cu indicație clinică– Abilitatea de a formula un plan de management pentru sarcina cu făt cu o afecțiune genetică și pentru viitoarele sarcini– Abilitatea de a selecta testele genetice adecvate– Abilitatea de a consilia partenerii de cuplu cu privire la riscul fetal de boli genetice, opțiunile de screening și diagnostic prenatal (inclusiv limitările testelor) și opțiunile reproductive
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Genetică medicală.
Modulul 8: Neonatologie, anul II, 1 lună
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 601. Tematică1. Tranziția și adaptarea neo-natală la naștere2. Nou-născutul prematur, definiție, clasificare, particularități morfo-funcționale și de adaptare la naștere3. Nou-născutul cu risc (diabet gestațional, HTA de sarcină)4. Detresa respiratorie neonatală, SDR la prematur, tahipneea tranzitorie pneumonia congenitală, sindromul de aspirație de meconiu, hemoragia pulmonară5. Hipertensiunea pulmonară persistentă neonatală6. Resuscitarea neonatală la sala de nașteri7. Infecțiile neonatale, precoce și tardive8. Patologie neurologică neonatală9. Traumatismele obstetricale la naștere10. Particularități ale nou-născutului din sarcina multiplă și ale sarcinilor cu FIV2. Obiective educaționale:1. Recunoașterea și implementarea principiilor de reanimare neo-natală2. Cunoașterea tehnicilor de îngrijire a nou născutului prematur.3. Cunoașterea și descrierea fiziologiei respiratorii la nou-născutul prematur și la cel la termen4. Descrierea maturării pulmonare in utero și în perioada postnatală, inclusiv maturarea plămânului prematurului5. Descrierea și recunoașterea modificărilor radiologice în detresa respiratorie la nou-născut6. Cunoașterea și discutarea indicațiilor și limitările oxigenoterapiei7. Cunoașterea indicațiilor administrării de surfactant și efectele adverse8. Cunoașterea indicațiilor și posibilele complicații în suportul respirator, inclusiv CPAP, ventilația convențională și ventilația cu frecvență înaltă9. Cunoașterea condițiilor care pot duce la obstrucția căilor respiratorii10. Descrierea și recunoașterea modificărilor radiologice din sindromul de aspirație de meconiu11. Cunoașterea complicațiilor și managerierea unui nou-născut cu sindrom de aspirație de meconiu (SAM)3. Rezultate așteptate, abilitati profesionale dobândite, cunoștințe minimale– Să cunoască și să descrie mecanismul normal al respirațiilor la nou-născutul prematur și la cel la termen– Să descrie maturarea pulmonară in utero și în perioada postnatală inclusiv maturarea plămânului prematurului– Să descrie detresa respiratorie la nou-născut– Să descrie și să recunoască modificările radiologice în detresa respiratorie la nou-născut– Să cunoască și să discute indicațiile limitării oxigeno-terapiei– Să știe indicațiile administrării de surfactant și efectele adverse– Să descrie indicațiile și posibilele complicații în suportul respirator– Să știe condițiile care pot duce la obstrucția căilor respiratorii– Să descrie și să recunoască modificările radiologice din sindromul de aspirație de meconiu– Să cunoască complicațiile și să managerieze un nou-născut cu sindrom de aspirație de meconiu– Să știe cauzele de apnee la nou-născutul la termen și la nou-născutul prematur– Să descrie mecanismul și prevenția bolii pulmonare cronice
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Neonatologie.
Modulul 9: Bioetică, anul II, 2 săptămâni
Nr. ore curs: 20
Nr. ore seminarii: 301. Tematică1. Introducere în Bioetică
● Morală, etică, etică medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu
● Contextul apariției bioeticii
● Definirea bioeticii
● Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
● Teorii și metode în bioetică2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
● Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
● Conceptele de sanatate, boala și suferința în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
● Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie, etc)3. Relația medic-pacient I
● Valori ale relației medic-pacient
● Paternalism versus autonomie
● Modele ale relației medic-pacient
● Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate4. Relația medic-pacient II
● Consimțamântul informat
● Confidențialitatea în relația medic-pacient
● Relația medic-pacient minor
● Acte normative care reglementează relația medic-pacient5. Greșeli și erori în practica medicală
● Definirea noțiunilor de greseală și eroare
● Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice
● Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală6. Probleme etice la începutul vieții
● Liberertatea procreației
● Dileme etice în avort
● Etica reproducerii umane asistate medical
● Probleme etice în clonarea reproductivă7. Probleme etice la finalul vieții
● Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
● Probleme etice în stările terminale
● Tratamente inutile în practica medicală
● Eutanasia și suicidul asistat
● Îngrijirile paliative8. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane
● Donarea de organe de la cadavru
● Donarea de organe de la persoana vie
● Etica alocării de resurse în transplant9. Probleme etice în genetică și genomică
● Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
● Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
● Etica și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
● Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
● Terapia genică
● Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice10. Etica cercetării pe subiecți umani
● Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
● Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
● Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
● Aspecte etice în cercetarile multicentrice, multinaționale
● Comitetele de etică a cercetarii
● Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea stiințifică
Tematica seminariilor1. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică2. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică
● Juramântul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a juramântului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
● Alternative ale juramântului lui Hipocrate
● Alte coduri de etica și deontologie medicală folosite în prezent3. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
● Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
● Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
● Rolul comunicării în relația medic-pacient4. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice
● Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri
● Drepturile pacienților – reglementare legislativă
● Rolul comitetelor de etică din spitale5. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
● Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
● Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
● Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale6. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete7. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete8. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete9. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete10. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete
Modulul 10: Elemente juridice medicale și malpraxis anul II, 2 săptămâni
Nr. ore curs: 10
Nr. ore practică: 301. Tematică1. Răspunderea profesională în practica medicală
● Relaționare și responsabilitate în practica medicală
● Răspunderea juridică a medicului. Considerații generale
● Tipuri de răspundere juridică a medicului2. Raspunderea civilă
● Importanța respectării legislației medicale în contextul unei acuzații de malpraxis
● Apariția legislației medicale moderne în România
● Legislația medicală – necesitate educațională recunoscută
● Domenii de aplicare a legislației medicale:
● Malpraxis individual
● Malpraxis instituțional
● Drepturile pacientului – de la reglementări legale la cerințe calitative impuse actului medical3. Utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală
● Acordul pacientului informat și raportul privind asistența medicală în situațiile de urgență
● Acordul pentru participarea la învățământul medical clinic
● Acordul pentru comunicarea datelor medicale
● Solcitare privind comunicarea documentelor medicale
● Declaratie privind comunicarea documentelor medicale
● Acordul pentru filmare/fotografiere în instituția medicală
● Notificare privind încetarea acordării asistenței medicale4. Răspunderea penală și răspunderea disciplinară a personalului medical
● Etapele procesului penal
● Drepturile și obligațiile martorului, persoanei cercetate și persoanei vătămate
● Statutul de funcționar public al medicului
● Cadrul legal actual al răspunderii disciplinare a medicului
● Comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor5. Vulnerabilitatile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis
● Locul și relevanța prevederilor legale în contextul practicii medicale din România
● Reacția imediată în cazul formulării acuzației de malpraxis medical6. Practica judiciară relevantă
● Soluționarea cauzelor penale
● Procesul civil
● Procedura civilă extrajudiciară
● Medierea
● Procedura cercetării disciplinare7. Protecția practicii medicale
● Asigurarea de răspundere juridică profesională decurgând din practica medicală– rolul legal– limite– tipuri de daune– retroactivitatea
● Forme alternative de protecție a practicii medicale2. Obiective educaționale: să cunoască principiile de bază medico-legale care antrenează răspunderea profesională în practica medicală.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
● Să cunoască principiile și situațiile care antrenează răspunderea juridică (civilă, penală și disciplinară) a medicului
● Să cunoască utilizarea corectă a formularelor legale în practica medicală
● Să poată identifica vulnerabilitățile practicii medicale în fața acuzațiilor de malpraxis
● Să poată preciza principiile de protecție a practicii medicale
Modulul 11: UROLOGIE – UROGINECOLOGIE, anul V, 2 luni
Nr. ore curs 40
Nr. ore practică 1201. Tematică

Tema	Durata
Evaluarea și instrumentarea aparatului urogenital Anatomia pelvină – organe genitale interne și externe Anatomia planșeului pelvic Investigația imagistică a aparatului uro-genital Urodinamica	1 săptămână
Diagnostic și tratament în prolapsul urogenital și incontinența urinară	2 săptămâni
Complicațiile chirurgiei vaginale și pelvine	2 săptămâni
Patologia uroginecologică în evoluția sarcinii	1 săptămână
Fistulele urogenitale	1 săptămână
Vezica hiperactivă, LUTS (Lower Urinary Tract Symptoms)-include infecțiile urinare	1 săptămână

Baremul activităților practice1. Diagnosticul clinic și imagistic al tulburarilor de statică pelvică în toate cele trei compartimente pelvice: anterior, mediu și posterior2. Diagnosticul clinic și paraclinic al incontinenței urinare (de efort, prin imperiozitate, mixtă, de cauză neurologică, prin insuficiență sfincteriană intrinsecă, de cauză iatrogenă)3. Tratamentul prolapsului uterovaginal – cunoașterea procedeelor reconstructive cu țesuturi native, discutarea și explicarea acestor procedee cu pacienta:
● tripla intervenție de la Manchester
● cura cistocelului cu țesuturi native
● cura rectocelului cu țesuturi native
● procedee pentru compartimentul mediu – plicatura ligamentelor uterosacrate
● tehnici de perineoplastie
● nr. proceduri din fiecare tip: 2- operator principal
● nr. proceduri din fiecare tip: 4 – asistent operator principal4. Tratamentul prolapsului uterovaginal – procedeee obliterative – colpocleizisul parțial sau total, discutarea și explicarea acestor procedee cu pacienta
● nr. procedure: 2 – operator principal
● nr. procedure: 8 – asistent operator principal5. Procedee de tratament chirurgical al IUE cu țesuturi native
● nr. procedure: 2 – operator principal
● nr. procedure: 8 – asistent operator principal6. Cunoașterea procedeelor nechirurgicale aplicate în tulburările de statică pelvică – legerea tipului de pesar, inserție și întreținere pesar, tehnici de radiofrecvență, tehnici de tratament cu laser al tulburărilor de statică pelvică. Discutarea și explicarea acestor procedee nechirurgicale pacientei – avantaje, dezavantaje.7. Tehnici de chirurgie vaginală aplicate în patologia uterină sau anexială asociată prolapsului uterovaginal – histerectomia totală pe cale vaginală, histerectomia subtotală pe cale vaginală, histerectomia totală cu anexectomie bilaterală pe cale vaginală. Dezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei necesitatea unor proceduri conexe vaginale a căror necesitate trebuie aleasă în funcție de patologia ginecologică asociată.
● histerectomie vaginală totală sau subtotală:
● nr procedure: 2 – operator principal
● nr procedure: 8 – asistent operator principal8. Traumatismele vezicii urinare – lezarea intraoperatorie a vezicii urinare (circumstanțe de risc, recunoaștere, tehnici de cistorafie) – efectuate ca operator principal sau asistent operator principal
Dezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertența intraoperatorie a vezicii urinare.9. Traumatismele ureterului – lezarea intraoperatorie a ureterului pelvin (circumstanțe de risc, recunoaștere, conduită)
● cunoașterea teoretică a tehnicilor chirurgicale în cazul lezării ureterului (tehnici de reimplantare ale ureterului în vezică, tehnici de refacere a continuității ureterale în functie de sediul leziunii) – participarea la aceste intervenții ca ajutor principal
Dezvoltarea abilității de a discuta și explica pacientei posibilitatea de leziune inadvertenta intraoperatorie a ureterului.10. Fistulele uretero-vaginale, fistulele uretero-vezico-vaginale, fistulele uretero-uterine (diagnostic, conduită, tehnici) – cunoașterea teoretică a tehnicilor chirurgicale, participarea la aceste intervenții ca ajutor principal.2. Obiective educaționale1. Cunoștințe teoretice aprofundate asupra aparatului urogenital normal și a patologiei uroginecologice.2. Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului uroginecologic.3. Trebuie să aibă capacitatea de a efectua în condiții de siguranță pentru paciente manevrele și tehnicile diagnostice și operatorii specifice, cuprinse în programa de pregătire.4. Diagnosticul și terapia de urgență a patologiei uroginecologice și orientarea către un centru uroginecologic în cazul în care necesită terapie complexă.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Medicii rezidenți vor putea practica metodele diagnostice neinvazive de explorare a aparatului uro-genital și vor deprinde cunoștiințele necesare îndrumării pacientelor către clinicile specializate atunci când necesită investigații invazive. În urma stagiului de uroginecologie vor putea sa stabilească un diagnostic corect al tulburărilor de statică pelvică. La finalul stagiului vor avea cunoștințele necesare pentru stabilirea planului terapeutic și îndrumarea pacientului către specialiști cu competență în uroginecologie.
În ceea ce privește tratamentul tulburărilor de statică pelvică, la sfârșitul rezidențiatului, medicul specialist în obstetrică ginecologie, poate efectua procedee obliterative (colpocleisis) sau tratamentul cu țesuturi native al prolapsului uterovaginal gr. II/III și al incontinenței urinare de efort. Procedeele complexe uroginecologice adresate cazurilor de prolaps recidivat sau stadiile avansate ce necesită pentru tratament procedee complexe în toate cele trei compartimente pelvice sau mese sintetice se pot efectua doar sub indrumarea unui medic cu competență în uroginecologie.
Medicii rezidenți vor fi capabili să identifice o serie de cazuri complexe care necesită colaborare interdisciplinară între urolog și ginecolog și pot fi implicați în echipa operatorie care rezolvă o serie de complicații ce derivă din activitatea curativă curentă în domeniul ginecologiei.
Medicii care au absolvit stagiul de uroginecologie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de uroginecologie nu vor putea practica tehnici complexe uro-ginecologice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în uroginecologie.
Stagiul aferent acestui submodul se va desfășura în clinici universitare de Obstetrică-Ginecologie cu medici care dețin atestat în Uroginecologie.
Modulul 12: COLPOSCOPIE, anul V, 1,5 luni
Nr. ore curs 30
Nr. ore practică 901. Tematică1. Noțiuni de bază
● Istoricul afecțiunii cervicale
● Tehnica examinării pacientei: poziția pacientei
● Inserarea speculum-ului vaginal
● Recoltarea frotiului citologic cervical (inclusiv Cytobrush)
● Recoltarea probelor bacteriologice la nivelul tractului genital inferior
● Prelevarea de probe pentru testarea HPV
● Respectarea recomandărilor pentru sănătate și profilaxia bolilor cu transmitere sexuală
● Respectarea recomandărilor naționale pentru screening oncologic
● Colposcopul2. Examinarea colposcopică
● Poziționarea și ajustarea colposcopului
● Determinarea vizibilității zonei de transformare (ZT)
● Determinarea gradului de acuratețe al colposcopiei
● Recunoașterea unor structuri vasculare anormale
● Examinarea ZT cu ser fiziologic și filtru verde
● Examinarea ZT cu acid acetic
● Cuantificarea și descrierea aspectelor mucoasei genitale la acid acetic
● Utilizarea speculum-ului endocervical
● Testul Lahm-Schiller
● Examinarea vaginului cu acid acetic3. Trăsăturile colposcopice ale cervixului normal
● Recunoașterea epiteliului scuamos original
● Recunoașterea epiteliului columnar (glandular)
● Recunoașterea epiteliului metaplazic
● Recunoașterea Zonei de Transformare Congenitală
● Recunoașterea trăsăturilor cervixului în postmenopauză
● Recunoașterea efectelor unei sarcini4. Trăsăturile colposcopice ale tractului genital inferior anormal
● Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad scăzut
● Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad înalt
● Trăsături sugestive ale cancerului invaziv
● Leziunile intraepiteliale vaginale (VaIN)
● Leziunile intraepiteliale vulvare (VIN)
● Nivelul epiteliului anormal
● Modificări acute inflamatorii
● Infecția cu HPV, inclusiv condiloma accuminata
● Modificări ale mucoasei genitale după tratamente anterioare
● Polipi cervicali benigni5. Proceduri practice
● Analgezie locală
● Biopsii cervicale țintite
● Biopsii vaginale țintite
● Biopsii vulvare țintite
● Menținerea sub control a sângerărilor locale post-biopsice6. Măsuri organizatorice
● Rezultatele documentării. Arhivarea datelor
● Urmarirea pacienților conform algoritmurilor adaptate7. Măsuri de comunicare
● Asigurarea informației adecvate: educație sanitara
● Obținerea acordului în mod corect
● Modalitatea comunicarii informațiilor negative
● Comunicarea eficientă cu ceilalți specialiști în domeniu
Baremul de manevre, tehnici și activități practice în colposcopie1. Manevre
● poziționarea pacientei pentru examenul colposcopic
● punerea în funcțiune a colposcopului
● reglarea aparatului pentru obținerea unei imagini optime din punct de vedere al calității și dimensiunilor
● pregătirea colului pentru examenul colposcopic2. Tehnici
● introducerea speculum-ului
● prelevarea frotiurilor citologice și efectuarea acestora
● pregătirea colului cu acid acetic
● testul de impregnare cu lugol
● prelevarea unei biopsii
● examinarea colposcopică și interpretarea imaginilor atât la nivelul colului, cât și a fundurilor de sac, pereților vaginali și valvei
● examen genital complet
● prescrierea și efectuarea de tratamente specifice patologiei cervicale, vaginale, vulvare.3. Activități practice fiecare cursant va învăța în timpul stagiilor să efectueze:
● examinări colposcopice,
● prelevarea de frotiuri citologice
● biopsierea exocervixului cu biotomul sau ansa diatermică,
● biopsierea endocervixului cu chiureta
● conizații sau excizii ale zonei de transformare cu ansa sau acul diatermic (ERAD, LEEP, LLETZ).
Numărul minim al acestora va fi stabilit de către responsabilii de curs în funcție de numărul de aparate disponibile.
● În perioada de pregătire individuală, fiecare cursant va efectua personal un număr de minimum 50 de colposcopii sub supervizarea unui medic care are competență în colposcopie. Efectuarea acestor examinari este obligatorie, se dovedește printr-o adeverință eliberată de către medicul care a asigurat supervizarea și condiționează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competență.2. Obiective educaționale1. Formarea în vederea analizei imaginilor colposcopice ale colului normal și lezional, descrierea gradului și localizării leziunilor precanceroase,2. Identificarea și efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni,3. Cunoașterea și consilierea cu privire la prevenția cancerului de col uterin.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobandite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
● Abilitatea de a consilia corect cu privre la profilaxia cancerului de col uterin
● Abilitatea de diagnosticare corectă a patologiei cervicale
● Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cervicale
● Cunoașterea riscurilor evolutive ale leziunilor tractului genital inferior.
Modulul 13: HISTEROSCOPIE, anul V, 1,5 luni
Nr. ore curs 30
Nr. ore practică 901. Tematică1. Anatomia aparatului genital feminin
● anatomia
● embriologia aparatului genital feminin
● malformații ale tractului genital inferior și ale uterului
● histologia tractului genital inferior și a uterului2. Examinarea histeroscopică
● istoric, baze morfologice
● aparatura,instrumentar: histeroscopul propriu-zis și aparatura auxiliară
● etape3. Histeroscopia diagnostică
● tehnică
● aspecte normale
● indicații și contraindicații
● incidente,accidente, complicații4. Histeroscopia terapeutică
● tehnici chirurgicale histeroscopice
● minoră: tehnici, indicații, contraindicații
● majoră: tehnici, indicații, contrindicații, complicații.5. Ablația de endometru (la ce se refera ?? așa este scris în curricula 2007)
● definiție, indicații, contraindicații
● selecția cazurilor, pregătirea hormonală a endometrului
● tehnică, anestezie6. Miomectomia histeroscopică
● indicații, contraindicații, avantaje
● tehnică
● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații7. Polipectomia histeroscopică
● indicații, contraindicații, avantaje
● tehnică
● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații8. Metroplastia histeroscopică
● indicații, contraindicații, avantaje
● tehnici
● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații9. Sinechioliza tubară histeroscopică
● indicații, contraindicații, avantaje
● tehnici
● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații10. Sterilizarea tubară histeroscopică
● indicații, contraindicații, avantaje
● tehnici
● supraveghere postoperatorie, rezultate, complicații11. Rezecția și/sau extracția unui DIU încastrat sau deteriorat
Baremul de manevre, tehnici și activități practice în histeroscopie1. Manevre
● Poziționarea pacientei
● Montarea și demontarea histeroscopului
● pregătirea mediilor de distensie
● Montarea camerei video și a fibrei optice2. Tehnici
● Introducerea speculului,
● Dilatația colului uterin
● Introducerea histeroscopului
● Recunoașterea structurilor cavității uterine3. Activități practice
● În perioada de pregătire individual se va efectua personal un numar de 50 histeroscopii sub supravegherea unui medic cu competența în histeroscopie
● Efectuarea acestor examinări este obligatoriu și se dovedește printr-o adeverință eliberată de către medicul supraveghetor și condiționează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competență
● Rezecție de polip perhisteroscopic
● Excizia fibromului submucos
● Sinechioliza
● Extracție DIU2. Obiective educaționale1. Formarea în vederea tehnicii de explorare histeroscopică a diagnosticului corect al patologiei cavității uterine și localizării anomaliilor,2. Identificarea și efectuarea tratamentului specific pentru aceste leziuni.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
● Abilitatea de folosire corectă a tehnicii histeroscopice, de diagnosticare corectă a patologiei cavității uterine
● Cunoașterea riscurilor evolutive ale leziunilor endocavitare.
● Abilitatea de folosire a metodelor terapeutice pentru leziunile cavității uterine.
● Medicii care au absolvit stagiul de Histeroscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de histeroscopie nu vor putea practica tehnici complexe histeroscopice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în histeroscopie.
Modulul 14: LAPAROSCOPIE ÎN GINECOLOGIE, anul V, 3 luni
Nr. ore curs 60
Nr. ore practică 1801. Tematică1. Istoric, principii, etape de formare și atestare în laparoscopie
● Istoricul, actualități și perspective în chirurgia laparoscopică.
● Chirugia laparoscopică – principii generale, avantaje, dezavantaje, indicații, contraindicații.
● Particularități specifice chirurgiei laparoscopice ginecologice
● Etape de formare în chirurgia laparoscopică ginecologică: probleme de responsabilitate, nivele de pregătire, obținerea competenței (atestatului de pregătire complementară), informarea pacientelor asupra tehnicii laparoscopice și obținerea acordului informat.2. Bazele fiziopatologice ale laparoscopiei
● Principii generale și particularități ale chirugiei laparoscopice, deosebiri față de chirurgia clasică deschisă
● Efectele mecanice ale distensiei abdominale
● Efectele farmacologice ale CO2 (locale și sistemice).
● Răspunsul imunologic la abordul laparoscopic.3. Prezentarea aparaturii și instrumentarului de chirurgie laparoscopică (caracteristici tehnice, mod de funcționare, incidente, accidente specifice – tehnice și chirurgicale)
● Aparatura laparoscopică: lanțul imagistic, insuflatorul de CO2, aparatura de lavaj, aspirație, generator de electrochirurgie.
● Tipuri de instrumente uzuale (abord, tăiere, disecție, prehensiune, electrocoagulare, etc.)
● Instrumentar special: aplicator de clipuri, instrumente pentru secționare mecanică, instrumentar de sutură, fire și ace de sutură, morselatoare, dilatatoare, saci endoscopici etc.
● Caracteristici tehnice și modalități de utilizare ale diferitelor instrumente.
● Incidente, accidente și complicații specifice produse de fiecare tip de instrumente4. Electrochirurgia, chirurgia laparoscopică ultrasonică, utilizarea laserilor
● Electrochirurgia – mono și bipolară – aparatura, mod de funcționare și utilizare, incidente, accidente specifice.
● Chirurgia laparoscopică ultrasonică și utilizarea laserilor (indicații, avantaje, dezavantaje, alternative).5. Evaluarea preoperatorie a bolnavelor, indicațiile și contraindicațiile abordului laparoscopic.
● Abordul laparoscopic– Sala de operații laparoscopice (organizare)– Dispozitivul operator în intervențiile laparoscopice ginecologice (diagnostice sau operatorii)– Abordul chirurgical laparoscopic: instituirea pneumoperitoneului, poziționarea trocarelor, finalizarea intervenției.– Îngrijiri postoperatorii, criterii de externare.
● Laparoscopia diagnostică– Indicații, contraindicații, tehnici de abord.– Explorarea pelvică și abdominală.– Aportul laparoscopiei diagnostice în patologia ginecologică.– Biopsia laparoscopică; recoltarea de produse patologice pentru examinări citologice sau bacteriologice.6. Laparoscopia operatorie ginecologică
● Patologia anexială posibilități terapeutice laparoscopice – (evaluare, conduită terapeutică generală, posibilități chirurgicale laparoscopice)– Patologia tubară:– Sterilizarea chirurgicală tubară– Sarcina tubară– Sterilitatea feminină cu origine tuboperitoneală– Patologia ovariană benignă:– Evaluarea chirurgicală a tumorilor ovariene (benigne, maligne) și conduita terapeutică chirurgicală– Chirurgia ovarului: biopsii ovariene; ovarectomia; anexectomia; tehnici chirurgicale conservatoare (foraj ovarian – drilling ovarian, rezecție parțială a ovarelor)– Torsiunea ovariană, sindromul ovarului restant, sindromul ovarelor polichistice– Modalități de extragere din abdomen a pieselor operatorii
● Patologia inflamatorie genitală– Patologia anexială inflamatorie– Tehnici și posibilități chirurgicale laparoscopice în patologia inflamatorie pelviană
● Endometrioza– Evaluare și posibilități terapeutice laparoscopice – complicații, incidente, accidente
● Sindromul aderențial în chirurgia laparoscopică– Paciente cu risc în chirurgia laparoscopică– Tehnici de abord laparoscopic la paciente cu intervenții chirurgicale în antecedente, și de diagnostic a aderențelor intraabdominale.– Sindromul aderențial postoperator: fiziopatologie, adezioliza laparoscopică, tehnici de disecție laparoscopică, incidente și complicații specifice.
● Patologia tumorală uterină benignă– Fibromul uterin – posibilități terapeutice chirurgicale conservatoare laparoscopice: miomectomiile laparoscopice (miomectomiile laparoscopice pure, miomectomii asistate laparoscopic).
● Incidente, accidente și complicații în chirurgia laparoscopică ginecologică– Incidente, accidente, complicații tehnice prin nefuncționarea sau funcționarea defectuoasă a echipamentelor laparoscopice.– Incidente și accidente chirurgicale specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic; posibilități de evitare a acestora.– Incidente, accidente și complicații ale abordului chirurgical, ale pneumoperitoneului, complicații generale și anestezice.– Incidente, accidente și complicații chirurgicale intraoperatorii prin leziuni viscerale sau vasculare, posibilități terapeutice laparoscopice sau prin chirurgie clasică deschisă.– Complicații postoperatorii (imediate și tardive) în chirurgia laparoscopică ginecologică– Conversia la laparotomie.
● Anestezia în laparoscopia ginecologică
Baremul activităților practice
● Manevre în chirurgia laparoscopică ginecologică1. Sala de intervenții chirurgicale laparoscopice – organizare, aparatură, instrumentar.2. Dispozitivul operator în chirurgia laparoscopică ginecologică.3. Aparatura laparoscopică.4. Instrumentar specific laparoscopic.5. Pregătirea instrumentarului pentru intervenția chirurgicală.6. Modalități de utilizare a diferitelor instrumente chirurgicale, incidente și accidente specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic (grade de libertate tehnică manevrării instrumentelor laparoscopice).7. Instrumentar și aparatura de electrochirurgie: utilizare, avantaje, dezavantaje, incidente, accidente specifice.8. Tehnici chirurgicale laparoscopice: suturi mecanice, suturi manuale, tehnica efectuării nodurilor laparoscopice intra și extracorporale, utilizarea firelor preînnodate.9. Extragerea pieselor operatorii din abdomen – trasparietal cu sau făra morselare, prin canule, pe cale vaginală, utilizarea sacilor laparoscopici, mini laparotomia.10. Evaluarea și pregătirea preoperatorie a bolnavelor supuse intervențiilor chirurgicale laparoscopice.11. Abordul chirurgical laparoscopic: tehnica inserției acului Veress, inserția trocarelor și canulelor, verificarea poziției intraperitoneale a instrumentelor, alternative la inserția ombilicală, inserția directă a trocarelor și canulelor, inducerea pneumoperitoneului și verificarea lui, tehnica diagnosticării aderențelor visceroparietale anterioare.12. Paciente cu risc crescut pentru abordul laparoscopic.13. Incidente, accidente, complicații ale abordului chirurgical laparoscopic.14. Tehnica manevrării telescopului și obținerea unei imagini de calitate în concordanță cu intențiile operatorului.15. Tehnica explorării cavității peritoneale (explorare vizuală, expunerea zonelor de interes, palpare indirectă).16. Tehnici de disecție laparoscopică (disecție instrumentară cu instrumente de tăiere, disecția boantă, hidrodisecția).17. Tehnici de hemostază chirurgicală laparoscopică.18. Lavajul și aspirația cavității peritoneale.19. Drenajul cavității peritoneale.20. Sutura breșelor parietale.
● Tehnici utilizate în chirurgia laparoscopică ginecologică1. Tehnica explorării pelviene și abdominale (laparoscopia diagnostică ca etapă inițială a oricarei tehnici chirurgicale).2. Biopsia laparoscopică, recoltarea de produse patologice în vederea examinărilor citologice sau bacteriologice.3. Tehnici de sterilizare chirurgicală tubară laparoscopică.4. Adezioliza chirurgicală – tipuri de aderențe, tehnici de diagnostic a aderențelor intraperitoneale, tehnici de adezioliză laparoscopică, profilaxia aderențelor postoperatorii.5. Tehnici chirurgicale laparoscopice în tratamentul sarcinii tubare.6. Tehnici de abord chirurgical laparoscopic în patologia inflamatorie pelvină.7. Tehnici chirurgicale în sterilitatea feminină tubo-peritoneală: adezioliza, și fimbrioplastia, salpingo-neostomiile, salpingo-scopie, etc.8. Tehnici chirurgicale în tratamentul endometriozei.9. Tehnici chirurgicale conservatoare și radicale în chirurgia laparoscopică a ovarului: foraj ovarian, chistectomie ovariană conservatoare, rezecție parțială a ovarelor și drilling, ignipunctura, ovarectomie, anexectomie.10. Tehnica miomectomiei laparoscopice și a miomectomiei asistate laparosopic.11. Incidente, accidente, complicații în chirurgia laparoscopică12. Posibilități de evitare și tehnici chirurgicale de rezolvare a unor incidente, accidente sau complicații intra sau postoperatorii.13. Conversia la laparotomie.
În cadrul pregătirii practice sunt prevăzute următoarele etape:– etapa prezentării unor aspecte practice de către formatori– etapa vizionării de videocasete cu tehnici specifice tipurilor de patologie menționată în programa analitică de curs.– etapa pregătirii și antrenamentului individual pe simulator.– etapa clinică – participarea efectivă a cursanților la intervențiile chirurgicale alături de formator.– video-transmisia intervențiilor chiurgicale în sala de curs (pentru restul cursanților ce nu intră efectiv în intervenție), cu posibilități interactive între operatori și observatori.
Medicii care au absolvit stagiul de laparoscopie din cadrul curriculei de pregătire a rezidenților de ginecologie, dar nu au atestatul de Chirurgie laparoscopică ginecologică nu vor putea practica tehnici complexe laparoscopice decât sub îndrumarea și responsabilitatea unui medic deținător al atestatului de pregătire în Chirurgie laparoscopică ginecologică.
Competențe generale și aptitudini speciale
Competențele generale și speciale ce trebuie pregătite conform curiculei pan-europene postuniversitare în specialitatea Obstetrică și Ginecologice (PACT) trebuie deprinse în cadrul cursurilor de pregătire adiționale expertizei medicale, ca răspuns la nevoile societății și ale colectivelor de ginecologie. Competențele generale și aptitudinile de finețe sunt structurate în patru arii: „Îngrijiri acordate pacientului”, „Munca în echipă”, „Practica bazată pe principiile sistemului” și „Dezvoltare personală și profesională”. Competențele și aptitudinile specifice au fost stabilite în urma cercetărilor științifice efectuate de către toți responsabilii europeni din domeniu. Competențele generale descrise mai jos sunt în strânsă legătură cu Declarația Mondială a Drepturilor Omului publicată de Organizația Mondială a Națiunilor Unite, iar în plus sunt amintite confidențialitatea și beneficiile în urma progresului științific.
Competențele generale și aptitudinile speciale ce vor fi exersate
Îngrijiri acordate pacientului
● Examinați pacientul în ansamblu, respectați diversitatea și acordați îngrijiri medicale personalizate
● Comunicați într-un mod respectuos, ascultați pacientul și încercați să acordați încredere
● Încredințați pacientului decizia de a alege și de a semna consimțământul informat, creeând un echilibru între recomandările bazate pe dovezi medicale și preferințele pacientului
● Demonstrați capacitate de a conduce un caz medical și de a oferi continuitate în îngrijirea medicală a pacientului
● Deciziile medicale trebuie să fie în concordanță cu standardele etice și drepturile femeii
Munca în echipă
● Colaborați respectuos cu ceilalți medici, asistente, moașe și contribuiți la un mediu de muncă sigur și constructiv
● Facilitați luarea deciziilor medicale între specialități, recunoscând și luând în considerare și expertiza medicală adiacentă
● Concentrați-vă pe performanțele în echipă având în vedere standardele medicale și aspectele legale
● Demonstrați calitatea de lider, în mod special în situații critic
Practica bazată pe principiile sistemului
● Înțelegeți și lucrați în mod eficient în organizațiile din domeniul sănătății, respectând legile aferente
● Înțelegeți și adaptați-vă la diversitate, dezvoltare și inovație
● Lucrați conform ghidurilor și standardelor de sănatate, și puneți în aplicare normele de siguranță a pacienților
● Puneți în balanță beneficiile pacientului, dar și costurile necesare
● Efectuați triajul și prioritizarea pacienților luând în considerare resursele disponibile
● Asigurați intimitate și comfort pacienților în acordarea de îngrijiri medicale, cadrul medical și context.
Dezvoltare personală și profesională
● Continuați studiile în domeniu și încercați să fiți un model
● Recunoașteți-vă capacitățile personale și limitările
● Acordați, cereți și acceptați feedback-ul, reflectați asupra lui și folosiți-vă de el pentru îmbunătățiri
● Continuați să vă îmbunătățiți ascultarea empatică cât și comunicarea eficientă și clară
● Contribuiți la progresele în domeniul sănătății prin cercetare, educație și facilitarea implementării de metode inovative.
Comunicarea și formarea aptitudinilor psiho-sociale
Capacitatea de a comunica eficient reprezintă o abilitate esențială în interacțiunea pacient-doctor, așa cum este stipulat și în competențele generale în curiculă. S-a demonstrat că îmbunătățește starea de sănătate cât și satisfacția pacientului. Munca în echipă depinde de asemenea de capacitățile de comunicare. Comunicarea scrisă este importantă pentru păstrarea datelor medicale și raportarea datelor cu privire la starea de sănătate a pacienților. Competența în comunicare este o calitate personală, dar poate fi îmbunătățită prin antrenament, feedback și evaluare.
Îndrumari preluate din Curriculum PACT al EBCOG reprezintă o încercare de a construi un ghid esențial în dobândirea capacităților de comunicare și abilităților psiho-sociale ce permit medicului rezident să dezvolte un stil eficient de conversație cu pacientul, respectându-i în același timp autonomia, de a puncta toate punctele bio-psiho-sociale într-un mod adecvat și de a chestiona sexualitatea în contextul obstetrical și ginecologic.
Comunicarea și abilitățile psiho-sociale
Comunicarea este baza interacțiunii între medic și pacient sau rudele pacientului. Este responsabilitatea medicului de a forma un cadru sigur în care atât pacientul cât și doctorul să se simtă comfortabil în discuție. Formarea abilităților de comunicare vor asigura medicului rezident și pacientului un schimb de informații eficient și capacitatea de a stabili o relație medicală doctor-pacient în diferite situații clinice. Comunicarea eficientă se bazează pe principii etice biomedicale (beneficiul pacientului, a nu face rău, respectul și autonomia acestuia), vizează luarea unor decizii medicale în mod informat și aplică o abordare în care pacientul este punctul de interes principal. Această abordare este caracterizată de o atitudine autentică, adecvată și transparentă ce urmărește ascultarea activă, așteptarea, verificarea, reflecția și însumarea informațiilor și adaptarea informațiilor.
Un alt aspect al comunicării privește rolul medicului în echipă. Colaborarea și împărțirea responsabilității în cazul furnizorilor de servicii medicale implică cerințe suplimentare, în mod special în cazul medicilor. Documentarea informațiilor medicale în mod constant: fișa de observație a pacientului, protocolul operator, scrisoarea medicală de externare sau biletul de externare servesc nu doar ca și informații medicale ci și ca documente medico-legale.
Este necesar ca medicii rezidenți să dezvolte abilități de înregistrare și întocmire a rapoartelor medicale
Formarea și evaluarea abilităților de comunicare și psiho-sociale
Precum alte abilități din specialitatea Obstetrică și Ginecologie, învățarea și perfecționarea abilităților în comunicare este un proces continuu bazat pe îmbinarea informațiilor teoretice, experienței dobândite în urma simulărilor și practica efectuată sub directă (mai apoi indirectă) supervizare. În acest cadru sunt descrise variate elemente ale contactului medic-pacient și abilitățile specifice necesare. Feedback-ul și auto-evaluarea reprezintă elemente cheie pentru o bună dezvoltare profesională.
Formarea abilităților psiho-sociale și de comunicare orală
Jocul de roluri sau simulatorul de pacient oferă șansa de a practica diferite situații medic-pacient și munca în echipă în aceste cazuri cu discutarea cazurilor la final și pot conduce la un managment mai bun al pacienților în cazuri reale. În cadrul acestor cursuri de formare diferite aspecte ale comunicării precum empatia, organizarea, expresiile verbale și non-verbale și impresia per ansamblu trebuie luate în considerare. Este esențială furnizarea unui feedback într-un mod structurat și care să aibă în vedere și personalitatea stagiarului.
Evaluarea abilităților bio-psiho-sociale și de comunicare
Observarea directă reprezintă cea mai bună metodă de predare și evaluare a abilităților de comunicare. Sunt vizate atât comunicarea verbală cât și cea non-verbală. Alți membri ai echipei medicale și chiar pacienții pot contribui la evaluare prin feedbackul oferit. Dacă nu este posibilă observarea directă, înregistrarea video a întâlnirii medic-pacient poate fi necesară.
Este indicat ca un portofoliu cu feedback-uri de proveniență multiplă să fie păstrat, acesta poate conține scurte auto-evaluări ale stagiarului.

Anexa nr. 1

Tematica pentru examenul de specialitate Obstetrică-Ginecologie
Tematica pentru concursul de ocupare de post în specialitatea Obstetrică – Ginecologie
A. PROBA SCRISĂ
B. PROBA CLINICĂ OBSTETRICĂ
C. PROBA CLINICĂ GINECOLOGIE
D. PROBA PRACTICĂ
A. PROBA SCRISĂ1. Anatomia clinică și fiziologia organelor genitale1. Noțiuni de anatomie (1, pg. 16-34)2. Noțiuni de endocrinologie a reproducerii (2, pg. 400-435)2. Sarcina normală1. Fiziologia maternă (1, pg. 46-72)2. Consultația preconcepțională (1, pg. 156-165)3. Îngrijirea prenatală (1, pg. 168-189)4. Diagnosticul prenatal (1, pg. 283-302)3. Avortul (1, pg. 350-371)4. Boala trofoblastică gestațională (2, pg. 898-917)5. Hemoragiile obstetricale antepartum (3, pg. 335-347)6. Complicații medicale și chirurgicale în sarcină (1, pg. 926 – 1282)7. Ecografia în obstetrică și ginecologie (1, pg. 194 – 222), (4, pg. 805-833)8. Medicină fetală1. Embriogeneza și dezvoltarea morfologică fetală (1, pg. 127-151)2. Genetică (1, pg. 259-280)3. Teratologie (1, pg. 240-255)4. Monitorizarea fetală antepartum și intrapartum (3, pg. 377-389)5. Restricția de creștere fetală (1, pg. 874-884)6. Suferința fetală (1, pg. 491-497)7. Moartea fetală (1, pg. 661-666)9. Nașterea normală și patologică1. Nașterea normală (3, pg. 351-360)2. Prezentațiile distocice (3, pg. 361-376)3. Anomalii ale travaliului (3, pg. 391-406)4. Nașterea vaginală operatorie (3, pg. 407-418)5. Analgezia și anestezia în obstetrică (3, pg. 557-563)6. Hemoragia postpartum (3, pg. 511-532)7. Nou-născutul. Îngrijiri acordate nou-născutului (1, pg. 624-635)10. Anemia fetală. Alloimunizarea (1, pg. 306-313)11. Afecțiuni hipertensive în sarcină (1, pg. 728-770)12. Sarcina multiplă (1, pg. 891-920)13. Nașterea înainte de termen (1, pg. 829 – 855)14. Sarcina prelungită (1, pg. 862 – 870)15. Patologia anexelor fetale1. Anomaliile placentare, ale membranelor amniotice și ale cordonului ombilical (1, pg. 116- 124)2. Lichidul amniotic (1, pg. 231-238)16. Lehuzia1. Lehuzia fiziologică (1, pg. 668 – 679)2. Complicațiile puerperale (1, pg. 682 – 692)17. Urgențe vitale în obstetrică1. Sepsisul și șocul în obstetrică (5, pg. 223-239)2. Embolia cu lichid amniotic (5, pg. 243-257)3. Colapsul matern peripartum (5, pg. 265-287)18. Sindroame în ginecologie1. Tulburările de ciclu menstrual: Sângerarea uterină anormală – menoragia, metroragii disfuncționale (2, pg. 219-240), amenoreea (2, pg. 440-457)2. Durerea pelvină (2, pg. 304-328)19. Infecțiile ginecologice (2, pg. 64-107)20. Sarcina extrauterină (2, pg. 198-215)21. Endometrioza (2, pg. 281-298)22. Anomaliile congenitale ale organelor genitale (2, pg. 481-503)23. Tulburările de statică pelvină: Incontinența urinară (2, pg. 606-632) și Prolapsul organelor pelvine (2, pg. 633-658)24. Patologia benignă și preinvazivă ginecologică1. Patologia benignă și preinvazivă a tractului reproducător inferior (2, pg. 110-128; 730-763)2. Tumorile uterine (2, pg. 246-261)3. Tumorile ovariene și tubare (2, pg. 262-274)4. Patologia benignă și preinvazivă a sânului (2, pg. 333-345)25. Cancerele ginecologice1. Cancerul de col uterin (2, pg. 769-789), (6, pg. 287-298)2. Cancerul vulvar (2, pg. 793-806)3. Cancerul vaginal (2, pg. 808-815)4. Cancerul de corp uterin. Cancerul endometrial (2, pg. 817-834), (7, pg. 139-152). Sarcoamele uterine (2, pg. 839-850)5. Cancerul de ovar: Cancerul epitelial ovarian (2, pg. 853-874), (8, pg. 29-40; Tumorile celulelor germinale ovariene și stromale ale cordoanelor sexuale (2, pg. 879-894)6. Cancerul de sân (2, pg. 345-352)26. Ginecologie pediatrică (2, pg. 382-397)27. Menopauza (2, pg. 554-586, 588-600)28. Evaluarea cuplului infertil (2, pg. 507-526)29. Contracepție și sterilitate (2, pg. 132-149 și 152-164)
Bibliografie1. Williams Obstetrică, Ed. a 24-a, Tratat F. Cunningham, Kenneth Leveno, Steven Bloom, Catherine Spong, Jodi Dashe, Barbara Hoffman, Brian Casey, Jeanne Sheffield, Coordonatorul ediției în limba română Prof. Dr. Radu Vlădăreanu. Editura Hipocrate, București, 2017.2. Williams Ginecologie, Ed. a II-a, Hoffman, Schorge, Schaffer, Halvorson, Bradshaw, Cunningham, Coordonatorul ediției în limba română Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Editura Hipocrate, București, 2015.3. Tratat de chirurgie, Ed. a II-a, Vol. V Obstetrică și Ginecologie, sub redacția Irinel Popescu, Constantin Ciuce, Coordonator: Gheorghe Peltecu, Editura Academiei Romane, București, 2014.4. Callen, Ultrasonografie în Obstetrică și Ginecologie. Mary Norton, Leslie Scoutt, Vickie Feldstein. Ed. a 6-a, coordonată în limba română: Radu Vlădăreanu, București, Editura Hipocrate, 2017.5. Urgențele obstetricale intrapartum, Editori: Gheorghe Peltecu, Anca Maria Panaitescu, Radu Botezatu, George Iancu, Editura Academiei Române, 2017.6. Tratat de patologie neoplazică și preneoplazică a colului uterin, sub redacția Nicolae Suciu, Monica Mihaela Cîrstoiu, Nicolae Bacalbașa, Editura Academiei Române, 2018.7. Tratat de patologie malignă a endometrului, sub redacția Nicolae Suciu, Coordonatori: Iulian Brezean, Marius Craina, Nicolae Bacalbașa, Editura Academiei Române, București, 2019.8. Tratat de chirurgie extrapelvină a cancerului de ovar, sub redacția Nicolae Suciu, Coordonatori: Patriciu Achimaș Cadariu, Nicolae Bacalbașa, Alexandru Blidaru, Editura Academiei Române, București 2017.
D. PROBA PRACTICĂ1. Ecografia în obstetrică și ginecologie2. Monitorizarea cardiotocografică3. Asistența la naștere în prezentațiile craniene și pelviană, epiziotomia/rafia4. Aplicația de forceps în OP, OS, OIDA, OISA5. Aplicația vidextractorului6. Versiunea internă7. Manevre în cazul distociei de umeri8. Operația cezariană9. Cerclajul colului uterin10. Lacerațiile cervicale și perineale postpartum11. Intervenții biopsice, ablative și distructive la nivelul colului uterin12. Colposcopia13. Recoltarea probelor cervico-vaginale14. Chiuretajul uterin15. Laparoscopia diagnostică (inclusiv cromopertubație)16. Histeroscopia diagnostică17. Laparoscopia operatorie (adezioliză, sterilizarea tubară, salpingostomie, salpingectomie, chistectomie ovariană)18. Histeroscopia operatorie (rezecție de polip, miom tip 0-1, < 4 cm)19. Investigații în cazul prolapsului genital și IUE (scorul POP-Q)20. Tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale sânului21. Colporafia anterioară. Colpoperineorafia.22. Anexectomia23. Miomectomia24. Histerectomia abdominală în patologia benignă a uterului25. Histerectomia vaginală26. Marsupializarea/excizia de chist/abces (vulvar)27. Tratamentul plăgii complicate28. Inserție de DIU29. Plasarea unui pesar (în caz de prolaps sau amenințare de naștere prematură)
(la 14-02-2020, Curriculumul de pregătire în specialitatea obstetrică-ginecologie a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 1.850 din 11 decembrie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 14 februarie 2020 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OFTALMOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
OFTALMOLOGIE1.1. DEFINIȚIE: Oftalmologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu afecțiuni ale globului ocular și anexelor globului ocular.1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)1.3.2. Stagiul de chirurgie generală 1 lună1.3.3. Stagiul de neurologie: 1 lună1.3.4. Stagiul de neurochirurgie: 1 lună1.3.5. Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie: 1 lună1.3.6. Bioetică: 1/2 lună1.3.7. Stagiul de oftalmologie: 43,5 luni1.4 CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1. Asepsia și antisepsia2. Infecția în chirurgie. Infecții intraspitalicești3. Anestezia– generalități– anestezia locală– anestezia generală– anestezia la copil4. Noțiuni generale privind transplantul de țesuturi și organe5. Arsurile6. Cicatrizarea plăgilor. Sutura plăgilor.1.4.1.2. Barem de activități practice:
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.1.4.2. STAGIUL DE NEUROLOGIE1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1. Anatomia căilor optice2. Reflexul fotomotor. Reflexul de acomodație convergentă3. Modificări neurologice ale diametrului pupilar4. Paraliziile oculomotorii5. Scleroza multiplă6. Modificări oftalmologice în accidentele vasculare cerebrale7. Modificări oftalmologice în tumorile intracraniene8. Explorări de electrofiziologie neurooftalmologică.1.4.2.2. Barem de activități practice:
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.1.4.3. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1. Tomografia computerizată: tehnica și interpretare2. Fundul de ochi în tumorile cerebrale3. Câmpul vizual în tumorile cerebrale4. Traumatismele craniocerebrale.1.4.3.2. Barem de activități practice
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.1.4.4. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)1. Anatomia pleoapelor2. Principii de acoperire a defectelor cutanate– prin alunecare– prin lambouri pediculate– prin grefe libere3. Chirurgia tumorilor palpebrale4. Ptoza palpebrală5. Epicantusul6. Entropionul,ectropionul7. Blefarosalazisul, dermatosalazisul.1.4.4.2. Barem de activități practice:
Demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.1.5. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.5.1. TEMATICĂ CURS (10 ore)I. Introducere în Bioetică -1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii -1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I-1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II-1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală -1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții -1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții-1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane -1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică-1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani -1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.5.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.6. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE1.6.1. Tematica lecțiilor conferință (700 ore)2. Embriologia și anatomia globului ocular și a anexelor globului ocular: căile vizuale3. Fiziologia vederii: optica geometrică, funcțiile ochiului ca aparat optic, fotochimia vederii, electro-fiziologia retinei, adaptarea la lumină și întuneric, vederea în culori– structuri nervoase implicate în procesul vizual, structuri nervoase conexe căilor vizuale– mișcările globului vizual; rolul cortexului cerebral; mișcările de convergență; mișcările de origine vestibulară4. Examenul general al bolnavului în Oftalmologie.– tehnica și metodica examenului ocular– examenul clinic și funcțional, metode de examinare pol anterior, posterior și anexele globului ocular– luminatul lateral; biomicroscopie, oftalmoscopie, tonometrie, gonioscopie, diafanoscopie, oftalmodinamometrie5. Explorarea acuității vizuale. Examenul refracției oculare. Examenul subiectiv și obiectiv: skiascopia, astigmometria, refractometria, keratometria, autorefractometria computerizată6. Acomodația și tulburările acomodației– viciile de refracție– noțiuni de optică și optometrie– miopia, hipermetropia, astigmatismul: diagnosticul clinic, tratamentul medical și chirurgical. Corectarea viciilor de refracție, chirurgia refractivă a corneei7. Examenul funcțional al retinei– examenul câmpului vizual (metode cinetice, statice)– examenul simțului cromatic, adaptometria– ecografia globului ocular și orbitei – tehnică, interpretare– angiofluorografia oculară – tehnică, interpretare– electrofiziologie oculară– electroretinografia, statica și dinamica (ERG)– potențiale evocate vizuale: (PEV)– electrooculograme (EOG)8. Examenul radiologic în Oftalmologie– evaluarea radiologică simplă– explorarea radiologică cu mijloace de contrast (dacriocistografia, flebografia și arteriografia orbitară)– explorarea radionuclidică a globului ocular și orbitei (radiofosfocaptare, scintigrafia oculo-orbitară, dacriocistografia radionuclidică)– evaluarea tomodensitometrică a patologiei oculo-orbitare (interpretare imagini TDM, examen TDM în diagnosticul proceselor expansive orbitare, examen TDM în traumatologia orbitară)– evaluarea rezultatelor rezonanței magnetice oculare (RMN) în patologia oculo-orbitară9. Patologia anexelor globului ocular– bolile regiunii sprâncenoase,dermatoze, inflamații, afecțiuni congenitale10. Patologia pleoapelor– anatomia și fiziologia pleoapelor, semiologia generală a bolilor pleoapelor– anomalii congenitale ale pleoapelor – diagnostic clinic, tratament– afecțiuni inflamatorii, dermatoze– tulburări de statică palpebrală– tulburări de dinamică palpebrală– tumori palpebrale (diagnostic, tratament)11. Patologia aparatului lacrimal– anatomia și fiziologia aparatului lacrimal– semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal– anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament)– aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale)– căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori– patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală)– tumorile aparatului lacrimal12. Patologia orbitei– anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare– anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său– afecțiunile inflamatorii ale orbitei– exoftalmia și enoftalmia (uni și bilaterale, exolftalmia în cursul bolilor generale, vasculară, metastatică, în afecțiuni de vecinătate)– tumori orbitare (diagnostic, principii terapeutice)13. Patologia conjunctivei– anatomie, fiziologie, semiologie– anomalii congenitale ale conjunctivei– conjunctivite: microbiene, virale, alergice, parazitare– afecțiuni degenerative ale conjunctivei (diagnostic, tratament)– tumori conjunctivale (principii diagnostice și de tratament)14. Patologia corneei– anatomie, fiziologie, semiologie– anomalii congenitale ale corneei (de dimensiune, formă, keratocon, distrofii corneene)– keratite superficiale, keratite parenchimatoase, afecțiuni virale, bacteriene, micotice, alergice– keratita neuroparalitică, lagoftalmică, keratomalacia, keratopatii medicamentoase – afecțiuni corneene degenerative, congenitale și câștigate– cicatrici coneene – clinică și tratament– tumori corneo-conjunctivale15. Patologia sclerei– anatomia, fiziologia, semiologia normală și patologică– anomalii congenitale ale sclerei– afecțiuni inflamatorii: episclerita, sclerita– degenerescente, pigmentare sclerală, stafilom16. Patologia uveei– anatomia, fiziologia, semiologia: iris, corp ciliar, coroida– anomalii congenitale ale uveei: iris, corp ciliar, coroida– afecțiuni inflamatorii: iris, corp ciliar (irita, iridociclita)– afecțiuni inflamatorii ale coroidei: coroidite, endoftalmite, leziuni vasculare ale coroidei– oftalmia simpatică, uveitele totale, uveo-meningite– afecțiunile degenerative ale uveei– tumorile uveei (principii de diagnostic și terapie)17. Patologia cristalinului– anatomia, fiziologia, semiologia bolilor cristalinului– anomalii congenitale ale cristalinului (de mărime, formă, poziție, sindroame generale cu anomalii cristaliniene)– caracterele congenitale (etiopatogenie, clinica, element al unui sindrom general)– cataractele câștigate (presenilă, senilă, patologică, complicată, traumatică, secundară)– principii terapeutice moderne în cataracta uni sau bilaterală, congenitală, câștigată– modificările de poziție ale cristalinului: ectopii, subluxații, luxații18. Pupila– anatomia, fiziologia, semiologia pupilei – reflexe pupilare– farmacodinamica pupilei– anomalii congenitale ale pupilei– patologia pupilei (tulburări statice, dinamice, sindroame pupilare, pupila tonică, sindrom Adie)– anizocoria– anomalii pupilare în traumatismele craniene19. Corpul vitros– anatomia, fiziologia, semiologia corpului vitros– anomalii congenitale ale corpului vitros și ale sistemului vascular fetal– afecțiunile corpului vitros: inflamatorii, parazitare, degenerative, traumatice, hemoragia vitreana– chirurgia vitrosului20. Patologia tensiunii oculare– fiziologia normală și patologică a umorului apos și tensiunea oculară– glaucomul primitiv cu unghi închis și cu unghi deschis– glaucoamele secundare– glaucomul congenital– tratamentul medical/chirurgical al glaucomului– hipotonia oculară21. Patologia retinei– anatomie, fiziologie, semiologia retinei– anomalii congenitale ale retinei (de pigmentare, de structură, maculare, vasculare)– afecțiunile vasculare ale retinei (arteriale, venoase)– retinopatii (diabetică, din hemopatii, gravidică, traumatică, disorică, infecțioase)– dezlipirea de retină regmatogenă și secundară– heredo-degerenescențele corioretiniene și anomalii funcționale ale retinei izolate sau în cadrul sindroamelor generale– degenerescențe tapeto-retiniene– tumorile benigne și maligne ale retinei22. Patologia nervului optic și a papilei– anatomia, fiziologia, elemente de semiologie– anomalii congenitale ale papilei și nervului optic– edemul papilar, staza papilară, sindromul Foster Kennedy, papilitele– nevritele optice retrobulbare– atrofiile optice– tumorile papilei și ale nervului optic23. Căile optice intracraniene– anatomie, fiziologie– sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice– leziunea căilor optice retrochiasmatice
a) semiologie generală, hemianopsii
b) cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale24. Tulburările vederii binoculare– anatomia, fiziologia musculaturii oculare– anomalii congenitale ale motilității oculare– vederea binoculară (VB) și tulburările VB– heteroforii
a) heterotropii – strabism manifest concomitent
b) paralizii oculomotorii– nistagmusul: semiologie, studiu clinic (congenital, optochinetic, vestibular)25. Onco-oftalmologia– metode clinice și paraclinice pentru diagnosticul tumorilor oculare și ale anexelor globului ocular– principii de tratament26. Traumatologia oculară– contuziile globului și anexelor globului ocular– plăgile anexelor și ale globului ocular– corpii străini cu localizare la nivelul anexelor și intraoculari– arsurile fizice, chimice ale globului ocular și anexelor globului ocular– manifestări oculare în traumatismele cranio-cerebrale27. Terapia locală oculară– terapia generală în afecțiunile oculare28. Aparatul vizual și bolile sistemului nervos central29. Patologia oculară și cefaleea– cefaleea cu semne oculare– migrena oftalmică– examenul oftalmologic în cefalalgie30. Maladii oculare de natură cardiovasculară31. Ochiul și hemopatiile32. Patologia oculară și bolile endocrine33. Bolile de sistem – complicații oculare34. Manifestări oculare în bolile metabolice35. Bolile infecțioase și patologia oculară36. Patologia oculară și sindroamele malformative (anomalii ale feței, craniului, sistemului nervos central, sindroame multiple cu participare oculară)37. Ochiul și alergia38. Patologia oculară în intoxicații și boli profesionale39. Lasere în oftalmologie40. Simulația și disimulația în oftalmologie1.6.2. Baremul activităților practice
A. Tematica demonstrațiilor de tehnici instrumentale de examinare oftalmologică1. Skiascopia și examenul subiectiv al refracției2. Astigmometria și refractometria3. Corectarea optică a ametropiilor: miopia, hipermetropia, astigmatisme4. Oftalmodinamometria5. Examenul câmpului vizual6. Examenul polului anterior la luminatul lateral7. Examenul biomicroscopic8. Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi9. Examenul tensiunii intraoculare, curbe nictemerale10. Transiluminația diasclerală11. Examenul vederii binoculare12. Examenul unei paralizii oculo-motorii13. Gonioscopia (glaucoame: primar, secundar)14. Explorarea simțului cromatic15. Adaptometria16. Electrooculografia, potențiale vizuale evocate17. Electroretinografia și interpretarea ei18. Ecografia și interpretarea ei (mod A și B)19. Angiografia cu fluoresceină20. Interpretarea unei radiografii pentru localizarea corpilor străini intraoculari21. Exoftalmometrie22. Interpretarea rezultatelor unui examen efectuat cu TDM (tomodensitometrie) și RMN (rezonanță magnetică nucleară) în patologia oculară
B. Tematica demonstrațiilor de intervenții chirurgicale (barem minimal de tehnici)1. Electrolize cili, diatermocauterizări, crioaplicații oculare2. Chalazionul3. Pterigionul4. Blefarorafia5. Corectarea ectropionului (senil, paralitic, spastic, cicatricial)6. Corectarea entropionului (senil, cicatricial, spastic)7. Corectare sinblefaron8. Blefaroplastii cu lambou liber sau alunecare9. Denervarea și extirparea glandei lacrimale10. Extirpare sac lacrimal11. Dacriocistorinostomia12. Alungirea musculară, scurtare și retropoziție mușchi drept13. Sutura unei plăgi corneene sau sclerale14. Iridectomia optică15. Iridectomia antiglaucomatoasă16. Trabeculectomia, trabeculotomia, goniotrepanatia17. Extracția cristalinului (liniară, extracapsulară, intracapsulară) cu sau fără pseudofak18. Discizia capsulei19. Extracția de corp străin intraocular20. Enucleația globului ocular21. Eviscerația globului ocular22. Chirurgia dezlipirii de retină

OFTALMOLOGIE
4 ani

– CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 1 lună
– OFTALMOLOGIE (I.2) 12 luni
– NEUROLOGIE (I.3) 1 lună
– NEUROCHIRURGIE (I.4) 1 lună
– CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE (I.5) 1 lună
– BIOETICĂ (I.6) 0,5 luni
– OFTALMOLOGIE (I.7) 31,5 luni

	ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV
STAGIUL	I.1	I.2	I.2	I.3	I.4	I.5	I.6	I.7	I.7

N.B. Stagiul de chirurgie generală trebuie să fie primul. Celelalte stagii vor fi intercalate în stagiul de oftalmologie, după ce rezidentul a efectuat cel puțin un an din acest stagiu.
–-
Curriculum de pregătire în specialitatea oftalmologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE MEDICALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
(la 07-09-2017, sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ONCOLOGIE MEDICALĂ
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.1. DEFINIȚIE:
Oncologia medicală este specialitatea care se ocupă cu studiul apariției și dezvoltării neoplaziilor maligne, urmărind depistarea, diagnosticul, tratamentul cât și evoluția posterapeutică a pacienților.
Cuprinde două părți distincte:
● oncologia generală – asigură informațiile privind cancerogeneza și factorii care o determină, cât și principiile terapeutice de bază care corespund complexității științifice a tratamentului bolii, în vederea instituirii unei indicații terapeutice corecte.
● oncologia clinică – studiază principalele forme de cancer (apariție, evoluție, diagnostic, indicație terapeutică, tratamentul specific medical cât și urmărirea pacienților).1.2. DURATA:
5 ani1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luarea în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate – 92 săptămâni)
Anul I1.3.2. Stagiu de medicină internă – 9 luni1.3.3. Stagiu de cardiologie – 3 luni
Anul II1.3.4. Stagiu de radiodiagnostic și imagistică medicală – 3 luni1.3.5. Stagiu de anatomie patologică – 2 luni1.3.6. Stagiu de hematologie – 3 luni1.3.7. Stagiu de radioterapie – 4 luni
Anul III1.3.8. Curs de oncologie medicală – 12 luni și stagiu în clinică de specialitate
Anul IV1.3.9. Stagiu de oncologie medicală – 12 luni
(se poate efectua și în secțiile unde există medici primari)
Anul V1.3.10. Stagiu de oncologie medicală – 11 luni și 2 săptămâni1.3.11. Modul de Bioetică – 2 săptămâni1.3.2. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.3.2.1. Tematica lecțiilor de conferință: 2 ore fiecare (60 ore)(1) Explorarea clinică, paraclinică și de laborator a bolnavilor pulmonari.(2) Bronhopatiile cronice: etiologie, diagnostic și tratament.(3) Astmul bronșic: etiologie, diagnostic și tratament.(4) Supurațiile bronhopulmonare: etiologie, diagnostic și tratament.(5) Pneumopatiile bacteriene: etiologie, diagnostic și tratament.(6) Pneumopatiile virale: etiologie, diagnostic și tratament.(7) T.B.C. pulmonară: etiologie, diagnostic și tratament.(8) Micozele bronhopulmonare: etiologie, diagnostic și tratament.(9) Pneumoconiozele: etiologie, diagnostic și tratament.(10) Sarcoidoza: etiologie, diagnostic și tratament(11) Chistele pulmonare: etiologie, diagnostic și tratament.(12) Patologia netumorală a mediastinului: etiologie, diagnostic și tratament.(13) Icterele: etiologie, diagnostic și tratament.(14) Explorarea clinică, paraclinică și de laborator a ficatului.(15) Hepatitele acute: etiologie, diagnostic și tratament.(16) Hepatitele cronice: etiologie, diagnostic și tratament.(17) Ciroza hepatică: etiologie, diagnostic și tratament.(18) Hipertensiunea portală: etiologie, fiziopatologie, diagnostic și tratament.(19) Insuficiența hepatică: etiologie, diagnostic și tratament.(20) Hemoragia digestivă superioară: etiologie, diagnostic și tratament.(21) Colecistitele: etiologie, diagnostic și tratament.(22) Pancreatitele: etiologie, diagnostic și tratament.(23) Diabetul zaharat: etiologie, diagnostic și tratament.(24) Boala ulceroasă: etiologie, diagnostic și tratament.(25) Colopatiile: etiologie, diagnostic și tratament.(26) Rectocolita ulcerohemoragică: patogenie, diagnostic și tratament(27) Nefropatii: etiologie, diagnostic și tratament.(28) Insuficiența renală: etiologie, patogenie, diagnostic și tratament.(29) Obezitate: etiologie, diagnostic și tratament.(30) Boli de colagen: etiologie, diagnostic și tratament.1.3.2.2. Baremul activităților practice1. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 50 buletine2. Interpretarea datelor de echografie abdominală: 100 echografii3. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretare: 30 buletine4. Interpretarea oscilometriei: 20 buletine5. Interpretarea datelor de explorare funcțională: renală, hepatică și pancreatică: 100 buletine6. Activitatea de asistență a bolnavilor cu responsabilitate zilnică.7. Activitate ambulatorie (urgențe medicale): 501.3.3. STAGIUL DE CARDIOLOGIE1.3.3.1. Tematica lecțiilor conferință: 2 ore fiecare (total 22 ore)(1) Mecanisme de reglare a hemodinamicii.(2) Electrocardiografia, fonocardiografia și echografia cardiacă.(3) Insuficiența cardiacă.(4) Aritmiile cardiace.(5) Insuficiența mitrală și stenoza mitrală.(6) Cardiopatia ischemică.(7) Hipertensiunea arterială.(8) Șocul cardiogen.(9) Sincopa cardiacă.(10) Embolia pulmonară.(11) Arteriopatii periferice.1.3.3.2. Baremul activităților practice1. Activitatea de asistență a bolnavilor cu responsabilitate directă zilnică.2. Program de consultații în ambulator: 2 zile/săptămână orientată.3. Program practic și însușire de tehnici:– înregistrare și interpretare EKG: 50– echografie cardiacă; 120– tehnica de reanimare cardiorespiratorie: 5– teste de efort fizic: 54. Defibrilarea și cardioversia: 10 manevre1.3.4. STAGIUL DE RADIODIAGNOSTIC ȘI IMAGISTICĂ MEDICALĂ1.3.4.1. Tematica lecțiilor conferință (total 32 ore)(1) Principiile generale de radiodiagnostic: 1 oră(2) Tehnica explorării radiologice: 1 oră(3) Explorarea radiologică convențională: 1 oră(4) Principiile tomodensiometriei (tomografie computerizată): 1 oră(5) Principiile RMN: 1 oră(6) Diagnosticul radiologic al tumorilor osoase: 1 oră(7) Diagnosticul radiologic al cancerelor bronhopulmonare: 1 oră(8) Diagnosticul radiologic al cancerului gastric: 1 oră(9) Diagnosticul radiologic al cancerului esofagian: 1 oră(10) Diagnosticul radiologic al cancerului de colon și rect: 1 oră(11) Diagnosticul radiologic al tumorilor renale: 1 oră(12) Diagnosticul radiologic al tumorilor vezicii urinare: 1 oră(13) Diagnosticul radiologic al tumorilor mamare: 2 ore(14) Tomografia computerizată: 8 ore– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor primare și secundare cerebrale.– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor bronhopulmonare și mediastinale.– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor hepatice.– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor retroperitoneale.– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor suprarenale.– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor renale.– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor pelviabdominale.(15) Principiile ultrasonografiei (echografiei): 2 ore(16) Diagnosticul ultrasonografic al: 4 ore– tumorilor hepatice– tumorilor căilor biliare– tumorilor splenice– tumorilor pancreatice– tumorilor renale– tumorilor prostatei– tumorilor testiculare– tumorilor ovariene(17) Indicațiile RMN: 4 ore1.3.4.2. Baremul activităților practice1. Interpretarea radiografiilor standard:– scheletale: 100– toracopleuropulmonare: 200– esofagiene: 30– gastrice: 100– colorectale: 50– aparat urinar: 50– mamografie: 25– căi biliare: 502. Interpretarea computer tomografie:– cerebrale: 30– hepatice: 50– bronhomediastinale: 50– renale: 503. Utilizarea RMN în principalele localizări ale neoplaziilor maligne1.3.5. STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ1.3.5.1. Tematica lecțiilor conferință: 2 ore fiecare
(total 24 ore)(1) Clasificarea histologică și codificarea morfologică a tumorilor.(2) Noțiuni asupra tulburărilor de creștere și diferențiere celulară (neoplazia, hiperplazia, metaplazia, displazia, anaplazia).(3) Clasificarea histogenetică a tumorilor.(4) Structura histopatologică a tumorilor.(5) Forme macroscopice ale tumorilor.(6) Tumorile epiteliale benigne și maligne.(7) Tumorile țesutului conjuctiv benigne și maligne.(8) Tumorile țesutului hematoformator.(9) Tumorile mezoteliale.(10) Tumorile țesutului trofoblastic.(11) Limfoamele maligne.(12) Examenul citologic.1.3.5.2. Baremul activităților practice1. Tehnica recoltării secrețiilor cervico-vaginale: 502. Tehnica amprentei: 303. Tehnica recoltării lichidelor seroase pentru examenul citologic și prepararea frotiurilor pentru aceste examene: 304. Interpretarea rezultatelor buletinelor histopatologice pentru cancerele: mamare, pulmonare, colului uterin, ovariene, tubului digestiv, țesuturilor moi: 1001.3.6. STAGIUL DE HEMATOLOGIE1.3.6.1. Tematica lecțiilor conferință: 5 ore fiecare (total 15 ore)
Mieloproliferările maligne (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie).1.1. Sindromul mieloproliferativ acut.
Leucemii mieloide acute.1.2. Sindromul mieloproliferativ cronic.
Leucemia granulocitară cronică.
Policitemia Vera.
Trombocitemia esențială.
Metaplazia mieloidă cu mieloscleroză.
Limfoproliferările maligne (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie).2.1. Sindromul limfoproliferativ acut.
Leucemii acute limfoblastice.2.2. Sindromul limfoproliferativ cronic.
Leucemia limfatică cronică.
Leucemia cu celule păroase.
Boala Hodgkin.
Limfoame maligne non-Hodgkin.
Boala Waldenstrom.
Boala lanțurilor grele.
Mielomul multiplu.3. Sindromul mielodisplazic (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie).1.3.6.2. Baremul activităților practice1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor cu limfo- și mieloproliferări în raport cu localizarea și extensia reală a bolii: 1002. Medulograma, tehnică și interpretare: 503. Diagnosticul complet și indicația terapeutică în limfo- și mieloproliferări: 501.3.7. STAGIUL DE RADIOTERAPIE1.3.7.1. Tematica lecțiilor conferință:1. Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului: 1 oră2. Surse de radiații: 1 oră3. Noțiuni de radiologie: 1 oră4. Radioterapia externă: 4 ore5. Biochiterapia: 2 ore6. Tehnici particulare de radioterapie: 2 ore7. Indicațiile și rezultatele radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice: 12 ore1.3.7.2. Baremul activităților practice1. Radioterapia în sfera oto-rino-laringologică– Plan de tratament– Iradierea externă exclusivă– Iradierea externă postoperatorie– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația radioterapiei în principalele localizări2. Radioterapia tumorilor cerebrale– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică3. Radioterapia tumorilor anorectale– Radioterapia adjuvantă pre- și postoperatorie– Radioterapia exclusivă– Brachterapia rectului– Indicația terapeutică4. Radioterapia tumorilor bronhice– Plan de tratament– Iradierea exclusivă– postoperatorie– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică5. Radioterapia limfoamelor maligne– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică6. Radioterapia neoplasmelor mamare– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică7. Radioterapia neoplasmelor colului uterin– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Brachterapia neoplasmelor colului uterin– Indicația terapeutică– Indicația terapeutică a cazurilor particulare8. Radioterapia neoplasmelor corpului uterin– Iradierea externă– Brachterapia endo-cavitară– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicație terapeutică9. Radioterapia neoplasmelor ovariene– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Alte modalități de iradiere– Indicație terapeutică10. Radioterapia neoplasmelor prostatei– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicație terapeutică11. Radioterapia seminoamelor testiculare– Iradierea subdiafragmatică– Iradierea supradiafragmatică– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică12. Radioterapia neoplasmelor părților moi– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică13. Radioterapia metastazelor– osoase– cerebrale– cutanate– hepatice– Plan de tratament– Tehnica iradierii– Dozimetrie– Indicația terapeutică1.3.8. CURS DE ONCOLOGIE MEDICALĂ1.3.9. STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ (total 81 ore)1. Principii științifice de bază
Ca fundament pentru tratarea bolilor maligne, rezidenții vor înțelege biologia cancerului, principiile tratamentului, conducerea și interpretarea corectă a cercetării clinice.1.1. Biologia cancerului (2 ore)– biologia celulelor normale și procesele de bază ale carcinogenezei– structura, organizarea, expresia și reglarea genelor– ciclul celular, rolul său în oncogeneză și interacțiunea sa cu terapia– cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată și echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară– tehnici moleculare, cum ar fi PCR, analizele cromozomiale, și alte tehnici ale biologiei moleculare și celulare tumorale1.2. Imunologia tumorală (1 oră)– componentele umorale și celulare ale sistemului imun– acțiunea reglatoare a citokinelor asupra sistemului imun– interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorilor.1.3. Etiologie, epidemiologie, screening și prevenție (2 ore)– etiologia cancerogenezei prin factori genetici și prin factori de mediu– date de bază de epidemiologie descriptivă, analitică și experimentală– principiile de bază ale screeningului și evaluării riscului– senzitivitatea și specificitatea testelor de screening și raportul cost-beneficiu– principiile și indicațiile screeningului și sfatului genetic– valoarea prevenției în dezvoltarea cancerului– măsuri de profilaxie primară, secundară sau terțiară1.4. Cercetare clinică incluzând statistica (1 oră)– design-ul și desfășurarea trialurilor clinice în grupuri internaționale cooperative sau protocoale proprii instituției: studii de faza I-II-III; probleme de etică, obținerea aprobărilor de la autoritățile competente– criteriile pentru definirea răspunsului la tratament– instrumente utilizate pentru evaluarea calității vieții– bazele și metodele statistice, cerințele legate de numărul pacienților la conceperea studiilor și interpretarea corectă a datelor– evaluarea și gradarea toxicității– rolul și funcționarea comitetelor instituționale de etică– obținerea consimțământului informat al pacienților;– instruirea în ceea ce privește redactarea granturilor și informații asupra mecanismelor de susținere a cercetării clinice– cunoștințe referitoare la costul terapiei și cost-eficacitatea terapiei– învățarea redactării rezumatelor, prezentărilor orale și vizuale și scrierea articolelor. Rezidenții trebuie să fi capabili să evalueze critic valoarea științifică a articolelor publicate și influența lor asupra practicii clinice zilnice.2. Principii de bază în îngrijirea și tratamentul bolilor maligne
Îngrijirea pacienților cu boli maligne cere experiența a numeroase specialități medicale și majoritatea pacienților sunt cel mai bine tratați printr-un abord multidisciplinar cu integrarea a diferitelor specialități datorită creșterii complexității tratamentului modern. Rezidenții vor trebui să cunoască aportul fiecăreia din aceste specialități în stabilirea diagnosticului, stadializarea și tratamentul cancerului și a complicațiilor acestuia. Vor trebui să interacționeze cu fiecare din aceste discipline pentru a câștiga o apreciere a beneficiilor și limitelor fiecărei modalități.
Este încurajată participarea rezidenților la întâlnirile multidisciplinare. Rezidenții vor trebui să fie capabili să evalueze comorbiditățile care pot afecta toxicitatea și eficacitatea tratamentului în scopul de a formula un plan de tratament și de a fi conștienți de condițiile speciale care influențează tratamentul pacienților.2.1. Anatomie patologică/laborator/biologie moleculară (1 oră)– examinarea materialelor biopsice și pieselor chirurgicale împreună cu un anatomopatolog.– cunoașterea noilor tehnici de anatomie patologică și contribuția acestora la stadializarea și îngrijirea bolnavilor cu cancer– cunoașterea testelor de laborator necesare în stadializarea și urmărirea pacienților.– rolul markerilor (tumorali serici, membranari, ai ADN)2.2. Proceduri de stadializare (1 oră)– sistemele de stadializare– modalitățile practice de stadializare– indicațiile procedurilor de evaluare clinică, imagistică (radiografice și de medicină nucleară) pentru diagnosticul, stadializarea și urmărirea pacienților, aprecierea răspunsului la tratament utilizând aceste examinări.2.3. Tratamentul2.3.1. Chirurgia (2 ore)– indicațiile și contraindicațiile chirurgiei.– cunoașterea rolului chirurgiei în stadializare și tratament– indicațiile prezervării de organ și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament.– riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/și chimioterapia– cunoașterea complicațiilor postoperatorii2.3.2. Radioterapia (2 ore)– principiile radiobiologiei și indicațiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ și paliativ– principiile planului de tratament și ale dozimetriei– indicația asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia sau chimioterapia– cunoașterea efectelor acute și tardive ale radioterapiei.2.3.3. Chimioterapia (2 ore)– indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei și în cazul recidivelor– utilizarea chimioterapiei neoadjuvante, concomitente, adjuvante și a chimioterapiei cu rol radiosensibilizator– importanța dozei și a întârzierii administrării agenților citostatici specifici– aprecierea condițiilor medicale individuale comorbide în scopul determinării raportului risc/beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici– cunoștințele de farmacocinetică, farmacogenomică și farmacologie referitoare la diferitele citostatice– profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de disfuncție de organ2.3.4. Terapia biologică (2 ore)– acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici– spectrul efectelor secundare și tratamentul acestora– asocierile terapeutice cu chimioterapia– conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite, cum sunt anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară, și terapia genică2.3.5. Tratament suportiv și paliativ– semnificația tratamentului suportiv în cadrul terapiei cancerului– indicațiile și diferitele modalități de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora– semnificația și indicațiile terapiei paliative– îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali2.3.5.1. Măsuri suportive (12 ore)2.3.5.1.1. Greața și voma.– etiologia la pacienții oncologici și mecanismul de acțiune– farmacologia antiemeticelor și utilizarea în practica curentă2.3.5.1.2. Infecțiile și neutropenia.– principiile diagnosticului și tratamentului infecțiilor și febrei neutropenice la toate tipurile de pacienți neoplazici– tratarea și previnția infecțiilor– indicațiile și utilizarea factorilor de creștere hematologici2.3.5.1.3. Anemia.– indicațiile și complicațiile transfuziei de masă eritrocitară– utilizarea adecvată a eritropoetinaei2.3.5.1.4. Trombocitopenia.– indicațiile și complicațiile transfuziei de masă trombocitară– opțiuni privind prepararea și administrarea acestor produse2.3.5.1.5. Celulele progenitoare medulare și periferice.– metodele de obținere și crioprezervare a celulelor progenitoare din măduvă și sângele periferic2.3.5.1.6. Protecția organelor.– utilizarea metodelor de protejare a organelor și tratamentele corespunzătoare– indicațiile și efectele secundare ale diferiților agenți protectivi ai organelor– tehnici de prezervare gonadică pentru asigurarea păstrării fertilității pacienților (tehnici de crioprezervare)2.3.5.1.7. Mucozita.– diagnosticul diferențial între mucozita infecțioasă de cea cauzată de citostatice– tratamentul2.3.5.1.8. Colecțiile maligne.– semnele, simptomele și tratamentele specifice pentru ascită și colecțiile pleurale și pericardice2.3.5.1.9. Extravazarea.– diagnosticul și tratamentul extravazării2.3.5.1.10. Urgențele oncologice– prezentările clinice care necesită intervenție imediată (compresiune medulară, tamponadă pericardică)– diagnosticul și tratamentul indicat în situații acute și tratamentul cronic al bolii2.3.5.1.11. Sindroamele paraneoplazice.– tipurile de cancer mai frecvent asociate cu anumite sindroame paraneoplazice și tratamentul fiecăruia dintre aceste sindroame2.3.5.1.12. Suportul nutrițional.– indicațiile și complicațiile suportului nutrițional enteral și parenteral2.3.5.2. Îngrijirea paliativă și a pacienților terminali (3 ore)2.3.5.2.1. Durerea.– evaluarea localizării și severității durerii– cunoașterea și utilizarea scarei analgezice OMS– farmacologia și toxicitatea narcoticelor opioide și a celorlalte analgezice– tratarea durerii cu metodele disponibile– indicațiile intervenției paliative invazive2.3.5.2.2. Alte simptome.– palierea diferitelor simptome ale tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate și mucoase, anorexia și cașexia, deshidratare2.3.5.2.3. Comunicarea cu pacientul și familia acestuia.2.3.6. Reabilitarea. (1 oră)– rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator– rolul terapiei ocupaționale, terapiei fonatorii și de deglutiție.3. Managementul și tratamentul diferitelor localizări tumorale:
La fiecare localizare trebuie cunoscut: epidemiologia, istoria naturală, semnele și simptomele caracteristice, metodele de diagnostic și bilanț preterapeutic, tratamentul și urmărirea postterapeutică.3.1. Cancerele capului și gâtului: (2 ore)
● examinarea corectă a regiunii capului și gâtului
● factorii de risc, istoria naturală și stadializarea cancerelor ORL
● stabilirea conduitei teraputice, deciderea metodei terapeutice primare: chirurgia sau radioterapia
● posibilitatea conservării organelor
● locul chimioterapiei în tratamentul curativ și paliativ
● urmărire post-terapeutică3.2. Cancerul bronho-pulmonar și mezoteliomul malign: (4 ore)
● epidemiologia cancerului bronho-pulmonar (incidență, mortalitate)
● patogeneza cancerelor bronho-pulmonare
● clasificarea histopatologică– cancer pulmonar non-microcelular (adenocarcinom, carcinom bronhioloalveolar, carcinom epidermoid, carcinom cu celule mari)– cancer pulmonar microcelular
● factori de risc (fumatul, factori de mediu, etc.)
● markeri genetici și moleculari
● prevenția cancerelor pulmonare (fumatul, chemoprevenție)
● screening
● diagnostic (simptomatologie, semne clinice, citologia sputei, imagistică medicală, biopsie, imunohistochimie)
● stadializare și prognostic– cancer pulmonar non-microcelular – TNM– cancer pulmonar microcelular – TNM și/sau stadiu limitat/extins
● tratament– cancer pulmonar non-microcelular:1. evaluare preoperatorie2. carcinom în situ3. stadii precoce (I, II, III, N0-1)
a. chirurgie
b. radioterapie
c. chimioterapie4. stadiul IIIA-IIIB
a. tratament combinat chimio-radioterapie
b. chirurgie5. stadiul IIIB (cu pleurezie) și stadiul IV
a. chimioterapiei. prima linieii. a-II-a linieiii. a-III-a linie, etc.
b. agenți biologici
c. tratamentul metastazelor izolate– cancer pulmonar microcelular:1. stadiul limitat
a. tratament combinat chimio-radioterapie
b. iradierea profilactică cerebrală
c. nodul pulmonar solitar2. stadiul extins
a. prima linie chimioterapie
b. a-II-a linie chimioterapia
c. tratamentul metastazelor cerebrale
● urmărire post-terapeutică
● tratament suportiv
● reabilitare pulmonară post-rezecție și/sau radioterapie
● cazuri speciale:– carcinom bronhioloalveolar– Sdr. Pancoast– cancerele mezoteliale3.3. Cancerele gastro-intestinale: (4 ore)3.3.1. Cancerul esofagian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.3.2. Cancerul gastric:
● epidemiologie
● patogeneză, histopatologie, factori genetici și moleculari (leziuni precursoare, polipi adenomatoși gastrici), factori nutriționali (vit. B12/anemia pernicioasă), stil de viață (expunere la tutun, expunere ocupațională, infecții cu H. pylori)
● screening (endoscopie, imagistică)
● diagnostic (semne clinice și simptome, imagistică, endoscopie, biopsie)
● stadializare
● tratament
● tumori rezecabile– chirurgie– chimioterapie– radioterapie– laparoscopie– tratament combinat
● tumori nerezecabile și metastatice– chimioterapie– radioterapie
● urmărire post-terapeutică3.3.3. Cancerul colo-rectal:
● epidemiologie
● patogeneză, sindroame genetice (polipoză adenomatoasă familială, cancere colo-rectale ereditare non-polipozice, etc.), histopatologie
● evaluarea factorilor de risc (istoric familial, dietă, stil de viață, antecedente medicale – boli inflamatorii intestinale, DZ)
● prevenție (modificarea stilului de viață, chemoprevenție – AINS, colectomie)
● screening
● tușeu rectal
● evaluare sângerări fecale oculte
● colonoscopie (populația generală)
● colonoscopie virtuală
● populația cu risc crescut (boli inflamatorii intestinale, anomalii genetice)
● diagnostic (semne clinice și simptome, imagistică, endoscopie, biopsie)
● stadializare și prognostic (TNM, histopatologie, grading, anomalii genetice și moleculare)
● tratament
● polip malign
● cancer colo-rectal std II– chirurgie– chimioterapie– radioterapie
● cancer colo-rectal std III– chirurgie– chimioterapie– radioterapie
● cancer colo-rectal metastatic și recurent– chirurgie– metastaze regionale rezecabile– recidive la nivelul anastomozei– chimioterapie– perfuzii regionale– chemoembolizare– chimioterapie sistemică– radioterapie
● aspecte particulare: laparoscopie, biopsia ganglionului santinelă, excizia completă a mezorectului
● urmărire post-terapeuitcă
● tratament suportiv (tratamentul toxicităților – proctita radică, diareea, îngrijirea colostomei)3.3.4. Cancerul canalului anal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.3.5. Cancerele hepatobiliare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.3.6. Cancerul de pancreas (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.4. Cancerele uro-genitale: (3 ore)3.4.1. Cancerul renal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.4.2. Cancerul urotelial (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.4.3. Cancerul penian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.4.4. Cancerul de prostată
● epidemiologie (incidență, mortalitate, anomalii genetice, distribuție pe grupe de vârstă)
● patogeneză, histopatologie (neoplazie intraepitelială), factori genetici, factori de risc
● prevenție – chimioprevenție (finasteride), dietă
● screening
● PSA (velocitate, PSA)
● tușeu rectal
● ecografie transrectală
● diagnostic (semne clinice, simptome, tușeu rectal, PSA, biopsie transrectală ghidată ecografic, imagistică)
● stadializare -TNM
● prognostic – scor Gleason, ADN, PSA
● tratament
● boală limitată la organ– observație– radioterapie – radioterapie externă, brahiterapie, izotopi radioactivi– chirurgie– criochirurgie– hormonoterapie – neoadjuvant, adjuvant
● recidivă locală – chirurgie, radioterapie, hormonoterapie
● boală metastatică
● chirurgie
● radioterapie
● hormonoterapie (precoce vs. întârziată, tratament antiandrogenic, agoniști GnRH, blocadă androgenică maximală, etc.)
● chimioterapie
● tratament cu bisfosfonați
● radio-izotopi
● urmărire:
● PSA
● imagistică (scintigrafie osoasă)
● tratament suportiv (funcție sexuală, incontinență urinară, proctită, diaree, polakiurie, osteoporoză, hot flashes)
● probleme speciale: carcinom microcelular3.5. Cancere cu celule germinale (2 ore)
● epidemiologie
● patogeneză, histopatologie (sseminoame, non-seminoame), caracteristici genetice și moleculare (sdr. Klinefelter)
● factori de risc (criptorhidia)
● localizări (testicul, mediastin, retroperitoneu, epifiză)
● diagnostic (semne și simptome clinice, imagistică, markeri, biopsie)
● stadializare și prognostic
● TNM
● Tipuri histologice
● Markeri tumorali
● Stadializare clinică vs. chirurgicală
● Tratament
● Tumori testiculare (orhiectomia pe cale inghinală)
● Seminomul
● Std I-III (chirurgie, radioterapie, chimioterapie)
● Std IV (chimioterapie, chirurgie)
● Tumori non-seminomatoase
● Std I-III (chirurgie, radioterapie, chimioterapie)
● Std IV (chimioterapie)
● Recăderi tardive
● Tratamentul tumorilor reziduale (observație, chirurgie, radioterapie)
● Urmărire post-terapeutică (markeri tumorali, imagistică)
● Tratament situațiilor clinice asociate (fertilitate, ginecomastia)
● Aspecte speciale (teratomul, markeri serici fals-pozitivi, sanctuare biologice, a doua malignitate, tumori testiculare non-germinale)
3.6. Cancere ginecologice: (4 ore)3.6.1. Cancerul ovarian
● Epidemiologie
● patogeneză, histopatologie (variante histologice), factori genetici (BRCA1, BRCA2, istoric familial, HNPCC)
● prevenție
● oforectomie profilactică la femeile cu risc crescut
● chemoprevenție (contraceptive orale)
● screening
● diagnostic (semne clinice și simptome, imagistică – ecografie endovaginală, diagnostic laparoscopic și biopsie, chirurgie, markeri serici)
● stadializare (FIGO), factori prognostici – histopatologie, volum rezidual, vârstă
● tratament
● stadiul I– chirurgie– chimioterapie– radioterapie
● toate stadiile, exceptând IA, bine diferențiat– chirurgie– chimioterapie (inducție, consolidare, menținere)– radioterapie (externă, intraperitoneală)– tratament combinat– proceduri chirurgicale secundare (rezecția masei reziduale, second-look)
● boală metastatică sau recidivată– chimioterapie– radioterapie
● urmărire post-terapeutică
● tratament suportiv (toxicități legate de tratament, ascită, obstrucție ureterală sau intestinală, menopauză precoce)
● probleme speciale
● cancere non-epiteliale
● stromale (diagnostic, tratament)
● celule germinale (diagnostic, tratament)
● tumori borderline
● tumori ale trompelor uterine
● tumori peritoneale primare3.6.2. Cancerul de corp uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.6.3. Cancerul de col uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.6.4. Cancerul vaginal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.6.5. Cancerul vulvar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.7. Cancerul mamar (6 ore)
● epidemiologie
● patogeneză, histopatologie (leziuni premaligne și maligne, tipuri histopatologice), factori genetici (BRCA1, BRCA2, alte sindroame genetice), evaluarea riscului (istoric familial, factori comportamentali, tratament de substituție hormonală)
● prevenție
● modificări comportamentale
● chemoprevenție (tamoxifen, etc.)
● mastectomie bilaterală profilactică
● oforectomie profilactică
● screening
● mamografie
● alte tehnici imagistice (ecografie, IRM)
● examinarea sânilor (autoexaminarea, examinarea de către medic)
● screening genetic
● diagnostic
● managementul unei mase palpabile
● managementul unei leziuni nepalpabile, cu anomalii detectate imagistic
● tehnici de biopsie– puncție cu ac fin– puncție biopsie– disecție axilară (completa, ganglion santinelă)
● stadializare și factori prognostici
● stadializare TNM
● tip histopatologic
● receptori hormonali
● alți markeri biologici sau moleculari (HER2)
● tratament
● leziuni premaligne – hiperplazia atipică
● carcinom în situ – lobular, ductal
● carcinom invaziv, stadii incipiente– chirurgie– radioterapie– chimioterapie– pre-operatorie– post-operatorie– hormonoterapie– pre-operatorie– post-operatorie– agenți biologici (trastuzumab)– estimarea beneficiului tratamentului adjuvant
● cancer local-avansat și inflamator – tratament multimodal
● recidive locale– chirurgie– radioterapie– chimioterapie
● boală metastatică– chirurgie– radioterapie– tratament sistemic– hormonoterapie– chimioterapie– mono-terapie vs. tratament combinat– tratament cu anticorpi monoclonali
● urmărire post-terapeutică
● tratament suportiv
● reinserție socială
● limfedem
● bisfosfonați pentru metastazele osoase
● simptome menopausale
● menopauză precoce
● fertilitate
● disfuncții cognitive
● reconstrucție chirurgicală
● probleme speciale
● cancerul de sân la bărbați
● cancerul de sân în timpul sarcinii
● cancerul de sân la vârstnice
● cancerul de sân la femei foarte tinere
● tumora Phyllodes
● boala Paget a sânului3.8. Sarcoame (2 ore)3.8.1. Sarcoame osoase (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.8.2. Sarcoame de părți moi (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.9. Cancerele pielii (2 ore)3.9.1. Melanoamele (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică)3.9.2. Cancerul cutanat bazocelular și spino-celular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)3.10. Tumorile sistemului neuro-endocrin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică) (2 ore)3.11. Tumorile sistemului nervos (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică) (2 ore)3.12. Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologica simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principale asocieri de chimioterapie) (2 ore)3.13. Cancerul la copii. Nefroblastomul, Neuroblastomul, Retinoblastomul, Tumorile cu celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologica, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (4 ore)3.14. Afecțiunile hematologice (7 ore)3.14.1. Leucemia
● tehnicile anatomo-patologice și de biologie moleculară (citogenetică, imunofenotipizare) utilizate în diagnosticul leucemiilor
● recomandări terapeutice actuale în leucemia acută limfoblastică și leucemia mieloidă3.14.2. Leucemia acută și mielodisplazia
● factorii de risc ai dezvoltării leucemiei
● clasificarea franco-americano-engleză și implicațiile acesteia în tratament și prognostic
● aprecierea posibilității transplantului medular
● prognostic
● tratament3.14.3. Leucemiile cronice
● factorii de risc ai dezvoltării leucemiei
● aprecierea posibilității transplantului medular
● prognostic
● tratament3.14.4. Limfoamele
● stadializarea Ann Arbor și clasificarea OMS3.14.4.1. Limfomul Hodgkin
● stadializarea LH și indicarea stadializării chirurgicale
● rolul radioterapiei în stadiile incipiente și indicațiile chimioterapiei în stadiile II, III și IV
● indicațiile transplantului medular în cazul bolii recidivate sau refractare la tratament3.14.4.2. Limfomul non-Hodgkin
● asocierea LNH cu HIV și cu imunosupresia
● clasificarea revizuită europeano-americană a limfoamelor
● factorii de prognostic
● rolul curativ al chimioterapiei și valoarea transplantului medular în caz de reșută – rolul radioterapiei, chirurgiei și chimioterapiei în stadializarea și tratamentul LNH grad intermediar
● caracteristicile LNH grad ridicat și rolul tratamentului agresiv la această subgrupă3.14.4.3. Limfomul cutanat cu celule T
● prezentarea clinică, rolul diagnostic al imunofenotipizării
● indicația ultravioletelor A, a radioterapiei și chimioterapiei locale în tratamentul inițial și rolul paliativ al chimioterapiei, agenților biologici și radioterapiei în boala avansată sau refractară3.14.4. Mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, plasmocitomul solitar, alte gammapatii monoclonale3.15. Tumorile maligne asociate cu SIDA (1 oră)
● corelația dintre tumorile sistemului nervos central cu imunosupresie și SIDA
● incidența crescândă a tumorilor maligne la populația HIV – pozitivă
● indicații teraputice în aceste situații și riscul toxicității crescute datorită problemelor medicale asociate.4. Aspectele psihosociale ale cancerului (2 ore)– problemele psihosociale legate de cancer, impactul nivelului cultural și spiritual asupra diagnosticului și tratamentului cancerului– indicarea și utilizarea medicamentelor psihotrope– coordonarea implicării membrilor familiei, a bisericii, a serviciilor de hospis și a grupurilor de suport în tratamentul multidisciplinar al pacienților cu cancer.– comunicarea cu pacientul și familia, veștile proaste, comportamentul în situații dificile5. Educația pacienților (2 ore)– factorii de risc cancerigeni la pacienți și familia acestora, în vederea sfatului genetic.– riscul complicațiilor tardive postterapeutice, incluzând:– riscul unui cancer secundar: leucemia acută mieloidă după chimioterapie, sarcoamele radioinduse– disfuncțiile endocrine: hipotiroidismul după iradierea regiunii cervicale, sterilitatea indusă de chimioterapie.– măsuri de chemoprevenție, urmărirea postterapeutică și examinări indicate cu ocazia controalelor periodice.6. Probleme de bioetică, legislație și economie (1 oră)– importanța consimțământului informat al pacientului– etica studiilor clinice– legislația privind tratamentele anticanceroase, relația cost-eficiență în cazul tratamentelor utilizate în managementul cancerului.7. Aptitudini legate de practica oncologică (1 oră)– modalitatea de prescriere și administrare a agenților anticanceroși– montarea cateterului venos, efectuarea aspirației și biopsiei medulare– cunoștințe de bază în interpretarea frotiului medular.– manualitate în efectuarea puncției lombare și administrarea chimioterapiei pe această cale.8. Baremul activităților practice1. Întocmirea foilor de observație oncologică2. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer
Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei
Bilanț preterapeutic3. Trialuri clinice – principii și posibilități de realizare4. Mijloacele și metodele de raportare a înbolnăvirii și deceselor prin cancer5. Metodologia organizării unei acțiuni de depistare (screening) a cancerului: mamar, pulmonar, vezicii urinare, colului uterin, prostată, colon6. Tehnica recoltării secrețiilor pentru examenul citologic7. Tehnica recoltării lichidului pleural și peritoneal pentru examenul citologic8. Interpretarea unor radiografii:
osoase
bronhopulmonare
gastrice
esofagului
colon și rect
renale
vezicii urinare
mamare9. Interpretarea computer tomografiei:
a tumorii primare și secundare cerebrale
a tumorii bronhopulmonare și mediastinale
a tumorilor hepatice
a tumorilor retroperitoneale
a tumorilor suprarenale
a tumorilor renale
a tumorilor pelviabdominale10. Tehnica administrării citostaticelor11. Indicația terapeutică în cancerele prevăzute în tematică12. Chimio-hormono-imunoterapia în localizările bolii neoplazice prevăzute în tematică13. Tratamentul antiemetic și al durerii în cancer14. Interpretarea scintigramei osoase
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic – pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic – pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relației medic – pacient.4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat.2. Confidențialitatea în relația medic – pacient.3. Relația medic – pacient minor.4. Acte normative care reglementează relația medic – pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia și suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relația medic – pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
ONCOLOGIE MEDICALĂ
5 ANII. DURATA STAGIILOR COMPLEMENTARE – 2 ANI
MEDICINĂ INTERNĂ – 9 luni
CARDIOLOGIE – 3 luni
IMAGISTICĂ MEDICALĂ – 3 luni
ANATOMIE PATOLOGICĂ – 2 luni
HEMATOLOGIE – 3 luni
RADIOTERAPIE – 4 luniII. STAGIU ONCOLOGIE MEDICALĂ – 2 ani 11 luni și 2 săptămâniIII. MODUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
ANUL III – STAGIU + CURS ONCOLOGIE MEDICALĂ

	ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV	ANUL V
STAGIUL	I.1	I.2	I.3	I.4	I.5	I.6	II	II	II	III

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OTO-RINO-LARINGOLOGIE și CHIRURGIE CERVICOFACIALĂ
Definiția specialității:

Oto-rino-laringologia și chirurgia cervicofacială este specialitatea care se ocupă de patologia malformativă, traumatică, inflamatorie și tumorală ce interesează urechea, osul temporal, nasul și sinusurile paranazale, cavitatea bucală, faringele, laringele, traheea, esofagul, precum și structurile adiacente. Ea cuprinde de asemenea investigarea și tratamentul medical, recuperator și chirurgical al afecțiunilor aparatului acustico-vestibular, simțurilor gustului și mirosului, tulburările și afectările nervilor cranieni precum și deficientele de auz și de emisie sonoră, funcții de o mare importanță în comunicarea interumană.

Curriculumul prevede un număr de 520 de ore didactice pe 5 ani de studii universitare, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ANI
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	15
MODULUL 1	ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	6 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2
MODULUL 2	CHIIRURGIE GENERALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	3 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2
MODULUL 3	ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ (AUDIOLOGIE, VESTIBULOLOGIE, FONIATRIE)
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	3 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2
MODULUL 4	NEUROLOGIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2
MODULUL 5	PNEUMOLOGIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2
MODULUL 6	ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	6 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2
MODULUL 7	ORL PEDIATRIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	4 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2
MODULUL 8	ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	9 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2
MODULUL 9	CHIRURGIE OMF
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2
MODULUL 10	OFTALMOLOGIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2
MODULUL 11	ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	9,5 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2
MODULUL 12	BIOETICA
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	0,5 LUNI
ORE DE CURS/MODUL	20 ore
MODULUL 13	CHIRURGIE PLASTICĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2
MODULUL 14	NEUROCHIRURGIE
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2
MODULUL 15	ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ
NUMĂRUL DE LUNI/MODUL	11 LUNI
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	2

TOTAL ORE PREGĂTIRE TEORETICĂ	520 ORE, la care se adaugă 40 – 50 ore studiu individual/an, reprezentând 20 – 30% din activitate
TOTAL ORE PREGĂTIRE PRACTICĂ	70 – 80% din timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual

Structura programului1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, stabilirea responsabilului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).2. Stagii efectuate
ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ – Modulele 1, 3, 6, 8, 11, 15 – total 44,5 luni
CHIRURGIE GENERALĂ – Modul 2 – 3 luni
NEUROLOGIE – Modul 4 – 1 lună
PNEUMOLOGIE – Modul 5 – 1 lună
ORL PEDIATRIE – Modul 7 – 4 luni
CHIRURGIE OMF – Modul 9 – 2 luni
OFTALMOLOGIE – Modul 10 – 1 lună
BIOETICA – Modul 12 – 0,5 luni
CHIRURGIE PLASTICĂ – Modul 13 – 2 luni
NEUROCHIRURGIE – Modul 14 – 1 lună

Anul I	Anul II	Anul III	Anul IV	Anul V
1, 2, 3	4, 5, 6, 7	8, 9, 10	11, 12, 13	14, 15

N.B. Pregătirea se începe cu un modul de ORL ȘI CHIR. CERVICO-FACIALĂ de 6 luni, pentru dobândirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS. Programarea restului modulelor în timpul anului se va face după consultarea coordonatorului de rezidențiat.
OTORINOLARINGOLOGIE ȘI CHIRURGIE CERVICO-FACIALĂ – Modulele 1, 3, 6, 8, 11, 15, total 44,5 luni
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1. Tematica:I. Otologie
Cunoștințe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a) EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:– Inspecție, palpare – elemente normale de anatomie a urechii– Otoscopie– Endoscopie otologică– Microscopie otologică– Recoltare secreție auriculară– Aspirație auriculară
b) FUNCȚIA AUZULUI:– Audiogramă în câmp liber– Teste cu diapazonul– Impedanță– Audiogramă tonală– Audiogramă vocală– Audiogramă supraliminară– Teste audiometrice obiective:
● potențiale evocate auditive, BERA
● otoemisiuni acustice– Audiologie pediatrică:
● metode de screening
● metode obiective
● metode subiective
c) FUNCȚIA VESTIBULARĂ:– Nistagmus spontan– Nistagmus indus:
● nistagmus pozițional
● teste calorice
● electronistagmografie
● testul scaunului rotativ
● videonistagmografie– Reflexe spinale (Unterberger, Romberg)– Posturografie dinamică computerizată
d) FUNCȚIA NERVULUI FACIAL– Teste topodiagnostice (testul Schirmer, teste gustative, reflexul stapedian, etc)– Teste neurofiziologice:
● teste de stimulare nervoasă
● electromiografie
e) INTERPRETARE IMAGISTICĂ:– Radiografie, CT, RMN, Angiografie
B. Tratament nechirurgical
Tratamentul medicamentos și manevre terapeutice pentru:
● patologia infecto-inflamatorie a urechii (otite externe/medii/labirintite) cronică și de urgență
● hipoacuzie neurosenzorială
● tinitus
● sindroame vertiginoase
● pareză/paralizia nervului facial
● îngrijiri postoperatorii
C. Tratament chirurgical– Anestezie locală și regională– Managementul othematomului– Excizia osteoamelor conductului auditiv extern– Extragerea corpilor străini– Polipi ai conductului auditiv– Recoltare biopsii– Timpanotomie– Plasare aeratoare timpanice– Miringoplastie și timpanoplastie– Antrotomie– Mastoidectomie (simplă, modificată, radicală)– Malformații auriculare– Plăgile regiunii temporale, conductului auditiv extern– Tumori ale urechii externe și mediiII. Nas și sinusuri paranazale
Cunoștințe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a) EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:– Rinoscopia anterioară și posterioară;– Endoscopia nazo-sinuzală (include sinusoscopia);– Microscopia nazo-sinuzală (documentarea fotografică)– Elemente de estetică a feței– Recoltarea corectă de exudat nazal/secreție cavum
b) TESTE FUNCȚIONALE– Rinomanometrie;– Rinometria acustică;– Teste olfactometrice (subiective, obiective);– Testarea clearance-ului mucociliar
c) IMAGISTICĂ– CT;– RMN;– Angiografie;– Radiografii uzuale;
d) INVESTIGAȚII ALERGOLOGICE– Testări alergice epicutanate;– Testări alergice intracutanate;– Teste nazale de provocare;– Citologie nazală;– Interpretarea testelor serologice;
B. Tratament nechirurgical– Tratament medicamentos pentru patologia infecto-inflamatorie cronică și de urgență a nasului și sinusurilor paranazale– Imunoterapie specifică (desensibilizare);– Tratamentul reacțiilor anafilactice;
C. Tratament chirurgical
Nas– Anestezie loco-regională– Tratamentul epistaxisului:
● Tamponament nazal anterior/posterior;
● Cauterizare nazală;– Îndepărtare de corp străin endonazal;– Polipectomie nazală;– Chirurgia cornetelor nazale cu instrumente reci/LASER/radiofrecvență, etc.– Reducere și imobilizarea osoasă în fracturile nazale;– Incizia și drenajul abceselor;– Septoplastie;– Închiderea perforațiilor septale;– Hematom septal;– Rinoplastia;– Corecția malformațiilor (atrezie coanală, fistule etc);– Prelevarea de probe biologice – biopsii– Îngrijiri postoperatorii
Sinusuri paranazale– Puncția sinusului maxilar– Sinusoscopie;– Antrostomie endoscopică;– Chirurgie radicală (Caldwell – Luc);– Trepanarea sinusului frontal (Boeck)– Chirurgie externă a sinusului frontal;– Etmoidectomie externă;– Etmoidectomie endonazală (endoscopică, microscopică);– Drenaj frontal tip Draf;– Chirurgia endoscopică a sinusului sfenoidal– Chirurgia de revizie a sinusurilor paranazale (endoscopic și/sau pe cale externă)– Ligatura arterelor etmoidale și maxilară;– Dacriocistorinostomie;– Închiderea fistulelor oroantrale;– Tratamentul chirurgical endoscopic al fistulelor LCR;– Tratamentul tumorilor benigne și maligne rinosinuzale
● Maxilectomie (parțială, totală);
● Abord prin rinotomie laterală;
● Tehnica de abord extern medio-facială (degloving)– Abordul combinat al rinobazei;– Tratamentul leziunilor traumatice nazo-sinuso-faciale– Leziuni de țesuturi moi faciale– Proceduri de decompresie orbitară;– Tratamentul combinat al complicațiilor rinosinusaleIII. Laringe și trahee
Cunoștințe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a) EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ (ADULȚI ȘI COPII)– Laringoscopie indirectă (cu oglinda)– Laringofibroscopie cu endoscop flexibil– Traheo-bronhoscopie endoscopică– Laringoscopie directă– Microlaringoscopie– Videostroboscopie– Analiza percepțională și acustică a vocii
● evaluarea timpului maxim de fonație
● evaluarea fonetografică– Prelevări pentru evaluare microbiologică– Aspirații bronșice pentru evaluare microbiologică și citologică– Biopsii endolaringiene (indirectoscopic, fibroscop canal de lucru, microlaringoscopie suspendată)– Biopsii endotraheale și endobronșice– Electromiografia laringelui
b) INTERPRETAREA IMAGISTICII:– CT, RMN, Radiografii clasice, Angiografie
B. Tratament nechirurgical– Aplicații de soluții topice la nivelul laringelui– Tratamentul cu aerosoli– Tratament medicamentos în patologia infecto-inflamatorie– Terapie logopedică– Reeducarea vocală
C. Tratament chirurgical– Anestezie locală și regională– Extragerea corpilor străini din laringe, trahee și bronhii– Intubație orotraheală– Traheostomie (inclusiv percutană, coniotomie)– Închiderea traheostomei– Chirurgia paraliziei uni/bilaterală a corzilor vocale– Chirurgia tulburărilor de fonație (fonochirurgie)– Chirurgia în traumatismele laringo-traheale– Chirurgia supurațiilor laringiene– Chirurgie endolaringiană și endotraheală transorală (a tumorilor benigne) cu sau fără utilizarea microscopului/LASER-ului– Cordectomie prin laringofisura sau endoscopica LASER– Laringectomie parțială fronto-laterală sau frontală anterioară– Laringectomie parțială orizontală supraglotică– Laringectomie parțială verticală– Hemilaringectomie– Laringectomie totală– Reconstrucția faringiană cu grefe locale și microvasculare– Reabilitarea vocii cu proteze (buton fonator)– Patologie pediatrică laringiană
● gestionarea căilor aeriene la nou-născut și copil
● chirurgia malformațiilor laringo-traheale
● papilomatoza laringiană juvenilăIV. Cavitatea bucală, faringe și esofag cervical
Cunoștințe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a) EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:– Inspecție și palpare la nivelul cavității bucale și orofaringelui– Rinoscopia posterioară– Hipofaringoscopie cu optică rigidă sau flexibilă– Esofagoscopie cu optică rigidă sau flexibilă– Biopsia formațiunilor tumorale ale cavității bucale, faringelui și esofagului– Gustometria– Teste funcționale pentru disfagie– Evaluarea pacientului cu sindrom de apnee obstructivă în somn (endoscopia de somn, poligrafia respiratorie și polisomnografia)
b) INTERPRETAREA IMAGISTICII– Echografie părți moi cervicale, Radiografii, Ortopantomografia, CT, RMN, examen tranzit baritat cu seriografie de deglutiție, scintigrafie, pet-CT
B. Tratament nechirurgical– Terapia cu inhalații– Tratamentul medicamentos al afecțiunilor inflamatorii/infecțioase a cavității bucale și faringelui– Reabilitarea pacientului cu tulburări de deglutiție și disfagie
C. Tratament chirurgical– Anestezia locală și regională– Adenoidectomia– Amigdalectomia– Oprirea hemoragiei din loja amigdaliana– Drenajul abcesului
● periamigdalian și retroamigdalian
● parafaringian și retrofaringian
● de planșeu bucal– Corectarea malformațiilor
● Fren lingual
● Ranula
● Incluziuni chistice la nivelul planșeului bucal/val palatin– Îndepărtarea calculilor salivari pe calea orală– Extragerea de corpi străini faringieni/esofag proximal– Închidere de fistule faringiene– Chirurgia traumatismelor faringiene– Chirurgia tumorilor benigne și maligne ale cavității bucale, faringelui și esofagului– Chirurgia LASER și radiofrecvența la nivelul cavității orale și a faringelui:
● Tratament chirurgical al pacientului cu ronhopatiei și a apneei obstructive în somn
● Criptoliza LASER/Radiofrecvența
● Chirurgia reducțională LASER/radiofrecvența a bazei de limbăV. Patologia cervico-facială
Cunoștințe fundamentale în:
A. Proceduri diagnostice
a) EXAMINARE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ:– Inspecția și palparea regiunii cervico-faciale– Investigarea nervilor cranieni
● clinică
● electrofiziologică– Teste funcționale ale glandelor salivare– Puncție aspirativă bioptică echoghidată
b) INTERPRETAREA IMAGISTICII– Echografie părți moi cervicale, Radiografii, CT, RMN, Angiografie, PET-CT
B. Tratament nechirurgical– Tratament medicamentos al patologiei infecto-inflamatorii latero-cervicale (abcese, flegmoane, adenite acute, etc)– Tratamentul plăgilor cervicale– Chimio-radioterapie (indicații, urmărirea pacientului, complicații)
C. Tratament chirurgical– Anestezie locală și regională cervicală– Îngrijirea pacientului cu traumatisme mecanice și fizico-chimice cervicale– Îngrijirea fistulelor cervicale– Extirparea:
● chistului de tract tireoglos
● chistului branhial
● fistulelor cervicale– Incizia și drenajul abceselor și flegmoanelor cervicale– Chirurgia tumorilor benigne cervicale– Extirparea ganglionilor limfatici cervicali (biopsie ganglionară)– Cervicotomie laterală (exploratorie sau pentru tumori latero-cervicale și parafaringiene)– Limfadenectomie cervicală (funcțională, radicală, selectivă, etc)– Extirpare tumorilor cervicale (țesuturi moi, vasculare, de origine nervoasă, etc)– Chirurgia glandelor salivare:
● extirparea glandei submandibulare
● extirparea glandei sublinguale
● biopsia glandelor salivare minore
● parotidectomie (parțială, subtotală, totală)– Chirurgia vaselor latero-cervicale (ligaturi vasculare arteriale sau venoase – arteră carotidă externă, arteră carotidă internă, arteră linguală, arteră facială, venă jugulară internă etc)– Chirurgia glandei tiroide– Chirurgie plastică și reconstructivă cervico-facială
● lambou prin alunecare și rotație
● lambou liber– Reconstrucție plastică extinsă
● lambou miofascial
● lambou musculocutanat
● lambou microvascular– Procedee de reconstrucție și restaurare facială
● lambou muscular dinamic
● proceduri statice
● chirurgie estetică facială
● blefaroplastie
● mentoplastie
● otoplastie
● lifting facial
● injectare toxină botulinică
Modulul 2, CHIRURGIE GENERALĂ, 3 luni
Nr. ore curs: 2 ORE/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1. Tematica:
a. Principii de asepsie și antisepsie în chirurgia generală Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui
b. Tehnici de drenaj
c. Tehnici de sutură
d. Tehnica pansamentului
e. Tratamentul plăgilor.
f. Profilaxia infecțiilor tetanice
g. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)
h. Tehnici de anestezie loco-regională
l. Anestezia generală prin intubație nazo și oro traheală (Fazele anesteziei generale, tehnica intubației nazo și oro-traheală)
j. Resuscitarea cardiorespiratorie
k. Transfuzia (indicații, CI, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale), substituenți de sânge. Reechilibrarea hidro-electrolitică și echilibrul AB (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului AB)
l. Arsurile (criterii de evaluare diagnostică, conduită terapeutică)
m. Sondajul vezical
n. Examenul unui bolnav traumatizat
o. Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)
p. Principii de tratament în politraumatisme
q. Patologia hemostazei în practica chirurgicală
r. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)
s. Patologia esofagului (corpi străini, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale)
t. Urgențele în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)2. Obiective educaționale
a. deprinderea unor competențe teoretice și practice legate de patologia chirurgicală de bază, noțiuni legate de traumatologia țesuturilor moi și a oaselor, vindecarea plăgilor, principii de tratament în patologia supurativă acută;3. Rezultate așteptate:i. Sutura și îngrijirea plăgilor – 50ii. Drenaj supurații – 5iii. Asistența la chirurgie reconstructivă vasculară – 2iv. Asistența în manevre de extracție corpi străini esofagieni, dilatații esofagiene, ablație diverticuli esofagieni, montare gastrostome de alimentație – 10
Modulul 4, NEUROLOGIE, 1 lună
Nr. ore curs: 2 ORE/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1. Tematica:
a. Afecțiunile vasculare carotidiene și ale arterelor vertebrale
b. Accidente vasculare cerebrale și implicațiile în patologia ORL
c. Sindroame vestibulare
d. Aspecte neurologice în patologia ostructivă de somn
e. Patologia nervilor cranieni și noțiuni de electrofiziologie2. Obiective educaționale.
a. Deprinderea noțiunilor clinice și interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul și tratamentul pacientului neurologic.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
a. Interpretarea caracteristicilor patologiei vasculare cu implicații neurologice
b. CT și RMN în boli neurologice acute și cronice (interpretare)
c. Noțiuni minimale de electrofiziologie cu implicații în patologia ORL
Modulul 5, PNEUMOLOGIE, 1 lună
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1. Tematica:
a. Indicațiile, contraindicațiile bronhoscopiei: – anestezie, tehnici de prelevare (culturi, biopsii, lavajul bronhioloalveolar).
b. Patologia traheei: Stenozele traheale iatrogene. Tumori traheale. Corpul străin traheo-bronșic
c. Tuberculoza pulmonară – principii de diagnostic și tratament, elemente caracteristice infecțiilor secundare în sfera ORL2. Obiective educaționale:
a. asimilarea de cunoștințe teoretice cu privire la diagnosticul și tratamentul afecțiunilor traheo-bronșice și dobândirea de abilități practice de endoscopie traheo-bronșică3. Rezultate așteptate:
a. participarea la procesul de sterilizare a bronhoscoapelor – 10
b. anestezii locale – 10
c. bronhoscopii diagnostice – 3
d. bronhoscopii terapeutice (bronhoaspirații, biopsii, corpi străini) – 2
Modulul 7, ORL Pediatrie, 4 luni
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1. Tematica:
a. Malformațiile în ORL – diagnostic precoce și posibilități terapeutice
b. Patologia inflamator-infecțioasă nazo-sinusală, faringiană, otomastoidiană și laringiană la copii
c. Patologia tumorală benignă și malignă ORL a copilului
d. Hipoacuziile neurosenzoriale – diagnostic și reabilitare auditivă (proteze auditive convenționale și implantabile)2. Obiective educaționale:
a. Deprinderea elementelor particulare de diagnostic și tratament în patologia pediatrică ORL sus-menționată
b. Deprinderea noțiunilor elementare de evaluare auditivă pe grupe de vârstă
c. Indicațiile protezelor auditive convenționale și implantabile în populația pediatrică3. Rezultate așteptate
a. Diagnostic în patologia ORL pediatric – 40
b. Tehnici chirurgicale ORL pediatrie:i. Adenoidectomie – 20ii. Amigdalectomie – 10iii. Extracție corpi străini traheobronșici – 4iv. Timpanotomie – 10v. Antroaticotomie – 5
c. Asistarea medicului îndrumător la chirurgia de implant cohlear – 1
Modulul 9, CHIRURGIE OMF, 2 luni
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1. Tematica:
a. Examenul clinic și paraclinic în chirurgia OMF.
b. Traumatisme oro-maxilo-faciale
c. Sinuzitele maxilare de origine dentară
d. Patologia orală inflamatorie și oncologică
e. Patologia articulației temporo-mandibulare2. Obiective educaționale:
a. deprinderea unor competențe teoretice și practice legate de patologia chirurgicală OMF de bază,
b. diferite abilități practice legate de traumatologia țesuturilor moi faciale și a oaselor în special fracturile tip Le Fort;
c. deprinderea unor noțiuni legate de patologia dentară și a cavității bucale în general și efectuarea de manevre specifice specialității sub atenta supraveghere a medicului coordonator.
d. Elemente de diagnostic și tratament ale sinuzitelor odontogene, în special cele iatrogene (corpi străini, chirurgia de implant dentar, etc.)3. Rezultate așteptate:
a. Examene clinice OMF – 20
b. Interpretare examene paraclinice în chirurgia OMF – 20
c. Asistența la cazuri de traumatologie oro-maxilo-facială în condiții de urgență – camera de gardă – 10
d. Asistența la cazurile de patologie tumorală în sfera OMF – 10
Modulul 10, Oftalmologie, 1 lună
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1. Tematica:
a. Patologia inflamatorie a orbitei și globului ocular
b. Patologia căilor lacrimale
c. Complicațiile supurative orbito-oculare ale rinosinuzitelor2. Obiective educaționale
a. Înțelegerea relației de cauzalitate între patologia inflamatorie orbito-oculară și rinosinusală
b. Indicațiile chirurgiei transnazale în patologia inflamatorie-infecțioasă orbitoculară3. Rezultate așteptate:
a. Cateterisme căi lacrimale – 10
b. Asistență la diagnosticul și tratamentul patologiei inflamatorii orbito-oculare – 30
Modulul 12: BIOETICĂ, 0,5 luni
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual1. Tematică. 1. Introducere în bioetică – 2 ore 2. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore 3. Relația medic-pacient – 4 ore 4. Greșeli/erori în practica medicală – 2 ore 5. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore 6. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore 7. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore 8. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore 9. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore 2.2. Obiective educaționale. Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practica medicală zilnică.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Modulul 13, CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI RECONSTRUCTIVĂ, 1 lună
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1. Tematica:
a. Principii și tehnici de reconstrucție cervico-faciale utilizând lambouri cutanate.
b. Principii și tehnici de reconstrucție cervico-faciale utilizând grefe autologe și heterologe.
c. Principii și tehnici de chirurgie plastică facială2. Obiective educaționale:
a. Deprinderea principiilor și tehnicilor de reconstrucție a defectelor chirurgicale cervico-faciale.
b. Deprinderea principiilor și tehnicilor de chirurgie plastică facială (otoplastie, rinoplastie).3. Rezultate așteptate:
a. Asistarea medicului îndrumător care efectuează tehnicile chirurgicale sus-menționate – 10
b. Deprinderea noțiunilor elementare de îngrijire a plăgilor regiunii cervico-faciale – 10
Modulul 14, anul II, 1 lună, NEUROCHIRURGIE
Nr. ore curs: 2/SĂPTĂMÂNĂ
Nr. ore practică: timpul petrecut în activitatea clinică, conform contractului de muncă individual1. Tematica:
a. Principii și tehnici de tratament neurochirurgical
b. Sindroamele clinice de localizare în procesele expansive endocraniene și bazi-craniene.
c. Indicații și tehnici neurochirurgicale în terapia proceselor inflamatorii, infecțioase și tumorale intracraniene și bazi-craniene.
d. Elemente de diagnostic și tratament în patologia traumatică cranio-cerebrală.2. Obiective educaționale:
a. capacitatea de a diagnostica principalele afecțiuni cu indicație terapeutică neurochirurgicală;
b. Deprinderea elementelor de bază în diagnosticul și tratamentul patologiei de graniță ORL-neurochirurgie3. Rezultate așteptate:
a. Examenul clinic al unui pacient neurochirurgical
b. Efectuarea sub supraveghere a tehnicilor chirurgicale de graniță ORL-neurochirurgie (rinobaza, otobaza)
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Curriculumul de otorinolaringologie prevede un număr de 480 de ore didactice pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore/an de studiu individual. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu. Evaluarea se finalizează prin acordarea de note. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu („log-book”), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, etc.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Competențele teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, sunt ierarhizate după cum urmează:
Nivele de competență:
● Nivel I Experiență în indicarea și interpretare unei metode diagnostice sau terapeutice, fără experiență în efectuarea tehnicii.
● Nivel II Experiență în efectuarea tehnicii, dar nu ca operator independent.
● Nivel III Experiență în efectuarea tehnicii ca operator independent (stabilirea indicației, efectuarea procedurii, interpretarea acesteia, managementul complicațiilor).
Portofoliul la finalul pregătirii cuprinde un număr de proceduri nechirurgicale/chirurgicale executate independent conform tabelului:

Procedura chirurgicală	Număr de proceduri executate independent	Nivel experiență
Tamponament nazal anterior și posterior	10	III
Hemostaza chirurgicală pentru epistaxis	2	III
Extragere de corpi străini nazali	5	III
Puncție sinus maxilar	5	III
Polipectomie nazală	10	III
Septoplastie	5	III
Turbinoreducții cu LASER sau radiofrecvență	10	III
Tratamentul de urgență al fracturilor nazale	3	III
Incizie-drenaj flegmon periamigdalian	5	III
Drenaj colecții laterocervicale	2	III
Adenoidectomie	10	III
Amigdalectomie	5	III
Laringoscopie directă	5	III
Traheotomie	2	III
Bronhoscopie	5	III
Timpanotomie	5	III
Antroaticotomie	2	III
Intervenții endoscopice în rinosinuzite	10	III
Biopsii în sfera ORL	10	III
Proceduri nechirurgicale	Număr de proceduri executate independent
Audiogramă tonală	30	III
Timpanogramă	5	III
Examinare endoscopică ORL	100	III
Prelevare exudate nazale	50	III
Manevre de repoziționare pentru VPPB	10	III
Examen clinic vestibular cu videonistagmoscopie	15	III
Proceduri nechirurgicale/chirurgicale, altele decât cele de mai sus	Număr de proceduri la care a asistat sau a fost asistat
	200	I-III

Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specific programului:

– Probă scrisă	Da
– examen clinic	Da
– probă de abilități/manualități	Nu
– probă pe casetă video	Nu
– probă operatorie	Da
– dizertație	Nu

Tematica de examen medic specialist

1. Anatomia și fiziologia nasului și sinusurilor paranazale
2. Anatomia și fiziologia faringelui
3. Anatomia și fiziologia laringelui
4. Anatomia și fiziologia urechii
5. Anatomia chirurgicală a regiunii cervicale
6. Malformații în ORL – diagnostic precoce și posibilități terapeutice
7. Metode de explorare ale nasului și sinusurilor paranazale
8. Metode de explorare ale cavității bucale și faringelui
9. Metode de explorare a laringelui
10. Metode de explorare a urechii
11. Metode de explorare ale traheei și bronhiilor
12. Metode de explorare a esofagului
13. Urgențele rinosinusale (traumatismele nazale și sinuso-faciale, epistaxis, corpi străini nazo-sinusali)
14. Urgențele faringiene (traumatismele faringelui – mecanice și fizico-chimice, corpii străini faringieni)
15. Urgențele laringiene (insuficiență respiratorie acută de cauza laringiană, traumatismele laringelui, corpii străini laringo-traheo-bronșici)
16. Urgențele oto-mastoidiene (traumatismele urechii și a osului temporal, surditatea brusc instalată, traumă sonoră acută, vertijul periferic acut, paralizia facială periferică, corpii străini auriculari)
17. Urgențele esofagiene (esofagită postcaustică, corpii străini esofagieni)
18. Urgențele cervicale (traumatismele părților moi cervicale, hemoragii cervicale, supurațiile cervicale)
19. Patologia infecto-inflamatorie acută rinosinusală (rinite acute, rinosinuzite acute)
20. Patologia infecto-inflamatorie acută a cavității bucale și a faringelui (stomatite, glosite, amigdalite și faringite acute)
21. Patologia infecto-inflamatorie acută laringiană (laringitele acute, epiglotită acută, pericondrită laringiană, abcesul laringian)
22. Patologie infecto-inflamatorie acută otomastoidiană (otita medie acută, otomastoidită acută a adultului și copilului)
23. Patologia infecto-inflamatorie acută a glandei tiroide
24. Patologia infecto-inflamatorie acută a glandelor salivare
25. Patologia infecto-inflamatorie cronică rinosinusală (rinite cronice, rinosinuzitele cronice)
26. Patologia infecto-inflamatorie cronică a cavității bucale și a faringelui
27. Patologia infecto-inflamatorie cronică a laringelui.
28. Patologia infecto-inflamatorie cronică otomastoidiană.
29. Patologia infecto-inflamatorie cronică a glandelor salivare
30. Patologia tumorală benignă rinosinusală
31. Patologia tumorală benignă a cavității bucale și a faringelui
32. Patologia tumorală benignă a laringelui
33. Patologia tumorală benignă otomastoidiană
34. Patologia tumorală benignă a glandei tiroide
35. Patologia tumorală benignă a traheei
36. Patologia tumorală benignă a esofagului
37. Patologia tumorală benignă a glandelor salivare
38. Patologia tumorală malignă rinosinusală
39. Patologia tumorală malignă a cavității bucale și faringelui
40. Patologia tumorală malignă a laringelui
41. Patologia tumorală malignă otomastoidiana
42. Patologia tumorală malignă a glandei tiroide
43. Patologia tumorală malignă a traheei
44. Patologia tumorală malignă a esofagului cervical
45. Patologia tumorală malignă a glandelor salivare
46. Patologie tumorală cervicala
47. Patologia tumorală parafaringiană
48. Patologia chirurgicală a bazei de craniu (rino- și otobază, orbită, căi lacrimale și spații profunde)
49. Sindroamele paralitice laringiene și asociate
50. Clasificarea, evaluarea și principiile de tratament ale tulburărilor vocii (elemente de foniatrie și fonochirurgie)
51. Tulburările senzitive și motorii ale faringelui.
52. Algiile cranio-cervico-faciale
53. Manifestări ale bolilor sistemice în ORL
54. Sindromul de apnee obstructivă în somn (diagnostic, etiopatogenie, principii de tratament)
55. Hipoacuziile neurosenzoriale: diagnostic și reabilitare auditivă (proteze convenționale și implantabile)
56. Otoscleroză
57. Sindroamele vestibulare periferice

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

1. Rezecția septului nazal
2. Chirurgia cornetelor nazale
3. Chirurgia sinuzitei maxilare (include tehnici chirurgicale endoscopice)
4. Chirurgia sinuzitei etmoidale (include tehnici chirurgicale endoscopice)
5. Chirurgia sinuzitei frontale (include tehnici chirurgicale endoscopice)
6. Amigdalectomia
7. Adenoidectomia
8. Micro-laringoscopia suspendată (include tehnici chirurgicale cu instrumente reci și LASER-C02 asistată)
9. Traheo-bronhoscopia
10. Esofagoscopia
11. Ligatura venei jugulare interne
12. Ligatura arterei carotide primitive
13. Ligatura arterei carotide externe
14. Ligatura arterei linguale
15. Ligatura arterei faciale
16. Ligatura arterei temporale superficiale
17. Traheotomia
18. Laringectomia totală
19. Disecția ganglionară cervicală selectivă
20. Montare aerator transtimpanal
21. Mastoidectomia corticală (antro-mastoidectomia)
22. Mastoidectomia radicală (tehnică deschisă „canal wall-down”)
23. Fibroscopia diagnostică și intervențională în patologia ORL (indicații, dispozitive, incidente, complicații).

2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN OTO-RINO-LARINGOLOGIE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității
Urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
Medicul specialist otorinolaringolog a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, ce intră în standardul profesional, cu excepția celor ce aparțin domeniilor adiționale de dezvoltare existente în legislația Ministerului Sănătății sub denumirea de atestate de pregătire complementară.2.2. Obligații
Medicul specialist otorinolaringolog se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și ale Ministerului Sănătății.
Atașat curriculumului, nu neapărat parte integrantă:2.3. Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medic specialist2.3.1. Chirurgie LASER în ORL2.3.2. Chirurgia Oncologică în ORL2.3.3. Endoscopie ORL2.3.4. Audiologie2.3.5. Vestibulologie2.3.6. Foniatrie2.3.7. Patologia respiratorie în somn2.4. Care pot fi domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:
–
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Indiferent cine propune curriculumul, ea va fi asumată de MS, prin Comisia sa de specialitate, deci trebuie semnată de Președintele acesteia. Asumarea este un lucru foarte important pentru punerea în operă și seriozitatea demersului.
Nume, prenume: Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu
Semnătura
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA OTORINOLARINGOLOGIE a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
(la 07-09-2017, sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
ORTODONȚIE ȘI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
(la 07-09-2017, sintagma: Centrului Național de Perfecționare in Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
ORTODONȚIE Șl ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ
Curriculă de pregătire1.1. DEFINIȚIE. Ortodonția și ortopedia dento-facială alcătuiesc specialitatea de medicină dentară care are ca obiect de studiu supravegherea, ghidarea creșterii și a dezvoltării structurilor dento-faciale, patologia acestora, precum și terapia anomaliilor dento-maxilare.1.1.1. Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea ortodonție și ortopedie dento-facială se va desfășura în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației pentru pregătirea medicilor rezidenți.1.1.2. Pregătirea Teoretică și practică se va desfășura sub îndrumarea directă a profesorului – șef de clinică și cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcțiuni.1.1.3. La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiționat atât de activitatea practică depusă cât și de participarea la cursuri, seminarii și realizarea de minimum 2 referate/an. La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând în 3-4 probe distincte care să dovedească atât pregătirea teoretică, practică cât și activitatea clinică depusă în timpul stagiului. În urma acestui examen medicul rezident primește titlul de medic specialist.1.1.4 Fiecare an de specializare cuprinde 311 ore de pregătire teoretică (curs seminarii și studiu individual) sub îndrumarea cadrelor didactice din școlile de medicină dentară acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației sub conducerea unui profesor/șef de catedră.1.2. DURATA: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și minim 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA CELOR TREI ANI DE REZIDENȚIAT1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul clinic și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 1 săptămână.1.3.2. Pregătirea în ortodonție:1.3.2.1. Stagiul clinic de ortodonție: 3 ani1.3.2.2. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic:– Discipline biologice și medicale generale: 4 1/2 luni– Sănătate publică dentară: 2 luni– Subiecte ortodontice de bază: 8 luni– Subiecte ortodontice generale: 9 luni– Tehnici ortodontice: 5 luni– Proceduri de tratament ortodonție inter disciplinare: 3 luni– Tehnici speciale de tratament ortodonție: 2 luni– Managementul sănătății: 1 lună– Management în cabinetul de ortodonție: 1 lună– Bioetica: 1/2 lună1.4. CONȚINUTUL PREGĂTIRII1.4.1. STAGIUL CLINIC DE ORTODONȚIE: durata 3 ani
Cuprinde:
● Ore de practică clinică și preclinică
BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE
Baremul activității practice va fi reprezentat de documentația completă a 10 cazuri tratate de către medicul rezident (vezi 1.5. anexa privind baremul minimal al activității de pragătire).
● Pe lângă cele 10 cazuri, medicul rezident trebuie să urmărească evoluția a cel puțin 50 de cazuri, preluând o parte din ele de la colegii care termină rezidențiatul și o altă parte, începute de acesta, ce vor fi predate într-o fază terapeutică intermediară rezidenților ce vor începe la terminarea stagiului său.
● Planificarea tratamentelor, planuri de tratament pentru cazuri selectate
● Seminarii privind evaluarea tratamentelor– evaluarea cazurilor după tratament– reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenții aflați la sfârșitul studiului
● activități de cercetare, documentare în literatura de specialitate.1.4.2. CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFĂȘURA ÎN PARALEL CU STAGIUL CLINIC:1.4.2.1. DISCIPLINE BIOLOGICE Șl MEDICALE GENERALE: durata 4 1/2 luni1.4.2.1.1. Creșterea și dezvoltarea corpului omenesc (20 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Creșterea somatică și variantele ei anormale
● Puseul de creștere pubertar și relația sa cu creșterea viscero-neurocraniului
● Factori genetici și dobândiți ce pot influența creșterea somatică
● Conceptul de vârstă biologică și stabilirea vârstei scheletale, a vârstei dentare, precum și a maturității sexuale.
Activități practice: 10 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate1.4.2.1.2. Anatomia extremității cefalice (30 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Caracteristici anatomice ale sistemelor tisulare și anatomia funcțională, cu importanță esențială pentru înțelegerea:– creșterii viscero-neurocraniului,– apariției malformațiilor scheletale– ortopediei dento-faciale,– corectării prin chirurgie ortognatică a malformațiilor cranio-faciale, a disgnațiilor și a anomaliilor de ocluzie
Activități practice: 20 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate1.4.2.1.3. Genetică (10 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Principii genetice esențiale pentru înțelegerea dezvoltării cranio-faciale
● Principii genetice esențiale pentru înțelegerea malformațiilor cranio-faciale1.4.2.1.4. Embriologia capului (20 ore)
Cursuri conferință: 8 ore
Creșterea și dezvoltarea normală a feței, maxilarelor și dinților
● Teratogeneza
● Apariția despicăturilor și a altor malformații congenitale faciale.
Activități practice: 12 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate1.4.2.1.5. Biologie celulară (20 ore)
Cursuri conferință: 5 ore– Aspecte citologice și histochimice esențiale pentru înțelegerea:– Metabolismului celular în condiții normale și anormale– Formării și proliferării tisulare, dezvoltării oaselor, cartilajelor, dinților și mușchilor– Creșterii faciale– ATM– Deplasării dentare și reacției țesuturilor de susținere– Ortopediei dento-faciale– Mecanismelor resorbției radiculare.
Activități practice: 15 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate1.4.2.1.6. Fiziologia respirației,fonației,deglutiției și masticației (15 ore)
Cursuri conferință: 5 ore
● Aspecte oro-nazale ale diferitelor tipuri de respirație
● Vorbirea normală și anormală
● Diverse tipuri de deglutiție
● Ciclul masticator.
Activități practice: 10 ore
● studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate1.4.2.1.7. Sindroame în care este implicată extremitatea cefalică (15 ore)
Cursuri conferință: 5 ore
● Principii de clasificare a sindroamelor în relație cu etiologia, prognosticul și reacția la tratamentul ortodontic și chirurgical ortognatic.
Activități practice: 10 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.1.4.2.1.8. Psihologia copilului, adolescentului și a adultului (20 ore)
Cursuri conferință: 8 ore
Concepte și principii de dezvoltare psihologică Posibilități și limite ale modificărilor de comportament
Aspecte ale motivării pacienților și influența acestora asupra cooperării Aspecte psihologice ale pubertății și adolescenței Impactul aspectului facial asupra autoevaluării Aspecte psihologice ale chirurgiei ortognatice.
Activități practice: 12 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate1.4.2.1.9. Biostatistica (30 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Metodologie statistică
● Folosirea curentă a metodelor statistice
● Proceduri de prelucrare a datelor
Activități practice: 20 ore
● Prelucrarea aspectelor statistice din literatura actuală
● Analizarea metodologiei statistice și a interpretării publicațiilor din literatura clinică și științifică, relevantă pentru ortodonție.1.4.2.1.10. Epidemiologie (10 ore)
Cursuri conferință: 4 ore
● Elementele de baza ale studiilor epidemiologice
● Direcții de cercetare și metodică
● Compoziția grupelor de cercetare și condiții pentru grupele de control
Activități practice: 6 ore
● Analiza și interpretarea datelor unor studii epidemiologice de specialitate1.4.2.1.11. Metodologia cercetări (30 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Filozofia științifică
● Aspecte etice în experimentele pe animale și pe oameni
● Diverse metode de planificare a cercetării
Activități practice: 20 ore
● Realizarea unui raport analitic al unor publicații din domeniul cercetării biomedicale și clinice
● Elaborarea unui protocol al unui proiect de cercetare
● Interpretarea propriilor rezultate ale cercetării
● Evaluarea unor concluzii din publicațiile științifice
● Prezentarea rezultatelor cercetării într-o comunicare sau articol scris.1.4.2.1.12. SĂNĂTATE PUBLICĂ DENTARĂ (85 ore)1. Starea de sănătate/noțiuni generale și instrumente de reglementare
Cursuri conferință: 25 ore
● Definiția stării de sănătate
● Determinarea stării de sănătate
● Indicatori de măsurare a stării de sănătate
● Instrumente de reglementare/actul normativ
● Tipuri de acte normative din sistemul de drept românesc
● Principalele acte normative din sistemul de sănătate românesc2. Demografia
Cursuri conferință: 5 ore
● Statistica populației/Definiție, caracteristici la nivel mondial și în România
● Dinamica populației: natalitate, fertilitate, planificare familială.3. Dinamica populației/Componente negative
Cursuri conferință: 25 ore
● Mortalitatea generală – definiție, abordare transversală, abordare longitudinală, tendințe la nivel mondial, european și în România
● Mortalitatea infantilă – definiție, modalitați de abordare, tendințe la nivel mondial, european și în România.4. Epidemiologia bolii și a sănătății
Cursuri conferință: 10 ore
● Definiție
● Domenii de aplicare
● Morbiditate – incidență, prevalență5. Anchetele epidemiologice observaționale
Cursuri conferință: 10 ore
● Anchete descriptive – scop, caracteristici de persoane, de timp, de loc
● Anchete analitice – scop, tipuri, modalități de proiectare, calculul riscurilor6. Anchete epidemiologice experimentale
Cursuri conferință: 5 ore
● Definiție, scop, tipuri7. Promovarea sănătății. Strategii preventive
Cursuri conferință: 5 ore
● Definiția conceptului de prevenire și a nivelurilor de prevenire
● Tipuri de strategii preventive – avantaje și limite
● Screening1.4.2.2. SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZĂ1.4.2.2.1. Dezvoltarea dentiției (normal și anormal) (60 ore)
Cursuri conferință: 20 ore
● Dezvoltarea ocluziei de la naștere până la vârsta adultă
● Variații ale acestei dezvoltări
● Anomalii dentare de număr, mărime, formă și poziție
● Factori genetici și de mediu care influențează dezvoltarea dentiției
● Diverse malocluzii cauzate de dezvoltarea dentară și gradul lor de gravitate
● Efecte ale anodonțiilor și ale dinților supranumererari precum și ale pierderii sau extracției premature a dinților temporari sau permanenți asupra dezvoltării dentiției.
Activități practice: 40 ore
● Recunoașterea și identificarea unor stări ale dentiției privind:– normalitatea și anormalitatea– stadiul de dezvoltare atins– aprecierea dezvoltării viitoare– posibilități pentru măsuri interceptive cu scopul îmbunătățirii situației finale.1.4.2.2.2. Creșterea feței (50 ore)
Cursuri conferință: 18 ore
● Creșterea cartilajelor, oaselor, mușchilor
● Centre de creștere în scheletul cranio-facial
● Modificări postnatale ale creșterii zonei cranio-faciale, inclusiv a părților moi
● Variații funcționale ale componentelor zonei cranio-faciale cu importanță pentru creșterea feței
● Variații individuale în configurația feței
● Influența factorilor de mediu asupra creșterii feței.
Activități practice: 32 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate1.4.2.2.3. Fiziologia și fiziopatologia sistemului stomatognat (35 ore)
Cursuri conferință: 12 ore
● Ocluzia funcțională normală și anormală
● Comportamentul structurilor moi tisulare în condiții normale și anormale
● Funcții normale și anormale ale ATM
● Proceduri diagnostice pentru ATM
● Posibilități de tratament în cazul disfuncțiilor ATM.
Activități practice: 23 ore
● Studiul ocluziei funcționale, al structurilor moi tisulare și al funcțiilor ATM la pacienții aflați în tratament
● Efectuarea de manopere terapeutice specifice la pacienții cu disfuncții ATM aflați în tratament1.4.2.2.4. Aspecte ale deplasărilor dentare și ale ortopedici dento-faciale (35 ore)
Cursuri conferință: 12 ore
● Procesul erupției dentare și al deplasării dentare spontane
● Efectele diverselor forțe asupra celulelor și țesuturilor
● Efectul sistemelor de forțe și al mărimii forțelor
● Modificări post-traumatice
● Aspecte celulare ale creșterii encondrale în septul nazal, condili și epifize, precum și ale creșterii osoase la nivelul suturilor și suprafețelor osoase
● Efecte ale tratamentelor ortopedice dento-faciale asupra sistemelor tisulare
● Relația între adaptabilitatea țesuturilor și rezultatele tratamentelor ortopedice dento-faciale
Activități practice: 23 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate1.4.2.2.5. Radiologie și alte mijloace imagistice (30 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Anomalii și stări patologice care pot fi diagnosticate pe radiografii
● Metode radiologice folosite în ortodonție și riscurile acestora
● Radiografia digitală și alte tehnici imagistice.
Activități practice: 20 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate
● Identificarea unor anomalii și stări patologice pe radiografii1.4.2.2.6. Cefalometrie (inclusiv realizarea traseelor cefalometrice pe radiografii) (45 ore)
Cursuri conferință: 15 ore
● Identificarea structurilor anatomice pe radiografii
● Limitele cefalometriei și metodelor cefalometrice
Activități practice: 30 ore
● Identificarea structurilor anatomice pe radiografii
● Descrierea morfologiei capului pe baza cefalogramei
● Realizarea pe radiografii a traseelor cefalometrice din normă laterală și frontală ale structurilor anatomice esențiale1.4.2.2.7. Materiale folosite în ortodonție (25 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Proprietățile și compoziția materialelor ortodontice
● Reguli pentru alegerea corectă a materialelor și substanțelor necesare în diverse tehnici ortodontice
● Manipularea și folosirea materialelor și substanțelor ortodontice.
Activități practice: 15 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate1.4.2.2.8. Biomecanica ortodontică (35 ore)
Cursuri conferință: 13 ore
● Folosirea principiilor de bază ale staticii și biomecanicii
● Stabilirea unei relații între biomecanica și problemele clinice și de cercetare
● Rezolvarea problemelor privind forțele rezultante și echivalența forțelor
Activități practice: 22 ore
Evaluarea forțelor produse de diverse aparate
Evaluarea forțelor produse în zona dento-facială prin aparate ortopedice1.4.1.3. SUBIECTE ORTODONTICE GENERALE1.4.1.3.1. Etiologia anomaliilor dento-maxilare (25 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Factori generali și de mediu care influențează dezvoltarea postnatală a dentiției și creșterea masivului facial
● Influența nefavorabilă a factorilor de mediu și metodele interceptive indicate.
Activități practice: 15 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate1.4.1.3.2. Proceduri de diagnostic (85 ore)
Cursuri conferință: 28 ore
● Obținerea unei anamneze relevante
● Realizarea unui examen clinic complet
● Determinarea ocluziei habituale și a diferitelor relații intermaxilare, precum și evaluarea ocluziei funcționale
● Evaluarea influenței componentelor funcționale ale părților moi asupra morfologiei
● dento-faciale
● Amprenta exactă cu o înregistrare maximală a proceselor alveolare
● înregistrarea cu arcul facial și montarea modelelor în articulator
● Realizarea fotografiilor extra- și intraorale
● Realizarea unor radiografii necesare tratamentelor ortodontice
Activități practice: 57 ore
● Efectuarea manoperelor enumerate anterior la pacienții pe care medicul rezident îi are în tratament.1.4.1.3.3. Diagnosticul în ortodonție, stabilirea planului de tratament și a obiectivelor acestuia (60 ore)
Cursuri conferință: 20 ore
● Stabilirea diagnosticului prezumtiv și încadrarea ocluziei într-o clasificare pe baza examenului clinic
● Consilierea pacienților, după un examen clinic superficial, asupra posibilităților unui tratament, asupra efectuării unor analize mai aprofundate sau consultării unor medici din alte specialități, în vederea stabilirii unui plan de tratament
● Stabilirea unui diagnostic pe baza datelor anamnestice, examen clinic, modele, radiografii, fotografii, cefalograme și alte date
● Previziunea dezvoltării posibile a feței și dentiției în condițiile în care nu s-ar începe nici un tratament
● Stabilirea planului de tratament pentru diverse tipuri de anomalii ortodontice și dento-faciale, inclusiv evoluția etapelor de tratament, previziunea rezultatelor, a duratei tratamentului și a contenției.
Activități practice: 40 ore.
● Consilierea pacienților, după un examen clinic superficial, asupra posibilităților unui tratament, asupra efectuării unor analize mai aprofundate sau a consultării unor medici din alte specialități, în vederea stabilirii unui plan de tratament
● Evaluarea în vederea stabilirii diagnosticului, a planului de tratament și a obiectivelor acestuia, precum și a previziunii duratei tratamentului și contenției, pentru pacienți cu diverse anomalii dento-maxilare.1.4.1.3.4. Analiza creșterii și corelarea cu planul de tratament (35 ore)
Cursuri conferință: 12 ore:
● Posibilități și limite ale analizelor cefalometrice pe timp îndelungat
● Limitele analizelor creșterii și modificările terapeutice ale acesteia
● Validitatea și limitele previziunilor de creștere (inclusiv a celor computerizate)
Activități practice: 23 ore
● Realizarea de analize ale creșterii după cefalograme în serie
● Constatarea modificărilor terapeutice pe baza cefalogramelor efectuate în fazele critice ale tratamentului1.4.1.3.5. Efectul în timp al tratamentului ortodontic (30 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Recidiva asociată cu diferite anomalii și metodele de tratament
● Modificări ce pot apare în perioada de contenție
● Modificări ce pot apare după încheierea perioadei de contenție
Activități practice: 20 ore
● Previziuni asupra posibilelor efecte pe timp îndelungat ale tratamentului ortodontic la pacienți cu diferite tipuri de anomalii.1.4.1.3.6. Efecte iatrogene ale tratamentului (30 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Riscul diferitelor metode de tratament și de contenție
● Influența diferitelor condiții și a vârstei asupra efectelor iatrogene
● Influența tratamentului ortodontic asupra ATM
● Efectul în timp al diverselor metode de tratament asupra parodonțiului
● Factori cu rol în resorbția radiculară
● Efectul posibil al unui tratament asupra fizionomiei
● Influența posibilă a tratamentului asupra aspectului dento-facial și esteticii faciale
Activități practice: 20 ore
Previziuni asupra posibilelor efecte ale tratamentului ortodontic asupra rădăcinilor dentare, parodonțiului, ATM, precum asupra aspectului dento-facial și esteticii faciale la pacienți cu diferite tipuri de anomalii dento-maxilare.1.4.1.3.7. Epidemiologia în cercetarea ortodontică (35 ore)
Cursuri conferință: 12 ore
● Principiile de bază ale epidemiologiei
● Prevalenta și incidența anomaliilor dento-maxilare
● Validitatea indicilor în estimarea necesității de tratament
● Metode pentru stabilirea necesității de tratament
● Influența societății asupra solicitării tratamentului
● Aspecte subiective asupra necesității de tratament
● Rolul ortodontului în legătură cu necesitatea tratamentului
● Factori implicați în estimarea necesității obiective de tratament.
Activități practice: 23 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.1.4.1.3.8. Literatura ortodontică (120 ore)
Cursuri conferință: 40 ore
● Cursuri speciale de prelucrare a literaturii în vederea determinării ideilor esențiale din literatura curentă
● Prezentarea diverselor publicații ortodontice
Activități de pregătire practică: 80 ore
● Determinarea ideilor esențiale din literatura curentă referitoare la o temă dată
● realizare de referate
● Prezentarea concisă și analitică a unui articol – prezentare de referate.1.4.1.4. TEHNICI ORTODONTICE1.4.1.4.1. Aparate mobilizabile (30 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Indicație, design și utilizare
● Posibilități și limite
● Realizarea și repararea acestor aparate
Activități practice: 20 ore
● Aplicarea, conducerea tratamentului și reparația acestor tipuri de aparate (minimum 50 aparate).1.4.1.4.2. Aparate funcționale (40 ore)
Cursuri conferință: 15 ore
● Indicație, design și utilizare
● Prezentarea diferitelor tipuri de astfel de aparate
● Realizare și reparație
Activități practice: 25 ore
● Aplicarea, conducerea tratamentului și reparația acestor tipuri de aparate (minimum 20 aparate).1.4.1.4.3. Aparate extraorale (25 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Indicație, design, utilizare a diverselor tipuri de Headgear, măști faciale, bărbițe și capeline, precum și diverse combinații de aparate extraorale cu aparate funcționale
● Posibilități și limite
Activități practice: 15 ore
● Aplicarea și conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate(minimum 20 aparate).1.4.1.4.4. Aparate fixe parțiale (25 ore)
Cursuri conferință: 10 ore
● Indicație, utilizare (arcuri palatinale, linguale și vestibulare, disjunctoare și arcuri parțiale fixate pe inele sau braketuri)
● Posibilități și limite
Activități practice: 15 ore
● Aplicarea și conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate(minimum 10 aparate).1.4.1.4.5. Aparate fixe (60 ore)
Cursuri conferință: 20 ore
● Indicații, aplicare
● Diverse concepte și metode de tratament precum și principiile biomecanice ale terapiei cu aceste aparate
● Posibilități și limite
Activități practice: 40 ore
● Aplicarea și conducerea tratamentului cu cel puțin un tip de aparat fix multiband (minimum 20 aparate).1.4.1.4.6. Aparate de contenție (15 ore)
Cursuri conferință: 5 ore
● Indicații, contraindicații, design și utilizare
● Posibilități și limite
● Durata necesară pentru contenție
Activități practice: 10 ore
Aplicarea aparatelor de contenție si urmărirea pacienților pe durata necesară acesteia (minimum 20 aparate).1.4.1.5. PROCEDURI DE TRATAMENT INTERDISCIPLINAR1.4.1.5.1. Tratamentul despicăturilor LMP (10 ore)
Cursuri conferință: 4 ore
● Metode de tratament
● Indicația, stabilirea momentului tratamentului și abordarea multidisciplinară a acestuia
● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic al acestor pacienți
Activități practice: 6 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții cu despicături LMP (abordare multidisciplinară)1.4.1.5.2. Tratamentul ortodontico-chirurgical (10 ore)
Cursuri conferință: 4 ore
● Indicația și realizarea procedurilor ortodontico-chirurgicale
● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienți care necesită și tratament chirurgical
Activități practice: 6 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții care necesită și tratament chirurgical (colaborare interdisciplinară)1.4.1.5.3. Tratamentul ortodontico-parodontal (6 ore)
Cursuri conferință: 2 ore
● Indicații și contraindicații ale tratamentului ortodontic în parodontopatii
● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în parodontopatii
● Influența tratamentului ortodontic asupra stării parodonțiului
Activități practice: 4 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții aflați în tratament ortodontic (colaborare interdisciplinară)
● Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic asupra stării parodonțiului la pacienții aflați în tratament.1.4.1.5.4. Tratamentul ortodontic restaurativ (5 ore)
Cursuri conferință: 2 ore
● Indicația și utilizarea tratamentului combinat ortodontico-restaurativ
● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontico-restaurativ
Activități practice: 3 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții aflați în tratament ortodontic (colaborare interdisciplinară)1.4.1.5.5. Tratamentul ortodontico-pedodontic (39 ore)
Cursuri conferință: 16 ore
● Formarea și evoluția sistemului dentar (formare și dezvoltare, erupție, cronologie, etc.)
● Indicații terapeutice specifice dentiției temporare și mixte
● Abordarea terapeutică a leziunilor carioase la copii și tineri
● Importanța tratamentului zonei de sprijin a ocluziei (Korkhaus)
Activități practice: 23 ore
● Aplicarea metodelor terapeutice specifice pentru preîntâmpinarea destrucțiilor/pierderilor precoce ale dinților temporari
● Evaluarea statusului buco-dentar și a relațiilor interarcadice la diferite vârste pentru prevenirea și/sau interceptarea anomaliilor dento-maxilare
● Posibilități ortodontico-pedodontice pentru prevenirea și tratarea leziunilor carioase la copii și tinerii purtători de aparate ortodontice1.4.1.6. TEHNICI SPECIALE DE TRATAMENT1.4.1.6.1. Ghidarea dezvoltării ocluzale (10 ore)
Cursuri conferință: 4 ore
(Părți importante ale acestui curs se regăsesc în 1.4.1.2.1. Dezvoltarea dentiției)
● Indicații și contraindicații ale metodelor interceptive
Activități practice: 6 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții aflați în tratament ortodontic1.4.1.6.2. Tratamentul ortodontic la adult (15 ore)
Cursuri conferință: 5 ore
● Indicații și aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la adult
● Colaborarea cu medicul de stomatologie generală în tratamentul adultului
Activități practice: 10 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții adulți aflați în tratament ortodontic1.4.1.6.3. Disfuncția cranio-mandibulară (15 ore)
Cursuri conferință: 7 ore
● Etiologia disfuncției cranio-mandibulare
● Metode generale pentru îmbunătățirea funcționalității cranio-mandibulare
● Diverse metode terapeutice pentru îmbunătățirea funcționalității cranio-mandibulare
● Indicații, containdicații ale procedurilor ortodontice la pacienți cu disfuncții cranio-mandibulare
● Efecte posibile ale tratamentului ortodontic la pacienți cu perturbări cranio-mandibulare
● Proceduri și tehnici de conlucrare interdisciplinară în tratamentul pacienților cu perturbări cranio-mandibulare
Activități practice: 10 ore
● Aplicarea metodelor terapeutice pentru îmbunătățirea funcționalității cranio-mandibulare la pacienți cu disfuncții cranio-mandibulare aflați în tratament ortodontic (proceduri și tehnici de conlucrare interdisciplinară)
● Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic la pacienți cu perturbări cranio-mandibulare 1.4.1.6.4. Proceduri terapeutice specifice ortodontico-pedodontice la copii cu nevoi speciale (23 ore)
Cursuri conferință: 8 ore
● Specificitatea sistemului dentar la copilul cu nevoi speciale
● Posibilități și intervenții terapeutice pentru prevenirea și/sau reducerea consecințelor anomaliilor dento-maxilare
● Particularitățile tratamentului ortodontico-pedodontic la copii cu nevoi speciale
Activități practice: 15 ore
● Indicații și aspecte specifice ale tratamentului pedodontic
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienții cu nevoi speciale aflați în tratament ortodontic sau care urmează a purta aparate ortodontice1.4.1.7. MANAGEMENTUL SĂNĂTĂȚII Șl SECURITĂȚII1.4.1.7.1. Managementul sănătății cavității bucale (15 ore)
Cursuri conferință: 5 ore
● Factori etiologici specifici ce apar în practica ortodontică în relație cu cariogeneza, parodontopatia și modificările părților moi
● Posibilități pentru descoperirea și evaluarea riscului la carie
● Posibilități pentru descoperirea și evaluarea riscului la parodontopatii
Activități practice: 10 ore
● Instruirea pacienților asupra importanței igienei bucale ca măsură preventivă împotriva cariilor și parodontopatiilor.1.4.1.7.2. Măsuri de prevenție în cabinetul de ortodonție (5 ore)
Cursuri conferință: 2 ore
Prevenirea infecțiilor, posibilități de dezinfecție și sterilizare pentru instrumente
Supravegherea și controlul substanțelor nocive
Activități practice: 3 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate1.4.1.8. MODUL DE BIOETICĂ – 2 saptămâni1.4.1.8.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II – 2 ore1. Consimțămîntul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Liberertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.1.8.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțămîntului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.4.1.9. MANAGEMENT ÎN CABINET, ADMINISTRAȚIE Șl ETICĂ PROFESIONALĂ1.4.1.9.1. Management în cabinet (15 ore)
Cursuri conferință: 5 ore
● Design-ul cabinetului de ortodonție
● Mobilierul și instrumentarul necesare cabinetului ortodonție
● Pregătirea personalului auxiliar și dovada competenței acestuia
● Finanțare și administrație
● Relații cu publicul
Activități practice: 10 ore
● Conceperea planului unui cabinet de ortodonție (design, mobilier, instrumentar, finanțare, administrație)1.4.1.9.2. Folosirea computerelor (10 ore)
(cursanții vor trebui să fie dotați cu un computer compatibil cu al institutului de învățământ)
Cursuri conferință: 4 ore
● Folosirea computerelor în clinica ortodontică și în îngrijirea pacienților
Activități practice: 6 ore
● Aplicații practice privind folosirea computerelor în monitorizarea cazurilor pacienților aflați în tratament1.4.1.9.3. Modul de lucru (ergonomia) (5 ore)
Cursuri conferință: 2 ore
● Poziția optimă a pacientului, a terapeutului și a asistentei, precum și plasarea instrumentarului în vederea manipulării clinice specifice
● Ordinea cea mai eficientă a etapelor de tratament (ergonomia)
Activități practice: 3 ore
● Demonstrații practice privind poziția optimă a pacientului, a terapeutului și a asistentei, precum și plasarea instrumentarului pentru manipularea clinică specifică în vederea folosirii ergonomice a timpului afectat tratamentului.1.4.1.9.4. Probleme juridice (10 ore)
Cursuri conferință: 5 ore
● Reguli și legi obligatorii pentru cabinetul ortodontic
● Responsabilitate și probleme legate de procese de mal praxis
● Necesarul de acoperire de risc prin asigurări
Activități practice: 5 ore
● Comportamentul în cazul unui conflict juridic1.4.1.9.5. Etică profesională (5 ore)
Cursuri conferință: 2 ore
● Comportamentul ortodontului ca apartenent al sistemului de sănătate
● Standardul etic în cooperarea cu personalul, cu pacienții și cu colegii.
Activități practice: 3 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizării de referate.1.5. ANEXĂ PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITĂȚII DE PREGĂTIRE
Documentația celor 10 cazuri tratate integral de către medicul rezident trebuie să îndeplinească următoarele condiții:1. Documentația cazuistică cuprinde 10 cazuri. Ea poate să cuprindă doar 8 cazuri atunci când se prezintă o lucrare științifică originală în domeniul ortodonției (dizertație exclusivă)2. Cazurile vor trebui să demonstreze un spectru larg de anomalii de poziție și de ocluzie:– prin diagnosticul, planificarea și conducerea tratamentului, medicul rezident va trebui să dovedească cunoștințe de specialitate adecvate– medicul rezident va trebui să dovedească cunoașterea posibilităților de a folosi mijloacele și aparatura necesare tratamentului ortodontic în măsura în care se impune– măsurile aplicate vor trebui să fie adaptate problematicii cazului.3. Documentația cazuistică va trebui, pentru o excelentă notare, să cuprindă:
● Documentația de început: Modele, status radiologie (cel puțin 6 radiografii retro alveolare sau ortopantomograma), teleradiografia,fotografii (în cavitatea bucală: frontal/lateral/lateral/max/mand; față și profil), fotografii ale modelelor (frontal/lateral/lateral)
● Documentația de sfârșit: Aceeași cu cea inițială. Pachetul de date finale trebuie să prezinte rezultatul cel mai devreme după 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepția datelor radiologice).4. Descriere amănunțită a cazului:
Diagnosticului și comentariului asupra cazurilor li se acorda o mare importanță în cadrul discuției finale. De asemenea, o mare importanță se acordă descrierii funcțiilor, esteticii faciale și modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluțiile alternative și aprecierea rezultatului obținut. Se așteaptă de la acesta o limitare la ceea ce este mai important, la o prezentare concisă și clară. Medicul rezident va depune de la sine alte date acolo unde consideră necesar pentru notarea de către comisie (mai ales atunci când acesta a condus tratamentul personal doar în fazele esențiale). Mai departe, cazurile combinate de ortodonție cu chirurgie vor trebui să conțină un plan operativ succint cu teleradiografia/set up. Pasul chirurgical va fi document prin suprapunerea teleradiografiilor pre- și postoperatorii.
Descrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare:– originalul pentru președintele comisiei: conține toate documentele originale– 2 exemplare suplimentare (pentru 2 referenți suplimentari): conțin descrierea completă a cazului și copii ale documentației finale amintite mai sus, exceptând modelele.
In documentația finală trebuie să fie erupți toți dinții definitivi, cu excepția molarului de minte. Sunt acceptate excepții pentru care există o motivație suficientă.4. Stabilirea timpului de contenție și/sau controalele ulterioare sunt de dorit însă nu reprezintă o regulă.5. Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcțional și estetic. Excepții sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situației de început a cazului și a posibilităților terapeutice.6. Toate cazurile trebuie să fi fost planificate și tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obținere a titlului de medic specialist ortodont. Cu această condiție, cazurile pot fi preluate din colectivul de pacienți al unei Facultăți de Medicină Dentară, al unei Clinici de Stomatologie, al cabinetului unei școli, sau dintr-un cabinet privat.1.6. PROGRAMUL DE STUDIU
Programul academic se bazează pe un timp minim de 42 săptămâni/an și 40 ore/săptămână, în total 5040 ore in 3 ani.
Împărțirea celor 5040 ore se face astfel:1.6.1. Activități de îndrumare – Cursuri, seminarii (63 %)

1.6.1.1 Ore de practică clinică și preclinică	2100 ore
1.6.1.2 Planificarea tratamentelor	120 ore
1.6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentelor 5. Evaluarea cazurilor după tratament 6. Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenți aflați la sfârșitul stagiului	100 ore
1.6.1.4 Cursuri si seminarii pe grupe de lucru	674 ore
1.6.1.5 Participarea alături de studenți la cursuri, seminarii, demonstrații practice	260 ore
1.6.1.6 Colaborarea cu corpul profesoral pentru consultații individuale, indicații de cercetare în afara activității obișnuite	180 ore
1.6.1.7 Materii facultative (timp suplimentar pentru cercetare și pentru efectuarea tezei)	1096 ore
Total	4530 ore

1.6.2. Studiu individual (37%)

1.6.2.1 Analiza datelor pacienților necesare tratamentului	230 ore
1.6.2.2 Activități de cercetare, documentare în literatura de specialitate în vederea susținerii de referate – pregătire cazuistică	280 ore
1.6.2.3 Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretică individuală	770 ore
Total	1280 ore
TOTAL	5040 ore

Programul central va ocupa 78% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 22% sunt prevăzute pentru materii facultative (1096 ore):– cursuri extrauniversitare la sediul facultății sau în alte centre universitare– acumularea unor cunoștințe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăți acreditate– participarea la congrese și conferințe de specialitate sau de stomatologie generală.
Pe lângă acestea, se așteaptă de la participant sa folosească pentru studiu o cantitate considerabila din timpul care îi sta privat la dispoziție. Astfel, sunt necesare, de exemplu, pentru fiecare oră obligatorie de curs aproximativ 2 ore de studiu individual.
După încheierea studiilor și obținerea titlului de medic specialist in cadrul pregătirii continue medicii ortodonți vor acumula puncte de pregătire conform legislației aprobate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și de Colegiul Medicilor dentiști din România.
ORTODONȚIE Șl ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ: 3 aniI. Stagiul clinic de ortodonție: 3 aniII. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic:
II.1. Discipline biologice și medicale generale: 4 1/2 luniII.2. Sănătate publică dentară: 2 luniII.3. Subiecte ortodontice de bază: 8 luniII.4. Subiecte ortodontice generale: 9 luniII.5. Tehnici ortodontice: 5 luniII.6. Proceduri de tratament ortodontic interdisciplinare: 3 luniII.7. Tehnici speciale de tratament ortodontic: 2 luniII.8. Managementul sănătății: 1 lunăII.9. Management în cabinetul de ortodonție: 1 lunăII.10. Bioetica: 1/2 lună

Anul I	Anul II	Anul III
I.+II.1.+II.4.+II.10	I.+II.2.+II.5.+II.7.	I.+II.3.+II.6.+II.8.+II.9.

–––-
Curriculumul de pregătire în specialitatea ortodonție și ortopedie dento-facială a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 2 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE1.1. DEFINIȚIE: Ortopedia și traumatologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea afecțiunilor congenitale și dobândite, traumatice și etraumatice, ale aparatului locomotor.1.2. DURATA: 5 ani
Comentariu: în țările Uniunii Europene, durata specializării în ortopedie și traumatologie este variabilă, între 5 și 6 ani. În țări ca Belgia, Germania, Finlanda, Elveția durata specializării în ortopedie și traumatologie este de 6 ani.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR [vezi anexa 1]1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).1.3.2. Stagiul de chirurgie generală: 6 luni (anul I).1.3.3. Stagiul de chirurgie vasculară: 2 luni (anul III)1.3.4. Stagiul de neurochirurgie: 2 luni (anul III)1.3.5. Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie: 2 luni (anul III)1.3.6. Stagiul de chirurgie toracică: 2 luni (anul III)1.3.7. Stagiul de bioetică: 1/2 lună (anul V)1.3.8. Stagiul de chirurgie artroscopică: 3 luni (anul V)1.3.9. Stagiul de ortopedie și traumatologie: 3ani 6 luni și 2 săpt. (anul I, II, III, IV, V) din care anul IV într-un serviciu de ortopedie și traumatologie pediatrică. Stagiul din anul V va fi efectuat într-un serviciu, la alegerea rezidentului, în funcție de eventuala sa orientare spre o subspecializare (chirurgie spinală, traumatologie, chirurgia membrului superior, ortopedie și traumatologie pediatrică, etc.)
În cadrul stagiului de ortopedie și traumatologie în primii 2 ani (anul II și III)se vor însuși cunoștințele de bază din specialitate prin lecții-conferință 200 de ore anual și stagii practice. În anul al-IV-lea se va efectua un stagiu într-un serviciu de ortopedie și traumatologie pediatrică, timp în care va participa la lecții-conferință (200 ore) și la activități practice (conform baremului).
Stagiul din anul V se va efectua într-un serviciu, la alegerea rezidentului. El va consta în participarea la prelegeri-conferință, în efectuarea de intervenții chirurgicale, participarea la activitatea științifică a serviciului, pregătirea pentru examenul de atestare ca specialist.1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR
Anul I1.4.1. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ1.4.1.1. Chirurgie generală
Tematica lecțiilor conferință de chirurgie generală (72 ore)(1) Principii generale de asepsie și antisepsie chirurgicală.(2) Îngrijiri pre- și post-operatorii- principii generale(3) Plăgile- fiziopatologie, principii de tratament(4) Infecțiile în chirurgie (abcese, flegmoane)- fiziopatologie, principii de tratament(5) Abdomenul acut- generalități(6) Traumatisme abdominale închise(7) Traumatisme abdominale deschise (plăgi)(8) Hemoragia digestivă superioară(9) Ocluzia intestinală(10) Ulcerul gastric și duodenal(11) Pancreatita acută(12) Peritonitele(13) Patologia biliară chirurgicală(14) Apendicita(15) Herniile(16) Patologia peretelui abdominal(17) Patologia traumatică renală- diagnostic, principii terapeutice(18) Patologia traumatică vezico-uretrală: diagnostic, principii terapeutice(19) Șocul traumatic(20) Resuscitarea cardio-respiratorie(21) Politraumatisme1.4.1.2. Baremul activităților practice de chirurgie generală1. Incizii abcese și flegmoane: 102. Toaleta chirurgicală a plăgilor: 103. Suturi primare și secundare plăgi: 304. Apendicectomii: 75. Hernii:56. Laparotomii: 37. Suturi intestinale: 31.4.1.3. Anatomie umană-20 ore1.4.1.4. Fiziologie-15 ore1.4.1.5. Statistică medicală-10 ore
Anul IV1.4.2. STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (28 ore)(1) Ischemia acută periferică- etiopatogenie, fiziopatologie, diagnostic, tratament(2) Traumatisme vasculare(3) Sutura vasculară- indicații, tehnică(4) Plastii vasculare- indicații, tehnică(5) Arteriopatii obstructive(6) Boala varicoasă(7) Insuficiența venoasă cronică(8) Tromboflebita, embolia pulmonară- fiziopatologie, diagnostic, tratament(9) Politraumatisme cu componentă vasculară(10) Sindromul de reperfuzie(11) Căile uzuale de abord în chirurgia vasculară(12) Imagistica patologiei vasculare1.4.2.2. Baremul activităților practice1. Abordul vaselor mari ale membrelor: 52. Arteriografia- interpretare: 103. Arteriografia- tehnica: 64. Sutura vasculară: 55. Plastia vasculară cu venă: 26. Plastia vasculară cu grefă: 17. Embolectomia periferică:21.4.3. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (28 ore)(1) Traumatisme cranio-cerebrale(2) Diagnosticul și tratamentul comelor(3) Fracturile mielice ale coloanei vertebrale- diagnostic, indicații terapeutice(4) Imagistica patologiei vertebrale traumatice cu interesare medulară(radiografie, mielografie, RMN, TAC)(5) Abordul anterior al coloanei vertebrale- indicații, căi de abord, tehnica(6) Abordul anterior al coloanei toraco-lombare(7) Abordul anterior al coloanei toracale(costo-transversectomia transpleurală)(8) Abordul anterior al coloanei lombare și lombo-sacrate(9) Tumorile vertebrale(10) Herniile discale cervicale(11) Herniile discale lombo-sacrate(12) Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Puncții rahidiene lombare: 72. Puncții rahidiene suboccipitale: 33. Neuroliza: 54. Neurorafie: 25. Abord vertebral anterior: 26. Laminectomia: 21.4.4. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (28 ore)(1) Plastii cutanate- generalități, tipuri de plastii, indicații(2) Traumatismele tendoanelor flexoare ale mâinii(3) Traumatismele tendoanelor extensoare ale mâinii(4) Sindroamele de canal carpian(5) Amputațiile și dezarticulațiile mâinii și degetelor(6) Flegmoanele mâinii(7) Tehnici de chirurgie plastică în fracturile deschise ale membrelor(lambouri libere musculo-cutane sau cutanate)(8) Tehnici de chirurgie plastică în osteită(lambouri musculare pediculate)(9) Aspecte de microchirurgie-grefe cu pedicul vascular(peroneu, coaste, creastă iliacă)(10) Maladia Dupuytren(11) Principiul urgenței amânate în chirurgia plastică1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Plastie cu piele liberă despicată: 72. Plastii cutanate cu lambouri rotaționale: 33. Tenorafii tendinoase: 54. Lambouri musculare pediculate: 35. Aponevrectomie palmară:26. Toaleta plăgilor: 57. Toaleta chirurgicală a fracturilor deschise în urgență: 31.4.5. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (28 ore)(1) Traumatismele toracice închise- diagnostic, principii terapeutice(2) Traumatisme toracice deschise- diagnostic, principii terapeutice(3) Patologia peretelui toracic- torace în carenă, torace infundibuliform(4) Explorarea funcției respiratorii(5) Toracotomia- indicații, tehnica(6) Politraumatisme cu componentă toracică(7) Tumorile peretelui toracic1.4.5.2. Baremul activităților practice1. Drenajul pleural: 42. Toracotomii: 33. Puncții pleurale: 44. Manevre de prim-ajutor în voletul costal: 35. Manevre de prim-ajutor în plăgile pleuro-pulmonare: 31.4.6. STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE – ANUL I-II1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință: 200 ore pe anI. Biomecanica aparatului locomotorII. Fiziologia și fiziopatologia osteo-articulo-musculară
Morfologia, fiziologia, și fiziopatologia osului (osteogeneza, formarea calusului, biologia grefelor):
Fiziologia și fiziopatologia articulară- embriologie, clasificare functională articulară, fiziopatologie:
Fiziologia și fiziopatologia musculo-tendinoasă:III. ImagisticăIV. Traumatologie
Generalități asupra fracturilor(definiție, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicații generale și locale):
Fracturile extremităților proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale:
Luxația scapulo-humerală recentă și recidivată:
Fracturile claviculei și omoplatului, luxația sterno- și acromio-claviculară:
Fracturile diafizare ale oaselor antebrațului; sindromul de retracție, ischemia Volkmann:
Luxațiile cotului:
Fracturile cotului
Fracturile extremităților distale ale oaselor antebrațului
Fracturile oaselor mâinii și degetelor; entorsele și luxațiile mâinii și degetelor:
Fracturile bazinului:
Luxațiile șoldului:
Fracturile colului femural:
Fracturile masivului trohanterian:
Fracturile diafizei femurale:
Fracturile extremității distale ale femurului:
Fracturile epifizei proximale ale tibiei:
Luxațiile genunchiului: luxația recentă și recidivată a rotulei, fracturile rotulei:
Leziunile meniscale și ligamentare recente și vechi ale genunchiului
Fracturile maleolare și ale pilonului tibial
Fracturile diafizare închise ale gambei:
Fracturile calcaneului:
Fracturile astragalului, scafoidului, cuboidului, fracturile și luxațiile metatarsienelor și falangelor:
Fracturile coloanei vertebrale:
Politraumatisme:
Fracturi deschise:III. Amputații și protezare
Principii generale de amputație: amputațiile membrului toracic și pelvin
Generalități asupra protezelor și ortezelor: protezele și ortezele membrului toracic și pelvin:
Bioinginerie mecanicăIV. Ortopedie
Diformități: etiopatogenie, genetică, diformități câștigate și congenitale ale aparatului locomotor:
Diformități congenitale segmentare ale membrului toracic:
Diformități congenitale segmentare ale membrului pelvin:
Osteopatii genotipice:
Condrodistrofii genotipice:
Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile hematologice:
Osteopatii de carență:
Osteomielita- fiziopatologie clinică, tratament:
Osteonecrozele aseptice:
Reumatismul cronic inflamator- poliartrite reumatoide și spondilite anchilopoietice:
Poliomielita- sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic și pelvin:
Infirmitatea motorie cerebrală:
Tumorile osului(generalități):
Tumorile benigne:
Tumorile maligne primitive și secundare ale scheletului:
Cifoza congenitală și câștigată:
Scoliozele: etiopatogenie, clinică, tratament:
Boala degenerativă discală, patologia lombo-sacrată:
Umărul dureros- periartroza scapulo-humerală:
Paralizia de plex brahial:
Diformitățile șoldului: coxa vara, coxa valga- etiopatogenie tratament
Luxația congenitală a șoldului:
Piciorul plat:
Diformități statice ale antepiciorului:
Gonartroza:
Coxartroza:
Rupturile tendonului achilian și bicipital:
Fracturile, luxațiile și instabilitățile oaselor carpului:
Evoluția genului varum, valgum, a anteversiunii colului femural și a rotației tibiale în cursul creșterii- aspecte normale și patologice:
Micozele aparatului locomotor:
Rupturile tendonului cvadricipital și a ligamentului rotulian:V. Tuberculoza osteo-articulară
TBC osteoarticulară- generalități, spondilita TBC, osteoartrita sacro-iliacă:
Osteoartrita TBC coxofemurală, genunchi, gleznă, picior, scapulo-humerală, cot, mână:VI. Anatomia patologică a afecțiunilor aparatului locomotorVII. Medicina fizică și recuperare1.4.6.2. Tematica lucrărilor practiceI. Semiologia aparatului locomotor1. Semiologia coloanei vertebrale2. Semiologia umărului3. Semiologia cotului4. Semiologia mâinii5. Semiologia bazinului6. Semiologia șoldului7. Semiologia genunchiului8. Semiologia picioruluiII. Demonstrații de radiologie paralel cu desfășurarea tematicii conferințelorIII. Tematica demonstrațiilor clinice, paraclinice de laborator și operatorii1. Examenul clinic al bolnavului de ortopedie și traumatologie2. Examenele paraclinice în ortopedie– radiografie, tomografie axială computerizată, rezonanța magnetică, echografie– documentare fotografică– examen de laborator3. Examinarea unor bolnavi cu diformități congenitale4. Examinarea unor bolnavi cu osteocondrodistrofii5. Examinarea unor bolnavi cu osteomielită6. Examinarea unor bolnavi cu afecțiuni reumatismale7. Examinarea unor bolnavi cu sechele de poliomielită8. Examinarea unor bolnavi cu diformități de origine nervoasă9. Examinarea unor bolnavi cu tumori osoase10. Examinarea unor bolnavi cu cifoze și scolioze11. Examinarea unor bolnavi cu luxații congenitale coxo-femurale12. Examinarea unor bolnavi cu picior strâmb congenital13. Examinarea unor bolnavi cu TBC osteoarticular14. Examinarea unor bolnavi cu traumatisme ale aparatului locomotor15. Vizita la atelierele ROMHANDICAP București pentru urmărirea desfășurării procesului de producere a protezelor și aparatelor ortopedice, prezentarea diferitelor tipuri de proteze și aparate ortopedice. Vizita la Atelierele Întreprinderilor EURO-MEDICAL SYSTEM, ORTHOTEC, ORTOPEDICĂ etc.16. Demonstrații de anatomie patologică a evoluției calusului, a inflamațiilor specifice și nespecifice osteo-articulare, a tumorilor osteo-articulare etc. paralel cu desfășurarea tematicii conferințelorIV. Demonstrații în sala de operație, ghips, ambulator, contravizite, gărzi
a) Sala de operație– intervenții asupra tegumentelor: incizii, excizii, grefe pediculate, grefe libere– intervenții asupra tendoanelor și capsulei articulare: tenotomie, alungirea tendoanelor, scurtarea, capsulotomia, tenodeza, tenoplastia– intervenții asupra nervilor: neuroliza, sutura nervoasă, grefa nervoasă– intervenții asupra oaselor: decorticarea osteo-periostică, forajele, osteotomia, osteosinteza, osteoplastia– intervenții asupra articulațiilor: artrotomia, artrodeza, rezecția articulară, artroplastia– amputații și dezarticulații de membre
b) Sala de ghips– aparate ghipsate pentru imobilizarea membrelor toracice și a membrelor pelvine– corsete, mulaje, paturi ghipsate
c) Lucrări practice ambulator– examinarea bolnavilor cu afecțiuni ortopedice trimiși din teritoriu pentru consult– examenul clinic și radiologic, indicații terapeutice– examinarea bolnavilor cu afecțiuni traumatice în aceleași condiții– aprecierea rezultatelor tardive ale cazurilor tratate și urmărite în clinică
d) Serviciul de gardă– acordarea primului ajutor la camera de gardă și rezolvarea în urgență a traumatismelor acute de către medicul rezident de gardă sub supravegherea cadrului didactic1.4.6.3. Baremul de tehnici de investigație și tratament ortopedico-chirurgical1. Fistulografii- abcesografii: 202. Extensia transcheletică(supracondiliană, transcalcaneană): 303. Reducerea și imobilizarea fracturii extremității distale de radius: 204. Reducerea și imobilizarea fracturii bimaleolare: 205. Reducerea și imobilizarea fracturilor de diafiză humerală: 106. Reducerea și imobilizarea luxației de umăr: 107. Reducerea luxației de cot: 58. Aparatul ghipsat pelvi-pedios: 109. Aparate toraco-brahiale: 1010. Aparat ghipsat cu camera liberă în fractura de calcaneu: 1011. Corsete ghipsate: 1012. Reducerea luxației de șold: 513. Toaleta chirurgicală a plăgilor în urgență: 3014. Amputații, dezarticulații degete, incizii panariții: 1015. Alungirea tendonului achilian: 1016. Cura chirurgicală a fracturii de rotulă: 1017. Capsulotomia posterioară a genunchiului: 518. Artrodeza tibio-astragaliană: 319. Dubla artrodeză de picior: 520. Trepanoevidarea în osteite cronice: 1021. Osteotomia intertrohanteriană: 522. Osteosinteza cu tije centro-medulare Kuntscher, Ender etc:2523. Osteosinteza cu placă și șuruburi în fracturile diafizare: 524. Amputații coapsă: 325. Amputații gambă: 31.4.7. STAGIU DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ Anul IV (12 luni)1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (150 ore)1. Traumatismele cranio-cerebrale2. Traumatisme vertebro-medulare3. Traumatisme toracice4. Traumatisme obstetricale ale extremității cefalice și membrelor5. Fractura de claviculă6. Fractura de humerus7. Fracturile oaselor antebrațului8. Dezlipirile epifizare9. Sindromul Volkman10. Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene și falange11. Fracturile de bazin12. Fracturile de femur13. Fracturile oaselor gambei14. Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene și falange15. Entorsele și luxațiile membrului superior16. Entorsele și luxațiile membrului inferior17. Marile aplazii ale membrelor18. Tulburări ale osteogenezei (acondroplazia, osteogeneza imperfectă și exostoza osteogenică)19. Maladia amniotică20. Artrogripoza21. Omoplatul supraridicat22. Luxația congenitală de umăr23. Sinostoza radio-cubitală24. Clinodactilia25. Camptodactilia26. Polidactilia27. Sindactilia28. Aplazia razei externe a antebrațului29. Aplazia razei interne a antebrațului30. Luxația congenitală de șold31. Luxația congenitală de rotulă32. Piciorul strâmb congenital33. Distrofii osoase34. Osteocondropatii localizate35. Tumori osoase maligne primitive36. Osteomielita acută37. Osteomielita cronică38. Retracțiile musculare iatrogene39. Infirmitate motorie de origine cerebrală40. Infirmitate motorie periferică41. Pectus excavatum42. Pectus carinatum43. Deformările coloanei vertebrale1.4.7.2. Baremul activităților practice1. Imobilizarea în aparat gipsat – 502. Extensia continuă – 33. Osteosinteza oaselor diafizare – 154. Alungirea tendonului achilian – 105. Transplantări tendinoase – 56. Cura sindactiliei – 57. Artrodeza mediotarsiană și subastragaliană – 38. Chirurgia piciorului strâmb varus equin – 109. Cura retracției iatrogene de cvadriceps – 510. Cura chistului sinovial popliteu – 511. Repunerea sângerândă în luxația congenitală de șold – 412. Osteotomiile de bazin – 213. Osteotomiile subtrohanteriene – 314. Cura chirurgicală a deformărilor de genunchi – 415. Osteotomiile de reaxare tibială – 41.4.8. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.4.8.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.8.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.4.9. STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE – ANUL V1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință: 42 ore1) artroscopia – istoric, actualități, perspective, aparatura artroscopică2) anatomia și biomecanica genunchiului, artroscopia diagnostică a genunchiului – căi de abord, anatomia artroscopică normală, modificări patologice3) meniscectomia artroscopică, sutura artroscopică a meniscului, meniscoplastia (transplantul de menisc), diagnostic, indicații, rezultate4) leziunile ligamentelor încrucișate – diagnostic artroscopic, posibilități de reparare artroscopică, tehnici, rezultate5) locul artroscopiei în sinovitele genunchiului (biopsie artroscopică, sinovectomie artroscopică, tehnica, posibilități, limite, rezultate)6) condromalacia genunchiului diagnostic artroscopic, posibilități de reparare artroscopică, tehnici, rezultate7) osteocondroza disecantă a genunchiului diagnostic artroscopic, posibilități de reparare artroscopică, tehnici, rezultate8) sinovitele genunchiului, diagnostic artroscopic, posibilități de sinovectomie artroscopică, tehnici, rezultate9) luxația recidivantă de rotulă – posibilitățile și limitele actuale ale artroscopiei genunchiului (coordonate diagnostice și terapeutice comparativ cu intervențiile prin artrotomie)10) recuperarea genunchiului după artroscopie (indicații în funcție de leziune și tehnica utilizată)11) incidente,accidente și complicații în artroscopia genunchiului12) LASER, electrocoagulare bipolară, radiofrecvența, în artroscopie – indicații, posibilități, limite13) anatomia și biomecanica umărului, indicațiile și tehnica artroscopiei umărului – căi de abord, anatomia artroscopică normală, modificări patologice, posibilități, limite, rezultate14) periartroza scapulo-humerală, ruptura coafei rotatorilor, sindromul defileului subacromial, bursita subacromială, etc.15) luxații recidivante și instabilitatea umărului tehnici artroscopice16) indicațiile și tehnica artroscopiei cotului17) sinovitele cotului, condromatoza cotului18) artoscopia articulației radio-carpiene, indicații, posibilități, limite, rezultate19) sindromul canalului carpian – posibilități de tratament artroscopic, tehnica,rezultate20) indicațiile artroscopiei șoldului, tehnica, posibilități, limite, rezultate21) sindromul labrumu-lui cotiloidian – diagnostic clinic, confirmarea imagistică, tratament22) artroscopia articulației tibio-astragaliene și subastragaliene, indicații, posibilități, limite, rezultate23) artroscopia intervertebrală (discală) coloana lombară, toracică, cervicală – indicații, tehnica, posibilități de tratament artroscopic, limite, rezultate1.4.9.2. Baremul activităților practice de chirurgie artroscopică1) Participarea directă pentru antrenament tehnica triangulație, tehnica efectuării nodurilor, manevre chirurgicale prin simulare pe „fantome” genunchi și umăr – 102) Artroscopia diagnostică a genunchiului – recunoașterea elementelor anatomice normale și a modificărilor patologice – 53) Sutura meniscală și meniscectomia parțială genunchi – 54) Sinovectomia artroscopică și extragerea corpilor liberi articulari – 25) Ligamentoplastia ligamentului încrucișat anterior – 26) Tehnici chirurgicale de reconstrucție defecte cartilaginoase – 27) Artroscopia diagnostică a umărului – recunoașterea elementelor anatomice normale și a modificărilor patologice – 28) Acromioplastia artroscopică – 19) Sutura artroscopică a rupturii coafei rotatorilor – 110) Rezolvarea artroscopică a instabilităților umărului – 11.4.10. STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE – ANUL V1.4.10.1. Tematica lecțiilor conferință de sinteză 200 ore(1) Principii generale și actualități în osteosinteză(2) Biomateriale utilizate în ortopedie(3) Indicații și contraindicații în artroplastia șoldului cu proteză cimentată sau proteză necimentată(4) Indicații și contraindicații în artroplastia genunchiului(5) Actualități în tratamentul fracturilor deschise(6) Actualități în tumorile maligne osoase(7) Imagistica în ortopedie(radiografie, RMN, TAC, echografie)(8) Clasificarea AO a fracturilor- spre un limbaj comun internațional(9) Antibioterapia în ortopedie și traumatologie(10) Reviziile după artroplastia totală de șold și genunchi(11) Evoluția artroplastiei totale a șoldului, perspective de viitor(12) Elemente de biomecanică a aparatului locomotor(generalități, biomecanica coloanei, a șoldului, genunchiului, piciorului, umărului, cotului, pumnului, mâinii)(13) Mersul normal și patologic(14) Indicații și contraindicații în artroplastiile membrului toracic(15) Instrumentații segmentare în diformitățile coloanei vertebrale(16) Diformități în ortopedie(17) Problemele osteogeriatriei(18) Recuperarea funcțională în ortopedie și traumatologie(19) Inegalitățile membrelor inferioare- cauze, prognostic, tratament(20) Boala Paget- diagnostic, evoluție, tratament1.4.11. URMĂRIREA PREGĂTIRII REZIDENȚILOR
Se va face prin:– examen și notă la sfârșitul fiecărui stagiu complementar (chirurgie generală, vasculară, neurochirurgie, plastică și reparatorie, toracică)– seminarii lunare asupra temelor dezbătute la lecțiile conferință din anul II-III– examen cu notă la sfârșitul anului III (după 2 ani de ortopedie)– seminarii trimestriale în cursul anului V de ortopedie– examen final(premergător examenului de medic specialist)
Aceste examene și seminarii se desfășoară în unitățile în care are loc pregătirea.
Examenul de medic specialist este organizat de Ministerul Sănătății la datele prestabilite.
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE
5 ANI

CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 6 LUNI
CHIRURGIE VASCULARĂ (I.2) 2 LUNI
NEUROCHIRURGIE (I.3) 2 LUNI
CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE(I.4) 2 LUNI
CHIRURGIE TORACICĂ(I.5) 2 LUNI
BIOETICĂ (I.6) 1/2 LUNĂ
CHIRURGIE ARTROSCOPICĂ (I.7) 3 LUNI
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE (II.1) 2 ANI 6 LUNI ȘI 2 SĂPT.
ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICĂ III.1 1 AN

ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV	ANUL V
STAGIUL	II.1, I.1	II.1 I.2, I.3, I.4, I.5, II.1	III.1	I.6, I.7, II.1

––
Curriculumul de pregătire în specialitatea ortopedie și traumatologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE1.1. DEFINIȚIE: Pediatria este specialitatea medicală care se ocupă cu patologia copilului de la 0 la 16 ani. Include un domeniu profilactic, din care face parte și puericultura, un domeniu curativ, cu diferite specialități, și un domeniu social.1.2. DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Stagiul de pediatrie generală – 3 ani și 4 luni și 2 săpt. – din care:1.3.1.1. Stagiul de psihiatrie a copilului și adolescentului, conform nomenclatorului de specialități a MS – având o durată de 2 luni1.3.1.2. Stagiul de diabet: 2 luni1.3.1.3. Stagiul de pneumoftiziologie: 2 luni1.3.1.4. Stagiul de neurologie pediatrică: 2 luni1.3.1.5. Stagiul de oncologie-hematologie pediatrică: 2 luni1.3.1.6. Stagiul de ecografie generală: 3 luni1.3.1.7. Stagiul de genetică: 3 luni1.3.2. Stagiul de neonatologie – 1 an și 7 luni – din care:1.3.2.1. Stagiul de boli infecțioase: 2 luni1.3.2.2. Stagiul de chirurgie și ortopedie pediatrică: 2 luni1.3.3. Stagiul de bioetică: ½ lună (20 ore)
CONȚINUTUL STAGIILOR1.3.1. STAGIUL DE PEDIATRIE
Tematica lecțiilor conferință (460 ore)(1) Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea creșterii și dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.(2) Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil(3) „Falimentul” creșterii (failure to thrive)(4) Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formulele de lapte adaptate.(5) Malnutriția protein-energetică și proteică(6) Obezitatea(7) Deficiențele vitaminice (hipovitaminozele, inclusiv rahitismul carențial)(8) Anemiile carențiale(9) Deficitele oligomineralelor(10) Alimentația copilului cu o boală acută. Nutriția enterală și parenterală. Formule de lapte dietetice.(11) Urgențele pediatrice majore:– abordarea copilului în stare gravă (the acuttely ill child)– stopul cardiorespirator – resuscitarea cardiorespiratorie– șocul caloric și hipotermia– intoxicațiile acute (inclusiv intoxicațiile acute medicamentoase)– înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale– șocul– insuficiența respiratorie acută– insuficiența cardiacă– insuficiența hepatică acută– sindroamele hemoragice– sindroamele de deshidratare acută– insuficiența renală acută– hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut– stările comatoase– convulsiile(12) Stabilirea suspiciunii de boală genetică sau anomalie congenitală de metabolism. Screening-ul nou-născutului pentru boli genetice și de XXXX Bazele diagnosticului. Asistența de durată a copiilor cu boli genetice și anomalii congenitale de metabolism. Principiile și indicațiile diagnosticului prenatal. Factorii de mediu care pot determina apariția malformațiilor congenitale.(13) Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (variante ale pubertății, amenoreea, dismenoreea și sângerările genitale, sarcina la adolescente, contracepția, violul, bolile cu transmisie sexuală, acneea.(14) Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase. Șocul anafilactic. Boala serului. Hipersensibilizarea la înțepăturile de insecte. Pneumoniile de hipersensibilizare.(15) Reumatismul articular acut.(16) Artritele cronice juvenile. Colagenozele majore: Lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.(17) Sindromul febril prelungit și febra de etiologie neprecizată.(18) Diareile acute bacteriene și virale(19) Infecțiile tractului respirator superior. Otita medie acută. Mastoidita. Otita medie cronică(20) Bronșiolita acută(21) Pneumoniile acute bacteriene. Bronhopneumonia. Pleureziile – Pneumotorax(22) Infecțiile urinare(23) Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (include F/C, celiachia).(24) Hemoragiile digestive la nou-născut și copil(25) Stomatitele, glositele și cheilitele(26) Boala inflamatorie cronică intestinală (ileita terminală și colita ulcero-hemoragică)(27) Hepatitele cronice și ciroza hepatică(28) Sindroamele de hipertensiune portală(29) Colestazele neo-natale (atrezia și hipoplazia căilor biliare intrahepatice, hepatita neonatală)(30) Sindromul Reye(31) Corpi străini în căile respiratorii(32) Pneumoniile de inhalație(33) Pneumoniile cronice(34) Bronșiectazia(35) Supurațiile pulmonare(36) Hemosideroza pulmonară idiopatică și hemosiderozele secundare(37) Fibroza interstițială pulmonară cronică(38) Malformații congenitale de cord necianogene(39) Malformații congenitale de cord cianogene(40) Miocarditele, cardiomiopatiile primare și secundare(41) Pericarditele(42) Endocarditele infecțioase(43) Tulburări de ritm și conducere(44) Durerea toracică la copil și adolescent(45) Anemiile prin perturbarea sintezei de hemoglobina (inclusiv sindroamele thalasemice)(46) Anemiile hemolitice constituționale(47) Anemiile hemolitice dobândite (de cauze imunologice și neimunologice)(48) Anemiile hipoplastice (congenitale și dobândite)(49) Anemiile sideroblastice(50) Aplaziile medulare idiopatice și secundare(51) Neutropeniile congenitale și dobândite(52) Defectele funcționale ale granulocitului(53) Sindroame hemoragice:– purpurele vasculare– trombocitopenii
● prin insuficiența de producere la nivelul medular
● prin distrucție crescută în periferie– trombocitopatii– coagulopatii ereditare și dobândite– C.I.D.– hiperfibrinolizele primare și secundare(54) Stările de hipercoagulare și trombozele la copil(55) Tratamentul substitutiv cu produse de sânge în pediatrie(56) Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor copilului. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase(57) Urgențe oncologice la copil(58) Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice(59) Limfoamele maligne Hodgkiniene și non Hodgkiniene la copil(60) Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil– displaziile chistice– refluxul vezico-uretral– anomaliile obstructive ale tractului urinar(61) Anomaliile hidroelectrolitice și ale echilibrului acido-bazic la copil(62) Hematuriile copilului(63) Proteinuria la copil(64) Glomerulonefritele acute(65) Glomerulonefritele rapid progresive(66) Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombocitopenică trombotică(67) Sindroamele nefrotice(68) Glomerulonefritele persistente și progresive(69) Insuficiența renală cronică – Mijloace de epurare extrarenală – dializă.(70) Hipertensiunea arterială la copil(71) Litiazele urinare la copil(72) Sindroame hipotalamice(73) Nanismul hipofizar și acromegalia(74) Deficitul de ACTH și boala Cushing(75) Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil(76) Insuficiența suprarenaliană. Sindromul de pierdere de sare. Sindroamele adrenogenitale.(77) Anomalii ale diferențierii sexuale(78) Pubertatea și anomalii ale pubertății; pubertatea precoce, pseudopubertatea precoce. Malnutriția sexuală întârziată(79) Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente(80) Bolile congenitale de metabolism(81) Evaluarea neurologică a nou-născutului, sugarului și copilului(82) Anomaliile congenitale ale sistemului nervos
Baremul activităților practice1. Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste (50)2. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil (50)3. Instalarea unui cateter venos:– percutan (50)4. Manevre de resuscitare a funcțiilor vitale (50)5. Toracocenteza instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)6. Paracenteze (10)7. Cateterism vezical la copilul de ambele sexe și la diferite vârste (30)8. Puncții lombare (10)9. Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup (20)10. Puncții osoase (3)11. Puncții articulare (3)12. Examene de laborator executate personal în urgență– ex. LCR (25)– ex. citologic și biochimic al urinii (25)– ex. sânge periferic (25)13. Examen otoscopic la sugar și copilul mare (50)14. Examenul fundului de ochi (10)15. Efectuarea înregistrării EKG la sugar și copilul mare (50)16. Interpretarea următoarelor probe:– ex. Rg. toracică (100)– ex. Rg. schelet (50)– ex. Rg. cranian (30)– ex. Rg. gastro-intestinal (tranzit Ba – irigografie) (10)– urografie (ureterocistografie) (10)– hemograma (50)– mielograma (5)– probe funcționale respiratorii (20)– probe hepatice (50)– probe renale (1000) probe de digestie (50)– interpretarea EKG (30)1.3.1.1. STAGIUL DE PSIHIATRIE A COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)(1) Examenul neurologic și psihiatric al copilului de diverse vârste(2) Etapele dezvoltării neuropsihice(3) Tulburările de somn la sugar și copil(4) Retardul mental(5) Deficitele de auz, văz și ale limbajului(6) Enurezisul și encoprezisul(7) Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente(8) Nevrozele copilului(9) Dificultățile școlare și fobiile școlare(10) Autismul și alte psihoze majore ale copilului(11) Copilul maltratat psihic(12) Reacțiile psihice ale copilului în fața unei boli cronice și sprijinul psihologic acordat copilului și familiei(13) Recuperarea neuropsihică(14) Anorexia nervoasă și alte perturbări ale senzației de foame-sațietate la adolescent
Baremul activităților practice
Teste psihometrice de evaluare a performanțelor intelectuale: practicare și interpretare a 50 teste
Teste de performanță vizuală și auditivă: practicare și interpretare a 50 teste
Metode de recuperare și supraveghere a 10 proiecte de recuperare neuropsihiatrică1.3.1.2. STAGIUL DE DIABETOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)(1) Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil(2) Explorarea metabolismului lipidic la copil(3) Hiperglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului(4) Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului(5) Diabet zaharat insulino-depedent tipul I(6) Acidocetoza și coma diabetică(7) Hiperlipemiile familiale(8) Hiperuricemiile(9) Obezitatea sugarului și copilului(10) Tratamentul dietetic în diabetul zaharat și alte boli nutriționale ale copilului
Baremul activităților practice1. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)2. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)3. Tehnicile de reechilibrare hidroelectrolitică și acido-bazică (10)4. Efectuarea manevrelor urgențe de tratament în coma și acido-cetoza diabetică (10)5. Interpretarea testelor funcționale hepatice (10)6. Interpretarea testelor funcționale metabolice (20)1.3.2.3. STAGIUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)(1) Vaccinarea B.C.G.(2) Intradermoreacția cu P.P.D.(3) Diagnosticul radiologic în pneumoftiziologie(4) Diagnosticul de laborator în tuberculoză(5) Explorarea funcțională respiratorie la copil(6) Indicațiile și aportul bronhoscopiei în bolile respiratorii la copil(7) Tuberculoza pulmonară primară și secundară(8) Tuberculoza extrapulmonară la copil(9) Infecțiile mycobacteriene netuberculoase(10) Supurațiile bronhopulmonare(11) Malformațiile bronhopulmonare(12) Epidemiologia și prevenția infecției tuberculoase la copil
Baremul activităților practice1. Tehnica vaccinării corecte BCG (20)2. Tehnica IDR-PPD (20)3. Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru evidențierea BK (20)4. Interpretatea examinării Rg în TBC (20)5. Tehnicile de investigare a funcției respiratorii la copil (10)1.3.1.4. STAGIUL DE NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)(1) Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului(2) Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut(3) Malformații ale SNC(4) Sindroame neurocutanate – (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge Weber)(5) Aspecte neurologice în anomaliile cromozomiale(6) Paraliziile cerebrale infantile(7) Boli degenerative ale SNC(8) Traumatisme craniocerebrale și vertebromedulare(9) Tumori ale SNC(10) Afecțiuni cerebrovasculare(11) Convulsiile ocazionale și epilepsia(12) Hipertensiunea intracraniană și edemul cerebral acut(13) Paroxisme cerebrale neconvulsivante(14) Afecțiunile nervilor cranieni(15) Sindromul hipoton la sugar și copil(16) Afecțiunile unității motorii (afecțiuni ale neuronului motor periferic, afecțiuni ale nervilor periferici, afecțiuni ale joncțiunii neuromusculare, afecțiuni musculare)(17) Ataxia(18) Cefaleea și migrena(19) Comele
Baremul activităților practice:1. Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste (10)2. Efectuarea manevrelor de urgență în criza de convulsii la copil (20)3. Examenul fundului de ochi (10)4. Interpretarea următoarelor probe:– examen EEG (10)– radiografie de craniu (5)– tomografie cerebrală (10)1.3.1.5. STAGIUL DE ONCOLOGIE-HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)(1) Leucemiile acute și cronice.(2) Tumorile solide– Limfoame– Neuroblastom– Tumora Wilms– Tumori de S.N.C.– Sarcoame– Tumori maligne osoase– Histiocitoze
Baremul activităților practice
Demonstrații cu cazuri care prezintă patologia mai-sus menționată.1.3.1.6. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂ
DURATA 3 LUNI (50 ore)
La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obținerea specialității trebuie să cunoască următoarele aspecte legate de explorarea ecografică:– indicații și limite ale explorării ecografice– pregătirea pacientului pentru examinare– alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată– alegerea ferestrei de explorare adecvate– reglarea echipamentului (sistemul de „gain”, compensarea în timp a ecourilor– TGC, plasarea focarului/focarelor, stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanțe și volume– obținerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secțiune standardizate utilizate în ultrasonografie– recunoașterea artefactelor și proceduri de eliminare ale acestora– deosebirea stării de „organ normal” de cea de „organ patologic” prin folosirea semiologiei și terminologiei ecografice specifice– precizarea stării patologice și includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic– documentarea imaginilor– redactarea buletinului ecografic sau/și interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experiență similară sau mai mare;– recomandarea altor investigații complementare sau decurgând din explorarea clinică și ecografică a pacientului, în scopul obținerii unui diagnostic corect în condițiile unui raport cost/eficiență optim, cu durata de timp minimală.
TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂ
NIVEL DE FORMARE 1 – pentru medici rezidenți
(învățământ teoretic)
Specialități: Medicină internă, Gastroenterologie, Nefrologie, Pediatrie, Urologie
TRUNCHIUL COMUN

Nr.	Tematica cursului teoretic	Numărul ore
1.	Fizica ultrasunetelor	2
2.	Artefacte întâlnite în ultrasonografie	1
3.	Echipamente, imaginea ultrasonografică	2
4.	Semiologie ultrasonografică de bază	2
5.	Secțiuni elementare	1
6.	Ficatul	4
7.	Arborele biliar	4
8.	Pancreasul	2
9.	Splina	1
10.	Spațiul retroperitoneal	2
11.	Tubul digestiv	2
12.	Aparatul urinar	2
13.	Peritoneu și anexe	1
14.	Urgențe abdominale	2
	Total	28

B. TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENȚIATĂ PE SPECIALITĂȚI
(completarea trunchiului comun)

Tema cursului/Ore de curs	Medicina Internă	Gastroenterologie	Nefrologie	Pediatrie	Urologie
Algoritmuri de diagnostic	2	2	2	2	2
Tubul digestiv – noțiuni avansate	0	4	0	0	0
Prostata și veziculele seminale	0	0	1	0	2
Vase periferice	3	3	2	2	2
Cord și pericard	3	0	2	2	0
Aplicații în patologia pediatrică	2	2	2	6	2
Structuri moi superficiale	3	0	1	1	2
Pelvis feminin	3	2	3	2	3
Ecografie intervențională	1	4	4	2	4
Progrese în ultrasonografie	1	1	1	1	1
Total	18	18	18	18	18

Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcție de specialitatea considerată
Observații:1. tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noțiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice, artere și vene viscerale.2. tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal și patologic (identificat în principalele afecțiuni) precum și cel al mediastinului, plămânului și pleurei3. tematica prelegerilor de ecografie a țesuturilor moi superficiale va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al următoarelor organe și regiuni: cervical, tireo-paratiroidian, sân, axilă, testicul și scrot4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aspectul normal și patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică)5. tematica prelegerilor de ecografie intervențională va cuprinde noțiuni elementare referitoare la aplicații ale metodei în scop de diagnostic și tratament.
BAREM DE MANUALITĂȚI – ORGANE ȘI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ȘI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL DE FORMARE PENTRU MEDICI REZIDENȚI (ÎNVĂȚĂMÂNT PRACTIC)
Premise
Explorarea ecografică, fiind o investigație „în timp real” și în același timp, utilizând secțiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secțiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăților profesionale de „standardizare” a acestor imagini, componenta „operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.
Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanță, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de „pregătire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenți a unor stagii de „manualități”, aceasta reprezentând etapa inițială și primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.
Realizarea acestui deziderat presupune:
a) existența unui „barem manualități” – număr minimal de secțiuni și incidențe corect obținute, de așa natură, încât, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului;
b) existența unui personal specializat pentru instruirea medicilor începători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice și metodologice care trebuie cunoscute. Calitățile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de „stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfășurarea prelegerilor teoretice;
c) echipament pentru activități didactice și pentru instrucție, atât supravegheată cât și pe cont propriu;
d) existența unei „biblioteci de imagini” cu aspecte normale, patologice și variantele acestora. Această „bibliotecă”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată și comentată de către personalul abilitat să desfășoare activități didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practică.
OBS: Baremul este structurat în funcție de particularitățile fiecărei specialități medicale.
A. TRUNCHIUL COMUN1. Noțiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic:– pornirea aparatului– selectarea tranasductoarelor– reglarea parametrilor tehnici ai imaginii– optimizarea imaginii și reducerea artefactelor– măsurători pe imagine– salvarea imaginii– structura și redactarea unui buletin ecografic2. Abdomenul
Ficatul– identificarea organului– vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund, ligamentul venos, lobii și segmentele)– precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate
Sistemul venos port– evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)
Căile biliare– evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stâng) și extrahepatice
Colecistul– evidențierea colecistului– identificarea componentelor anatomice– măsurarea lumenului și pereților– identificarea raporturilor anatomice principale
Pancreasul– evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante)– identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic– identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct
Spațiul retroperitoneal– aorta
● identificare în secțiuni longitudinale și transversasle
● identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior și pereții laterali
● precizarea raporturilor aortei abdominale– vena cavă inferioară
● identificarea vasului în secțiuni longitudinale și transversale
● identificarea vaselor emergente
● precizarea raporturilor anatomice– țesutul grăsos retroperitoneal
● identificare și caracterizare
Splina
● identificarea și măsurarea splinei
● vizualizarea hilului
● precizarea elementelor vasculare componente
● identificarea organelor cu care splina intră în raport
Rinichii
● evidențierea și măsurarea rinichilor în secțiuni perpendiculare
● identificarea elementelor componente
* parenchim – evaluare, măsurare
* sinus
* aparat pielo-calicial – evaluare
● identificarea ureterului
Lojele suprarenaliene
● identificarea lojelor suprarenaliene
● evaluarea stucturii glandelor suprarenale
● măsurarea glandelor suprarenale
Tubul digestiv
● identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal, stomac, duoden, intestin subțire și gros)
● măsurarea pereților, evaluarea conținutului
Structurile mezentero-epiploice
● identificarea mezenterului și a vaselor mezenterice
● identificarea recesurilor peritoneale și a spațiilor de acumulare lichidiană
● identificarea peritoneului parietal3. Organe aflate la nivelul micului bazin
a) vezica urinară
● identificarea în condiții de depleție și de vacuitate
● evacuarea și măsurarea pereților
● identificarea organelor învecinate
b) prostata (explorare suprapubiană)
● identificare, măsurare
● precizarea lobilor
● identificarea organelor cu care prostata intră în raport
c) uterul (explorare suprapubiană)
● identificare
● măsurare
● recunoașterea elementelor componente
● evaluarea ecostructurii
d) ovare
● identificarea și măsurarea ovarelor
● evaluarea ecostructurii
B. TEMATICA PROPRIE DIFERITELIR SPECIALITĂȚI1. CORDUL, PERICARDUL ȘI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)
a. identificarea și evaluarea structurilor cardiace – cavități, aparate valvulare, miocard – și a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical, suprasternal, subxifoidian;
b. se aplică următoarelor specialități:I. MEDICINA INTERNĂII. NEFROLOGIEIII. PEDIATRIE2. VASELE PERIFERICE (explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)
● identificarea și definirea unei structuri vasculare periferice
● diferențierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri și Doppler pulsat
● identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată color
c. se aplică următoarelor specialități:I. MEDICINA INTERNĂII. GASTROENTEROLOGIEIII. NEFROLOGIEIV. PEDIATRIEV. UROLOGIE3. ECOGRAFIE CERVICO-FACIALĂ– tiroida, paratiroida, glande salivare (parotida, submandibulara, sublinguala) limfonoduli– identificarea structurilor anatomice enumerate, măsurarea, aprecierea ecostructurii– axul vascular cervical– identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri și Doppler pulsat, măsurarea lumenului, aprecierea structurii pereților– fosa supraclaviculară și suprasternală– identificarea structurilor anatomice
Se aplică următoarelor specialități:I. MEDICINA INTERNĂII. NEFROLOGIEIII. PEDIATRIEIV. UROLOGIE4. ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ– identificarea și evaluarea emisferelor cerebrale și asistemului ventricular– identificarea principalelor structuri anatomice (substanța albă și cenușie, nucleul caudat, talamus, corp calos, plexuri coroide)
Se aplică următoarelor specialități:I. PEDIATRIE5. Explorarea sarcinii (explorare suprapubiană)– explorarea uterului gravid la diverse vârste, prin abord suprapubian– identificarea, precizarea poziției și măsurarea placentei– identificarea elementelor anatomice normale ale fătului– aprecierea vârstei fetale
a. se aplică următoarelor specialități:I. MEDICINA INTERNĂII. GASTROENTEROLOGIEIII. NEFROLOGIEIV. PEDIATRIEV. UROLOGIE6. Alte aplicații specifice vor fi tratate individual, în cadrul fiecărei specialități, întrucât implică dobândirea unor noțiuni teoretice suplimentare. Cuantumul de activitate practică alocat acestor capitole este stabilit de către responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând:– Algoritmuri de diagnostic– Tubul digestiv-noțiuni avansate– Prostata și veziculele seminale– Ecografie interventională– Progrese în ultrasonografie1.3.1.7. STAGIUL DE GENETICĂ MEDICALĂ
A. PARTEA TEORETICĂ1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a. Interacțiunea ereditate – mediu în etiologia bolilor;
b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacocinetica bolilor;
c. Mutațiile: cauză majoră de boală;
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);
e. Abordarea genetică în relația medic – pacient.2. Bolile cromozomiale. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleții autosomale, sindroame cu microdeleții sau microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XXY).3. Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.4. Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.5. Retardul mental și retardul mental legat de X.6. Patologia genetică a sistemului imun.7. Genetica bolii canceroase.8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.9. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.10. Probleme și dileme etice în genetica medicală.
B. PARTEA PRACTICĂ1. Consultul genetic.2. Explorările genetice – indicații, interpretare și valoare diagnostică:
a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;
b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;
c. Biochimice.3. Sfatul genetic;4. Screeningul genetic:
a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
b. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.1.3.2. STAGIUL DE NEONATOLOGIE
Tematica lecțiilor conferință (250 ore)1. Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară și perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza și morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine. Evaluarea funcției placentare și a unității feto-placentare. Conceptul de perinatologie.2. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).3. Nou-născutul cu risc la naștere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul nașterii. Măsuri de profilaxie.4. Suferința fetală acută în timpul travaliului și asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului. Complicațiile (sindromul post-asfixic), consecințele și prognosticul hipoxiei la naștere. Șocul neonatal.5. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).6. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.7. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația la sân. Alimentația cu biberonul și prin gavaj. Alimentația continuă pe sonda naso-gastrică. Alimentația continuă pe sonda nasojejunală.8. Preparate de lapte folosite în alimentația prematurului.9. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală (indicații, soluții utilizate, scheme de alimentație, monitorizarea nou-născutului alimentat parenteral, complicații).10. Tulburările de creștere și dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaționale. Curbele de creștere intrauterină.11. Prematuritatea. Definiție, factorii care pot influența producerea nașterii premature. Particularități morfo-funcționale ale nou-născutului prematur. Categorii de prematuri. Tratamentul profilactic al prematurului. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității.12. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo-funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.13. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora. Tratamentul pre- și postnatal.14. Sarcina multiplă – patologie specifică.15. Detresa respiratorie la nou-născut. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbție întârziată a lichidului pulmonar fetal. Sindromul de aspirație pulmonară.16. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.17. Tehnici de tratament în insuficiența respiratorie neonatală: oxigenoterapia, ventilația cu balon și mască, intubația traheală, ventilația asistată – CPAP, noțiuni de IPPV.18. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență. Chirurgia cardiacă la nou-născut.19. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.20. Bolile primare miocardice la nou-născut.21. Sindromul persistenței circulației fetale.22. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.23. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.24. Atrezia de esofag și fistula eso-traheală.25. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.26. Enterocolita ulcero-necrotică.27. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.28. Encefalopatia hiperbilirubinemică.29. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.30. Anemiile neonatale: etiologia, diagnosticul, tratamentul și complicațiile. Evoluția și prognosticul.31. Policitemia – sindromul de hiperconcentrație sanguină.32. Bolile hemoragice ale nou-născutului (coagulopatii congenitale și dobândite, trombocitopenii și trombopatii).33. Insuficiența renală acută la nou-născut.34. Ambiguitatea genitală la nou-născut.35. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Sindromul de infecție amniotică. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Osteomielita. Infecții cutanate. Infecții urinare. Omfalita. Conjunctivitele. Moniliaza. Diareea epidemică a nou-născutului. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.36. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.37. Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mama diabetică.38. Hipoglicemiile neonatale – diagnostic, etiologie, complicații, profilaxie și tratament, hiperglicemiile neonatale.39. Hipocalcemiile neonatale – semne clinice și paraclinice, etiologie și diagnostic etiologic, profilaxie și tratament.40. Hiponatremiile și hipernatremiile în perioada neonatală.41. Hipo- și hiperkaliemia în perioada neonatală.42. Hipomagneziemia la nou-născut.43. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală.44. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.45. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxația congenitală de șold, piciorul strâmb congenital.46. Suferința cerebrală în perioada neonatală: manifestările clinice, etiologia, investigațiile paraclinice.47. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.48. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.49. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.50. Mortalitatea neonatală și perinatală. Factorii care duc la creșterea mortalității perinatale și măsuri care pot influența scăderea acesteia.
Barem practic:
Cateterismul arterei și venei ombilicale – 50
Aspirația căilor aeriene și ventilația cu balon și mască – 200
Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentația enterală. Tehnica efectuării gavajului continuu și discontinuu – 250
Masajul cardiac extern – 150
Intubația traheală – 10 cu GN < 1000 g, 25 cu GN < 1500 g, 50 cu GN > 1500 g. Tehnici de ventilație asistată.
Puncționarea venei femurale pentru recoltări – 25
Instalarea unei perfuzii în venele periferice – 50
Puncția lombară – 20
Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – 20
Îngrijirea prematurului în incubator – 100
Fototerapia.
Exsanguinotransfuzia. – 10
Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut – 200
Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală – 200
Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-născut – 200
Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală) – 25
Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup – 200
Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală – 200
Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală – 200
Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală – 200
Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală – 200
Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale – 200
Preparate de lapte utilizate în alimentația artificială a nou-născutului la termen
Preparate de lapte utilizate în alimentația artificială a nou-născutului prematur.
Recomandari în alimentația naturală a nou-născutului (scheme de alimentație, educația mamei, contraindicații, incidente, urmărirea nou-născutului alimentat natural).
Pregătirea și utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv, ventilatorului mecanic, incubatoarelor, măsuri de reanimare neonatală.
NB! Locul instruirii
Clinici universitare de obstetrică-ginecologie (maternități gradul III) în care se nasc, îngrijesc, minimum 50 nou-născuți cu greutate < 1500 g/an și 15 nou-născuți cu greutate < 1000 g/an, în care este organizată consultație prenatală, există săli de expulzie și cezariene cu puncte de preluare imediată a nou-născutului cu risc, de către neonatolog.
Coordonatorii de instruire în rezidențiat trebuie să aibă o vechime de minimum cinci ani în neonatologie, din momentul atestării ca neonatologi.1.3.2.1. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)(1) Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale, bacteriene, miceliene și al infestațiilor parazitare la copil(2) Imunizările active și pasive(3) Antibioticoterapia în pediatrie(4) Infecția HIV și SIDA la copil(5) Bacteriemiile și septicemiile(6) Meningitele acute virale și bacteriene(7) Encefalitele(8) Diareile acute virale și bacteriene(9) Infecțiile produse de germeni anaerobi(10) Tetanosul(11) Difteria(12) Salmonelozele tifoidice(13) Infecția luetica(14) Poliomielita(15) Infecțiile cu virus varicelo-zosterian(16) Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice(17) Infecția cu virusuri gripale și paragripale(18) Rubeola(19) Parotidita epidemică(20) Rujeola(21) Megaeritemul infecțios și exantemul subit(22) Scarlatina(23) Infecțiile micotice(24) Infecțiile rikettsiene(25) Rabia(26) Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode)(27) Hepatitele acute virale
Baremul activităților practice
Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecțioase (50)
Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste (30)
Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor de LCR (50)
Examenul microscopic al produselor biologice în infecții virale, bacteriene, miceliene și parazitare (20)
Tehnica imunizărilor active (vaccinări) (30)
Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator (100)
Tehnica de efectuare a toracocentezei (5)
Interpretarea examenelor radiologice (torace, schelet, tract digestiv) (100)
Insusirea manevrelor de resuscitare în infecțiile toxico-septice la copil (10)1.3.2.2. STAGIUL DE CHIRURGIE ȘI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
Tematica lecțiilor conferință (40 ore)(1) Traumatismele majore (inclusiv traumatismele craniocerebrale)(2) Arsurile(3) Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil(4) Hemoragiile la nou-născut, sugar și copil(5) Stenoza hipertrofică de pilor(6) Malpozițiile cardiotuberozitare(7) Stenozele esofagiene congenitale și fistulele esotraheale(8) Palatoschizisul(9) Omfalocelul, gastroschizisul și hernia ombilicală(10) Apendicita acută(11) Patologia diverticulului Meckel(12) Megacolonul congenital aganglionar(13) Malformațiile anorectale(14) Hernia inghinală(15) Invaginația intestinală(16) Herniile diafragmatice(17) Peritonitele primitive și secundare(18) Atrezia căilor biliale extrahepatice și chistul de coledoc(19) Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului și tumorilor de părți moi(20) Malformațiile tractului urinar și uretero-hidronefroza(21) Litiaza urinară la copil(22) Fimoza și hipospadiasul(23) Criptorhidia și torsiunile testiculare(24) Tumorile ovariene(25) Hidrocelul(26) Coalescența labiilor și hematocolposul(27) Torsiunea anexială la copil(28) Probleme comune de ortopedie pediatrică:– piciorul strâmb congenital– deformările membrelor inferioare– patologia genunchiului– osteocondritele– displazia luxantă de șold– anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale– discitele– torticolisul congenital– scoliozele și cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului– morbul Pott– anomaliile congenitale ale mâinii, cotului și articulațiilor umărului– traumatismele musculoscheletice– luxații, entorse și fracturi– chistele osoase esențiale– osteomielita și osteocondrita septică(29) Hemostaza plăgilor(30) Tratamentul local și sutura plăgilor(31) Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale (de părți moi) și al colecțiilor profunde(32) Imobilizarea provizorie a fracturilor, luxațiilor și entorselor(33) Tratamentul local în arsuri(34) Denudarea și cateterizarea venoasă pentru administrarea lichidelor în perfuzii
Baremul activităților practice1. Efectuarea tehnicilor de asepsie (30)2. Însușirea tehnicilor de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului (10)3. Însușirea manevrelor de prim-ajutor în inhalarea sau înghițirea de corpi străini (10)4. Însușirea tehnicilor corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical (10)5. Însușirea tehnicilor de imobilizare a fracturilor (5)6. Tehnica tușeului rectal (20)7. Cateterismul vezical și puncția vezicală suprapubiană (20)8. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)9. Însușirea tehnicilor de atitudine de urgență în hemoragiile digestive (10)10. Însușirea tehnicilor de denudare și cateterism venos la sugar și copilul mare (10)11. Însușirea tehnicii suturii plăgilor (10)12. Însușirea tehnicilor de incizie și drenaj ale colecțiilor superficiale (10)13. Însușirea tehnicilor chirurgicale de hemostază (3)14. Însușirea tehnicilor de atitudine de urgență la un copil politraumatizat (2)1.3.3. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic – pacient I – 2 ore
Valori ale relației medic – pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relației medic – pacient
Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic – pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic – pacient3. Relația medic – pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic – pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
PEDIATRIE
5 ANI

ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV	ANUL V
Pediatrie 6 luni	Pediatrie 5 luni Genetică 1 lună	Pediatrie 5 luni	Pediatrie 8 ½ luni	Neonatologie 12 luni
Pneumologie 2 luni	Oncologie- Hematologie pediatrică 2 luni	Psihiatria copilului și adolescentului 2 luni	Neonatologie 3 luni
Chirurgie și ortopedie pediatrică 2 luni	Diabet 2 luni	Neurologie pediatrică 2 luni	Bioetica ½ lună
Genetică 2 luni	Boli infecțioase 2 luni	Echografie generală 3 luni

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE
Definiție:
Pneumologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator, prin mijloace nechirurgicale.
Curriculum de pneumologie propus, reflectă normele europene stabilite prin curriculum-ul Hermes 2008 („European Curriculum Recommendations for Training în Adult Respiratory Medicine”) http://hermes.ersnet.org/uploads/Document/ee/WEB_CHEMIN_4258_1237469227.pdf1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT1.1. DURATA: 4 ANI
Curriculum-ul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu, în care vor fi trecute și evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.2. PERIOADA DE DESFĂȘURARE: ritmată de concursurile de intrare în rezidențiat în raport cu necesarul de locuri stabilite la nivel național.1.3. RESPONSABILI DE PROGRAM: Prof.univ./Conf.univ., șefii catedrelor de Pneumologie din Centrele universitare. Șef de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență). Coordonator de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar cu experiență), îndrumător de stagiu (medic primar sau cadru didactic universitar).1.4. STRUCTURA PROGRAMULUI DE REZIDENȚIAT1.4.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).1.4.2. Desfășurarea stagiilor și durata lor:
Primii 2 ani:

Pneumologie	6 luni
Medicină internă	6 luni
Radiologie imagistică medicală	2 luni
Cardiologie	2 luni
Boli Infecțioase	2 luni
Alergologie Imunologie sau Patologie profesională	1 lună
Terapie Intensivă	2 luni
Epidemiologie/Management	1 lună și 1/2
Bioetică	1/2 lună
Radioterapie /Oncologie	1 lună

Ultimii 2 ani:

Pneumologie	15 luni
Dispensar Pneumologie	3 luni
Explorări funcționale respiratorii speciale	3 luni
Endoscopie bronșică	3 luni

1.5. METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR
Programul de învățământ se va desfășura conform:
Curriculum-ului general de pneumologie (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu (Anexa 1).
Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de pneumologie precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de pneumologie.1.6. EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE se va face:
La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Boli infecțioase, ATI, Cardiologie, Medicină internă, Epidemiologie/management, Terapie Intensivă, Bioetică, etc.) – examen scris și oral, nota minimă: 7
La sfârșitul fiecărui an de pregătire: examen scris și oral, nota minimă: 7 (eliminatoriu pentru a putea intra în anul următor de pregătire);
Prin evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat;
Prin evaluarea unei lucrări finale (teză) din temele aflate la dispoziție, prin care candidatul va înfățișa cunoștințele sale teoretice despre o temă anume și aptitudinile de cercetare și practice.2. ORGANIZATORUL PROGRAMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Ministerul Sănătății3. ACREDITAREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST: Ministerul Sănătății
ANEXA I
CONȚINUTUL STAGIILOR (Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidențiat în specialitatea pneumologie și baremurile corespunzătoare fiecărui stagiu)1. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE – reflectă normele europene stabilite prin curriculum Hermes1.1. Tematica lecțiilor conferință (350 ore)
A.1. STRUCTURA ȘI FUNCȚIA SISTEMULUI RESPIRATOR
A.1.1. Anatomie
A.1.2. Dezvoltarea și îmbătrânirea sistemului respirator
A.1.3. Fiziologie
A.1.4. Fiziopatologie
A.1.5. Microbiologie
A.1.6. Farmacologie
A.1.7. Morfopatologie
A.1.8. Imunologie și mecanisme de apărare
B.1. BOLI ALE CĂILOR AERIENE
B.1.1. Astmul bronșic
B.1.2. Bronșita acută
B.1.3. Bronșita cronică
B.1.4. BPOC
B.1.5. Bronșiolita
B.1.6. Bronșiectazia
B.1.7. Malacia și stenoza de căi aeriene
B.1.8. Fistula traheo-esofagiană
B.1.9. Boli ale căilor aeriene superioare
B.1.10. Disfuncția corzilor vocale
B.1.11. Aspirația de corp străin
B.1.12. Refluxul gastro-esofagian
B.2. TUMORI TORACICE
B.2.1. Cancer bronho-pulmonar
B.2.2. Tumori pulmonare metastatice
B.2.3. Mezoteliom
B.2.4. Tumori pleurale (metastatice și altele)
B.2.5. Tumori benigne intratoracice
B.2.6. Tumori mediastinale
B.2.7. Tumori ale peretelui toracic
B.2.8. Sarcomul
B.2.9. Limfomul
B.3. INFECȚII RESPIRATORII NON-TB
B.3.1. Infecții de tract respirator superior
B.3.2. Infecții de tract respirator inferior
B.3.3. Pneumonia comunitară
B.3.4. Pneumonia nosocomială
B.3.5. Pneumonia la gazda imunocompromisă
B.3.6. Alte pneumonii
B.3.7. Pleurezia parapneumonică și empiemul
B.3.8. Abcesul pulmonar
B.3.9. Infecția fungică
B.3.10. Infestarea parazitică
B.3.11. Infecția virală epidemică
B.4. TUBERCULOZA
B.4.1. Tuberculoza pulmonară
B.4.2. Tuberculoza extrapulmonară
B.4.3. Tuberculoza la gazda imunocompromisă
B.4.4. Infecția tuberculoasă latentă
B.4.5. Boli micobacteriene non-tuberculoase
B.5. BOLI VASCULARE PULMONARE
B.5.1. Embolismul pulmonar
B.5.2. Hipertensiunea pulmonară primară
B.5.3. Hipertensiunea pulmonară secundară
B.5.4. Vasculitele și hemoragia pulmonară difuză
B.5.5. Malformațiile arterio-venoase
B.6. BOLI OCUPAȚIONALE ȘI DE MEDIU
B.6.1. Astmul ocupațional
B.6.2. Sindromul disfuncției reactive de cale aeriană (RADS)
B.6.3. Pneumoconioza și boala legată de azbest
B.6.4. Pneumonita de hipersensibilitate
B.6.5. Boli determinate de inhalarea de praf și gaz toxic
B.6.6. Boli legate de poluarea în spații închise („indoor pollution”)
B.6.7. Boli legate de poluarea în spații deschise („outdoor pollution”)
B.6.8. Boli legate de fumat
B.7. BOLI PULMONARE INTERSTIȚIALE DIFUZE
B.7.1. Sarcoidoza
B.7.2. Pneumonii interstițiale idiopatice incluzând fibroza pulmonară idiopatică (IPF), pneumonia interstițială non-specifică (NSIP), pneumonia criptogenică în organizare (COP), pneumonia interstițială acută (AIP), bronșiolita asociată unei boli pulmonare interstițiale (RB-ILD), pneumonia interstițială descuamativă (DIP), pneumonia interstițială limfoidă (LIP)
B.7.3. Pneumonia criptogenică în organizare (COP) de etiologie necunoscută/ bronșiolita obliterantă cu pneumonie în organizare (BOOP)
B.8 BOLI IATROGENE
B.8.1. Boli induse de medicamente
B.8.2. Complicații ale procedurilor invazive
B.8.3. Boli determinate de radioterapie
B.9. LEZIUNI ACUTE
B.9.1. Leziune pulmonară de inhalare
B.9.2. Leziune toracică traumatică
B.10. INSUFICIENȚA RESPIRATORIE
B.10.1. Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS)
B.10.2. Boli pulmonare obstructive
B.10.3. Boli neuromusculare
B.10.4. Boli de perete toracic
B.10.5. Alte boli restrictive
B.11. BOLI PLEURALE
B.11.1. Pleurezia
B.11.2. Chilotoraxul
B.11.3. Hemotoraxul
B.11.4. Fibrotoraxul
B.11.5. Pneumotoraxul
B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL)
B.12.1. Malformații ale peretelui toracic
B.12.2. Tulburări neuromusculare
B.12.3. Paralizia de nerv frenic
B.12.4. Hernia diafragmatică
B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile)
B.13.1. Mediastinita
B.13.2. Pneumomediastinul
B.14. MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE (extrapulmonare)
B.14.1. Colagenoze
B.14.2. Boli cardiace
B.14.3. Boli abdominale
B.14.4. Boli hematologice
B.14.5. Obezitatea
B.14.6. Sindromul de hiperventilație
B.15. ANOMALII GENETICE ȘI DE DEZVOLTARE
B.15.1. Fibroza chistică
B.15.2. Dischinezia ciliară primară
B.15.3. Deficiența de α1 antitripsină
B.15.4. Malformații
B.16 SARCINA ȘI PATOLOGIA RESPIRATORIE
B.16.1. Astmul
B.16.2. Fibroza chistică
B.16.3. Tuberculoza
B.16.4. Sarcoidoza
B.16.5. Boli pulmonare restrictive
B.16.6. Boli respiratorii determinate de sarcină
B.17. BOLI ALERGICE (MEDIATE IgE)
B.17.1. Boli ale căilor aeriene superioare
B.17.2. Astmul
B.17.3. Aspergiloza bronhopulmonară
B.17.4. Anafilaxia
B.18. BOLI EOZINOFILICE
B.18.1. Bronșita eozinofilică non-astmatică
B.18.2. Pneumonia eozinofilică acută și cronică
B.18.3. Sindromul hipereozinofilic
B.18.4. Sindromul Churg-Strauss
B.19. PATOLOGIA SOMNULUI
B.19.1. Sindromul de apnee obstructivă în somn
B.19.2. Sindromul de apnee centrală în somn
B.19.3. Sindromul de hipoventilație în obezitate
B.20. IMUNODEFICIENȚE
B.20.1. Sindromul imunodeficienței dobândite
B.20.2. Patologia legată de infecția HIV
B.20.3. Boli induse de medicație
B.20.4. Boala „graft” versus gazdă
B.20.5. Imunodeficiența post transplant
B.21. BOLI PULMONARE ORFANE
B.21.1. Histiocitoza
B.21.2. Limfangioleiomiomatoza (LAM)
B.21.3. Proteinoza pulmonară alveolară
C.1. SIMPTOME ȘI SEMNE
C.1.1. Dispneea
C.1.2. Wheezing-ul
C.1.3. Stridorul
C.1.4. Disfonia
C.1.5. Tusea
C.1.6. Producția de spută
C.1.7. Durerea toracică anterioară
C.1.8. Hemoptizia
C.1.9. Sforăitul
C.1.10. Simptome generale ale bolilor incluzând febra, scăderea ponderală, nicturia, somnolența diurnă
C.1.11. Semne anormale la inspecție, incluzând cianoza, „pattern”-uri respiratorii anormale, hipocratismul digital, malformațiile de perete toracic, sindromul de venă cavă superioară și sindromul Horner
C.1.12. Anomalii descoperite la palpare și percuție
C.1.13. Anomalii descoperite la auscultație1.2. Baremul activităților practice (efectuare, interpretare)
D.1 PROBE FUNCȚIONALE RESPIRATORII
D.1.1. Volume pulmonare statice și dinamice – efectuare și interpretare
D.1.2. Pletismografie – interpretare
D.1.3. Difuziunea prin membrana alveolo-capilară
D.1.4. Evaluarea gazelor sangvine și oximetria – efectuare și interpretare
D.1.5. Testele de provocare bronșică
D.1.6. Teste de efort incluzând teste de mers și spiro-ergometrie: efectuare și interpretare
D.1.7. Evaluarea mecanicii respiratorii – interpretare
D.1.8. Măsurarea gradului de „shunt”
D.1.9. Polisomnografia
D.2. ALTE PROCEDURI
D.2.1. Teste de sânge și serologice relevante în pneumologie
D.2.3. Sputa indusă
D.2.4. Analiza sputei
D.2.5. Intradermoreacția la PPD
D.2.6. Testare cutanată pentru diverși alergeni
D.2.7. Ultrasonografie pleurală
D.2.8. Toracocenteza
D.2.9. Puncția biopsie pleurală
D.2.10. Fibrobronhoscopia
D.2.11. Lavajul bronhoalveolar
D.2.12. Puncția biopsie transcutanată
D.2.13. Aspirația cu ac fin din ganglionii limfatici pentru citologie
D.2.14. Radiografia pulmonară
D.2.15. Fluoroscopia
D.3. PROCEDURI INTERDISCIPLINARE
D.3.1. Imagistica toracică (Radiografia, CT, MRI)
D.3.3. EKG
D.3.8. Histologie/citologie
D.3.9. Testarea microbiologică
E.1. MODALITĂȚI TERAPEUTICE ȘI MĂSURI DE PROFILAXIE
E.1.1. Terapii medicamentoase sistemice/inhalate
E.1.2. Chimioterapia
E.1.3. Alte terapii sistemice antitumorale
E.1.4. Imunoterapia incluzând de/hiposensibilizările
E.1.5. Oxigenoterapia
E.1.6. Suportul ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP)
E.1.7. Resuscitarea cardiopulmonară
E.1.8. Evaluarea anestezică prechirurgicală
E.1.9. Terapii endobronșice
E.1.10. Îngrijirea la domiciliu
E.1.11. Îngrijirea paliativă
E.1.12. Reabilitarea pulmonară
E.1.13. Strategii nutriționale
E.1.14. Abandonarea fumatului
E.1.15. Vaccinarea și controlul infecțiilor
E.1.16. Alte măsuri de profilaxie2. STAGIUL DE CARDIOLOGIE2.1. Tematica lecțiilor conferința (50 ore)1. Cardiopatia ischemică dureroasă2. Insuficiența cardiacă3. Valvulopatii4. Cardiopatii congenitale inductoare de hipertensiune pulmonară5. Aritmii cardiace6. Miocardiopatii (obstructive și dilatative)7. Pericardite8. Endocardite bacteriene2.2. Barem de activități practice1. Efectuarea și interpretarea EKG: 1002. Echocardiografie – interpretare: 503. Procedee de medicină nucleară în cardiologie – interpretare: 104. Cateterismul arterei pulmonare (evaluare hemodinamică invazivă) – interpretare: 53. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ3.1. Tematica lecțiilor conferință (80 ore)1. Glomerulonefrite acute și cronice2. Pielonefrite acute și cronice3. Insuficiența renală acută4. Insuficiența renală cronică5. Ulcerul duodenal6. Gastritele7. Cancerul gastric8. Sindroamele diareice cronice (diagnostic)9. Cancerul colonic10. Pancreatitele11. Cancerul pancreatic12. Diagnosticul icterelor13. Hepatopatii medicamentoase și toxice14. Hepatitele cronice15. Ciroza hepatică16. Cancerul hepatic17. Litiaza biliară18. Diagnosticul anemiilor19. Sindromul leucopenic20. Leucoza mieloidă cronică21. Leucozele acute22. Sindromul limfo-proliferativ23. Diagnosticul sindroamelor hemoragice24. Diabetul zaharat25. Colagenozele26. Spondilita anchilopoetică27. Vasculitele sistemice3.2. Baremul de activități practice1. Parancentezele (efectuare): 402. Gastroscopie-interpretare: 503. Evaluare lichidului de ascită: 304. Colonoscopie-interpretare: 105. Ecografie abdominală-interpretare: 5006. Hemograme-interpretare: 5007. Coagulograme:1504. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE4.1. Tematica lecțiilor conferință (30 ore)1. Introducere în epidemiologie (definiție, scop, utilitate)2. Elementele unui protocol de cercetare3. Tipuri de studii epidemiologice: observaționale (descriptive, analitice), experimentale
Pentru fiecare definiție, scop, avantaje, dezavantaje4. Măsurători de bază în epidemiologie (proporții, rate de morbiditate, rate de mortalitate, comparații ale ratelor, distribuții, medie, deviația standard)5. Alegerea populației, formarea și determinarea mărimii eșantioanelor, inferența statistică6. Surse de eroare. Tipuri de eroare. Puterea studiului.7. Validitate, reproductibilitate, valoare predictivă8. Noțiuni de etică9. Buget și surse de finanțare4.2. Barem de activități practice5. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE5.1. Tematica lecțiilor conferință (80 ore)1. Diagnosticul stărilor febrile2. Tratamentul antibiotic3. Meningite4. Infecții stafilococice5. Infecții cu anaerobi6. Diagnosticul diareelor acute7. Hepatite acute virale8. Boli febrile eruptive9. Infecții la imunodeprimați10. Septicemii5.2. Barem de activități practice1. Puncție rahidiană-efectuare: 52. Hemocultură-efectuare: 253. Frotiuri cu colorație Gram- efectuare: 256. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ6.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)1. Echilibrul acido-bazic normal și patologic2. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic3. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor electrolitice4. Anestezia locală și generală5. Circulația extracorporeală6. Resuscitarea cardiopulmonară7. Circulația asistată: balonul intraaortic de contrapulsație, alte tehnici8. Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)6.2. Barem de activități practice1. Oxigenoterapie2. Intubație oro-traheală: 103. Ventilație mecanică (tipuri, indicații): 104. Echilibrul hidro-electrolitic (evaluare, reechilibrare): 155. Echilibrul acido-bazic (evaluare, reechilibrare): 156. Diagnosticul și tratamentul șocului toxico-septic:107. Diagnosticul și tratamentul edemului pulmonar acut hemodinamic și nonhemodinamic: 108. Sondajul vezical: 109. Instalare de cateter fin venos percutan: 2510. Denudare de venă periferică pentru cateterizare: 1011. Montare de sondă nazo-gastrică: 157. STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE
Durata: 3 luni (50 ore)
Tematica lecțiilor conferință și baremul de activități practice
a) Curs:– recapitularea noțiunilor de fiziologie a respirației;– studiul funcției respiratorii a plămânilor în clinică:
Principiile explorării funcționale a ventilației pulmonare (plămânul ca pompă de aer)– Volumele pulmonare– Debitele ventilatorii– Proprietățile mecanice ale aparatului toraco-pulmonar– Reglarea ventilației
Principiile explorării schimbului gazos în plămâni– Distribuția aerului în plămâni– Spațiul mort– Ventilația alveolară– Ecuația aerului alveolar– Transferul gazos prin membrana alveolo-capilară
Circulația sângelui în plămâni– Raporturile ventilație-perfuzie– Funcția de transport gazos al sângelui
Aportul de oxigen la țesuturi– Reglarea echilibrului acido-bazic
Principiile explorării la efort muscular– Particularități fiziologice: respirația la altitudine, în spațiul cosmic, în adâncul mării– Fiziopatologia respirației pulmonare în:– Bronșita cronică și BPOC– Emfizemul primitiv– Astmul bronșic– Pneumopatiile interstițiale difuze– Sarcoidoza pulmonară– Pneumoconioze– Tuberculoza– Cancerul bronhopulmonar
b) Lucrări practice:
[] determinarea parametrilor funcționali pulmonari
[] determinarea parametrilor ventilației pulmonare:– metoda spirografică– metoda pneumotahografică– metoda pletismografică– metoda sondei esofagiene
[] determinarea distribuției intrapulmonare a aerului ventilat
[] determinarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară
[] determinarea gazelor sanguine în sângele arterial
[] determinarea eficacității schimburilor gazoase (determinarea ventilației alveolare și a ventilației spațiului mort)
[] testarea adaptării la efort muscular
[] determinarea parametrilor hemodinamici ai circulației pulmonare
[] testarea reglării ventilației
[] determinarea activității mușchilor ventilatori
[] testarea bronhomotricității în contextul clinic:– Valori prezise; abateri de la normal– Tablouri funcționale mai frecvente în diferite afecțiuni bronhopulmonare cronice– Evaluarea capacității funcționale pulmonare în expertiza capacității de muncă– Evaluarea riscului funcțional operator– Programe de explorare funcțională pulmonară (baterii de teste) în diferite condiții8. STAGIUL DE ENDOSCOPIE BRONȘICĂ
Durata: 3 luni (50 ore)
Tematica lecțiilor conferință și baremul de activități practice
a) Curs:– istoricul bronhoscopiei– noțiuni de anatomie, morfologie și fiziologie a arborelui traheo-bronșic– topografia normală și patologică congenitală a arborelui traheo-bronșic cu nomenclatura bronhială lobară și segmentară, în dreapta și stânga– anestezia în bronhologie:
[] anestezia locală
[] anestezia generală
[] anestezii potențate
[] date teoretice și aplicarea lor în practică– instrumentar bronhoscopic– bronhoscop rigid, sistem optic și de transmitere a luminii, tip adult, tip copil– bronhoscoape – tipuri– videoscopia endobronșică, adaptarea camerei– metode de sterilizare a fibrobronhoscoapelor și a accesoriilor; stocajul lor
b) Lucrări practice– tehnica bronhoscopiei rigide, însușirea metodei la copii și adulți– tehnica fibrobronhoscopică – căi de realizare: calea oro-faringo-laringiană, calea nazală, intubare pe canula traheală sau pe sonda de intubație– complicațiile bronhoscopiei flexibile și a celei rigide
Semiologia normală la endoscopia traheobronșică: mucoasa bronșică, calibrul căilor aeriene, statica bronșică
Semiologia endoscopică patologică– inflamația bronșică– hipersecreția bronșică– modificările de colorație, grosime ale mucoasei, secreții bronșice; reactivitatea bronșică, sensibilitatea tusigenă– modificările de statică; obstrucțiile traheale, bronșice; natura, forma proceselor obstructive; modificările dinamice– corelații între modificările endoscopice și cele radiologice, clinice, funcționale
Metode de recoltare bronhoscopică– aspiratul bronșic: condiții de realizare, „aspiratul bronșic protejat”– biopsia endobronșică directă; instrumentar– puncția bioptică ganglionară transbronșică (PBTG)– puncția bioptică transbronșică pulmonară (PBTP)– biopsia pulmonară transbronșică (BPTB)– bronhoscopia și biopsia dirijate periferic sub fluoroscopie– brosajul bronșic (BB)– lavajul bronhoalveolar (LBA)
Aplicații terapeutice bronhologice– procedee de dezobstrucție bronșică, aspirarea secrețiilor în procesele supurative– LBA terapeutic: în fibroza chistică, proteinoze, alveolite, SIDA, etc.– extragerea corpilor străini (tehnici, conduită terapeutică)– terapia dezobstructivă cu pense prin bronhoscopia rigidă (în procesele tumorale, stenoze) în absența tehnicii laser– laser, crioterapie, terapia cu înaltă frecvență în patologia obstructivă traheobron șică și în stenozele traheo-bronșice iatrogene, etc.– tehnici de protezare prin inserția „stent”-urilor traheale și bronșice în obstrucțiile traheo – bronșice– administrarea endobronșică de medicamente: antibiotice, trombină– tratamentul dezobstructiv, în fistulele gangliobronșice în tuberculoza copilului
Analiza bronhoscopică în patologia bronhopulmonară– anomalii congenitale la nivel traheo-bronșic– fistule traheo-esofagiene– traheo-bronhomalacia– anomalii cardiovasculare cu alterări endoscopice traheo-bronșice– bronșite cronice, bronșiectazii, pleurezii– tumori bronșice, traheale– tuberculoza copilului și a adultului– studiul bronhoscopic în astm, boli cardiovasculare, afecțiuni mediastinale, hemoptizii, traumatisme toracice și traheobronșice, sarcoidoză, mucoviscidoză– patologia traheei: traheomegalie, diverticuloză traheo-bronșică, traheopatia condro-osteoplastică, etc.– aspecte endoscopice ale tumorilor benigne (carcinoid, cilindrom, tumoră mucoepidermoidă, papilomatoză, condrom)– aspecte endoscopice ale tumorilor maligne– aspecte endoscopice în patologia bronhopulmonară nespecifică sau în patologia de vecinătate– indicații chirurgicale în funcție de aspectele endobronșice: limita operabilității (corelații cu aspectul clinico-radiologic)– urmărirea endoscopică postoperatorie sau după diverse terapii aplicate– bronhografia: tehnică, substanțe de contrast, aspecte bronhografice patologice– indicații terapeutice în bronșiectazii9. MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică (2 ore)1. Morala, etica, etica medicală – definiții, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definiția bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii (2 ore)1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare în funcție de credința religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I (2 ore)1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II (2 ore)1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practica medicală (2 ore)1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții (2 ore)1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții (2 ore)1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane (2 ore)1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică (2 ore)1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani (2 ore)1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică (2 ore)II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică (2 ore)1. Jurământul lui Hippocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hippocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hippocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice (2 ore)1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice (2 ore)1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete (2 ore)1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore)VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete (2 ore)VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete (2 ore)IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete (2 ore)X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete (2 ore)
PNEUMOLOGIE – 4 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI – CONFERINȚĂ
I PNEUMOLOGIE (II.1) 6 luni
MEDICINĂ INTERNĂ (I.1) 6 luni
RADIOLOGIE – IMAGISTICĂ MEDICALĂ (I.2) 2 luni
CARDIOLOGIE (I.3) 2 luni
BOLI INFECȚIOASE (I.4) 2 luni
ALERGOLOGIE – IMUNOLOGIE CLINICĂ (I.5) 1 lună
ATI (I.6) 2 luni
EPIDEMIOLOGIE (I.7) 6 săpt.
BIOETICĂ (I.8) 2 săpt.
RADIOTERAPIE- ONCOLOGIE (I.9) 1 lună

II EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII SPECIALE (II.2) 3 luni
ENDOSCOPIE BRONȘICĂ (II.3) 3 luni
DISPENSAR PNEUMOLOGIE (II.4) 3 luni
STAGIU + CURS PNEUMOLOGIE (II.5) 1 an și 3 luni

Anul I

Anul II

Anul III

Anul IV

Stagiul

II.1

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

II.2

II.3

II.4,II.5

II.5

––
Curriculumul de pregătire în specialitatea pneumologie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE
Cadru general
Psihiatria este o specialitate medicală care tratează tulburările psihice ținând cont de determinismul, substratul și expresivitatea clinică a acestora. Tratamentul tulburărilor psihice implică abordare medicamentoasă și psihoterapeutică însoțite de reabilitare psihosocială în scopul de a ameliora, susține și menține sănătatea mentală. O altă parte integrantă a asistenței de specialitate vizează organizarea serviciilor psihiatrice în vederea identificării factorilor de risc și implementării măsurilor profilactice.
Serviciile de psihiatrie cuprind tratament pe termen scurt, mediu sau lung în spitalele sau secțiile de psihiatrie din cadrul spitalelor generale, tratament și servicii de reabilitare psiho-socială în cadrul spitalelor de zi, policlinicilor și serviciilor ambulatorii, precum și centrelor specializate pe un anumite categorii de pacienți (vârstnici, toxicomani).
Durata specializării: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Structura specializării: module de maximum 1 an efectuate succesiv în diverse servicii de asistență psihiatrică de specialitate
Anul I: modul de psihiatrie generală cu durata de 12 luni (200 ore)
- pregătire teoretică:
[] cursuri care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cel existent în Uniunea Europeană. Tematica trunchiului comun va fi inclusă în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda:
diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice
particularități ce țin de sex, etnie, dizabilități
psihofarmacologie, psihiatrie biologică
- pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secție de psihiatrie a unui spital general:
[] tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului
[] prezentări de cazuri
[] training în aplicarea de scale de evaluare
[] investigații de laborator, imagistice
[] activitate la patul bolnavului
[] supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală)
Anul II:
- modul de psihiatria copilului și adolescentului cu durata de 6 luni (100 ore)
[] pregătire teoretică care abordează tematica trunchiului comun obligatoriu referitoare la psihiatria copilului și adolescentului: psihiatrie developmentală, tulburări de învățare, handicap mental:
diagnostic, clasificare, tulburări psihice, sindroame psihopatologice
particularități transculturale
abordare sistemică (rolul membrilor familiei)
[] pregătire practică sub supervizare într-un spital de psihiatrie a copilului și adolescentului însoțită de familiarizarea cu rețeaua de servicii psihiatrice pentru copii și adolescenți
tehnici de examinare anamnestică și obiectivă a pacientului
prezentări de cazuri
investigații prin testare psihologică, examene de laborator, imagistice, EEG
activitate la patul bolnavului sub supervizare
[] supervizare individuală sau de grup (discuții, ghidare clinică, evaluarea activității desfășurate la patul bolnavului, consiliere individuală)
- modul de neurologie și neuroimagistică: 2 luni (40 ore)
[] pregătire teoretică cu tematică referitoare la principalele boli neurologice care prezintă și importanță psihiatrică:
epilepsii
accidente vasculare cerebrale, demențe vasculare
boala Parkinson și sindroame extrapiramidale
scleroza în plăci
polineuropatii toxice și carențiale
[] pregătire practică: efectuată în secțiile de neurologie
examinarea neurologică
interpretarea datelor de neuroimagistică (tomografii computerizate, rezonanță magnetică nucleară) și electroencefalogramelor
activitate la patul bolnavului sub supervizare
prezentări de caz
- modul de medicină internă cu durata de 1 lună (20 ore)
[] pregătire practică în secțiile de medicină internă
activitate la patul bolnavului sub supervizare
pregătire practică în vederea intervenției în situații de risc vital și acordarea primului ajutor în cazurile grave până în momentul plasării bolnavului în serviciile specializate
prezentări de cazuri
- modul de psihiatrie comunitară și psihiatrie de legătură cu durata de 5 luni (60 ore)
psihiatrie comunitară
[] pregătire teoretică
principiile psihiatriei comunitare
structura rețelei de servicii oferite de psihiatria comunitară: asistență mobilă la domiciliu, activități de socializare, reabilitare vocațională, suport locativ
[] pregătire practică în cadrul structurilor ce deservesc serviciile de psihiatrie comunitară: centre de sănătate mentală, spitale respectiv centre de zi, ambulator de specialitate, hostel-uri sau locuințe protejate
participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)
familiarizarea cu munca în echipă și colaborarea cu alte agenții guvernamentale sau nonguvernamentale care asigură sprijin legal, instrumental, vocațional și locativ bolnavului clinic
psihiatrie de legătură
[] pregătire practică desfășurată pe lângă psihiatrii de legătură ai spitalelor sau policlinicilor medicale
ANUL III
- modul de psihiatrie forensică cu durata de 1 lună (20 ore)
[] pregătire teoretică
legislația existentă legată de bolnavul psihic care prin tulburări de comportament și absența conștiinței bolii constituie a ajuns sub incidență medico-legală,
aspecte legate de etică și drepturile omului
[] pregătire practică
prezentări de caz
familiarizarea cu activitatea comisiei medico-legale și serviciile psihiatrice destinate pacienților psihici ajunși sub incidență medico-legală (asistare la expertizele medico-legale)
- modul de formare în psihoterapie cu durata de 6 luni de zile (nivel de consilier în psihoterapie)
[] pregătire teoretică: (5 ore de curs/săptămână), 160 ore
cursuri abordând bazele teoretice ale principalelor tipuri de abordări psihoterapeutice individuale sau de grup: psihodinamice, cognitiv-comportamentale și familiale sistemice
[] pregătire practică:
familiarizare cu principalele protocoale și tehnici psihoterapeutice, tehnici de relaționare
prezentări de caz
jocuri de rol
autoanaliză sub supervizare
integrarea abordării psihoterapeutice în contextul mai larg al serviciilor de sănătate mentală
participare sub supervizare în cadrul intervențiilor psihoterapeutice
- modul de psihiatrie clinică-3 luni-50 ore
Anul IV:
Modul de bioetică cu durata de 2 săpt. (20 ore);
Modul de psihiatrie clinică cu durată de 11 luni și 2 săpt. (180 ore), cu posibilitatea de a participa la module opționale de pregătire în cercetarea psihiatrică alte opțiuni (3-6 luni).
Aceasta din urmă presupune includerea în urma unei selecții în programe de cercetare, comunicarea rezultatelor cercetării în cadrul manifestărilor științifice naționale și internaționale, publicarea rezultatelor cercetării în reviste de specialitate naționale și internaționale.
Evaluarea activității și cunoștințelor:
- evaluări pe parcurs:
[] lucrări scrise
[] activitatea la patul bolnavului sau în structurile ambulatorii
[] fișa personală cu caracterizările de pe parcursul modulelor
număr de cazuri văzute și îngrijite (80-100)
numărul de gărzi efectuate (40-60)
numărul de pacienți asistați în cadrul ședințelor de psihoterapie (10)
numărul de expertize asistate (10)
- examinare finală
[] probă teoretică
[] probă practică (caz clinic)
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioetică – 2 ore
1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariției bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii și metode în bioetică
II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore
1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință
2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții
3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
III. Relația medic-pacient I- 2 ore
1. Valori ale relației medic-pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relației medic-pacient
4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore
1. Consimțământul informat
2. Confidențialitatea în relația medic-pacient
3. Relația medic-pacient minor
4. Acte normative care reglementează relația medic – pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore
1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare
2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice
3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
VI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore
1. Libertatea procreației
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore
1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină
2. Probleme etice în stările terminale
3. Tratamente inutile în practica medicală
4. Eutanasia și suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocării de resurse în transplant
IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore
1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman
3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genică
6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani
2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani
3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani
4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale
5. Comitetele de etică a cercetării
6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore
1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă
2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă
3. Rolul comunicării în relația medic-pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri
2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă
3. Rolul comitetelor de etică din spitale
V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore
1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis
2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
TEMATICA CURSURILOR TEORETICE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE
I. Bazele științifice ale psihiatriei
I.1. Bazele biologice ale psihiatriei (psihiatria biologică și psihofarmacologia)
- genetice
- biochimice
- neuro-anatomo-fiziologice
- relația dintre datele de psihiatrie biologică și psihofarmacologie
- rolul factorilor biologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale
I.2. Bazele psihologice ale psihiatriei
- teoriile personalității – orientări doctrinare
- bazele psihologice ale semiologiei psihiatrice
- rolul factorilor psihologici în etiopatogeneza tulburărilor mentale
- psihologie medicală
- psihologie clinică
I.3. Bazele sociologice ale psihiatriei
- funcționalitatea socială în cadrul familiei, la școală, la locul de muncă și în alte grupuri sociale
- rețeaua de suport social
- rolul factorilor sociali în etiopatogeneza tulburărilor mentale
- diversitate corelată cu: aspecte culturale, aspecte legate de sex, etnie.
II. Psihiatria clinică
II.1. Epidemiologia tulburărilor mentale
II.2. Examinarea pacientului psihiatric: clinică și paraclinică
II.3. Psihopatologia descriptivă (semiologia psihiatrică)
- tulburările conștienței și ale somnului
- tulburările pulsiunilor instinctive
- tulburările afective (tulburările dispoziției afective și tulburările anxioase)
- tulburările tulburările concentrării atenției și orientării
- tulburările de percepție (iluzii, halucinații)
- tulburările de memorie
- tulburările gândirii și limbajului, ale judecății și ale conștiinței bolii
- tulburările sinelui și ale imaginii de sine
- tulburările voinței
- tulburările activității motorii și a comportamentului social
II.4. Sindromologie psihiatrică
- sindroame psiho-organice: demențial, delirium, amnestic organic
- sindroame psihotice (funcționale): maniacal, depresiv – psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton și deficitar.
- Sindroame nevrotice (funcționale): anxios, fobic, obsesiv-compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare.
II.5. Clasificarea și diagnosticul tulburărilor mentale
- CIM 10 – capitolul V (OMS), DSM IV TR (APA)
- Tulburarea mentală și probleme ale sănătății mentale (codurile Z ale CIM 10)
- Diagnosticul operațional standardizat în psihiatrie (criterii generale și criterii specifice)
- Tulburările mentale și comportamentale ale adultului și vârstei a 3-a
[] Tulburări mentale organice, inclusiv simptomatice: demențe, delirium, sindrom amnestic organic, sindroame organice psihotice, afective și nevrotice
[] Tulburări mentale consecutive utilizării anormale a substanțelor psihoactive (alcool, opioide, cannabinoide, sedative și hipnotice, cocaina și alte stimulante, halucinogene, nicotină, substanțe volatile). Tipuri clinice: intoxicația acută, utilizarea dăunătoare, dependența, sevrajul, tulburări psihotice, afective și alte tulburări organice induse de droguri.
[] Schizofrenia, tulburarea schizotipală, tulburările delirante persistente, tulburările psihotice acute și tranzitorii, delirul indus, tulburarea schizo-afectivă.
[] Tulburările dispoziției afective: episodice (episod maniacal, depresiv, mixt), pluriepisodice (tulburarea bipolară, depresia recurentă), persistente (ciclotimia, distimia)
[] Tulburări nevrotice (fobice, anxioase, obsesiv-compulsive, disociativ-conversive, somatoforme), reactive la stres sever și de adaptare
[] Tulburările alimentării, tulburările somnului, disfuncțiile sexuale, tulburările legate de puerperium.
[] Tulburările personalității și ale comportamentului adultului (tulburările specifice și schimbările personalității, tulburările controlului voluntar al impulsurilor, tulburările sexuale ale: identității cu genul, preferinței, orientării și maturării
II.6. Psihiatria copilului și adolescentului
- CIM 10- capitolul V (OMS) cuprinde:
[] Retardarea mentală
[] Tulburările dezvoltării psihologice (specifice și pervasive)
[] Tulburările comportamentale emoționale, ale funcționării sociale, ticurile și alte tulburări cu debut în copilărie
- Probleme specifice clinice și terapeutice
II.7. Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria)
- aspecte diferențiale determinate de particularitățile psihologice legate de procesul de îmbătrânire
- tulburările mentale:
[] cu debut la vârsta adultă și continuate la vârsta a treia
[] cu debut la vârsta a treia
- probleme speciale: medico-sociale și psiho-farmacologice.
III. Asistența terapeutică în psihiatrie
- terapie electro-convulsivantă
[] indicații, contraindicații
- farmacoterapie psihotropă specifică
[] antipsihoticele
convenționale
atipice
stabilizatori ai dopaminei
[] antidepresivele
triciclice, tetraciclice, IMAO, RIMA
moderne: SSRI, SNRI, NRI, NASSA, SARI
[] timostabilizatori: sărurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepină, valproat, lamotrigină
[] anxiolitice: benzodiazepine și nonbenzodiazepinice
[] hipnotice
[] medicamente folosite în tratamentul demenței: anticolinesterazice, memantin
- psihoterapie (individuală sau de grup)
[] psihanalitică, psihodinamică
[] cognitiv-comportamentală
[] sistemică familială
- resocializare: intervenții psiho-sociale de recuperare
- psihoeducația
IV. Psihiatria comunitară
- servicii
- echipa multidisciplinară
- instituții: centrul de psihiatrie comunitară, staționar de zi, centre de zi, hostel-uri, apartamente protejate, asistență la domiciliu
V. Managementul de caz / managementul clinic multidimensional
VI. Prevenția primară, secundară și terțiară în psihiatrie.
VII. Probleme speciale:
- urgențele psihiatrice
- intervenția în criză
- asistența în caz de farmacodependență
- psihiatria de legătură și consultanță
- probleme de etică medicală psihiatrică
- psihiatrie forensică
[] expertiză medico-legală psihiatrică
[] discernământ, capacitate civilă și penală
[] internare nonvoluntară, inclusiv CP.114, CP113
- psihiatrie administrativă, management
- cercetarea în psihiatrie
- informatică medicală și învățământ la distanță
PSIHIATRIE
4 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ

PSIHIATRIE (I.1) 12 LUNI
PSIHIATRIA COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI (I.2) 6 LUNI
NEUROLOGIE ȘI NEUROIMAGISTICĂ (I.3) 2 LUNI
MEDICINA INTERNĂ (I.4) 1 LUNĂ
PSIHIATRIE COMUNITARĂ ȘI PSIHIATRIE DE LEGĂTURĂ (I.5) 5 LUNI
PSIHIATRIE FORENSICĂ (I.6) 1 LUNĂ
PSIHOTERAPIE (I.7) 6 LUNI
BIOETICĂ (I.8) 1/2 LUNĂ
PSIHIATRIE (1.9) 14 LUNI ȘI 2 SĂPT.

	ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV
STAGIUL	I.1	I.2, I.3, I.4, I.5	I.5, I.6, I.7	I.9	I.8, I.9

––
Curriculumul de pregătire în specialitatea psihiatrie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ1. Definiție.
Psihiatria și psihoterapia copilului și adolescentului se definește ca o practică medicală specializată în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea și reabilitarea tulburărilor psihice, psihosomatice, psiho-organice și a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorială, apărute în perioada dezvoltării, până la vârsta de 18 ani.2.1. Durata pregătirii.
Durata stagiilor de pregătire în specialitatea psihiatria copilului și adolescentului este de 4 ani, fiind în concordantă cu normele europene.
Numărul de ore de pregătire teoretică include 800 ore de învățământ.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de caz) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
În cei 4 ani de studii postuniversitare, structura stagiilor va cuprinde 3 module
Modulul I cunoașterea domeniului prin stagiu în specialitate
Anul I cursuri-conferințe formative
Modulul II domenii medicale complementare
Anul II servicii medicale de legatură
Modulul III aprofundarea informațiilor de specialitate
Anul III și IV orientare spre domenii preferențiale de competență2.2. Structura stagiilor de pregătire pe ani de studiu
Anul I
clinica de psihiatrie a copilului și adolescentului – 12 luni
cursul informativ în specialitate – 10 luni
psihologia dezvoltării – 2 luni
Anul II
pediatrie – 3 luni
neurologie pediatrică și EEG – 3 luni
psihiatrie adulți – 6 luni
Anul III și IV stagiu de specialitate psihiatria copilului și adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital de zi, ambulator comunitar, psihoterapie și stagiu opțional – 3 luni (de ex. Genetică psihiatrică, epidemiologie pediatrică, psihiatrie comunitară, expertiză medico-legală psihiatrică, psihoterapie)
Stagiile constau în examinare clinică, completarea foii de observație și a evoluției, investigații, prezentări de caz, dublarea gărzilor, gărzi plătite, activități în ambulatoriu și comunitate, cercetare științifică și elaborare de lucrări individual sau sub coordonare, informare prin mijloace moderne (Medline, etc.).3. CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC AL MODULELOR3.1. Modulul I – 12 luni3.1.1. Informația teoretică trebuie să cuprindă un număr de 540 ore structurate de-a lungul celor 3 ani, din care primul an, cursul informativ în specialitate – 10 luni a 3 ore pe săptămână = 120 ore.3.1.2. Tematica va cuprinde noțiuni de– dezvoltarea copilului și adolescentului (neuro-psihică, psiho-socială)– simptome și sindroame specifice– clasificarea internațională (ICD, DSM) și diagnosticul– funcționalitatea familială– principii de terapie (farmacologică, abilitare, recuperare, familială, socializare, resocializare, comunitară)
Cursul se finalizează prin examen, probă scrisă și oral.3.1.3. Activitățile practice în clinicile universitare de specialitate constau din examinarea cazului, completarea fișei, introducerea datelor în computer, urmărirea evoluției, prezentări de caz, referate, familiarizarea cu examinarea psihologică, utilizarea de scale, interviuri, însoțirea pacienților la diferite explorări speciale, dublarea gărzilor, interviul familiei.3.2. Modulul II – 12 luni3.2.1. Domenii medicale complementare și de legătură3.2.1.1. Pediatrie – 3 luni (50 ore)
Completează cunoștințele cu referire la urgențe în pediatrie, neonatologie, boli cronice (SIDA, TBC, neoplazii, diabet), boli infecțioase (neuroviroze).3.2.1.2. Neurologie pediatrică și EEG – 3 luni (50 ore)
Va familiariza medicul rezident cu acele afecțiuni neurologice ce determină modificări în dezvoltarea funcțiilor psihice pe perioada dezvoltării– Paralizii cerebrale– Tumorile cerebrale– Epilepsiile și sindroamele convulsive– Traumatismele cerebrale– Afecțiuni neurologice cu transmitere genetică
Activitățile practice se vor axa pe examinarea neurologică clinică și paraclinică (EEG, EMG, VCN, imagistică cerebrală, CT, RMN).3.2.1.3. Psihiatrie adulți – 6 luni (100 ore)
Va avea ca obiective recunoașterea și diagnosticarea bolilor psihice ale adultului, ce pot fi întâlnite la părinții copiilor ce sunt examinați.3.3. Modulul III – 24 luni3.3.1.1. CUNOȘTINȚE EXTINSE ÎN PSIHIATRIA ȘI PSIHOTERAPIA COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI – 20 luni 2 săptămâni (300 ore)3.3.1.2. Informații teoretice obținute prin traduceri, lecturarea și consultarea unor tratate de specialitate consacrate internațional, reviste de specialitate naționale și internaționale.
Documentare prin Internet. În această etapă medicul rezident va desfășura activități de cercetare științifică sub îndrumare, va elabora în colaborare lucrări științifice și va avea colaborări la reviste de specialitate, va participa la conferințe naționale și internaționale cu lucrări. Va aprofunda studiile privind psihologia și psihopatologia familiei.3.3.1.3. Instruirea în psihoterapie.
Se va face prin participări la cursuri susținute de cadre universitare sau prin înscrierea la o formă de psihoterapie individuală, de grup, de familie.
Se recomandă formarea în terapie de familie.3.3.2. Activități practice3.3.2.1. Activitate în ambulatoriu
Se vor desfășura în special consultații, activități de prevenție, participarea la diferite comisii (expertiză, orientare), programe de sănătate mintală, psihoprofilaxie.3.3.2.2. Activitate în serviciile de recuperare- resocializare, abilitare.3.3.2.3. Gărzi în serviciul clinic, programe terapeutice, activitate clinică cu supervizare.3.4. Stagiu opțional – 3 luni (50 ore)
Medicul rezident în ultimul an de studiu poate opta pentru un domeniu de interes specific în care să se instruiască ca de exemplu– Sănătate mintală, psihoigienă, psihoprofilaxie– Management în psihiatrie– Psihiatrie comunitară– Psihoterapii– Urgențe în psihiatria copilului și adolescentului– Psihiatria și psihoterapia adolescentului– Psihiatria de legătură3.5. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțămîntului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore4. Recunoașterea specialității se face în urma examenului de specialitate, organizat în conformitate cu normele M.S..
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
4 ANI

Anul I	Psihiatria copilului și adolescentului	12 luni
Anul II	Pediatrie Neurologie pediatrică și EEG Psihiatrie adulți	3 luni 3 luni 6 luni
Anul III	Psihiatrie comunitară Psihiatrie de urgență Psihiatrie de legătură Psihiatrie forensică Management sanitar Bioetică Psihiatria și psihoterapia copilului și adolescentului	2 luni 1 lună 1 lună 1 lună 1 lună 2 săptămâni 5 luni 2 săptămâni
Anul IV	Psihiatria copilului și adolescentului	12 luni

–––
Curriculumul de pregătire în specialitatea psihiatrie pediatrică a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
CURRICULA DE PREGĂTIRE ÎN RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
În anul 2005 Asociația Europeană de Radiologie (EAR) împreună cu Secțiunea Radiologie a Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS) a elaborat curricula europeană pentru pregătirea medicilor rezidenți în specialitatea Radiologie și Imagistică Medicală. Asociația Europeană de Radiologie s-a unit în anul 2007 cu Congresul European de Radiologie (ECR) și au format Societatea Europeană de Radiologie (ESR) al cărei Comitet pentru Educație (Education Committee) este organismul abilitat pentru revizuirea și adaptarea curriculei de pregătire în specialitatea noastră.
Comitetul Director al Societății de Radiologie și Imagistică Medicală din România, întrunit la București la data de 9 octombrie 2010 a aprobat modificarea curriculei de rezidențiat în Radiologie și Imagistică Medicală în sensul armonizării acesteia cu curricula europeană și în concordanță cu Ordinul M.S. 1041 din 16 iulie 2010 prin care este reglementată durata rezidențiatului.
Radiologia și Imagistica Medicală este o specialitate medicală care furnizează informații asupra anatomiei, patologiei, histopatologiei și statusului funcțional al diferitelor boli. Include, de asemenea, tehnicile intervenționale pentru diagnostic și terapie minim invazivă.
Durata de pregătire în radiologie este de 4 ani, structurată astfel:

Radiologie standard
Torace și cord
Aparat digestiv
Aparat musculo-scheletal
Neuroradiologie
Aparat urogenital
Radiologie pediatrică
Senologie imagistică
Radiologie intervențională
Urgențe
Bioetică
Total =

9 luni și 2 săptămâni
6 luni
6 luni
3 luni
6 luni
4 luni
3 luni
2 luni
4 luni
4 luni
2 săptămâni
48 luni

CUNOȘTINȚE DE BAZĂ INCLUSE ÎN PROGRAMUL DE PREGĂTIRE1. ȘtiinȚe fundamentale– fizica radiaȚiilor;– radiobiologie;– bazele fizice ale formării imaginii, incluzând radiologia convențională, CT, IRM, ultrasonografia și medicina nucleară;– controlul calității;– radioprotecție;– noțiuni de anatomie, fiziologie, biochimie și tehnica legate de procedurile radiologice;– biologie celulara, ADN, ARN;– farmacologia și aplicațiile substanțelor de contrast;– bazele informaticii, postprocesării, arhivării și transmiterii imaginii, teleradiologia;2. Morfopatologie, fiziopatologie – noțiuni legate de diagnosticul imagistic și procedurile intervenționale;3. Practica clinica curenta– cunoștințe de baza despre practica clinica în corelație cu radiologia clinica; competente în elaborarea unui raport radiologic și comunicarea cu clinicienii și pacienții;4. Radiologia clinica – cunoștințe avansate despre radiologia clinica, structurate pe:– specialități bazate pe sisteme și organe (radiologie cardio-vasculară, pulmonară, ORL, gastrointestinală, etc.);– specialități legate de vârstă (radiologia pediatrica);– proceduri intervenționale de baza;– radiologia de urgență.5. Administrație și management
Principii de administrație și management aplicate la departamentele clinice cu personal multidisciplinar și echipamente cu costuri mari;6. Cercetare
Noțiuni de baza despre metode științifice de cercetare, baze de date și statistica necesare pentru analiza critica și înțelegerea publicațiilor în domeniu, precum și pentru promovarea cercetării personale;7. Medicina legala– implicațiile medico-legale ale practicii radiologice; incertitudini și erori în radiologie, precum și metodologia învățării din greșeli.
DATE GENERALE DESPRE PROGRAMUL DE PREGĂTIRE2.1. Radiologia include toate aspectele imagisticii medicale, care oferă informații asupra morfologiei, funcției și activității celulare, precum și radiologia intervențională și terapia minim invazivă care sunt efectuate în serviciile de radiologie;2.2. Experiența clinica – radiologii sunt clinicieni și au nevoie de o baza solidă de cunoștințe clinice în alte discipline. Radiologul care și-a completat pregătirea trebuie să fie capabil să facă față independent la majoritatea problemelor clinice. În special, cei care efectuează proceduri de radiologie intervențională trebuie să aibă suficiente cunoștințe clinice pentru a analiza indicațiile și a efectua procedurile atât în condiții de ambulator, cât și de internare;2.3. Un radiolog trebuie să aibă cunoștințele de baza din curricula de pregătire pentru a înțelege toate necesitățile unui serviciu de radiologie generala;2.4. Pregătirea în radiologie trebuie să se bazeze pe sisteme clinice și nu pe modalități de examinare (CT, IRM, US). Înțelegerea valorii și utilității acestor metode în diferitele patologii este parte componenta a modulului bazat pe sisteme.2.5. Rezidenții trebuie să fie disponibili full-time pe durata celor 4 ani de pregătire.2.6. Pregătirea de baza în radiologie
Pregătirea trebuie să asigure toate cunoștințele de baza din curricula, precum și înțelegerea și implementarea procesului de justificare și optimizare a practicii, așa cum sunt prezentate în directiva EURATOM 97/43.
Rotațiile modulelor trebuie să se bazeze pe pregătirea pe sisteme, incluzând utilizarea tuturor modalităților de diagnostic relevante și integrate într-un program ce acoperă toate aspectele radiologiei. Timpul afectat modulelor de baza trebuie să reflecte complexitatea și relevanta în practica clinica generala, sistemele importante (ex. musculoscheletal, torace și cardiovascular, gastrointestinal, sistem nervos central) având alocate o perioada echivalenta.
Rezidenții trebuie să participe la toate activitățile radiologice, complexitatea acestora crescând progresiv pe măsura acumulării experienței. Ei trebuie să înțeleagă principiile de utilizare ale tuturor metodelor imagistice: radiologie convențională (inclusiv procesarea și arhivarea filmului), fluoroscopie, ecografie, CT, IRM, medicina nucleara.
Rezidenții trebuie să fie implicați în examinările imagistice din departamentul de urgente și trebuie să fie capabili să evalueze corect pacienți cu patologii severe sau critice. Un rezident nu trebuie să intre în serviciul de garda ce implica responsabilități clinice decât după ce termina primul an de pregătire. Rezidenții trebuie supravegheați constant pe durata pregătirii lor de un radiolog calificat.
Modulele de baza din curricula sunt:
Radiologie musculoscheletală
Cunoștințe de baza: anatomie musculoscheletală și variante de normal ce pot mima diversele patologii– cunoștințe clinice (medicale, chirurgicale, anatomo-patologice) despre sistemul musculoscheletal;– evaluarea imagistica a patologiei traumatice a scheletului și părților moi;– patologie degenerativă;– infecții, inflamații, boli metabolice musculoscheletale;– diagnosticul și managementul tumorilor.
Competente:– interpretarea radiografiilor, examenelor CT și IRM în principalele afecțiunii musculoscheletale;– efectuarea și interpretarea ecografiei musculare, de tendoane și ligamente;– interpretarea examinărilor imagistice în traumatisme;– observarea și efectuarea de biopsii și drenaje ghidate imagistic sau proceduri minim invazive.
Radiologie toracică
Cunoștințe de baza:– anatomia sistemului respirator, cordului și vaselor, mediastinului și peretelui toracic, pe radiografii, CT și IRM;– recunoașterea principalelor semne pe radiografia toracică;– recunoașterea principalelor categorii semiologice pulmonare și semnificația lor;– patologia pulmonară a pacientului imunocompromis și patologia pulmonară congenitala;– patologie vasculară;– anomalii ale peretelui toracic, mediastinului și pleurei, inclusiv modificări postoperatorii și traumatice.
Competente:– Interpretarea radiografiilor, CT, HRCT, angiografie-CT,– Drenajul colecțiilor pleurale sub ghidaj imagistic și observarea biopsiei leziunilor toracice ghidate imagistic
Radiologie gastrointestinală
Cunoștințe de baza:– anatomia abdomenului (organe interne, omentum, mezenter, peritoneu) pe radiografii, studii cu contrast, CT, IRM, ecografie;– recunoașterea elementelor semiologice sugestive în traumatisme și abdomen acut (perforație, hemoragie, inflamație, infecții, ocluzie, ischemie și infarct);– aspecte imagistice și diagnosticul diferențial în patologie tumorală primara și secundara; stadializarea tumorilor, cunoașterea criteriilor de nerezecabilitate, cunoașterea rolului endoscopiei și a ecografiei endoscopice;– aspecte radiologice în patologia inflamatorie, infecțioasă și sindroame de malabsorbție;– recunoașterea tulburărilor de motilitate, a herniilor și diverticulilor;– aspecte radiologice ale patologiei vasculare digestive (varice, ischemie, infarct, hemoragie, malformații vasculare);– aplicațiile angiografiei și ale tehnicilor intervenționale digestive;
Competente:
Efectuarea și interpretarea radiografiilor simple, examinărilor cu contrast ale tubului digestiv, ecografiilor transabdominale;
Interpretarea CT abdominale;
Înțelegerea/asistarea ecografiei endoluminale;
Efectuarea drenajelor și biopsiilor eco- și CT ghidate;
Cunoașterea aspectelor patologice abdominale în IRM;
Cunoașterea rolului explorărilor nucleare în patologia abdominală;
Observarea angiografiilor și tehnicilor vasculare intervenționale.
Neuroradiologie
Cunoștințe de baza:– cunoașterea anatomiei și variantelor anatomice cerebrale, spinale și ale nervilor;– cunoașterea algoritmurilor de diagnostic și utilizării substanțelor de contrast în patologia SNC;– aspecte imagistice CT și IRM în accident vascular ischemic, hemoragic, alte leziuni vasculare; aplicațiile angiografiei-CT și RM;– diagnosticul traumatismelor cerebrale și spinale și a sechelelor neurologice;– aspecte imagistice și diagnostic diferențial în patologia substanței albe, inflamatorie, degenerativă;– diagnosticul tumorilor benigne și maligne cerebrale, medulare și neurale;– cunoașterea rolului medicinei nucleare, inclusiv PET, în patologia neurologică.
Competente:– Interpretarea radiografiilor de craniu și coloana vertebrală;– Supravegherea și interpretarea CT și RM cranian și medular;– Observarea angiografiei cerebrale și a procedurilor intervenționale;– Observarea ecografiei carotidiene, inclusiv Doppler.
Radiologie urogenitală
Cunoștințe de baza:– cunoașterea anatomiei rinichilor, ureterelor, vezicii urinare și uretrei, inclusiv variante de normal; cunoașterea anatomiei retroperitoneului, pelvisului la femeie și a tractului genital masculin;– înțelegerea funcției renale, a diagnosticului bolilor parenchimatoase renale și a patologiei renovasculare, inclusiv insuficienta renală;– investigarea și aspectele imagistice în uropatia obstructivă și de reflux– aspecte imagistice și diagnostic diferențial în patologie tumorală renală și a tractului urinar;– aspectul imagistic și explorările transplantului renal;– aspectele imagistice și diagnosticul diferențial în patologia retroperitoneala, prostatică și testiculară.
Competente:– interpretarea radiografiilor tractului urinar;– efectuarea și interpretarea urografiilor intravenoase, pielografiilor retrograde, uretrografiilor ascendente și cistouretrografiilor micționale;– efectuarea și interpretarea ecografiei transabdominale a tractului urinar și testiculare;– efectuarea și interpretarea examenelor CT și RM de retroperitoneu, tract urinar și pelvis;– observarea nefrostomiei, biopsiilor renale ghidate imagistic și angiografiei renale.
Radiologia aparatului cardio-vascular și a sistemului limfatic
Cunoștințe de baza– anatomia cordului și vaselor mari, inclusiv sistemul limfatic, decelabile prin radiografii, ecocardiografie și Doppler, CT și RM cu contrast;– principii generale și clasificări ale bolilor congenitale, aspecte imagistice– istoria naturala și modificări anatomice ce determina cianoza centrala;– explorarea imagistica a cardiomegaliei, inclusiv patologia valvulară– explorarea ischemiei cardiace, inclusiv medicina nucleara și coronarografia– aspecte imagistice ale patologiei vasculare (artere, vene) – vasculite, ateroame, tromboza, anevrisme;– diagnosticul imagistic al patologiei pericardice.
Competente:– Interpretarea radiografiilor relevante pentru patologie cardio-vasculară;– Tehnicile de puncție arterială și venoasă femurală, introducerea firelor ghid și a cateterelor în sistemul arterial și venos;– Efectuarea și interpretarea arteriografiilor de membre inferioare;– Efectuarea ecografiei de artere și vene;– Efectuarea și interpretarea CT și RM a sistemului vascular.
Radiopediatrie
Cunoștințe de baza– anatomie, variante de normal, particularități de creștere– boli specifice pediatriei – manifestări clinice, aspecte imagistice– valoarea și indicațiile metodelor imagistice în patologia pediatrica– patologie și particularități imagistice în neonatologie– rolul medicinei nucleare în pediatrie
Competente:– Interpretarea radiografiilor convenționale în investigarea patologiei pediatrice;– Efectuarea și interpretarea ecografiei abdominale, musculoscheletale și transfontanelare;– Efectuarea și interpretarea sudiilor cu contrast (gastrointestinale, urinare);– Efectuarea și interpretarea sudiilor CT și IRM.
Cap-gât
Cunoștințe de bază– anatomie, anomalii congenitale (sinusuri paranazale, cavitate orală, faringe, laringe, ureche interna, orbita, articulație temporo-mandibulară, dinți);– patologie orbitară – manifestări clinice, investigatii imagistice (traumatisme, corpi străini, inflamații, tumori);– patologie maxilofacială traumatică și tumorală;– patologia ATM (leziuni, disfuncții);– patologia tiroidei, paratiroidelor și glandelor salivare;– patologia sinusurilor și cavității orale, laringelui și faringelui;– puncții ghidate US, CT a glandelor salivare, adenopatiilor și tiroidei.
Competente:– Interpretarea radiografiilor ORL/dentare– Efectuarea și interpretarea examinărilor fluoroscopice (examen baritat, sialografie, dacrocistografie);– Efectuarea și interpretarea ecografiilor cervicale;– Efectuarea și interpretarea examenelor CT și IRM cervicale, faciale, ureche, baza de craniu.
Imagistica sânului
Cunoștințe de baza– date de anatomie și anatomie-patologică a sânului relevante pentru explorarea radiologica;– înțelegerea metodelor radiologice și ecografice utilizate pentru screening și diagnostic;– diagnosticul patologiei benigne și maligne mamare;– înțelegerea algoritmelor de diagnostic, tratament și screening în cancerul mamar;– cunoașterea rolului altor tehnici de explorare în patologia mamară.
Competente:– Interpretarea mamografiilor și ecografiei mamare;– Observarea procedurilor de biopsie și localizare a leziunilor mamare.
Ginecologie-obstetrica
Cunoștințe de baza– anatomia tractului genital feminin și modificări fiziologice;– evoluția anatomiei fetale și aspectul imagistic al anomaliilor fetale;– aspecte imagistice în patologia ovariană, uterină, vaginală demonstrate prin ecografie, CT și IRM;– rolul angiografiei și al tehnicilor intervenționale.
Competente:– Interpretarea radiografiilor efectuate pentru afecțiuni ginecologice;– Efectuarea și interpretarea ecografiei transabdominale și endovaginale;– Observarea ecografiei obstetricale;– Efectuarea și interpretarea CT și IRM în patologia ginecologica.
Oncologie
Cunoștințe de baza– familiarizarea cu stadializarea tumorală;– utilizarea fiecărei metode imagistice în diagnostic, stadializare și monitorizarea răspunsului terapeutic;– aspectele imagistice ale complicațiilor tumorale.
Competente:– interpretarea radiografiilor în evaluarea tumorilor;– efectuarea și interpretarea ecografiei, CT și IRM pentru stadializarea și monitorizarea tumorilor.
Observații:
În timpul programului de rezidențiat trebuie să existe un proces de evaluare periodica, cu test scris la sfârșitul fiecărei rotații și un caiet de stagiu ce acoperă toată perioada de pregătire.
Verificări periodice a– competentelor clinice– competentelor tehnice– atitudinii și caracterului
Acreditarea departamentelor de pregătire– cantitatea și distribuția examinărilor radiologice– standardul echipamentelor– disponibilitatea echipamentelor: convenționale, angiograf, ecograf, CT; IRM (eventual colaborarea cu alte servicii de radiologie)– personalul (număr suficient de personal didactic, cu expertiza ce acoperă toate domeniile de activitate)– programul de învățământ al departamentului de radiologie (program de educație continua, program didactic continuu, întâlniri săptămânale clinico-radiologice)– materialele didactice (tratate, reviste, computere, biblioteca)– activitatea de cercetare.
Rezidenții trebuie să participe la cel puțin 2 congrese și cursuri externe pe perioada pregătirii.
CURRICULA DE REZIDENȚIAT – DETALII
Imagistica sânului1. – INTRODUCERE
Scopul acestui curriculum în imagistica sânului este de a asigura rezidentului cunoștințele elementare în patologia sânului, care vor constitui baza pentru continuarea studiilor (în cazul în care se dorește).2. – TRUNCHI COMUN DE CUNOȘTINȚE2.1. Anatomia sânului, structurile asociate și modul în care se schimbă odată cu vârsta.2.2. Patologia sânilor și practica clinica relevanta pentru imagistica sânului2.3. Cunoașterea și înțelegerea mecanismelor fizice de producere a imaginii, în special modul în care acestea afectează calitatea imaginii2.4 Cunoașterea și înțelegerea analizei beneficiu / risc asociat cu screeningul sânului utilizând radiații ionizante, în comparație cu alte tehnici.2.5. Înțelegerea tehnicilor radiografice utilizate în mamografia de diagnostic.2.6. Înțelegerea principiilor de practică curentă în imagistica de sân și de screening pentru cancerul de sân.2.7. Conștientizarea aplicării corecte a altor tehnici imagistice în acest domeniu, cum ar fi ecografia, IRM sau medicina nucleara2.8. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor biopsiei histologice și citologice cu avantajele și dezavantajele lor2.9. Aspectele imagistice de cancer și patologie benignă pe– mamografie– ecografie– imagistica prin rezonanță magnetică2.10. Cunoașterea și înțelegerea principiilor de comunicare legate în mod specific dec consimțământ și anunțarea veștilor proaste3. – APTITUDINI TEHNICE, DE COMUNICARE ȘI DE DECIZIE3.1. Să Supravegheze personalului tehnic pentru a asigura obținerea de imagini adecvate3.2. Să înțeleagă când să utilizeze ecografia și alte tehnici imagistice. Elaborarea unui rezultat mamografic și ecografic în patologia sânului3.3. Să înțeleagă când este necesar să solicite asistență în interpretarea și raportarea imagisticii sânului.3.4. Să poată efectua proceduri intervenționale pe sân cu ghidaj ecografic sau mamografic sub supraveghere3.5. Să poată să comunice cu pacienții și să explice natura patologiei mamare benigne. Anunțul și observarea reacțiilor la „vești proaste”.4. – CONFERINȚE
Ca parte a curriculum-ului în imagistica sânului, rezidentul în radiologie ar trebui să participe la cursuri interne și prezentări de cazuri, precum și la ședințe multidisciplinare cu restul echipei de sân unde este discutat managementul pacientelor. Conferințele MDT (MultiDisciplinary Team) ar trebui să fie incluse în formare pentru a facilita rezidenților radiologie înțelegerea utilizării imaginilor și rolul acestora în gestionarea patologiei sânului și pentru a permite corelații directe radiologice-patologice
Radiologie sistem cardiovascular:1. Introducere:
Radiologia cardiacă reprezintă un domeniu important cu o dezvoltare rapida. Inima nu este un organ izolat, morfologia și aspectele funcționale trebuie să fie înțelese în relație cu sistemele cardiovascular și cardiopulmonar.2. Cunoștințe de baza:2.1.1. Înțelegerea bazelor clinice, patologice și fiziopatologice în bolile cardiovasculare.2.1.2. Înțelegerea principiilor și aplicațiilor practice a tehnicilor de screening și factorilor de risc în bolile cardiovasculare.2.1.3. Cunoștințe despre:– Indicațiile, contraindicațiile și potențialele pericole (în special în legătură cu iradierea) a tehnicilor și procedurilor relevante în bolile cardiace– anatomia cardiovasculară relevanta radiologic în practica clinica– variante de normal care pot mima boli– manifestări ale bolilor cardiovasculare, incluzând traumatismele, evidențiate pe radiografia convențională, CT, IRM, angiografie, medicina nucleara și ecografie– diagnostic diferențial clinic și imagistic al bolilor cardiovasculare– scorul de calciu– aspecte relevante embriologice, anatomice, fiziopatologice, fiziologice, biochimice și clinice ale bolilor cardiace2.1.4. Cunoașterea și managementul complicațiilor procedurilor din diagnosticul și tratamentul cardiac.2.1.5. Înțelegerea variatelor modalități de tratament în bolile cardiace și relația lor cu imagistica cordului.2.2. Cunoștințe în radiologia cardiacă clinică
Stagiul de pregătire trebuie să acopere următoarele manifestări ale bolilor cardiovasculare inclusiv traumatisme:2.2.1. Boli coronariene inclusiv sindroamele coronariene acute– ischemia miocardică– infarct miocardic– sindrom post infarct miocardic– anevrism ventricular– calcificări coronariene– boli coronariene la femei și particularități în cadrul grupurilor etnice– bolile cardiace la vârstnici2.2.2. Boli valvulare:– stenoza și insuficiența valvelor cardiace– endocardita– bolile supra și subvalvulare– bolile aparatului subvalvular2.2.3. Pericard:– tamponada cardiacă și pericardita restrictivă– pericardita acută– pericardita TB– afectare malignă pericardică2.2.4. Tumori cardiace:– tumori intracardiace, ex: mixoame, hemangioame și sarcoame– leziuni secundare– tumori cu invazie cardiacă2.2.5. Cardiomiopatii:– miocardita acută– cardiomiopatia dilatativă– cardiomiopatie obstructivă și restrictivă– cardiomiopatia asociată bolilor sistemice– boli cardiace infiltrative– boala cardiacă în diabet și afectarea renală– inimă de sportiv2.2.6. Boli cardiace congenitale:– la nou născut– ale copilăriei– ale adultului2.2.7. Bolile marilor vase:– anevrism toracic– sindrom Marfan– boala Takayasu– relația dintre bolile cardiace și afectarea vasculară periferică și cerebrală2.2.8. Bolile cordului drept:– embolismul pulmonar– afectarea cordului drept în bolile pulmonare2.2.9. Traumatismele cardio-vasculare acute:– disecția de aortică– ruptura și fractura aortică– traumatisme închise2.2.10. Aritmii:– diagnosticul bolilor cauzatoare sau predispozante la aritmii– afectarea cardiacă în bolile endocrine– afectările funcționale cardiace (de exemplu în anxietate)– pacemaker– defibrilatoare– ablația2.2.11. Hipertensiunea:– cardiopatia hipertensivă– boli ce determină hipertensiune2.2.12. Tratamentul medical și invaziv:– anomalii secundare tratamentului bolilor cardiace (de exemplu amiodarona)– complicațiile cateterismului cardiac și angioplastiei coronariene– aspectul imagistic al stenturilor și grefoanelor2.2.13. Aspectul postoperator în chirurgia cardiacă:– grefoanele– protezare valvulară– protezare aortică– chirurgie ventriculară– pericardectomie
Formarea aptitudinilor tehnice, de comunicare și decizionale
La sfârșitul perioadei de pregătire rezidentul trebuie să fie capabil să stabilească împreună cu medicul curant modalitatea imagistică adecvată contextului clinic.3.1. Aptitudini imagistice:3.1.1. Interpretarea radiografiei toracice:– limite, avantaje și principii ale diagnosticului radiografic în bolile cardiace congenitale și ale adultului– diagnosticul bolilor cardiace pe radigrafia PA, AP și laterală– recunoașterea aspectului post-chirurgie cardiacă pe radiografia toracică3.1.2. Interpretarea CT:– anatomia CT a inimii și vaselor mari– principiile CT multislice și ultrafast a inimii incluzând gatting-ul prospectiv și retrospectiv– interpretarea patologiei cardio-pulmonare– administrarea substanței de contrast– corelarea examenului CT cu contextul clinic3.1.3. Interpretarea IRM:– anatomia IRM a inimii și vaselor mari și sistemului vascular periferic– principiile secvențelor și gatting-ului specific– interpretarea patologiei cardio-vasculare și pulmonare– înțelegerea fiziologiei cardiace în relație cu diversele secvențe IRM– utilizarea contrastului la IRM– indicații, limite și accidente în IRM cardiac3.1.4. Imagistica cordului prin alte metode:– angiografia cardiacă, principii, indicații și limite ale cateterismului cardiac, angio-cardiografiei și măsurării de presiune– ecocardiografia de stress și non stress, principii, indicații și interpretare inclusiv ecocardiografia transesofagiană– principiile, indicațiile și limitele imagisticii prin medicina nucleara– principiile imagisticii endovasculare.3.2. Testul de stress– Principiile indicațiile și limitele testului de stress.– Tehnica testului de stress în imagistica cordului– Managementul pacientului la testele de stress3.3. Abilități de comunicare și management:– să fie capabil să supervizeze personalul tehnic pentru a asigura obținerea de imagini corespunzătoare– să discute cu medicii clinicieni aspectele radiologice semnificative sau neașteptate și să știe când să contacteze clinicianul– să fie capabil să recomande modalitatea imagistică adecvată, adaptată simptomelor și patologiei pacientului sau indicațiilor medicului clinician– să dobândească abilitați în elaborarea protocoalelor, monitorizarea și interpretarea studiilor cardiace, corespunzător istoricului pacientului și altor informații clinice– să dobândească abilitatea de a prezentarea aspectelor imagistice în cadrul prezentărilor clinice– să demonstreze abilitatea de a prezenta un raport coerent
RADIOLOGIA TORACELUI1. INTRODUCERE
Elementele de fizică și radiografie specifice imagisticii toracice trebuie discutate în modulul de torace sau cuprinse în cursul de fizică/radiografie, în special:
Poziționarea/vizionarea radiografiilor toracice la adulți, nou-născuți, sugari și copii.
Doza medie de iradiere la nivelul tegumentelor, kVp, tehnicii antidispersie
Principii de imagistică digitală și procesare de imagine adecvate radiologiei toracice.2. ELEMENTE DE BAZĂ2.1. Anatomie2.1.1. Să fie capabil să:
Descrie bronhiile lobare și segmentare
Să descrie relațiile dintre vasele hilare și bronhii
Să definească un lobul pulmonar secundar și părțile sale componente
Să folosească terminologia corectă în descrierea poziției adenopatiilor mediastinale și hilare2.1.2. Să identifice următoarele structuri pe radiografia toracică postero-anterioară (PA) și laterală:
Lobul superior, mijlociu și inferior drept, lobul superior și inferior stâng și lingula
Scizurile: majoră, minoră, accesorie superioară, accesorie inferioară și azygos
Căile aeriene: trahee, carină, bronhiile principale, peretele posterior al bronhiei intermediare și bronhiile lobare
Inima – poziția celor două atrii și ventricule, urechiușa cardiacă stângă și localizarea celor patru valve.
Arterele pulmonare – trunchi, dreaptă, stângă și ramuri interlobare
Aortă – ascendentă, arc aortic și descendentă
Artere – brahiocefalice, carotide și subclaviculare
Vene – venele cave superioară și inferioară, azygos, intercostală superioară stângă și venele brahiocefalice
Componentele scheletului toracic
Benzile și marginile mediastinale
Fereastra aorto-pulmonară
Ambele hemidiafragme2.1.3. Identificarea următoarelor structuri la CT sau IRM toracic:
Toți lobii și segmentele pulmonare
Lobulul pulmonar secundar
Scizurile: majoră, minoră, accesorie superioară, accesorie inferioară și azygos
Grăsimea extrapleurală
Ligamentele pulmonare inferioare
Căile aeriene: trahee, carină, bronhiile principale, peretele posterior al bronhiei intermediare și bronhiile lobare
Inima – poziția celor două atrii și ventricule, urechiușa cardiacă stângă și dreaptă, localizarea celor patru valve.
Arterele pulmonare – trunchi, dreaptă, stângă, ramuri interlobare și segmentare
Aortă – sinusul lui Valsalva, ascendentă, arc aortic și descendentă
Artere – brahiocefalice, carotida comună, subclaviculare, axilare, vertebrale, mamare interne.
Vene-pulmonare, venele cave superioară și inferioară, brahiocefalice, jugulare interne, jugulare externe, azygos, hemiazygos intercostală superioară stângă și mamare interne
Esofag
Timus
Ganglionii mediastinali și hilari
Recesul azygoesofagian
Ligamentele pulmonare inferioare2.2. Semiologia radiografiei toracice
Să fie capabil să recunoască și să stabilească semnificația următoarelor semne pe radiografia toracică:2.2.1. Semnul siluetei – ștergerea conturului diafragmului sau cordului indică patologie de vecinătate (de ex: atelectazia lobului mijlociu ascunde marginea cardiacă dreaptă)2.2.2. Bronhograma aerică – indică umplere alveolară și, prin urmare, un proces parenchimatos, diferit de un proces pleural sau mediastinal2.2.3. Semnul semilunei aerice – indică prezența de material solid în interiorul unei caverne, frecvent datorită unui micetom, sau cavitate semilunară în infecțiile fungice invazive2.2.4. Semnul cervico-toracic – o opacitatea mediastinală ce se proiectează deasupra claviculelor este situată posterior față de planul traheal, în timp ce o opacitate proiectată la același nivel sau subclavicular este situată anterior2.2.5. Unghiul de racord – o leziune situată în peretele toracic, mediastinal sau pleural poate avea margini efilate și unghiuri obtuze cu peretele toracic sau mediastinul, în timp ce leziunile parenchimatoase formează unghiuri ascuțite2.2.6. Semnul degetului de mănușă – indică impactare bronșică, ex: în aspergiloza bronhopulmonară, sau în alte procese obstructive2.2.7. Semnul S – indică colaps lobar cu masă centrală, sugestiv pentru un carcinom bronhogenic obstructiv la un adult2.2.8. Semnul adâncirii sinusului costodiafragmatic pe radiografia în decubit dorsal indică pneumotorax.2.2. Aspecte ale bolilor pulmonare infiltrative difuze pe radiografia toracică și CT toracic2.3.1. Să recunoască efectele diferitelor procese patologice asupra elementelor lobulului secundar la HRCT.2.3.2. Să știe și să fie capabil să identifice următoarele elemente: scăderea densității spațiilor aeriene, opacitățile în geam mat (cu înțelegerea fiziopatologiei acestora), patternul reticular, aspectul în fagure de miere, pattern nodular, opacitățile bronșiolare (arbore înmugurit), air trapping, chistul și atenuarea în mozaic2.3.3. Să identifice liniile septale (îngroșarea septurilor interlobulare) și explicarea posibilelor cauze.2.3.4. Să realizeze un diagnostic specific al unei afectări interstițiale pulmonare,(ILD – interstițial lung disease), când aspectul HRCT este caracteristic și modificările sunt prezente (ex: esofag dilatat și ILD în sclerodermie, cardiomegalie cu prezența unui peacemaker sau defibrilator la pacienții cu sternotomie și ILD sugerează toxicitate la amiodaronă.2.3.5. Să recunoască spectrul de modificări radiografice în insuficiența cardiacă, în special: pleurezia, redistribuția vasculară pe radiografia în ortostatism, elemente de edem pulmonar interstițial sau alveolar, inclusiv liniile septale și îngroșări ale fisurilor.2.3.6. Să definească termenii de „boală pleurală asociată azbestozei”, respectiv „azbestoză”, să identifice elementele imagistice.2.3.7. Să recunoască fibroza pulmonară masivă progresivă / mase conglomerate secundar silicozei sau antracozei pe radiografie și CT toracic.2.4. Diagnosticul diferențial al bolilor pulmonare infiltrative
Să fie capabil să elaboreze un diagnostic diferențial pentru următoarele patternuri ținând cont de distribuția anatomică, semiologia imagistică și informațiile clinice:2.4.1. pe radiografia toracică (depinzând de predominanța modificărilor în porțiunea superioară, medie sau inferioară, centrală sau periferică):
Scăderea transparenței pulmonare
Opacități în geam mat
Pattern nodular
Pattern reticular
Aspect chistic
Lărgirea liniilor septale2.4.2. HRCT (depinzând de predominanța modificărilor în porțiunea superioară, medie sau inferioară, de distribuția centrilobulară, bronhocentrică, limfatică sau perilimfatică, aleatorie):
Îngroșări septale / noduli septali
Opacități în geam mat
Pattern reticular
Fagure de miere
Pattern nodular
Consolidare pulmonară
Aspect în arbore înmugurit
Atenuare în mozaic
Chisturi și pseudochisturi2.5. Afectarea pulmonară alveolară și atelectazia
Să recunoască consolidarea pulmonară segmentară și lobară
Să cunoască patru cauze frecvente de consolidare pulmonară
Să recunoască atelectazia parțială sau completă a unui singur lob sau combinată a mai multora precum și cauza probabilă
Să recunoască atelectazia completă a plămânului drept sau stâng pe radiografia toracică și cauza cea mai probabil
Să recunoască diferența dintre atelectazie și pleurezia masivă pe radiografia toracică PA
Să cunoască primele cinci cauze frecvente de ARDS la adult
Să numească patru cauze predispozante sau asociate cu pneumonia
Să recunoască semnul haloului și să ia în considerație diagnosticul de aspergiloza invazivă la pacienții imunosupresați2.6. Afecțiunile căilor respiratorii și bolile pulmonare obstructive
Să recunoască bronșiectaziile pe radiografia toracică și CT toracic
Să numească patru cauze comune de bronșiectazii
Să recunoască pe HRCT semnele afectării obliterative sau exudative ale căilor respiratorii mici (arbore înmugurit, air trapping, pattern în mozaic și bronșiectaziile asociate)
Să recunoască aspectul tipic al fibrozei chistice pe radiografie și CT toracic
Să cunoască cauzele de wheezing ce pot fi vizualizate radiografic
Să recunoască stenoza traheală și bronșică pe radiografie și CT toracic și să numească cele mai frecvente cauze
Să definească emfizemul cetrilobular, paraseptal și panacinar
Să recunoască emfizemul centrilobular pe HRCT
Să cunoască aspectele imagistice necesare pentru a identifica pacienții candidați la bulectomie sau reducerea chirurgicală a volumului pulmonar2.7. Hipertransparența pulmonară unilaterală / pneumotoraxul
Să recunoască hipertransparența pulmonară unilaterală pe radiografia toracică și CT toracic
Să realizeze un diagnostic diferențial adecvat prezenței hipertransparenței pulmonare / hemitoracelui vizibile pe radiografia toracică și să indice semnele ce permit un diagnostic specific.2.8. Nodulul solitar și multipli noduli pulmonari
Să definească nodulul pulmonar solitar și masa pulmonară
Să numească patru cauze frecvente de nodul pulmonar solitar, noduli pulmonari cavitari și multipli
Să elaboreze o strategie pentru managementul descoperirii incidentale sau prin screening a nodulului pulmonar solitar
Să stabilească rolul CT cu contrast și a tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) în evaluarea nodulului pulmonar solitar
Să descrie aspectele ce indică benignitatea nodulului solitar și limitele lor
Să cunoască complicațiile biopsiei percutane și frecvența acestora
Să cunoască indicațiile plasării tubului de dren ca tratament al pneumotoraxului determinat de biopsia pulmonară percutană2.9. Tumorile benigne și maligne pulmonare
Să numească patru tipuri majore histologice ale carcinomului bronhogenic și să facă diferența între tratamentul cancerului cu celule mici și non-small cell lung cancer (NSCLC)
Să descrie clasificarea TNM pentru stadializarea NSCLC, inclusiv componentele fiecărui stadiu (I, II, III, IV și substadii) și definiția fiecărei componente (T1-4, N0-3, M0-1)
Să stabilească în care stadiu a NSCLC este candidat al curei chirurgicale
Să stadializeze cancerul cu celule mici
Să denumească patru dintre cele mai comune stații extratoracice a metastazelor în cazul NSCLC și în cancerul pulmonar cu celule mici
Să recunoască deplasarea controlaterală a mediastinului postpneumectomie pe radiografia toracică și să numească două etiologii posibile ale deplasării
Să descrie aspectul radiografic și CT al modificărilor acute și cronice postradioterapie la nivelul toracelui (plămân, pleură, pericard) și relația temporală cu radioterapia
Să stabilească rolul CT și IRM în stadializarea cancerului pulmonar
Să stabilească rolul PET în stadializarea cancerului pulmonar
Să numească cele mai comune locații și aspectul adenoamelor chistice și tumorilor carcinoide
Să descrie aspectul hemartomului pe radiografia și CT toracic
Să cunoască manifestările și rolul imagisticii în limfomul toracic
Să descrie aspectele tipice ale sarcomului Kaposi pe radiografia și CT toracică2.10. Bolile toracice la pacienții imunocompetenți, imunocompromiși și posttransplant
Să recunoască și să denumească manifestările pulmonare are tuberculozei pe radiografie și CT toracic
Să descrie tipurile de aspergiloză pulmonară, să înțeleagă că sunt aspecte ale aceleași patologii și să le recunoască pe radiografia și CT toracic
Să numească principalele categorii de boli ce determină modificări pe radiografie sau CT toracic la pacienții imunocompromiși
Să numească două infecții comune și două neoplazii frecvente la pacienții cu SIDA și modificări pulmonare vizibile radiografic și CT
Să descrie aspectul radiografic și CT al pneumoniei cu pneumocistis „jiroveci”
Să numească cele mai importante trei etiologii ale adenopatiilor hilare și mediastinale la pacienții cu SIDA
Să cunoască diagnosticul diferențial al condensării pulmonare extensive la gazdele imunocompromise
Să cunoască aspectul radiografic și CT al rejetului gazdă versus grefă2.11. Boli pulmonare congenitale
Să denumească și să recunoască componentele sindromului pulmonar venolobar (sindrom scimitar) pe radiografia toracică, CT și IRM toracic
Să cunoască semnele sechestrului pulmonar intralobular și malformațiilor chistice adenomatoide pe radiografia și CT toracic
Să explice diferențele dintre sechestrul pulmonar intra și cel extralobar
Să recunoască atrezia bronșică și să enumere cele mai frecvente locații în care apar2.12. Bolile vasculare pulmonare
Să recunoască mărirea de calibru a arterelor pulmonare pe radiografia toracică și să le diferențieze de adenopatiile hilare
Să numească cinci dintre cele mai frecvente cauze de hipertensiune pulmonară
Să recunoască emboli lobari și segmentari pe angiografia CT și IRM toracic (inclusiv angiografia IRM)
Să definească rolul scintigrafiei de ventilație-perfuzie, angiografiei pulmonare CT (CTPA), IRM/MRA, și studii la nivelul venelor membrului inferior la pacienții cu suspiciunea de boală tromboembolică, inclusiv avantajele și limitărilor fiecărei metode dependente de modul de prezentare a pacientului
Să recunoască redistribuția vasculară întâlnită în hipertensiunea venoasă pulmonară2.13. Pleură și diafragm
Să recunoască aspectele tipice ale pleureziei pe radiografia efectuată în ortostatism, clinostatism și decubit lateral și să numească patru cauze de pleurezie masivă unilaterală
Să recunoască pneumotoraxul pe radiografia în orto și clinostatism
Să recunoască mase pleurale cu distrucție sau infiltrație osoasă a peretelui toracic pe radiografie și să denumească patru cauze probabile
Să recunoască diferitele forme de calcificări pleurale pe radiografie și CT toracic ce sunt sugestive pentru azbestoză (afectare bilaterală) sau tuberculoză veche, empiem vechi, sau hemotorax vechi (calcificări unilaterale).
Să recunoască ascensiunea unilaterală a unui hemidiafragm pe radiografia toracică și să enumere cinci cauze (ex: abces subdiafragmatic, ruptură de diafragm, invazia nervului frenic în cancerul pulmonar, post chirurgie cardiacă, eventrație)
Să recunoască pneumotoraxul în tensiune
Să recunoască îngroșarea pleurală difuză și să enumere patru cauze
Să recunoască semiologia empiemului pulmonar
Să recunoască pe radiografie și CT toracic mezoteliomul2.14. Bolile mediastinale și ale hilurilor pulmonare
Să denumească patru dintre cele mai frecvente cauze de mase mediastinale anterioare și să localizeze o masă la nivelul mediastinului anterior pe radiografia toracică, CT și IRM toracic
Să denumească trei dintre cele mai frecvente cauze de mase mediastinale mijlocii și să localizeze o masă la nivelul mediastinului mijlociu pe radiografia toracică, CT și IRM toracic
Să denumească cele mai frecvente cauze de mase mediastinale posterioare și să localizeze o masă la nivelul mediastinului posterior pe radiografia toracică, CT și IRM toracic
Să numească două cazuri de masă ce determină obstrucția aperturii toracice și să localizeze o masă la nivelul aperturii toracice pe radiografia, CT sau IRM toracic
Să identifice vascularizația normală sau anomaliile vasculare pe CT sau IRM toracic ce pot mima mase solide
Să recunoască adenopatii hilare sau mediastinale pe radiografia, CT sau IRM toracic.
Să numească patru etiologii pentru adenopatii hilare bilaterale
Să numească patru cele mai comune etiologii pentru calcificările „în coajă de ou”, ale ganglionilor limfatici de la nivel toracic
Să enumere elementele de semiologie imagistică frecvente în timoame
Să enumere cel puțin trei tipuri de tumori maligne germinale mediastinale
Să recunoască elementele semiologice ale teratomului chistic benign
Să enumere cinci semne de tiroidă plonjată intratoracic
Să recunoască o formațiune chistic mediastinală și să considere diagnosticul diferențial al chistului bronhogenic, pericardic, timic sau de duplicație esofagiană
Să stabilească mecanismul și să enumere semnele de pneumomediastin2.15. Aorta toracică și marile vase
Să cunoască dimensiunile normale ale aortei toracice
Să descrie clasificările Stanford A și B ale disecției de aortă și implicațiile clasificării în stabilirea unei conduite chirurgicale sau medicale
Să fie capabil să recunoască elementele semiologice și să facă distincția pe CT sau IRM între:– anevrismul aortic– disecția de aortă– hematomul intramural aortic– ulcerul aterosclerotic penetrant– placă ulcerată– ruptura de anevrism aortic– anevrismul sinusului Valsalva– anevrism de artera subclavie și trunchi brahiocefalic– coarctație de aortă– pseudocoarctația de aortă– arc aortic cervical
Să stabilească semnificația arcului aortic drept cu emergențele în oglindă versus arteră subclavie aberantă
Să recunoască două tipuri standard de arc aortic drept și dublu arc aortic pe radiografie, CT și IRM toracic
Să recunoască o arteră subclavie aberantă pe radiografia toracică
Să recunoască variantele de normal ale ramurilor emergente din aortă, inclusiv originea comună a trunchiului brahiocefalic și arterei carotide comune stângi („arc bovin”), și originea separată a arterei vertebrale din arc
Să definească termenii de anevrism și pseudoanevrism
Să identifice elementele imagistice de arterită aortică în CT și IRM toracic.
Să stabilească avantajele și dezavantajele CT, IRM/MRA și a ecografiei transesofagiale în evaluarea aortei toracice2.16. Traumatismele toracice
Să identifice o lărgire a mediastinului pe radiografia toracică executată posttraumatică și să determine posibilele cauze (incluzând leziuni aortice sau arteriale, leziuni venoase, fracturi ale sternului sau coloanei vertebrale)
Să identifice semne directe sau indirecte de leziune aortică la CT toracică cu substanță de contrast
Să identifice și să evalueze semnificația pseudoanevrismului cronic traumatic pe radiografie, CT și IRM toracic
Să identifice fracturi costale, claviculare, vertebrale sau scapulare pe radiografia toracică și CT
Să numească trei cauze comune de opacități pulmonare posttraumatice pe radiografie și CT
Să identifice poziția anormală a diafragmului sau pierderea entității acestuia pe radiografia toracică posttraumatică și să fie capabil să ridice suspiciunea unei rupturi de diafragm
Să identifice pneumotoraxul și pneumomediastinul pe radiografia toracică
Să identifice o leziune cavitară posttraumatică pe radiografia sau CT toracic sugestivă pentru diagnosticul de lacerație pulmonară cu formare de pneumatocele, hematom sau abces secundar aspirației
Să denumească cele mai comune trei cauze de pneumomediastin posttraumatic
Să recunoască și să facă distincție între contuzia pulmonară, lacerație și aspirație2.17. Dispozitive de monitorizare și suport -„tuburi și linii”
Să fie capabil să identifice și să evalueze poziția următoarelor dispozitive și linii să enumere complicațiilor asociate cu malpoziția fiecăruia dintre ele:
Sonda endotraheală
Cateterul venos central
Cateterul Swan-Ganz
Sonda nasogastrică
Tub de dren toracic
Pompă cu balon intraaortică
Peacemaker și electrozi
Defibrilator implantabil cardiac
Dispozitiv de asistare ventriculară stângă
Dispozitiv de închidere a defectului septal atrial („clamshell device”)
Tub de dren pericardic
Canulă de suport extracorporeal
Manometru intraesofagian, sondă de temperatură sau pH
Stenturi traheale sau bronșice2.18. Toracele postoperator
Să identifice aspectul normal postoperator și complicațiile următoarelor proceduri pe radiografie, CT și IRM toracic:
Rezecții pulmonare, lobectomii
Pneumectomii
Bypass coronarian
Grefon aortic
Stent aortic
Esofagotomie transhiatală
Transplant pulmonar
Transplant cardiac
Reducerea volumului pulmonar chirurgical3. DEZVOLTAREA APTITUDINILOR TEHNICE, DE COMUNICARE ȘI LUAREA DECIZIILOR
La sfârșitul stagiului de pregătire rezidentul trebuie să fie capabil de următoarele lucruri:3.1. Să dicteze rapoarte utile ți inteligibile radiografice, computer-tomografice și IRM. Aceste rapoarte trebuie să conțină o scurtă descriere a aspectelor imagistice descoperite și semnificația acestora în contextul patologic.3.2. Să supervizeze personalul tehnic și să se asigure că achiziția imaginilor se face în condiții optime.3.3. Să discute cu clinicianul aspectele imagistice semnificative sau descoperite fortuit și să fie capabil să știe când să contacteze clinicianul.3.4. Să cunoască pozițiile și indicațiile radiografiei toracice în incidență PA, decubit, laterală sau lordotică.3.5. Să știe când are nevoi de ajutor din partea îndrumătorului în interpretarea radiografiei.3.6. Să înțeleagă indicațiile clinice ale radiografiei toracice, urmăririi imagistice radiografice, CT sau RM.3.7. Să dezvolte aptitudini în elaborarea protocoalelor, monitorizare și interpretarea CT, inclusiv HRCT, în contextul clinic al pacientului.3.8. Să descrie protocolul optimizat pentru evaluarea următoarelor:– aorta toracică și marile vase– stenoza sau obstrucția venei cave superioare sau a venelor brahiocefalice– suspiciunea de embolism pulmonar– arborele traheobronșic– suspiciunea de bronșiectazii– suspiciunea de afecțiuni ale cailor aeriene mici– stadializarea cancerului pulmonar– stadializarea cancerului esofagian– suspiciunea tumorilor de sulcus superior– suspiciunea de metastaza pulmonare– noduli suspecți pe radiografia pulmonară– dispnee– hemoptizie3.9. Să dezvolte aptitudini în stabilirea protocolului, monitorizarea și interpretarea examinărilor RM.3.10. Să demonstreze abilități în prezentarea aspectelor imagistice în cadrul unor conferințe.3.11. Să recomande abordarea optimă a examinării imagistice clinicianului ordonator3.12. Să fie capabil să execute următoarele manevre intervenționale transtoracice sub supraveghere și să cunoască indicațiile, contraindicațiile și managementul complicațiilor:– paracenteza și drenajul colecțiilor pleurale– biopsia pulmonară percutană– paracenteza colecțiilor mediastinale și pulmonare– drenajul abceselor pulmonare– arteriografia aortei toracice și a marilor vase– flebografia sistemului venos intratoracic bronșic, anatomia și colateralele importante– arteriografia pulmonară– principiile embolizării arterelor bronșice: indicațiile tehnica și complicațiile– principiile recanalizării venelor intratoracice și plasării de stenturi: indicații, contraindicații– principiile procedurilor intervenționale ale circulației pulmonare:– tromboliză locală– embolizarea MAV3.13. Corelarea elementelor clinice și patologice cu aspectele CT și RM4. CONFERINȚA
Următoarea listă exemplifică tipul de conferințe ce ar trebui să facă parte din activitatea curriculară. O parte pot fi ținute în departamentul de radiologie, iar altele în alte departamente sau în cadrul programelor multidisciplinare. Este recomandabil ca ultimul tip de conferință să faciliteze înțelegerea de către rezident a rolului circumstanțelor clinice și imagistice în solicitarea unei explorări.– Conferință axată pe învățarea radiologiei toracice– An appropriate proportion of radiology grand rounds devoted to chest radiology– Conferință de pneumologie– Terapie intensivă– Oncologie toracică– Chirurgie toracică
Radiologia gastro-intestinală și abdominală1. Introducere
Radiologia gastro-intestinală și abdominală include toate aspectele legate de imagistica medicală (diagnostică și intervențională), acoperind informații legate de anatomie, fizio-patologie și diferite afecțiuni abdominale și gastro-intestinale. Radiologia gastro-intestinală și abdominală include diferite tehnici de examinare (radiologia convențională, ultrasonografie, Doppler duplex, CT, IRM, angiografie și alte tehnici intervenționale) și diferite organe cavitare (faringe, esofag, stomac, duoden, intestin subțire și gros, rect) și parenchimatoase (pancreas, ficat, splină, tract biliar, peritoneu, peretele abdominal).
Cunoștințe de baza:1.1. Anatomie și fiziologie– Cunoașterea principalelor noțiuni legate de embriologia și anatomia faringelui, esofagului, stomacului, duodenului, intestinului subțire, colonului, splinei, ficatului, pancreasului, tractului biliar, peritoneului, mezenterului, peretelui abdominal– Cunoașterea anatomiei planșeului pelvin și a peretului abdominal– Cunoașterea vascularizației arteriale și venoase normale dar și variante normale ale acesteia la nivelul segmentelor tractului digestiv. cunoașterea variațiilor debitelor sanguine de la nivelul arterei și venei mezenterice superioare, venelor hepatice și venei porte– Cunoașterea sistemului limfo-ganglionar al diferitelor organe1.2. Faringele și esofagul– Capacitatea de a identifica în cursul examinării fluoroscopice a modificărilor patologice ce țin de mecanismul deglutiției– Recunoașterea anatomiei radiologice faringiene și esofagiene,– Recunoaștere tumorilor orofaringiene– Capacitatea de a recunoaște perforațiile esofagiene la examinarea nativă și la cea cu substanță de constrast– Recunoașterea tumorilor esofagiene (benigne/ maligne), a diverticulilor, compresiilor extrinseci, a herniilor prin alunecare și cele para-esofagiene, a stenozelor benigne, a varicelor esofagiene, precum și diferitele forme de esofagită.– Esofagul Barrett– Evaluarea motilității esofagiene la examenul cu substanță de contrast și recunoașterea principalele modificări de motilitate– Tehnica de explorare a disfagiilor esofagiene– Cunoașterea principalelor tipuri de intervenții chirurgicale la nivelul esofagului– Recunoașterea în cursul unei examinări CT a unor afecțiuni cum ar fi: megaesofagul, diverticulii esofagieni, varicele esofagiene, hernia hiatală, perforațiile esofagiene și pneumomediastinul– Recunoașterea în cursul examinării CT a cancerului esofagian, a criteriilor de rezecabilitate și implicarea ganglionară– Înțelegerea utilității ecoendoscopiei esofagiene în stadializarea cancerului esofagian și noțiuni teoretice privind tehnica biopsiei ghidate ecoendoscopice1.3. Stomacul și duodenul– Cunoașterea tehnicilor de investigație fluoroscopică și a substanțelor de contrast utilizate în cazul suspiciunilor de perforație gastrică sau duodenală, în cazul stomacului operat, dar și a limitelor acestor metode– Cunoașterea caracteristicilor CT și a celor din examenul cu substanță de contrast în afecțiuni precum tumori maligne și benigne, afecțiuni cu caracter infiltrativ (linita plastică), ulcere gastrice, anomalii de poziție (volvulus gastric)– Capacitatea de a efectua un examen CT utilizând protocolul potrivit contextului clinic al pacientului– Capacitatea de a stadializa carcinomul și limfomul gastric în urma examenului CT și IRM– Capacitatea de a identifica chisturile de duplicație de la nivelul tractului gastro-intestinal superior în urma examenului CT– Înțelegerea aspectului ultrasonografic al afecțiunilor gastro-duodenale– Înțelegerea anomaliilor de rotație a duodenului în cursul examenului cu substanță de contrast, aspectul pancreasului inelar, tumorilor submucoase, tumorilor papilare, bolilor inflamatorii, inclusiv a ulcerelor, precum și a hiperplaziei limfoide și a metaplaziei gastrice.1.4. Intestinul subțire– Capacitatea de a identifica metoda de examinare radio-imagistica specifică în următoarele afecțiuni: obstrucția intestinală, boli inflamatorii, boli infiltrative, perforația și ischemia intestinului subțire, cancer, limfom, tumori carcinoide, urmărirea post-operatorie; cunoașterea limitelor metodelor de investigație utilizate în afecțiunile descrise anterior;– Capacitatea de a identifica hiperplazia limfoidă de la nivelul ileonului terminal în cursul examinării cu substanță de contrast; identificarea celor mai comune anomalii ale intestinului mijlociu (malrotația, hernia internă)– Cunoașterea afecțiunilor intestinului subțire și a caracteristicilor acestora în cursul examenului radiologic incluzând stenoze, modificări ale pliurilor de mucoasă, ulcerații, compresii extrinseci, angulații– Capacitatea de a recunoaște în cursul examenului radiologic al intestinului subțire a următoarelor afecțiuni: adenocarcinomul intestinal, polipoza intestinală, tumori stromale, limfomul intestinal, tumori carcinoide, boala Crohn, ischemia mezenterică, hematomul intestinal, boala Whipple, amiloidoza, afectarea intestinală post-iradiere, malrotația, diverticulul Meckel, boala celiacă, diverticuloza, scleroza sistemică, pseudo-obstrucția cronică– Capacitatea de a efectua un examen CT intestinal și de a cunoaște principiile de interpretare a acestuia; cunoașterea caracteristicilor diferitelor afecțiuni intestinale și în special capacitatea de a recunoaște semnul „haloului” și al „țintei”; capacitatea de a recunoaște zona de tranziție în cazul obstrucției intestinului subțire; capacitatea de a identifica o tumoră intestinală (adenocarcinom, limfom, tumoră carcinoidă, tumoră stromală); identificarea pneumatozei intestinale, „angorjărilor” vasculare, creșterea densității grăsimii mezenterice, anomalii peritoneale, malrotații– Capacitatea de a determina în cursul unui examen CT cauza obstrucției intestinale (aderențe, benzi, strangulări, invaginații, volvulus, hernii interne sau externe), a complicațiilor date de aceasta, precum și identificarea criteriilor de intervenție chirurgicală de urgență– Cunoașterea principiilor de imagistică IRM a intestinului subțire1.5. Colonul și rectul– Capacitatea de a identifica metoda de examinare radio-imagistica specifică în următoarele afecțiuni (obstrucție, volvulus, diverticulită, tumori benigne, boli inflamatorii, cancer, limfom, tumori carcinoide, tumori stromale, perforații intestinale, evaluare post-operatorie), precum și cunoașterea limitelor metodelor de investigație– Capacitatea de a identifica anomaliile de rotație a colonului în cursul examinării radiologice standard cu substanță de constrast și a examinării CT– Capacitatea de a recunoaște aspectul normal (CT și ultrasonografic) al apendicelui dar și a diferitelor caracteristici ale apendicitei– Cunoașterea caracteristicilor tumorilor colonice, diverticulozei, bolilor inflamatorii, ischemiei colonice și a colitei post-iradiere– Capacitatea de a identifica în cursul iriografiei a următoarelor afecțiuni: diverticuloza colonică, megacolonul, colite specifice și non-specifice, fistule colonice, carcinoame, polipi colonici, stenoze postoperatorii– Capacitatea de a identifica în urma unei examinări CT a următoarelor afecțiuni: diverticuloza colonică, diverticulita colonică, tumori stenozante, invaginații ileocolice, fistule colonice, abcese paracolice, colecții fluide intraperitoneale, pneumatoza colonică, pneumoperitoneu– Capacitatea de a recunoaște caracteristicile cancerului colonic în urma examinării CT; recunoașterea criteriilor de invazie locala (adenopatii, carcinomatoza peritoneală, metastaze hepatice, obstrucții)– Cunoașterea clasificării TNM a cancerului colonic și a prognosticului acestuia; înțelegerea tehnicii și valorii ecoendoscopiei în stadializarea cancerului rectal;– Cunoașterea tehnicii de radiologie intervențională în cancerul de colon, în special cea a montării stenturilor în cazul ostrucției colonice; cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor acestei metode– Cunoașterea afecțiunilor recto-anale precum și a celor mai frecvente metode de intervenție chirurgicală utilizate pentru tratamentul acestora– Cunoașterea noțiunilor de anatomie a rectului, țesuturilor peri-rectale și a sfincterelor anale– Cunoașterea principalelor afecțiuni ale planșeului pelvin și a caracteristicilor acestora în urma examenului defecografic; cunoașterea rolului ultrasonografiei și examenului IRM în afecțiunile funcționale ale planșeului pelvin– Capacitatea de a recunoaște în cursul examinărilor CT și IRM a cancerului rectal, al recidivelor postoperatorii și a fistulelor pelvine; cunoașterea valorii examenului PET/CT în diferențierea fibrozei postoperatorii de recidivă tumorală; capacitatea de a selecționa pacienții cu suspiciune de recidivă tumorală, ce vor avea beneficii în urma biopsiei percutanate– Cunoașterea tehnicilor de bază în imagistica prin IRM utilizate în cazul suspiciunilor de fistulă pelvină/perianală; capacitatea de a identifica fistulele pe imaginile IRM– Cunoașterea tehnicilor de bază în imagistica IRM utilizate în cancerul rectal– Cunoașterea clasificării TNM în cancerul rectal– Capacitatea de a recunoaște cancerul rectal și invazia acestuia în structurile învecinate1.6. Peritoneul și peretele abdominal– Capacitatea de a recunoaște herniile peretului abdominal (inghinale, ombilicale, post-operatorii) utilizând CT și ultrasonografia; recunoașterea herniilor strangulate prin metode ca CT și ultrasonografia– Capacitatea de a recunoaște o tumora mezenterica și de a o identifica în achiziția CT– Identificarea caracteristicilor chisturilor mezenterice în evaluarea CT– Cunoașterea aspectului normal al peritoneului la examenul CT și sonografic; recunoașterea diferitelor modificări ce pot apare în afecțiunile peritoneului (noduli, îngroșări, colecții fluide)– Capacitatea de a recunoaște prezența ascitei libere sau cloazonate în CT sau în cursul examinării ultrasonografice– Capacitatea de a identifica următoarele afecțiuni la examenul CT: peritonita, carcinomatoza peritoneală; tuberculoza peritoneală, limfomul mezenteric; infarctul mezenteric.1.7. Vasele– Cunoașterea principiilor examenului Doppler duplex; identificarea stenozei sau obstrucției arterei mezenterice superioare; capacitatea de a utiliza examenul Doppler pentru a stabili permeabilitatea și direcția fluxului sanguin la nivelul venelor hepatice și structurilor venoase portale– Capacitatea de a recunoaște infarctul intestinului subțire în CT– Capacitatea de a interpreta o examinare angiografică a vaselor mezenterice, recunoașterea stenozei sau obstrucției arterei mezenterice superioare– Cunoașterea principiilor agioplastiei cu balon și a utilizării stent-urilor în cazul stenozelor de la nivelul arterei mezenterice superioare1.8. Ficatul– Capacitatea de a recunoaște și de a localiza o leziune focală la nivel hepatic pe baza segmentației ficatului și a vaselor (venele hepatice,vena portă, vena cavă inferioară)– Capacitatea de a descrie caracteristicile unui chist biliar tipic, pe baza ultrasonografiei, examenului CT sau IRM– Capacitatea de a descrie un chist hidatic și de a-l încadra în unul din cele 5 clase– Precizarea diferențelor dintre un chist amoebian și unul piogenic (localizare, evoluție, tratament, indicațiile de drenaj)– Capacitatea de a descrie cele mai comune procedee chirurgicale în cazul hepatectomiei– Cunoașterea caracteristicilor hemangiomului hepatic la examenul ultrasonografic, CT sau IRM, precum și a cazurilor tipice și a hemangiomului cavernos; cunoașterea indicațiilor examenelor CT și IRM ca metode complementare examenului ultrasonografic– Capacitatea de a descrie aspectul hiperplaziei nodulare focale și a adenomului hepatic la examenul ultrasonografic (inclusiv cel Doppler), CT și IRM; cunoașterea indicațiilor examenelor CT și IRM ca metode complementare examenului ultrasonografic precum și a cazurilor când biopsia este necesara– Cunoașterea aspectului steatozei hepatice, difuze și în harta geografică la examenul ecografic, CT și IRM– Capacitatea de a descrie evoluția carcinomului hepatocelular, principalele metode de investigație și tratament (rezecție chirurgicală, chemoterapie, chemoembolizare, ablație percutana, transplant hepatic)– Descrierea aspectului, stadializarea și indicațiile de tratament ale carcinomului hepatocelular utilizând ultrasonografia (inclusiv metoda Doppler), CT, IRM– Descrierea aspectului metastazelor hepatice la examenul ultrasonografic (inclusiv metoda Doppler), CT și IRM, precum și specificitatea și sensivitatea acestor metode; indicațiile biopsiei percutane– Indicațiile utilizării IRM cu substanță de constrast specific celulara, pentru identificarea metastazelor hepatice– Descrierea modificărilor morfologice apărute în cursul cirozei hepatice (atrofia lobară sau hipertrofia, nodulii de regenerare, fibroza hepatică); principalele cauze de apariție a cirozei hepatice– Cunoașterea tumorilor hepatice rare și aspectul lor imagistic– Cunoașterea tehnicii de biopsie ghidată percutană hepatică; principalele ei indicații contraindicații, complicații, precum și evaluarea precisă a mortalității și morbidității1.9. Tractul biliar– Cunoașterea sensibilității și specificității metodelor folosite în detecția litiazei veziculei biliare și coledociene– Descrierea aspectului comun al colecistitei acute la examenul ultrasonografic (inclusiv Doppler), CT și IRM; cunoașterea caracteristici neobișnuite precum colecistita gangrenoasă, emfizematoasă și alitiazică– Enumerarea cauzelor principale ale îngroșării peretelui veziculei biliare la examenul ultrasonografic– Descrierea aspectului cancerului veziculei biliare la ultrasonografie, CT și IRM; să fie apt să diferențieze cancerul de colecistită subacută la ultrasonografie și CT.– Descrierea aspectului colangiocarcinomului hilului hepatic (tumora Klatskin) și capacitatea de a efectua stadializarea tumorală, cu referire la opțiunile terapeutice (rezecabilitate, indicație pentru paliație)– Descrierea aspectului comun al colangitei sclerozante la ultrasonografie, CT și IRM, incluzând MRCP; cunoașterea evoluției acesteia și posibilitatea apariției colangiocarcinomului precum și indicațiile terapeutice; să fie apt să discute indicațiile opacifierii tractului biliar– Descrierea tehnicilor chirurgicale principale ale CBP, precum și complicațiilor cele mai frecvente– Enumerarea metodelor de radiologie intervențională ale tractului biliar și discutarea indicațiilor și complicațiilor acestora– Atestarea participării la realizarea a cinci proceduri intervenționale1.10. Pancreasul– Cunoașterea evoluției pancreatitei cronice; enumerarea cauzelor frecvente– Identificarea calcificărilor pancreatice pe radiografii standard, la ultrasonografie și CT– Cunoașterea metodelor clinico-biologice (scor Ranson, APACHE II) și CT (scorul de severitate Balthazar) pentru clasificarea pancreatitei acute– Descrierea aspectelor comune ale colecțiilor lichidiene și ale flegmoanelor extra-pancreatice în cazul pancreatitei acute– Capacitatea de a detecta un pseudochist pancreatic și de a discuta avantajele și limitele diverselor tratamente (urmărire, procedură intervențională, chirurgie percutană sau endoscopică) în funcție de caz– Descrierea celor mai frecvente aspecte (nodular sau infiltrativ) la ultrasonografie, CT și IRM și ultrasonografie endoscopică în adenocarcinomul pancreatic, și capacitatea de a efectua stadializarea în vederea stabilirii tratamentului– Capacitatea de a descrie aspectele obișnuite ale tumorilor chistice pancreatice, în principal chistadenoame seroase și mucinoase, tumora mucinoasă intraductală, și tumori chistice rare; capacitatea de a realiza o caracterizare inițială a tumorii– Capacitatea de a descrie tehnicile chirurgicale pancreatice principale și de a descrie complicațiile frecvente ale acestora2. Abilități tehnice, de comunicare și decizionale2.1. Informarea pacientului și conducerea examinării– Capacitatea de a adapta protocolul de examinare în corelație cu paricularitățiile clinice– Capacitatea de a justifica și de a explica pacientului indicația și conduita examinării– Capacitatea de a obține consimțământul informat– Capacitatea de a informa pacientul de rezultatele examinării și de a evalua gradul de înțelegere al pacientului2.2. Raportarea– Capacitatea de a efectua o descriere precisă și concisă a semnelor imagistice prezente– Capacitatea de a răspunde adecvat problemei clinice și de a trage o concluzie corespunzătoare– Capacitatea de a sugera examene imagistice adiționale când este cazul, justificate adecvat– Capacitatea de a menține relații profesionale bune cu medicii curanți– Capacitatea de a clasifica rezultatele examinărilor2.3. Tehnici imagistice – cerințe generale– Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor diferitelor examene imagistice în imagistica abdomenului– Capacitatea de a indica medicului curant cel mai potrivit examen imagistic, în funcție de patologia clinică– Capacitatea de a stabili care e cea mai bună substanță de contrast și utilizarea acesteia conform tehnicii imagistice și contextului clinic– Capacitatea de a evalua calitatea examinării imagistice în imagistica abdominală– Cunoașterea costului relativ al diverselor examene imagistice în imagistica abdominală– Înțelegerea „încărcăturii” de radiație și a riscurilor diverselor investigații2.4. Tehnici imagistice – cerințe specifice2.4.1. Radiografie abdominală standard– Cunoașterea celor trei indicații de bază ale radiografiei abdominale standard– Capacitatea de a diagnostica pneumoperitoneul, obstrucția mecanică și funcțională, dilatația toxică a colonului, aer la nivelul peretelui intestinului subțire și gros indicând ischemie și necroză, calcificări biliare și pancreatice și aerobilie pe radiografiile abdominale standard2.4.2. Examinarea radiologică a tractului digestiv superior– Cunoașterea modului de a efectua o examinare radiologică a tractului digestiv superior, și alegerea tipului de substanță de contrast– Cunoașterea modului de a efectua studii cu contrast simplu și dublu, precum și aprecieri ale motilității; înțelegerea principiilor și limitelor acestor studii precum și avantajele și dezavantajele lor în comparație cu endoscopia– Înțelegerea tehnicii și indicațiilor videofluoroscopiei în mecanismul deglutiției corelat cu logopedia și ORL– Cunoașterea modului de a efectua examinări ale intestinului subțire și enterocliza, inclusiv plasarea cateterului dincolo de unghiul Treitz; aprecierea gradului de umplere și distensie al anselor intestinului subțire– Capacitatea de a interpreta o examinare radiologică a intestinului subțire, de a recunoaște aspectul normal și capacitatea de a identifica diversele segmente ale intestinului subțire2.4.3. Examinarea radiologică a tractului digestiv inferior– Capacitatea de a efectua o clismă baritată în dublu contrast– Capacitatea de a efectua o clismă baritată cu contrast simplu– Cunoașterea tehnicii de a cateteriza o stomă pentru opacifierea colonului, și a modului de efectuare a examenului radiologic al sacului ileo-anal– Înțelegerea indicației și tehnicii folosită pentru o clismă– Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor clismei, și capacitatea de a determina substanța de contrast optimă precum și tehnica de utilizat în fiecare caz clinic– Capacitatea de a interpreta o clismă baritată, cunoașterea aspectelor normale (recunoașterea detaliilor anatomice ale rectului și colonului).2.4.4. Ecografia– Capacitatea de a efectua o examinare ecografică a ficatului, veziculei biliare și arborelui biliar, pancreasului și splinei– Capacitatea de a efectua un examen Doppler duplex al vaselor abdominale; cunoașterea aspectelor normale ale examenului Doppler duplex al arterei hepatice, arterei mezenterice superioare, venei porte, și venelor hepatice– Capacitatea de a efectua un examen ecografic al tractului gastrointestinal și de a identifica diferitele segmente anatomice (stomac, duoden, intestin subțire, apendice, și colon)– Recunoașterea structurilor retroperitoneale și înțelegerea rolului și limitelor ecografiei în această regiune– Înțelegerea punctelor forte precum și limitelor endosonografiei, în special în cazul esofagului, pancreasului, rectului și canalului anal2.4.5. Tomografia computerizată– Capacitatea de a efectua o examinare CT a abdomenului și de a adapta protocolul organului sau situației clinice specifice de studiat; capacitatea de a determina dacă este necesară administrarea de substanță de contrast intravenos; determinarea protocolului optim pentru injectarea contrastului (doza, rata injectării, timp de așteptare); cunoașterea diverselor faze (nativ, dominant arterial, dominant portal, tardiv) și însemnătatea lor în funcție de patologia clinică– Capacitatea de a determina cea mai bună substanță de contrast pentru evaluarea unui segment gastrointestinal specific în funcție de patologia clinică (apă, aer, grăsime, medii de contrast pe bază de iod sau bariu)– Cunoașterea tehnicilor de colonoscopie CT; cunoașterea potențialului enteroclizei CT– Înțelegerea tehnicii și indicației restrânsă a colangiografiei CT– Experiență în folosirea stațiilor de lucru pentru reconstrucții multiplanare (MPR), MIP și reconstrucții 3D bazate pe seturile de date volumetrice.2.4.6. Imagistica prin rezonanță magnetică– Capacitatea de a efectua o examinare RM a ficatului, tractului biliar și pancreasului; capacitatea de a adapta protocolul organului specific de studiat; capacitatea de a determina dacă este necesară administrarea de substanță de contrast intravenos; determinarea protocolului optim pentru injectarea contrastului (rata injectării, doza, timp de așteptare); cunoașterea diverselor faze (nativ, dominant arterial, dominant portal, tardiv) și însemnătatea lor în funcție de patologia clinică– Cunoașterea diferitele substanțe de contrast ce se pot folosi în examinarea RM a ficatului, și modul lor individual de utilizare– Capacitatea de a efectua o examinare RM a arborelui biliar și a ductului pancreatic; Cunoașterea tehnicii single shot fast spin echo (SSFSE) și capacitatea de a poziționa diferitele planuri pe imaginea axială– Capacitatea de a efectua o examinare RM a tractului gastrointestinal; cunoașterea potențialului enteroclizei RM; cunoașterea protocolului de bază al examinării RM a regiunii anorectale2.4.7. Imagistica intervențională– Cunoașterea tehnicilor de bază pentru drenajul percutan al colecțiilor abdominale folosind CT și ultrasonografia– Cunoașterea regulilor de bază ale biopsiei hepatice (indicații, contraindicații) și ale biopsiei altor organe sub ghidaj sonografic și CT– Cunoașterea principiilor de bază ale angiografiei arterelor abdominale (inclusiv indicații, contraindicații); capacitatea de a identifica artera hepatică și variantele ei anatomice principale, artera mezenterică superioară și vena portă– Cunoașterea principiilor de bază ale embolizării selective a arterelor abdominale (inclusiv indicații, contraindicații)– Cunoașterea tehnicii gastrostomiei percutane sub ghidaj imagistic– Înțelegerea tehnicii stentării sub ghidaj radiologic a sistemului biliar și gastrointestinal, folosind PTFE și stenturi metalice expansibile2.4.8. Diverse– Cunoașterea indicațiilor, punctelor forte și limitelor altor tehnici imagistice (inclusiv endoscopia, endosonografia, medicina nucleară (inclusiv PET) în imagistica abdominală)3. Conferințe
Ca o parte a curiculei în radiologia abdominală, rezidentul ar trebui să participe la sesiuni didactice interne pentru radiologi, precum și la conferințe clinice cu colegi din alte specialități. Acest ultim tip de conferință ar trebui să fie inclus pentru a facilita înțelegerea de către rezidenții radiologi a utilizării imagisticii în circumstanțele clinice în care aceasta este solicitată.
Următoarea enumerare exemplifică tipurile de conferințe care ar trebui să fie considerate parte a curiculei:1. Conferință specifică rezidentului în modulul de radio-imagistica gastro-intestinală și abdominală.2. Conferințe de medicină internă/gastroenterologie3. Conferințe de chirurgie/chirurgie abdominală4. Conferințe de oncologie și histo-patologie4. Resurse didactice și sugestii de lectură
Următoarele cărți în limba engleză sunt recomandate pentru a răspunde la toate întrebările, și pentru a adresa toate obiectivele definite în curicula de radiologie abdominală. Una dintre aceste cărți (titlu) servește ca și carte de referință (este valabilă pentru programele de pregătire de pe teritoriul Europei și are scopul de a unifica și standardiza pregătirea în Radiologie în Europa). Este foarte important ca aceste cărți de referință să fie disponibile în departamentul de radiologie și în bibliotecile din fiecare instituție.
EXAMENUL RADIOLOGIC AL CAPULUI ȘI GÂTULUI
Curricula în imagistica capului și gâtului cuprinde:1. INTRODUCERE– Cunoștințe de bază în radiologia generală a capului și gâtului, inclusiv radiologia dentară și maxilofacială;– tehnice și abilități de comunicare;
Noțiunile de fizică, tehnicile radiografice și substanțele de contrast sunt în general tratate în cursuri separate și ca urmare nu sunt incluse în acest document.
Subiectele specifice de fizică și tehnică radiografică despre cap și gât ar trebui tratate în mod particular astfel:– Poziționarea/efectuarea radiografiilor pentru adulți, nou-născuți și copii;– Doze medii de expunere la piele, KV, tehnici antiîmprăștiere;– Principii și interpretarea imaginilor digitale în radiologia capului, gâtului, radiologia dentară și maxilofacială2. BAREM DE CUNOȘTINȚE2.1. Noțiuni de anatomie– Osul temporal– Scheletul facial, baza craniului, nervi cranieni– Orbite și căi vizuale– Sinusuri– Faringe– Cavitate orală– Laringe– Gât– Mandibulă, dinți și articulație temporo-mandibulară– Glande salivare– Spații profunde ale feței și gâtului– Torace și plex brahial– Glanda tiroida și paratiroide2.2. Osul temporal
Cunoașterea condițiilor patologice ce determină surditate
Să știe să recunoască CT și RM:– Patologia inflamatorie a osului temporal– Fracturile osului temporal– Tumorile osului temporal și ale unghiului ponto-cerebelos– Noțiuni despre tinitus vascular2.3. Scheletul facial, baza craniului și nervii cranieni
Abilitatea de a descrie CT și RM:– Patologie inflamatorie– Patologie tumorală– Traumatisme și patologie posttraumatică– Patologii majore care implică nervii cranieni2.4. Orbita și căile optice– Patologia orbitară– Patologia căilor optice2.5. Sinusuri– abilitatea de a recunoaște pe CT variantele anatomice și anomaliile congenitale ale sinusurilor paranazale– cunoașterea patologiei inflamatorii, tumorale și pseudo-tumorale– familiarizarea cu tehnicile chirurgicale endoscopice funcționale– evaluarea sinusurilor paranazale postchirurgical2.6. Faringe
Abilitatea de a recunoaște pe CT, RM și ecografic, patologia ce implică:– Nazofaringele– Orofaringele– Hipofaringele2.7. Cavitatea orală
Abilitatea de a recunoaște pe CT, RM, ecografic și videofluoroscopic, patologia cavității orale2.8. Laringele
Recunoașterea CT și RM a patologiei laringelui2.9. Gâtul
Recunoașterea CT, RM și ecografic:– Embriologie și leziuni congenitale chistice– Semnificația clinică a patologiei nodulilor limfatici, metastazelor, patologiei inflamatorii și infecțioase– Masele nonganglionare ale gâtului– Abilitatea de a recunoaște patologia vasculară pe CT, RM, ecografie, angio-CT, RM, angio-RM și angiografie convențională2.10. Mandibula, dinții și articulația temporo-mandibulară– Recunoașterea pe ortopantomografie, CT, RM și radiografii dentare a patologiei mandibulare– Familiarizarea cu implanturile dentare și programelor dentare CT– Cunoașterea condițiilor patologice ale articulației temporo-mandibulare2.11. Glandele salivare– Abilitatea de a recunoaște CT, ecografic, sialo-RM patologia inflamatorie și tumorală– Abilitatea de a recunoaște CT, ecografic, eco-Doppler, RM malformațiile vasculare– Recunoașterea CT, RM și ecografic a leziunilor periglandulare2.12 Spațiile profunde ale feței și gâtului– Cunoașterea anatomiei spațiilor profunde cervicale, fasciilor cervicale și a celor mai frecvente condiții patologice care implică spațiul infra- și suprahioidian2.13. Apertura toracică și plexul brahial– Abilitatea de a recunoaște patologia frecventă a toracelui superior și a plexului brahial2.14. Glanda tiroidă și glandele paratiroide
Recunoașterea CT, RM ecografic și eco-Doppler:– Leziuni congenitale– Leziuni inflamatorii– Mase tiroidiene benigne– Patologia malignă a glandei tiroide– Patologia glandelor paratiroide– Familiarizarea cu imaginile din scintigrafia cu Tch-99 în patologia frecventă a glandei tiroide– Abilitatea de e efectua puncții aspirative cu ac fin, în cazuri ușoare3. APTITUDINI TEHNICE, DECIZIONALE ȘI DE COMUNICARE
PROCEDURI DIAGNOSTICE
Radiografii de craniu și incidențe speciale – 50
Radiografii de sinusuri – 50
Examene computer tomografice ale capului și gâtului, inclusiv CT dentar – 100
Examen RM al capului și gâtului – 50
Ecografii ale capului și gâtului – 503.1. La sfârșitul stagiului, rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze sau să supravegheze următoarele tehnici, la un nivel apropiat practicii într-un spital general. Această competență trebuie să includă abilitatea de evaluare și justificare a recomandărilor în scopul protecției pacientului.– Radiografii ale craniului, bazei craniului, sinusuri, masiv facial, inclusiv incidențe speciale;– Tehnici dinamice funcționale (controlul deglutiției)– Ortopantomografii– Ecografii ale regiunii cervicale, limbii și glandelor salivare– Biopsii percutanate, ghidate ecografic sau prin tehnici CT sau RM directe, în cazuri ușoare– Ecografii Doppler– Examen computer tomografic al masivului facial, bazei craniului și gâtului– Examen RM al regiunii faciale și al gâtului– Angiografii, incluzând substracție digitală, sau angio-CT– Radiologie dentară, inclusiv utilizarea examenului computer tomografic3.2. Rezidentul trebuie, de asemenea, să aibă cunoștințe de ortopantomografie și experiență în efectuarea de biopsii aspirative.3.3. La sfârșitul perioadei de rezidențiat, rezidentul trebuie să fie capabil pentru:3.3.1. Întocmirea utilă și inteligibilă a rapoartelor. Raportul trebuie să conțină o descriere scurtă a imaginilor găsite și semnificația lor, cu un scurt rezumat dacă este cazul.3.3.2. Recomandarea utilizării adecvate a studiilor imagistice de către clinicieni3.3.3. Abilitatea de a prezenta examinările de cap și gât în conferințe3.3.4. Semnificația descoperirilor radiologice, corelarea lor cu clinica și abilitatea de a ști când poate fi contactat un clinician
Radiologie intervențională1. Introducere
Radiologia intervențională este o specialitate dinamică și antrenantă, cu care din păcate rezidenții au contact pentru perioade variabile de timp. Este important ca rezidenții de radiologie să își dezvolte tehnicile de bază în radiologia intervențională, indiferent de supraspecializarea pe care o vor urma. Tehnicile și programul de cunoștințe de bază vor permite rezidenților realizarea procedurilor de rutină ghidate imagistic în cursul întregii lor cariere. Aceasta poate servi ca sprijin pentru întreaga lor pregătire.
Este clar că vor apare câteva suprapuneri cu alte secțiuni din pregătirea rezidenților, dar este necesară o definire a programului de bază în radiologia intervențională.
Durata pregătirii
În vederea obținerii unor tehnici și cunoștințe de bază în radiologie intervențională se considera util ca perioada de pregătire să fie cuprinsă între 4 și 6 luni.2. Elemente de bază
Este de așteptat ca la finalul rezidențiatului să fie cunoscute atât modul de efectuare al procedurilor cât și interpretarea tehnicilor de diagnostic vascular, precum și înțelegerea procedurilor intervenționale uzuale.2.1. Imagistica vasculară non-invazivă2.1.1. Ecografie Doppler
Să demonstreze înțelegerea aprofundată și să fie capabil să interpreteze următoarele:– ecografia duplex, atât arterială cât și venoasă;– curbele Doppler normale și patologice;– examinări Doppler obișnuite, ca ecografia Doppler carotidiană, hepatică, renală și venoasă a membrelor inferioare2.1.2. Angiografia CT
Să înțeleagă aprofundat:– Bazele fizice ale CT single-slice și– Protocoalele angio-CT inclusiv folosirea substanțelor de contrast și tehnicile de reconstrucție– Dozele de radiație pentru angio-CT și metodele de reducere a acestora– Avantajele și dezavantajele angio-CT față de late tehnici2.1.3. Angiografia IRM (angio-RM)
Să se familiarizeze cu:– Fizica IRM și tehnicile de angio-RM– Avantajele și dezavantajele diferitelor substanțe de contrast folosite în angio-RM– Diferențele dintre „time of flight”, contrastul de fază și tehnicile de examinare cu substanță de contrast care țin de angio-RM– avantajele și dezavantajele angio-RM față de alte tehnici2.2. Angiografia / flebografia diagnostică2.2.1. Date generale
Să se familiarizeze cu:– Farmacologia diverselor substanțe de contrast folosite și avantajele / dezavantajele fiecăreia pentru angiografie– Metodele de reducere a nefrotoxicității la pacienții cu risc, precum pacienții diabetici sau cu insuficiența renală– Profilaxia cu corticosteroizi– Tratamentul reacțiilor minore și majore la substanțele de contrast iodate.2.2.2. Tehnica puncției arteriale
Să dețină o cunoașterea aprofundată a:– Anatomiei standard a regiunii inghinale, inclusiv poziția ligamentului inghinal și a nervului, arterei și venei femurale– Tehnicii Seldinger a puncției arteriale și venoase– Modalității de inserție a firului-ghid, a tecii și a cateterului la nivel inghinal– Realizării hemostazei locului de puncție incluzând compresia manuală și dispozitivele de ocluzie comune– Zonelor alternative pentru puncție arterială, de exemplu brahială, axilară sau translombară2.2.3. Angiografia diagnostică
Să se familiarizeze cu:– Fire-ghid, teci, catetere folosite în procedurile de angiografie diagnostic uzuale– Tehnicile de substacție digitală, urmărirea bolusului, road mapping și pixel shift– Anatomia arterială și venoasă standard și variațiile la nivelul întregului corp– Angiografia vasculară periferică– Angiografia renală și mezenterică– Aortografia abdominală– Aortografia toracică– Angiografia carotidiană, vertebrală și subclaviculară– Diagnosticul bolii aterosclerotice, a vasculitelor, bolii anevrismale, trombozei, embolismului și a altor patologii vasculare– Rata complicațiilor în urma procedurilor diagnostic uzuale– Regimul de îngrijire post-procedură pentru intervențiile vasculare diagnostic standard.2.3. Intervenții vasculare
Să se familiarizeze cu procedurile intervenționale vasculare precum:2.3.1. Angioplastia– Metoda angioplastiei cu balon, mecanismele de acțiune ale angioplastiei– Indicațiile angioplastiei– Complicațiile și rezultatele în diverse zone anatomice– Medicamente utilizate în cursul angioplastiei– Studii ale presiunii intraarteriale– Proceduri angioplastice uzuale, precum angioplastiile renale, iliace și femurale– Tehnici de compresie inghinală și îngrijirea post-procedurală2.3.2. Stentarea arterială / venoasă– Mecanismele de bază pentru desfacerea stentului și materialele folosite în construcția– Indicațiile plasării stentului versus angioplastie– Complicații și rezultate– Îngrijirea post-procedură2.4. Intervenții venoase2.4.1. Acces venos
Să se familiarizeze cu formele variate ale accesului venos incluzând:– Cateterul central inserat periferic (PICC), catetere Hickman, catetere de dializă și portcatetere– Indicațiile pentru folosirea cateterelor venoase de mai sus– Tehnica accesului venos în jugulară și subclaviculară– Rezultate și complicații2.4.2. Stentarea și venoplastia
Să se familiarizeze cu:– Tehnica venoplastiei și a stentării– Rata de succes și complicații– Îngrijirea post-procedură2.4.3. Filtrul de cavă
Să se familiarizeze cu:– Indicațiile plasării filtrului cav– Diferitele tipuri de filtre disponibile, inclusive filtrele recuperabile– Rata de succes și complicații– Îngrijirea post-procedurală2.5. Intervenții non-vasculare
Rezidenții trebuie să fie capabili să execute și să aibă o înțelegere aprofundată a tehnicilor intervenționale nonvasculare de bază, precum tehnicile pentru realizarea biopsiilor, drenajului abceselor, transhepatocolangiografiilor și a nefrostomiilor2.5.1. Biopsia
Să se familiarizeze cu:– Procedura de consimțământ– Testele de coagulare pre-procedurale și corectarea anomaliilor– Diferențele în modalitatea de ghidaj imagistic folosite pentru biopsiile ghidate, inclusiv CT și ecografia– Tipurile de ace folosite pentru procedurile bioptice, inclusive ace fine, ace groase și pentru core- biopsie– Planificarea unei căi de acces sigure spre leziunea de biopsiat– Rata complicațiilor asociate fiecărui organ– Indicațiile pentru biopsia cu ac fin versus biopsia cu ac gros sau core biopsy– Îngrijiri post-procedurale în cazul biopsiei toracice sau abdominale– Algoritmi de tratament ai complicațiilor frecvente, precum pneumotorax și hemoragia2.5.2. Aspirarea fluidelor și drenajul abceselor
Să se familiarizeze cu:– Cele mai folosite tipuri de tuburi pleurale și catetere de drenaj– Indicațiile pentru drenaj pleural, aspirarea fluidelor și drenajul abceselor– Modalități imagistice folosite pentru ghidaj– Interpretarea rezultatelor colorației Gram– Metode de plasament a tuburilor pleurale– Sistemul de drenaj aspirativ– Folosirea agenților fibrinolitici folosiți la pacienții cu empieme localizate sau complexe– Planificarea unei căi de acces sigure pentru drenajul abceselor– Tratamentele antibiotice folosite înaintea drenajului abceselor– Tehnica trocar și Seldinger pentru plasarea cateterelor– Situațiile când sunt necesare mai multe catetere sau un cateter mai gros– Variante de abord pentru drenajul abceselor pelvine– Îngrijiri post-procedurale, inclusiv îngrijirea cateterului și cunoașterea momentului de îndepărtare a cateterului2.5.3. Intervenții hepatobiliare
Rezidenții să aibă cunoștințe despre, și să fie capabili să realizeze intervenții hepato-biliare de bază, precum colangiografia percutană transhepatică și drenajul biliar percutan.
Să se familiarizeze cu:– Bilanțul pre-procedural, inclusiv tratamentul antibiotic, testarea coagulării și echilibrarea hidro-electrolitică intravenoasă– Executarea transhepatocolangiografiei– Sisteme One-stick needle pentru drenajul biliar– Catetere folosite pentru decompresia biliară– Complicații ale procedurilor biliare– Îngrijiri postprocedurale, inclusive cunoașterea complicațiilor și a îngrijirii cateterului2.5.4. Intervenții genito-urinare
Să se familiarizeze cu:– Indicațiile nefrostomiei percutanate– Integrarea examinărilor ecografice, CT și urografice pentru planificarea unei nefrostomii adecvate– Bilanțul pre-procedural, inclusiv tratamentul antibiotic, testarea coagulării– Mecanismul de ghidajul ecografic / fluoroscopic pentru nefrostomia percutanata– Catetere folosite pentru nefrostomia percutanata– Plasarea percutanata a tuburilor de nefrostomie– Complicații ale nefrostomiei percutanate– Îngrijiri post-procedurale, inclusiv îngrijirea cateterului și cunoașterea momentului de îndepărtare a cateterului3. Abilități tehnice, de comunicare și de decizie
Țintele pregătirii de bază în radiologia intervențională sunt următoarele:– Să fie capabil să interpreteze examinările imagistice non-invazive pentru a determina necesitatea unei proceduri solicitate– Să determine utilitatea selectării unui pacient pentru o procedură de radiologie intervențională solicitată, prin evaluarea istoricului, a examenelor imagistice, a analizelor de laborator, precum și a rezultatelor așteptate ale procedurii– Să demonstreze înțelegerea importanței istoricului și a semnelor clinice în vederea solicitării asistenței din partea altor specialități precum cardiologie, anestezie, chirurgie sau medicină internă– Să obțină consimțământul informat după discuția cu pacientul asupra procedurii, inclusiv discutând riscurile, beneficiile și opțiunile terapeutice alternative– Să fie familiar cu echipamentul de monitorizare folosit în cursul procedurilor de radiologie intervențională și să fie capabil să recunoască modificările patologice
RADIOLOGIE MUSCULOSCHELETALĂ1. Introducere:
Imagistica musculoscheletală implica toate aspectele imagisticii medicale care furnizează informații despre anatomie, funcție, patologie precum și acele aspecte ale radiologiei intervenționale sau terapiei minim invasive care țin de sistemul musculoskeletal. Aceasta va include imagistica în ortopedie, traumatologie, reumatologie, boli metabolice și endocrine, precum și aspecte din pediatrie și oncologie.
Imagistica coloanei vertebrale și a măduvei spinării sunt incluse în ambele capitole: musculoscheletal și neuroradiologie.
Trebuie menționat ca elemente din imagistica musculoscheletală sunt și parte a radiologiei pediatrice și de urgență și, într-o mai mica măsură a imagisticii oncologice.2. Nucleul cunoștințelor de baza (core of knowledge):– cunoștințe clinice de baza din domeniul medical, chirurgical și anatomopatologic, precum și din fiziopatologia sistemului musculoscheletal– cunoștințe despre buna practica clinica curenta– cunoștințe despre indicațiile, contraindicațiile și potențialele pericole (în special legate de radiațiile ionizante) ale procedurilor și tehnicilor relevante pentru bolile și traumatismele musculoscheletale– cunoștințe despre rezolvarea complicațiilor procedurilor efectuate– cunoștințe despre anatomia musculoscheletală în practica clinica, relevanta pentru radiologia clinica– cunoștințe despre variante normale scheletice, care pot mima boli– cunoștințe despre manifestările bolilor musculoscheletale și a traumatismelor (conform listei de mai jos), așa cum apar ele la radiologie convențională, CT, IRM, artrografie, medicina nucleara și ecografie– cunoștințe despre diagnosticul diferențial relevant prezentării clinice și aspectului imagistic musculoscheletal, așa cum apare mai jos.2.1. Traumatisme (acute și cronice)2.1.1. Fracturi și dizlocări– tipuri și clasificări generale– caracteristici ale scheletului adult– caracteristici ale scheletului imatur (incluzând și dezvoltarea fiziologică)– articulare (condrale și osteocondrale) (incluzând osteocondrita disecantă)– vindecarea și complicațiile– non-uniunea fracturii și vindecarea întârziată– necroza avasculara– distrofia simpatica reflexa– miozita osifianta– fracturi de stres (de „oboseala” sau de insuficienta)– fractura-avulsie– fractura pe os patologic– injuria non-accidentala2.1.2. Leziuni osoase/articulare specifice– fracturi ale oaselor craniului și fetei– fracturi spinale (inclusive spondiloliza)– centura scapulara– dizlocări sternoclaviculare și acromioclaviculare– fracturi claviculare– fracturi scapulare– dizlocarea/instabilitatea umărului– membrul superior– fracturi de humerus– fracturi/dizlocări ale cotului– fracturi/dizlocări ale antebrațului distal/proximal– fracturi/dizlocări ale mâinii– fracturi/dizlocări la nivelul pelvisului (incluzând și leziunile de părți moi asociate)– membrul inferior– fracturi/dizlocări ale soldului– fracturi ale femurului– fracturi tibiale/fibulare (incluzând articulația gleznei)– fracturi ale talusului și calcaneului– fracturi/dizlocări tarso-metatarsiene– fracturi ale antepiciorului2.1.3. Țesutul moale– umăr– coafa rotatorilor, labrumul glenoidal, tendonul bicepsului– încheietura mâinii– complexul fibrocartilaginos triunghiular– genunchi– meniscuri, ligamente încrucișate, ligamente colateral– glezna– principalele tendoane și ligamente2.2. Infecții– osteomielita acută/subacuta/cronica– spinală– schelet apendicular– osteomielita posttraumatica– tuberculoza– spinală– schelet apendicular– infecții rare (exemplu: lepra, bruceloza – doar manifestările principale)– paraziți comuni în întreaga lume (exemplu: echinoccoccus)– infecțiile țesutului conjunctiv– infecții associate cu HIV2.3. Tumori și leziuni tumor-like2.3.1. Osoase– principiile caracterizării și stadializării tumorilor– tumori formatoare de os– osteom și insula osoasă– osteom osteoid și osteoblastom– osteosarcom (convențional și variante comune)– tumori formatoare de cartilaj– osteocondrom– encondrom– condroblastom– fibrom condromixoid– condrosarcom (central și periferic)– origine fibroasă– defect fibros cortical / fibrom non-osifiant– displazie fibroasă– fibrosarcom/histiocitom fibros malign– origine hematopoietică și reticuloendoteliala– tumora cu celule gigante– histiocitoza Langerhans– neoplazii cu celule rotunde (sarcom Ewing, limfom și leucemie)– mielom și plasmocitom– leziuni tumor-like– chist osos simplu– chist osos anevrismal– metastaze– altele– chordom– adamantinom2.3.2. Țesut moale– origine lipomatoasă– lipom– liposarcom– origine neurală– neurofibrom– schwannom– origine vasculară– hemangiom– sarcom de țesut moale2.4. Boli hematologice– mielofibroza2.5. Patologie metabolică, endocrină și toxică– rahitism și osteomalacie– hyperparatiroidism primar/secundar (incluzând insuficienta renală cronica)– osteoporoza (incluzând concepte de baza despre măsurarea densității osoase)– fluoroza2.6. Articulații– boli degenerative articulare– spinale (incluzând discul intervertebral și articulațiile fațetelor)– periferice– boli inflamatorii articulare– artrita reumatoidă– artrita reumatoidă juvenila– spondilita anchilozanta– artrita psoriazică– artropatiile enteropatice– infecțioase (tuberculoza și alte bacterii piogenice)– artropatii cristaloide– artropatia pirofosfatica– boli cu depozite de hidroxiapatita– guta– mase– ganglion– condromatoza sinovială– sinovita pigmentară vilonodulară– neuroartropatia– piciorul diabetic– articulațiile Charcot– pseudo-Charcot (induse de steroizi)– complicațiile protezărilor articulare (sold și genunchi)2.7. Anomalii congenitale, de dezvolatare și pediatrice– spinale– scolioza (congenitală și idiopatica)– disrafismul– umărul– umărul Sprengel– mana și încheietura– anomalia Madelung (idiopatica și de alte cauze)– sold– displazia de dezvolatera– soldul iritabil– boala Perthes– alunecarea epifizei femurale superioare– displazii osoase– displazie multiplă epifizară– achondroplazia– osteogeneza imperfecta– sclerozante (osteopetroza, meloreosteoza, osteopoikiloza)– tumor-like (aclazia diafizara și boala Ollier)– neurofibromatoza2.8. Altele– boala Paget– sarcoidoza– osteoartopatia hipertrofică– osteoporoza tranzitorie sau regionala migratory– osteonecroza– caracterizarea calcificărilor/osificărilor tisulare ectopice3. Abilități tehnice, de comunicare și de luare a deciziilor3.1. Abilități de baza– supravegherea și elaborarea unui rezultat pentru examinările radiografice relevante pentru o afecțiune a sistemului musculoscheletal, incluzând și trauma– supravegherea și elaborarea rezultatelor CT pentru sistemul musculoscheletal, incluzând și trauma– supravegherea și elaborarea rezultatelor IRM pentru sistemul musculoscheletal, incluzând și trauma– efectuarea și elaborarea rezultatului pentru ecografiile musculoskeletale, inclusive posttraumatic– comunicarea cu pacientul și obținerea unei anamneze relevante situației clinice relevante– utilizarea tuturor resurselor (clinice, de laborator, imagistice) pentru a găsi un diagnostic sau pentru a discuta un diagnostic diferențial3.2. Experiența practica de baza– experiența cu utilizarea substanțelor de contrast (exemplu: artrografia)
Experiența practica opțională:– elaborarea de rezultate la investigațiile din medicina nucleara, în special scintigrame osoase– conștientizarea rolului și, unde este posibil, observarea discografiei, injecțiilor în articulațiile fatelor intervertebrale și vertebroplastiei– observarea biopsiei osoase ghidate și drenajelor sistemului musculoskeletal– interpretarea densitometriilor osoase– familiarizarea cu aplicarea angiografiei în sistemul musculoskeletal
Neuroradiologie1. Introducere
Scopul acestui program de bază este ca rezidenții să se familiarizeze și totodată să capete competențele de bază în neuroradiologie și să obțină cunoștințe suficiente astfel încât să fie capabili să recunoască leziunile și să știe unde să găsească ajutor. Acest lucru trebuie realizat sub supravegherea unui neuroradiolog. Planificările ar trebui să fie efectuate astfel încât în cadrul programului de formare să fie posibilă detașarea la un alt departament, dacă este necesar. Prezentarea tuturor metodelor imagistice folosite în neuroradiologie trebuie să fie realizată.2. Elemente de bază2.1. Să cunoască:– Neuroanatomie și cunoștințe clinice relevante pentru neuroradiologie– Manifestările bolilor sistemului nervos central, prezentarea lor în radiologia convențională, CT, IRM și angiografie2.2. Să înțeleagă indicațiile unei examinări neuroradiologice2.3. Să recunoască rezultatele normale ale unei examinări radiografice, CT și IRM2.4. Să fie conștienți de aplicațiile, contraindicațiile și complicațiile procedurilor invazive neuroradiologice2.5. Să fie familiari cu folosirea:– Investigațiilor de medicină nucleară în neuroradiologie– Angiografiei CT și IRM în neuroradiologie2.6. Să dețină competențele de baza în:2.6.1. Traumă– Leziunile craniene și faciale– Leziunile intracraniene, inclusive abuzarea copiilor și complicațiile acestora– Leziunile medulare2.6.2. Anomaliile de dezvoltare– Anomalii cerebrale– Malformațiile medulare2.6.3. Tumori cerebrale, orbitare sau medulare2.6.4. Boli vasculare, inclusive malformații congenitale și dobândite2.6.5. Boli degenerative cerebrale2.6.6. Hidrocefalia3. Abilități tehnice, de comunicare și de decizie3.1. La finalul programului de pregătire ei trebuie să fie capabili de:– Să realizeze un raport al unei radiografii în investigarea unei tulburări neurologice– Să supervizeze și să redacteze un raport a unei examinări CT craniene și vertebrale– Să supervizeze și să redacteze un raport a unei examinări IRM craniene și vertebrale3.2. În cursul programului de pregătire trebuie să urmărească de asemenea:– Realizarea unei angiografii cerebrale și modul în care se realizează raportul– Examinarea ecografică a carotidelor, inclusiv Doppler3.3. Să obțină experiență în angiografia CT și IRM și în flebografia pentru evaluarea sistemului vascular cerebral3.4. Experiența opțională include::– Să realizeze și să redacteze raportul de explorare a angiografiilor, mielografiilor și ecografiilor carotidiene, inclusive Doppler și ecografie transcraniană– Să urmărească procedurile intervenționale neuroradiologice, inclusive spectroscopia prin rezonanță magnetică– Să obțină experiență în tehnicile de imagistică funcțională cerebrală (scintigrafie și IRM).
Radiologie urogenitală:1. Introducere:
Scopul stabilirii unei curricule în imagistica urogenitală este de a asigura că rezidenții au dobândit:
Să cunoască aspectele relevante din embriologia, anatomia, fiziopatologia și clinica uronefrologiei și ginecologiei
Să înțeleagă rolul tehnicilor majore imagistice în bolile și problemele uronefrologice și ginecologice
Să înțeleagă rolul radiologiei în managementul acestor arii de specializare.
Să cunoască indicațiile, contraindicațiile, complicațiile și limitele procedurilor.2. Cunoștințe esențiale2.1. Tractul urinar și genital masculin – obiective specifice2.1.1. Fiziologia renală și dinamica agenților de contrast
Să înțeleagă fiziologia excreției renale a agenților de contrast
Să înțeleagă curbele de contrastare în compartimentul renal după injectarea agentului de contrast
Să cunoască concentrațiile și dozele agenților de contrast cu injectare intravenoasă2.1.2. Anatomie normală și variante
Retroperitoneu– Să recunoască spațiile retroperitoneale și căile de comunicare retroperitoneale
Rinichi– Să înțeleagă tripla oblicitate a rinichilor– Să cunoască aspectele normale ale sistemului pielocaliceal la UIV– Să recunoască variantele normale, de exemplu defecte parenchimatoase, hipertrofie de coloană Bertin, lobulație fetală, lipomatoza sinusală– Să identifice malformațiile renale principale, de exemplu rinichi „în potcoavă”, duplicație, ectopie, fuziune
Vezica urinară și uretra– Să cunoască anatomia vezicii urinare și fiziologia micțiunii– Să identifice segmentele uretrei masculine și ale glandelor uretrale
Prostata– Să recunoască anatomia zonala a prostatei– Să identifice zonele prostatei la US și IRM
Scrotul– Să cunoască anatomia sonografică și a structurilor intra-scrotale (testicul și structuri extra-testiculare)– Să cunoască anatomia Doppler a vascularizației testiculare și extra-testiculare2.1.3. Tehnici imagistice
Ultrasonografia tractului urinar– Să aleagă transductorul corespunzător organului de vizualizat– Să optimizeze parametrii de scanare– Să recunoască criteriile ultrasonografice a unei imagini corecte– Să recunoască și să explice principalele artefacte vizibile în examinarea aparatului urinar– Să aibă capacitatea de a obține un spectru Doppler corespunzător la vasele intrarenale (pentru măsurarea indicelui de rezistivitate) și la nivelul arterelor renale proximale, pentru calcularea vitezei maxime.
UIV– Să enumere indicațiile UIV– Să cunoască aspectele tehnice principale
Alegerea substanței de contrast
Doze
Secvența cronologică de efectuare a filmelor
Indicațiile compresiunii ureterale
Indicațiile Furosemidului
Cistouretrografie– Să enumere indicațiile principale a cistouretrografiei– Să cunoască aspectele tehnice principale
Alegerea tehnicii: transuretral, transabdominal
Alegerea substanței de contrast
Secvența cronologică de efectuare a filmelor
A recunoaște caracterul aseptic al tehnicii
Tomografia computerizată a tractului urinar– Să cunoască densitățile normale (în UH) ale componentelor aparatului urinar– Să cunoască protocolul de examinare în tumorile renale sau suprarenaliene– Să cunoască protocolul de examinare pentru tumorile de vezică urinară
IRM a tractului urinar– Să cunoască aspectul componentelor aparatului urinar în secvențele T1w și T2w– Să cunoască protocolul de examinare pentru tumorile renale și suprarenaliene– Să cunoască protocolul de examinare pentru obstrucția urinară– Să cunoască protocolul de examinare pentru tumorile de vezică urinară– Să cunoască protocolul de examinare pentru tumorile de prostata2.1.4. Patologie
Rinichi și ureter– Congenital – vezi 2.1.2– Obstrucția– Litiază– Infecții– Tumori– Boală chistică– Nefropatii medicale– Vasculară– Transplantul renal– Traumă
Vezica urinară– Congenital – vezi 2.1.2– Obstrucția– Inflamații– Tumori– Traumatism– Incontinența și tulburări funcționale– Neovezica
Uretra– Congenital– Stricturi– Diverticuli– Traumatism
Prostata și veziculele seminale– Congenital– Hipertrofia benignă de prostate– Inflamator– Tumori
Testicul și scrot– Congenital– Inflamator– Torsiune– Tumori
Penis– Disfuncție erectilă
Glande suprarenale– Formațiuni expansive2.1.5. Intervențional
În general– Să verifice indicațiile, hemoleucograma optimă, statusul de coagulare– Să explice procedura și urmărirea post-intervențională pacientului– Să cunoască ce echipament este nevoie– Să cunoască ce îngrijiri post-intervenționale sunt necesare
Biopsia – drenajul ghidat ecografic, de exemplu formațiuni tumorale renale, prostata
Biopsii ghidate CT
Nefrostoma percutană2.2. Imagistica ginecologică2.2.1. Tehnici
Examinarea ecografică– Să aibă capacitatea de a explica valoarea examinării ecografice– Să aibă capacitatea de a explica avantajele și limitele abordului abdominal versus cel transvaginal– Să cunoască indicațiile și contraindicațiile histerosalpingografiei
Histerosalpingografia– Să aibă capacitatea de a descrie procedura– Să cunoască complicațiile posibile ale histerosalpingografiei– Să cunoască contraindicațiile histerosalpingografiei– Explicarea alegerii substanței de contrast– Să cunoască diferitele faze ale examinării
Examinarea computer tomografică– Să poată explica tehnica tomografiei pelvine– Să cunoască posibilele complicații ale CT– Să cunoască contraindicațiile CT– Să cunoască doza de iradiere primite la o examinare CT pelvină– Să cunoască modul de pregătire al pacientului și alegerea parametrilor tehnici (grosimea de secțiune, kV, mA, numărul de imagini achiziționate, etc.) în funcție de indicațiile procedurii
IRM– Să aibă capacitatea de a explica tehnica unui examen IRM pelvin– Să cunoască contraindicațiile IRM– Să cunoască modul de pregătire al pacientului și alegerea parametrilor tehnici (grosimea de secțiune, orientare, ponderare imaginilor, etc.) în funcție de indicațiile procedurii
Angiografie– Să cunoască indicațiile principale ale angiografiei pelvine la femeie– Să știe cum se efectuează angiografia pelvină2.2.2. Anatomie
Să cunoască dimensiunile normale ale uterului și ovarelor la ecografie
Să descrie variațiile morfometrice ale uterului și ale ovarelor
Să descrie variațiile uterului și ale ovarelor în timpul ciclului menstrual
Să descrie compartimentele pelvine normale
Să identifice organele pelvine normale și limitele lor la CT și IRM
Să explice rolul ridicătorului anal în fiziologia peretelui pelvin
Să știe ce modalități imagistice se folosesc pentru vizualizarea planșeului pelvin
Să cunoască factorii responsabili pentru incontinența urinară2.2.3. Patologie
Uter– Anomalii congenitale– Tumori (benigne, maligne)
Ale miometrului
Endometru
Cervix– Inflamații– Adenomioză– Boli funcționale
Ovare / trompe uterine– Ovare
Chisturi
Tumori
Boli funcționale, de exemplu pubertate precoce, ovare polichistice
Endometrioză– Trompe uterine
Boli inflamatorii
Tumori– Pelvis
Prolaps– Infertilitatea3. Abilități tehnice, de comunicare și de luare a deciziilor3.1. Înainte de examinare
Să verifice informațiile clinice și factorii de risc (diabet, alergii, insuficiență renală, etc.)
Să valideze cererea de examinare și alegerea tipului de examinare
Să cunoască pregătirea specifică și protocoalele, dacă este necesar
Să explice examinarea pacientului și să îl / o informeze în legătură cu riscurile3.2. Să valideze cererea de examinare pe baza:
Factorilor de risc
Iradierii aferente
Alternativelor posibile3.3. Să realizeze examinarea
Să cunoască istoricul clinic și întrebările clinice la care trebuie să răspundă
Cunoașterea protocolului de examinare
Să aprecieze anxietatea pacientului înainte, în timpul și după examinare și să poată calma pacientul în mod corespunzător3.4. Comunicarea cu pacientul și colegii, recomandările de îngrijiri post procedură
Să explice clar rezultatul unui pacient
Să aprecieze nivelul de înțelegere a pacientului
Să explice tipul de îngrijire post-procedură
Să realizeze un raport de examinare clar
Să discute strategiile de investigație ulterioară, dacă este necesar
MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariției bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii și metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).III. Relația medic-pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relației medic-pacient.4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.IV. Relația medic-pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat.2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.3. Relația medic-pacient minor.4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.V. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice.3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia și suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.X. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete 2 ore

RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ MEDICALĂ
4 ANI

Radiologie standard 9 luni și 2 săptămâni
Radiologie aparat cardiovascular 3 luni
Radiologie toracică 3 luni
Radiologie gastrointestinală 6 luni
Radiologie musculo-scheletală 3 luni
Neuroradiologie 6 luni
Radiologie urogenitală 4 luni
Radiologie pediatrică 3 luni
Senologie imagistică 2 luni
Radiologie intervențională 4 luni
Radiologie și imagistică de urgență 4 luni
Bioetică 2 săptămâni
–-
Curriculum de pregătire în specialitatea radiologie-imagistică medicală a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA RADIOTERAPIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
DIRECȚIA GENERALĂ RESURSE UMANE ȘI CERTIFICARE
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
RADIOTERAPIE1.1. DEFINIȚIE:
Radioterapia (oncologia radiologică) este specialitatea medicală clinică independentă care utilizează radiația ionizantă, singură sau în combinație cu alte metode terapeutice în tratamentul pacienților cu cancer sau alte boli.
Radioterapia (oncologia radiologică) presupune responsabilitatea diagnosticului, tratamentului și urmăririi pacienților cu cancer în cadrul managementului multidisciplinar. Specialitatea este recunoscută sub denumirea de radioterapie sau oncologie radiologică. Se recomandă ca radioterapeutul să aibe cel puțin cunoștințe de bază de oncologie medicală, fiind capabil să recunoască și să inițieze tratamente de urgență de oncologie medicală și să-și asume responsabilitatea administrării asociate a radioterapiei cu tratamentele sistemice.1.2. DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidentă, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)1.3.2. Stagiul de radioterapie – 2 luni1.3.3. Stagiul de oncologie medicală – 5 luni1.3.4. Chirurgie oncologică: – 3 luni1.3.5. Stagiul de anatomie patologică – 2 luni1.3.6. Stagiul de diagnostic imagistic – 6 luni1.3.7. Stagiul de bioetică – 2 săptămâni1.3.8. Stagiul de radioterapie – 29 1/2 luni1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE DIAGNOSTIC IMAGISTIC AL CANCERULUI.1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore).1) Radiodiagnosticul cu utilizarea radiografiilor plane.2) Diagnosticul ecografic.3) Diagnosticul C.T.4) Diagnosticul R.M.N.5) Diagnosticul scintigrafic.1. Diagnosticul imagistic al cancerului S.N.C.și anexe2. Diagnosticul imagistic al cancerului urechii mijlocii.3. Diagnosticul imagistic al cancerului sinusurilor feței4. Diagnosticul imagistic al cancerului tiroidei.5. Diagnosticul imagistic al cancerului rinofaringelui.6. Diagnosticul imagistic al cancerului orofaringelui.7. Diagnosticul imagistic al cancerului hipofaringelui.8. Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor salivare.9. Diagnosticul imagistic al cancerului laringelui.10. Diagnosticul imagistic al cancerului mediastinal.11. Diagnosticul imagistic al cancerului bronhopulmonar.12. Diagnosticul imagistic al cancerului pleurei.13. Diagnosticul imagistic al cancerului esofagului.14. Diagnosticul imagistic al cancerului gastric.15. Diagnosticul imagistic ai cancerului hepatic și al căilor biliare intrahepatice.16. Diagnosticul imagistic al cancerului veziculei biliare și a căilor biliare extrahepatice.17. Diagnosticul imagistic al cancerului pancreasului.18. Diagnosticul imagistic al cancerului colonului.19. Diagnosticul imagistic al cancerului rectosigmoidian și anal.20. Diagnosticul imagistic al cancerului retroperitoneal și peritoneal.21. Diagnosticul imagistic al cancerului sânului.22. Diagnosticul imagistic al cancerului colului uterin.23. Diagnosticul imagistic al cancerului corpului uterin.24. Diagnosticul imagistic al cancerului ovarian.25. Diagnosticul imagistic al cancerului renal.26. Diagnosticul imagistic al cancerului vezicii urinare.27. Diagnosticul imagistic al cancerului prostatei.28. Diagnosticul imagistic al cancerului osos.29. Diagnosticul imagistic al cancerului de părți moi.30. Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor endocrine.31. Diagnosticul imagistic al metastazelor.32. Diagnosticul imagistic în Boala Hodgkin.33. Diagnosticul imagistic în limfoame nehodgkiniene.34. Diagnosticul imagistic al mielomului multiplu și tumorilor imunoproliferative35. Diagnosticul imagistic în leucemii1.4.1.2. Baremul activităților practice.1. Interpretarea radiografiilor standard:– scheletale: 100 toraco-pleuro-pulmonare: 200– esofagiene: 10 gastrice: 10– colorectale: 50– aparat urinar: 50 mamografii: 200– căi biliare: 102. Interpretarea computer tomografiei cu radiații „X”– cerebrale: 30 toracice: 50– abdomino-pelvine; 503. Scintigrafia hepatică: tehnică, interpretare: 504. Scintigrafia osoasă: tehnică, interpretare: 305. Scintigrafia renală: tehnică, interpretare: 506. Scintigrafia tiroidiană: tehnică, interpretare:307. Scintigrafia pulmonară; tehnică, interpretare: 308. Interpretarea ecografiei hepatice, ovariene, căi biliare, splenică pancreatică, renală, prostatei, testiculare, tiroidiană, sân: 20 din fiecare9. Interpretarea computer tomografiei cu RMN – cranio-facial, cervical, toracic (cutie și coloană dorsală) și abdomino-pelvin: 501.4.2. STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (150 ore):1) Cancerogeneza și progresia tumorală– Inițiere și promoție– Progresia tumorală2) Biologia moleculară a cancerogenezei– Transducția semnalului– Ciclul celular.– Genele cancerului– Genele reparatorii– Genele de detoxifiere– Oncogene– Gene tumoral supresoare3) Istoria naturală a cancerului și fenotipul malign– Proliferarea celulară– Invazia locală și metastazarea „Progresia tumorală”4) Citostatice – generalități.– Clasificarea citostaticelor.– Modalități de acțiune a citostaticelor.– Indicațiile tratamentului citostatic.– Efecte secundare. CompLicații. Rezistența la tratamentul citostatic.– Strategia terapeutică și locul chimioterapiei.– Alegerea citostaticului optim. Valoarea polichimioterapiei.– Mod de administrare a tratamentului citostatic.5) Tratamentul citostatic în principalele localizări neoplazice.– Tumorile S.N.C.– Cancerul sferei O.R.L.– Cancerul bronhopulmonar.– Cancerul mamar.– Cancerele aparatului digestiv.– Cancerele aparatului urinar– Cancerele aparatului genital.– Sarcoame.– Leucemii și limfoame.– Melanom malign.– Hormono terapia– Modificatori biologici6) Modul ORL – oncologie (sinteza din 8 secțiuni de curs)
examenul clinic ORL
metode de explorare paraclinică în cancerele din sfera ORL
tumorile maligne de rinofaringe
tumorile maligne de amigdala
tumorile maligne ale hipofaringelui, ale limbii și esofagului cervical
tumorile maligne ale laringelui
tumorile maligne ale foselor nazale și ale sinusurilor feței
adenopatiile metastatice în sfera ORL1.4.2.2. Baremul activităților practice1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer; examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei, solicitarea examenelor de laborator necesare pentru diagnostic, stadializare și conducerea tratamentului: 100.2. Întocmirea foilor de observație oncologică: 1003. Tehnica recoltării secrețiilor pentru examenul citologic:20.4. Tehnica administrării citostaticelor; diagnosticul, prevenirea și tratarea complicațiilor chimioterapiei sau asociației chimioterapice pentru localizările prevăzute în tematică:505. Tehnica puncției aspirative cu ac fin (ganglioni, tumori superficiale, mamare, etc):506. Tratamentul durerii în cancer:50.1.4.3. STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)1) Biologia și morfologia celulei canceroase.2) Clasificarea tumorilor3) Formele histopatologice ale principalelor tumori benigne și maligne4) Factori de prognostic morfopatologici5) Tumorile epiteliale.6) Tumorile țesutului conjunctiv.7) Tumorile țesutului gras8) Tumorile țesutului cartilaginos9) Tumorile țesutului osos10) Tumorile țesutului muscular11) Tumorile vasculare12) Tumorile țesutului APUD13) Tumorile țesutului mezotelial14) Tumorile sinoviale15) Tumorile țesutului melanoformator16) Tumorile disembriopiazice1.4.3.2. Baremul activităților practice
A. MODIFICĂRILE CITOGENETICE1. Demonstrarea cariotipului normal2. Demonstrarea modificărilor citogenetice în neoplazii
B. PRELEVAREA Și INTERPRETAREA ÎN EXAMINĂRILE DE CITOLOGIE ONCOLOGICĂ1. Prelevarea și examinarea frotiurilor de măduvă2. Prelevarea și examinarea frotiurilor de sânge periferic3. Prelevarea și examinarea frotiurilor vaginale4. Prelevarea și examinarea frotiurilor de spută5. Prelevarea și examinarea frotiurilor din lichid pleural6. Prelevarea și examinarea frotiurilor din lichid ascitic
C. ASPECTUL ANATOMO-PATOLOGIC ȘI INTERPRETAREA BULETINULUI HISTOPATOLOGIC ÎN:1. Tumorile benigne și maligne epiteliale:50 examinări de fiecare tip.2. Tumorile benigne și maligne ale țesutului conjunctiv (care include și țesutul muscular și vascular!): 10 examinări de fiecare tip.3. Tumorile benigne și maligne ale țesutului hematoformator: 20 examinări de fiecare tip.4. Tumorile benigne și maligne ale țesutului trofoblastic: 5 examinări de fiecare tip.5. Tumorile benigne și maligne disembriopiazice: 5 examinări de fiecare tip.1.4.4. STAGIUL DE RADIOTERAPIE1.4.4.1. Programul de pregătire (600 ore)
Infrastructura și aspecte organizatorice
Instituțiile educaționale acreditate pentru pregătirea rezidenților în radioterapie trebuie să fie echipate cu aparatura corespunzătoare pentru pregătirea în specialitate: aparate de iradiere de megavoltaj, din care minimum unul cu electroni, simulatoare, CT simulatoare, sisteme de planning computerizat, computer tomograf conform nivelului tehnic actual, echipament dozimetric și de radioprotecție; echipament de brahiterapie, laborator pentru confecționarea de mulaje, radioprotecții sau mijloace de contenție. Departamentul trebuie să dispună de paturi pentru pacienții internați sau să aibă acces la internare în alte departamente. Instituțiile de pregătire trebuie să elaboreze un program de control de calitate al deciziei terapeutice și a îngrijirii pacienților. Instituția responsabilă de pregătirea rezidenților trebuie să aibă cel puțin 500 pacienți oncologici tratați anual. Se recomandă ca fiecare rezident să fie implicat în tratarea integrală a cel puțin 450 cazuri pe durata pregătirii în radioterapie.
Directorul programului de pregătire a rezidenților răspunde de administrarea, structura, conținutul programului și asigură respectarea acestuia în conformitate cu criteriile curriculei. Organizează întâlniri regulate cu stafful de învățământ pentru revizuirea obiectivelor și a desfășurării programului. Pentru asigurarea unei pregătiri corespunzătoare este esențial nivelul ridicat al staffului de învățământ. Membrii acestui staff trebuie să desfășoare o parte considerabilă din timpul lor de activitate profesională în cadrul programului de învățământ.
În vederea pregătirii rezidenților în domeniul fizicii, a planului terapeutic și a dozimetriei vor fi implicați fizicieni medicali de radioterapie din stafful instituției.
Instituția de învățământ trebuie să aibă acces la un laborator de radiobiologie, la tehnici imagistice curente, la laborator de anatomie patologică și genetică. Trebuie să dispună de servicii adecvate de oncologie medicală, chirurgie oncologică și alte servicii specializate în oncologie. Rezidenții trebuie să aibă acces la literatura de specialitate.
Se vor organiza conferințe regulate (ex. cazuri noi, planuri de tratament, cazuri particulare, etc), mese rotunde, prezentări de caz, revista literaturii și se va facilita accesul rezidenților la cursuri de pregătire la nivel național și internațional. Aceste cursuri vor urmări includerea celor mai importante capitole din curricula europeană. Medicii rezidenți trebuie încurajați să participe la proiecte de cercetare, supervizați de către stafful experimentat. Rezidenții trebuie încurajați să petreacă o parte din pregătirea lor într-o altă instituție acreditată pentru pregătirea în rezidențiat.
Fiecare cursant va completa un caiet de lucrări (log-book) standardizat în care va consemna experiența proprie și care acoperă programul de pregătire în specialitate. Directorul de program revizuiește acest caiet împreună cu cursanții cel puțin de două ori pe an.
Se recomandă auditul extern regulat al programului educațional. Dacă nu există un sistem de audit extern național se recomandă evaluarea programului de către reprezentanți ai sistemului european de audit în radioterapie.
Programul de pregătire
Fiecare cursant în perioada de pregătire trebuie să dobândească cunoștințe teoretice (nivel 1) sau cunoștințe teoretice și practice (nivel 2) în temele prevăzute pentru specialitatea radioterapie.
Programul modular de pregătire în științe fundamentale prevăzut de ESTRO cuprinde următoarele capitole mari:1. ȘTIINȚE FUNDAMENTALE1.1. Biologia cancerului
Terminologia și tehnici de biologie moleculară (1)
Cancere ereditare (1)
Genetica cancerului (1)
Proliferarea, ciclul celular și moartea celulară în cancer (1)
Transmiterea semnalului (1)
Mecanisme genomice în prevenția cancerului (1)1.2. Tratamente biologice și moleculare țintite
Mecanismul de acțiune a moleculelor țintite, a anticorpilor, torozinkinazelor (1)
Mecanismul de acțiune a imunoterapiei (1)
Mecanismul de acțiune a vaccinurilor anticanceroase (1)
Mecanismul de acțiune a terapiei genice (1)1.3. Radiobiologie
Interacțiunea radiației cu materia vie la nivel molecular (1)
Leziuni ADN (1)
Efecte celulare, mecanismul morții celulare (1)
Repararea leziunilor induse de iradiere (1)
Curbe de supraviețuire celulară (1)
Sisteme tisulare normale (2)
Sisteme tumorale solide și sisteme leucemice (2)
Efectul oxigen, sensibilizatori și protectori (1)
Raport doză-timp-fracționare, LET, diferite modalități de iradiere și evaluarea lor în practică clinică (2)
Reacții acute și tardive ale țesuturilor normale (2)
Evaluarea răspunsului tumoral (2)
Interacțiunea tratament citotoxic și radioterapie (1)
Factori predictivi ai răspunsului la iradiere (2)1.4. Bazele fizicii radiațiilor
Structura atomului și nucleului (1)
Caracteristicile particulelor și radiației electromagnetice (1)
Definiția și descrierea radioizotopilor (1)1.5. Fizica aplicată în radioterapie
Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a tubului de raze X (1)
Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a acceleratorului liniar (1)
Descrierea sistemelor de colimare specializate (2)
Descrierea sistemelor de brahiterapie (2)
Descrierea construcției și explicarea mecanismului de acțiune a ciclotronului (1)
Definiția, explicarea și discutarea distribuției dozei absorbite (1)
Descrierea planului de tratament inclusiv 3D, a simulării virtuale și a simulării CT și aplicarea practică a acestora (2)
Evaluarea beneficiului tehnicilor de iradiere conformaționale și speciale (radioterapia intraoperatorie, radioterapia stereotactică (1)
Specificarea volumului țintă și a dozei absorbite în radioterapia externă (2)
Specificarea dozei absorbite în volumul țintă în brahiterapie (2)
Aplicarea algoritmului calculării dozei în iradierea 2D (2)
Algoritmul calculării dozei în iradierea 3D (2)
Principiile, aspectele tehnice și aplicarea RT conformaționale, a RT cu intensitate modulată, a RT stereotactice și a tratamentului cu particule (1)1.6. Radioprotecție
Principiile radioprotecției, inclusiv ALARA (1)
Efecte stohastice și deterministice (2)
Riscul inducției tumorilor secundare (1)
Factorul de pondere al radiației (2)
Definirea și discutarea echivalenței factorului de pondere doză-țesut (1)
Consecințele expunerii la radiații, radioprotecție și doza limită pt expunerea profesională și populațională (1)
Legislația europeană și națională (2)
Cunoașterea bazată pe evidența în radioprotecție (2)1.7. Determinarea volumului țintă
Modalități imagistice, proceduri și tehnici (1)
Determinarea volumului țintă în practica clinică (2)
GTV,CTV,PTV și recomandări ICRU relevante (2)1.8. Cercetare clinică și evaluarea rezultatelor terapeutice
Principii de etică în cercetarea clinică (1)
Definirea și evaluarea controlului tumoral și a toxicității (2)
Discutarea și aprecierea unui studiu (2)
Descrierea diferitelor tipuri de trialuri și a rolului lor (1)
Analiza metodei life-tabel (2)
Teste de semnificație (2)
Analize univariate/multivariate (2)
Specificitate/ sensitivitate/ validitate/putere
Meta-analize și a importanța lor (1)
Nivele de evidență (1)
Identificarea capcanelor: studii pilot, rezultate preliminare, migrarea stadială, fraude, etc (1)
Bazele managementului și economiei în radioterpie
Previziunea și justificarea necesităților în radioterapie (2)
Estimarea costurilor (2)
Descrierea sistemelor de rambursare (2)2. ONCOLOGIE GENERALĂ2.1. Epidemiologia cancerului (1)
Epidemiologia descriptivă
Epidemiologia analitică
Epidemiologia experimentală2.2. Etiologia cancerului (1)
Factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)
Factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație)
Factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)2.3. Evoluția naturală a cancerului (1)2.4. Carcinogeneza (1)
Inițierea, promoția, progresia, invazia locală și metastazarea.
Bazele genetice ale invaziei și metastazării
Celula neoplazică
Rolul mecanismelor imune în apărarea antitumorală.
Modificatorii răspunsului biologic2.5. Clasificarea stadială a neoplaziilor maligne (2)
Principii generale de stadializare
Reguli de clasificare
Aprecierea categoriei T, N, M2.6. Markeri tumorali (2)
Elemente definitorii și caracteristicile ideale ale unui marker tumoral
Clasificarea markerilor tumorali
Rolul markerilor tumorali în diagnostic, aprecierea prognosticului și monitorizarea tratamentului2.7. Sindroame paraneoplazice (2)
Clasificare, diagnostic și tratament2.8. Rolul chirurgiei în oncologie (1)
Rolul chirurgiei în profilaxia cancerului
Rolul chirurgiei în diagnosticul cancerului
Rolul chirurgiei în tratamentul cancerului
Principiile tratamentului chirurgical2.9. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului (1)
Cinetica celulară
Mecanismul de acțiune al citostaticelor
Rezistența la citostatice
Căi de administrare a citostaticelor
Indicațiile și contraindicațiile chimioterapiei
Tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor
Clasificarea citostaticelor
Evaluarea răspunsului la chimioterapie
Principii generale privind cercetarea și caracterizarea de noi medicamente antineoplazice2.10. Principiile tratamentului hormonal în oncologie (2)
Principalele efecte ale hormonilor în cancer
Principalele obiective ale tratamentului hormonal
Principalii agenți terapeutici utilizați în hormonoterapia cancerului2.11. Decizia terapeutică (2)
Obiectivele tratamentului în cancer și alegerea modalităților terapeutice
Indicația terapeutică în recidive și metastaze
Principii generale de oncologie pediatrică2.12. Infecțiile în cancer (2)2.13. Complicațiile cancerului (2)2.14. Urgențele în oncologie (2)2.15. Durerea în cancer (2)
Sindroame dureroase în cancer
Tratamentul durerii în cancer2.16. Tratamente paleative în cancer (2)2.17. Calitatea vieții în oncologie (2)2.18. Aspecte de psiho-oncologie (2)2.19. Alimentația în oncologie (2)2.20. Principii de screening.
Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educația sanitară a populației
Leziuni precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament3. RADIOTERAPIA CLINICĂ
Specialiștii în radioterapie oncologică trebuie să fie capabili să acționeze ca membri independenți și responsabili ai echipei multidisciplinare, pentru îndeplinirea următoarelor cerințe:– Recunoașterea simptomelor și semnelor cancerului– Stabilirea diagnosticului în cazul suspiciunii unor tumori sau metastaze și stadializarea tumorilor confirmate– Evaluarea prognosticului, stabilirea conduitei terapeutice, alegerea metodei de iradiere (sau a tratamentului asociat), planificarea și aplicarea tratamentului radiologic optimal, a tratamentului asociat radiologic și sistemic, urmărirea în bolnavilor în cursul și după terminarea tratamentului– Cunoașterea tratamentelor de susținere//simptomatice și îngrijirea bolnavilor terminali– Diagnosticarea, clasificarea și tratarea efectelor secundare ale radioterapiei– Evaluarea impactului radioterapiei asupra calității vieții pacienților– Comunicarea adecvată și cu acuratețe cu pacienții cu cancer– Rezolvarea problemelor psihologice apărute în cursul tratamentului sau în stadii finale– Practicarea medicinei în concordanță cu etica medicală și drepturile pacienților
Fiecare rezident trebuie să însușească cunoștințe teoretice (1) respectiv cunoștințe teoretice și practice (nivel 2) în conformitate cu următoarele capitole mari de tematică.:
Cap și gât (2)– Laringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Cavitate bucală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)– Orofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturala, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)– Hipofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturala, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Nazofaringe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Limba (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție -plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Nas (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Sinusuri paranazale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)– Glande salivare (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutica)– Tiroida (epidemiologie, profilaxie, istorie naturala, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Ochi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tract gastrointestinal (2)– Esofag (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Stomac (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Intestin subțire (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Colon/rect (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Anus (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Tract biliar (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Ficat (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Pancreas (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicatii, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Plămân/Mediastin (2)– Cancer bronho-pulmonar non-small cell (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Cancer bronho-pulmonar small cell (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Tumori mediastinale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Mezoteliom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Timom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Os și țesuturi moi (2)– Tumori osoase (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Tumori de părți moi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutic – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tumori Cutanate (2)– Melanom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Alte tumori cutanate decât melanomul (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Sân (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Ginecologie (2)– Col uterin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Endometru (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Ovar și trompe (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Vagin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Vulvă (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tract genitourinar (2)– Prostată (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Vezică (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Testicol (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Rinichi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Ureter (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Uretră (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Penis (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tumori oftalmice/orbitare (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Limfoame & leucemii (2)– Limfom Hodgkin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Limfom non-Hodgkin (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Leucemii (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Mielom multiplu și/sau plasmocitom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Iradiere corporeală totală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Iradiere cutanată totală (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Sistem nervos central (2)– Glioame (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Meningioame (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Măduva spinală(epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)– Baza de craniu (epidemiologie, profilaxie, istorie naturală, clasificare TNM și histologică, simptomatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, factori de prognostic, evoluție – plicații, indicație terapeutică – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicații postterapeutice, urmărirea postterapeutică)
Tumori cu punct de plecare necunoscut (2)
Paliații (2)
Metastaze osoase
Metastaze cerebrale
Compresii cardiace
Sindrom de venă cavă
Obstrucții
Sindroame hemoragice
Retratamente (2)
Tumori ale copiilor (1)
Boli benigne cu indicație de radioterapie (1)
Portofoliu
Portofoliul conține documentele colectate de rezident pe tot parcursul pregătirii, care trebuie actualizat permanent și care reflectă dezvoltarea competenței acestuia.
Portofoliul cuprinde următoarele capitole:1. Date personale2. Programa de pregătire3. Rezultatul evaluărilor periodice și a aprecierilor făcute de îndrumători și directorul de program4. Rezultatul testelor și examenelor de pe parcursul pregătirii teoretice5. Publicații, articole, postere, abstracte la care rezidentul a fost autor, documente care atestă prezentările făcute de rezident6. Conferințe, cursuri, manifestări științifice la care a participat7. Activități speciale desfășurate pe parcursul rezidențiatului8. Aprecierea de către directorul de program a conținutului și acurateții portofoliului
Caietul de lucrări practice
Caietul de lucrări practice revizuit de către directorul de program cel puțin de două ori pe an se consideră o modalitate de evaluare a rezidentului. Este totodată o modalitate de asumare a responsabilității îndrumătorului diferitelor stagii pentru perioada de pregătire a rezidentului.
Caietul de lucrări este documentul experienței clinice proprii dobândite pe parcursul pregătirii rezidentului.
Capitolul de experiență clinică cuprinde următoarele capitole:1. Cap și gât2. Tract gastrointestinal3. Plămân/Mediastin4. Os și părți moi5. Tegument6. Sân7. Ginecologie8. Tract genitourinar9. Limfoame și leucemii10. Sistem nervos central11. Tumori cu punct de plecare necunoscut12. Paliații13. Alte experiențe practice (ex. Pediatrie, Tumori oftalmice, Boli benigne)
Caietul de lucrări practice se consideră un instrument de bază în colectarea informațiilor necesare pentru monitorizarea dezvoltării învățământului de radioterapie.
Curricula de pregătire în radioterapie acceptată pe plan european reprezintă un pas important spre armonizarea învățământului medical în Europa, în vederea accesului egal al pacienților la îngrijire medicală de cel mai înalt nivel. Responsabilitatea implementării recomandărilor europene revine autorităților locale și/sau naționale de învățământ.1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Planuri de tratament pentru următoarele localizări:
Cancer cutanat: 10– Cancer al S.N.C.– Cancerul glandelor salivare: 10
Cancerul cavității bucale: 30– Cancerul rinofaringelui: 15
Cancerul orofaringelui: 25– Cancerul hipofaringelui: 20– Cancerul laringelui: 60
Cancerul bronhopulmonar: 30
Cancerul esofagului: 5
Cancerul mamar: 50– Cancerul rectal și al canalului anal: 10
Cancerul renal: 5– Cancerul vezicii urinare: 20
Cancerul colului uterin: 50– Cancerul endometrului: 10– Cancerul ovarian: 5
Limfom Hodgkin și limfom nonHodgkin– Cancerul tiroidian: 5
Sarcoame de părți moi: 20
Tumori rare, localizări diferite: 10
Planuri de tratament paleativ: 302. Prezentare referate din literatură: 203. Prezentare cazuri clinice: 20-40
Examinări parțiale în timpul stagiului:
La sfârșitul anului I– fizica medicală
radiobiologie
radioterapie clinică (anul 1) + planuri de tratament
La sfârșitul anului II
radioterapie clinică (anul 2) + planuri de tratament
brachiterapie + ginecologie oncologică
clinică oncologică și tratamente multidisciplinare1.4.5. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni1.4.5.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință 2.Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții 3.Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în donarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoană vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică1.4.5.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete -2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Caietul de monitorizare
Caietul de monitorizare (European Log-book) pentru pregătirea în radioterapie se consideră u n instrument de bază în colectarea informațiilor necesare pentru monitorizarea dezvoltării învățământului de radioterapie și este principalul element de evaluare.
RADIOTERAPIE
4 ani

STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ RADIOTERAPIE (1.1) 2 LUNI
ONCOLOGIE MEDICALĂ (1.2) 5 LUNI
CHIRURGIE ONCOLOGICĂ(I.3) 3 LUNI
ANATOMIE PATOLOGICĂ (1.4) 2 LUNI
IMAGISTICĂ (CT, RMN, SCINTIGRAFIE) (1.5) 6 LUNI
BIOETICĂ (1.6) 2 SĂPT.
RADIOTERAPIE (1.7) 2 ANI ȘI 5 1/2 LUNI

	ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV
STAGIUL	I.1	1.2	1.3	1.4	1.5	1.6	1.7	1.7	1.7

–––
Curriculumul de pregătire în specialitatea radioterapie a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.670/3.106/2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 din 16 februarie 2012, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE
Definiția specialității:

Medicina Fizică și de Reabilitare (MFR) este o specialitate medicală clinică ce se ocupă cu prevenția, diagnosticul, tratamentul și
managementul reabilitării persoanelor de toate vârstele care prezintă condiții de sănătate dizabilitante și comorbiditățile acestora,
adresându-se în special afectărilor (impairment) și limitărilor de activitate ale acestora cu scopul de a facilita funcționarea fizică și
cognitivă (incluzând comportamentul), participarea (incluzând calitatea vieții) cât și modificarea factorilor personali și de mediu.
Medicina Fizică și de Reabilitare este considerată specialitatea medicală a funcționării, prin urmare, Clasificarea Internațională a
Funcționării (CIF-OMS) constituie referința principală ca instrument și ca taxonomie. Interacțiunile dintre componentele CIF
conform Clasificării Internaționale a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF) – OMS 2001, sunt prezentate în schema subiacentă.

Cu toate că partea de „Medicină Fizică” a specialității se menține, cele două părți care mai înainte se considerau a fi separate, „Medicina Fizică” și „Medicina de Reabilitare” evoluează într-un model integrat ce este inspirat de către Clasificarea Internațională a Funcționării (CIF), motiv pentru care, în limbajul curent, se va utiliza denumirea prescurtată de Reabilitare Medicală.
Dizabilitatea este un termen generic ce cuprinde afectări, limitări de activitate și restricții de participare:
• Afectarea (Impairment) reprezintă o problemă a funcției și/sau structurii corpului;
• Limitarea de activitate reprezintă o dificultate pe care individul o are în efectuarea unei acțiuni sau sarcini;
• Restricția de participare reprezintă o problemă resimțită de către individ în timpul implicării acestuia în situații de viață.
Astfel, dizabilitatea este un fenomen complex reflectând interacțiunea dintre caracteristicile corpului unei persoane și cele ale societății în care el sau ea trăiește. Depășirea dificultăților întâlnite de către persoanele cu dizabilitate, necesită intervenții pentru a îndepărta barierele sociale și de mediu.
Definiția dizabilității în CIF-OMS face o distincție clară între problemele care rezultă în principal din condiția de sănătate (capacitate) și problemele ce apar la interacțiunea dintre capacitate și factorii de mediu și personali (performanța).
În conformitate cu Raportul Mondial privind Dizabilitatea, reabilitarea reprezintă „un set de măsuri ce asistă indivizii care au sau ar putea dezvolta o dizabilitate să obțină și să mențină o funcționare optimă în cadrul interacțiunii cu mediul lor înconjurător” (Organizația Mondială a Sănătății, 2011).
Specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare caută să optimizeze funcționarea sub toate aspectele încercând să elimine sau să amelioreze consecințele dizabilității. Funcționarea reprezintă conceptul central al CIF-OMS și cuprinde totalitatea funcțiilor și structurilor corpului uman și totodată toate acțiunile umane de la simple la complexe.
Balneoterapia utilizează Factorii Naturali Terapeutici existenți într-o stațiune Balneară în scop terapeutic în cadrul Curei Balneare, și este parte componentă a specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare.
Asistența de Reabilitare Medicală reprezintă un tip particular de asistență medicală/strategie de sănătate alături de cea profilactică, curativă și paliativă.
Medicul specialist de MFR își desfășoară activitatea în diferite unități medicale incluzând secții de acuți și cronici din spitale, ambulatorii și cabinete de specialitatea MFR. Acesta folosește instrumente specifice de diagnostic și evaluare, recomandă și efectuează tratamente farmacologice și non-farmacologice și intervenții educaționale și profesionale și coordonează activitatea echipei multi-profesionale.
Echipa multi-profesională de Reabilitare Medicală este formată din: medicul specialist de MFR, asistent medical, fizioterapeut și asimilați, psiholog, logoped, terapeut ocupațional, asistent social, bioinginer, precum și alți profesioniști abilitați să desfășoare activități de îngrijire în domeniul de reabilitare medicală.
Servicii de Reabilitare Medicală – sunt efectuate de medicul specialist de MFR și includ: consultație, evaluare funcțională specifică, consultații de control, manevre, investigații și intervenții și recomandarea și/sau aplicarea de proceduri specifice de Reabilitare Medicală.
Proceduri specifice de Reabilitare Medicală: fizioterapie, kinetoterapie, balneoterapie, biofeedback, tracțiuni, masaj, precum și alte proceduri necesare Reabilitării Medicale. Acestea se aplică numai la indicația sau de către medicul specialist de MFR.
Serie de proceduri specifice de Reabilitare Medicală – aplicarea de proceduri specifice de Reabilitare Medicală ca tip, parametri, ritmicitate, număr de zile de aplicare.
Baza de Reabilitare Medicală – spațiu destinat aplicării procedurilor specifice de Reabilitare Medicală, amenajat și dotat în acest scop, conform reglementărilor în vigoare, coordonat de către medicul specialist de MFR.
Factori Naturali Terapeutici – ansamblul elementelor naturale fizico-chimice sanogene și terapeutice. Sunt considerați factori naturali terapeutici: apele minerale terapeutice, lacurile și nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice ale climatului, inclusiv microclimatul de saline și peșteri, avizate de Ministerul Sănătății conform Legislației în vigoare. Aceștia sunt folosiți în balneoterapie, și împreună cu celelalte proceduri specifice de Reabilitare Medicală alcătuiesc Cura Balneară aplicată numai în Stațiuni Balneare.
Stațiune Balneară (SB) – localitate sau areal cu Factori Naturali Terapeutici și bază de Reabilitare Medicală, avizate de Ministerul Sănătății în condițiile legii.
Referințe:1. World Health Organization Geneva, International Clasification of Functioning, Disability and Health 2001- tradus în limba română2. Cartea Alba a Specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare în Europa. Traducerea în limba română a White Book in Physical and Rehabilitation Medicine in EUROPE. Europa Medicophysica, vol42, No. 4, 2006.3. World Report on Disability – tradus în limba română, WHO 20114. Meyer T, Gutenbrunner C, Bickenbach J, Ciesa A, Melvin J, Stucki G. Towards a conceptual description of rehabilitation as a health strategy. J Rehabil Med 2011 Sep;43(9):765-9. (PMID: 21826389)5. Stucki G, Zampolini M, Juocevicius A, Negrini S, Christodoulou N. Practice, science and governance in interaction: European effort for the system-wide implementation of the ICF in Physical and Rehabilitation Medicine, envisioning its implementation in rehabilitation and health care at large. Eur J Phys Rehabil Med 2016. (Accepted for publication[ABW1])6. Gutenbrunner C, Meyer T, Melvin J, Stucki G. Towards a conceptual description of Physical and Rehabilitation Medicine. J Rehabil Med 2011 Sep;43(9):760-4. (PMID: 21874211)1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	15
MODULUL 1	Medicină Fizică și de Reabilitare
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	27 1/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 2	Medicină Fizică și de Reabilitare Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 3	Ecodiagnostic neuro-musculo-scheletal
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 4	Electromiografie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 5	Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 6	Neurologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 7	Cardiologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 8	Reumatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 9	Chirurgie plastică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 10	Ortopedie-Traumatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 11	Pneumologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 12	Geriatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 13	Neurochirurgie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 14	Medicină Sportivă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
MODULUL 15	Bioetica
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	5 ore/săptămână
Total ore pregătire teoretică	1200
Total ore pregătire practică	4800

Structura programului
Modulul 1, anul I, III, IV, V: Medicină Fizică și de Reabilitare
Nr. ore curs. 550
Nr. ore practică. 2200I. Tematică.
Curriculum de studii și cunoștințe teoretice pentru adulți și copii.
Adaptat după UEMS-PRM – www.euro-prm.org
Precizare: Modulul 1 de Medicină Fizică și de Reabilitare include o perioadă de pregătire de două săptămâni în anul III sau IV în Balneoterapie și se va desfășura într-o stațiune Balneară agreată de centrul universitar în care rezidentul se formează.
A. Subiecte de interes general în Reabilitarea Medicală (MFR)
A.1. Domeniul de competență în MFR
A.2. Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății – OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale.
A.3. Evaluarea în MFR
A.4. Diagnosticul în MFR
A.5. Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de MFR)
A.6. Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (2) proceduri specifice de MFR – totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.
A.7. Evaluarea rezultatelor în MFR
A.8. Evaluarea calității vieții QoL în MFR
A.9. MFR și Electrodiagnosticul
A.10. Stimularea Electrică Funcțională Neuromusculară (FES); Biofeedback
A.11. Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia, Podologia, etc
A.12. Orteze și proteze.
A.13. Scaune rulante și tehnologia de asistare.
A.14. Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități.
A.15. Tehnologii avansate de asistare în MFR.
A.16. Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități.
A.17. MFR și sportul; MFR și sporturile la persoanele cu dizabilități
A.18. Rolul Medicinei Alternative/Complementare în MFR (medicina manuală, managementul durerii, etc.)
A.19. Cercetarea în MFR.
A.20. Considerente etice în MFR.
A.21. Altele în Bioștiințe în Reabilitare, Științele Reabilitării Biomedicale și Ingineria, Științele Funcționării Umane.
A.22. Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).
B. MFR în afecțiunile sistemului nervos
B.1. MFR la persoanele cu stroke (Accident Vascular Cerebral)
B.2. MFR la persoanele cu leziuni cerebrale dobândite
B.3. MFR la persoanele cu alte afecțiuni cerebrale
B.4. MFR la persoanele cu afecțiuni și traumatisme ale coloanei vertebrale (TVM)
B.5. MFR la persoanele cu afecțiuni neurologice autoimune și inflamatorii (ex: scleroza multiplă)
B.6. MFR la persoanele cu tulburări de mișcare, inclusiv cu spasticitate și afecțiuni neurodegenerative (ex: boala Parkinson)
B.7. MFR la persoanele cu neuropatii, miopatii și leziuni de nerv periferic
B.8. MFR la persoanele cu tulburări cognitive și comportamentale (inclusiv evaluarea neuropsihologică)
B.9. MFR la persoanele cu tulburări de limbaj, vorbire și deglutiție
B.10. MFR la copiii și adulții cu paralizie cerebrală
B.11. MFR la copii și adulți cu deficite congenitale, inclusiv boli neuromusculare
B.12. Altele
C. MFR în afecțiunile ortopedice și musculoscheletale
C.1. MFR la persoanele cu afecțiuni musculoscheletale, inclusiv de țesuturi moi (ex: fibromialgia, sdr. de oboseală cronică, etc) și cu boli profesionale musculoscheletale
C.2. MFR la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale (inclusiv dorso-lombo-sacralgice)
C.3. MFR la persoanele cu artroză, artrită cu microcristale și alte afecțiuni degenerative musculoscheletale
C.4. MFR la persoanele cu afecțiuni inflamatorii și autoimune (ex: PR, LES, SA, SASN, etc.)
C.5. MFR la persoanele cu osteoporoză
C.6. MFR la persoanele cu leziuni ale mâinii
C.7. MFR la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor (altele decât la C9) și cu fracturi
C.8. MFR la persoanele cu intervenții chirurgicale ortopedice reconstructive
C.9. MFR la persoanele fără un membru de cauză congenitală sau prin amputație
C.10. MFR la persoanele cu sindromul dureros complex regional (CRPS)
C.11. MFR la persoanele cu afecțiuni ale articulației temporo-mandibulare
C.12. Altele
D. MFR în alte afecțiuni specifice generatoare de dizabilitate
D.1. MFR la persoanele cu boli cardiace și vasculare
D.2. MFR la persoanele cu boli respiratorii
D.3. MFR la persoanele cu cancer
D.4. MFR la persoanele cu durere cronică
D.5. MFR la persoanele vârstnice (inclusiv pacienți imobilizați)
D.6. MFR la copiii cu dizabilități (alții decât la pct. B11 și B12)
D.7. MFR la persoanele cu instabilitate posturală și căderi recurente
D.8. MFR la persoanele care necesită îngrijirea rănilor (promovarea viabilității tisulare, prevenția și tratamentul leziunilor de decubit)
D.9. MFR la persoanele cu afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinului
D.10. MFR, dizabilitatea și sexualitatea
D.11. MFR la persoanele cu transplant de organ
D.12. Altele (ex. Reabilitarea în arsuri întinse, afecțiuni metabolice, psihiatrice, afecțiuni ale auzului și văz)
E. Științele integrative și clinice de Reabilitare Medicală
E.1. Cercetarea în domeniul Serviciilor de MFR
E.2. Cercetarea în Intervențiile Comprehensive de MFR.
E.3. Administrație și Management în MFR.
E.4. Cercetarea clinică în domeniul bunei practici, incluzând ghidurile, organizarea, coordonarea și educația.
E.5. Standarde și ghiduri pentru buna practică medicală (inclusiv Medicina Bazată pe Dovezi) în MFR.
E.6. Managementul calității în MFR
E.7. Educația științifică și formarea profesioniștilor în MFR
E.8. Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare.
E.9. Reabilitarea în comunitate.
E.10. Rețele și protocoale în MFR.
E.11. Altele.II. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.III. Rezultate așteptate
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1. Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.2. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3. Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.4. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
Modulul 2, anul IV sau V: Medicină Fizică și de Reabilitare Pediatrică
Nr. ore curs. 100
Nr. ore practică. 400I. Tematică.1. Evaluarea dezvoltării copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorială și cognitivă. Testarea și evaluarea stadiilor de dezvoltare.2. Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacțiuni între creștere și anomalii din structurile musculo-scheletice și ale articulațiilor.3. Neuropediatrie, paralizie cerebrală (IMC), spina bifida și mielomeningocel. Amiotrofii spinale infantile. Consecințele neuro-ortopedice ale tulburărilor neurologice, prevenire, tratament și monitorizare.4. Malformații congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebrală, membre, agenezie scheletică, aplazie și displazie congenitală, displazie de șold, picior strâmb, alte malformații ale piciorului).5. Tulburări de creștere.6. Inegalități ale membrelor inferioare.7. Scolioze idiopatice, congenitale și secundare.8. Traumatismele infantile: o apreciere generală a traumatismelor și recuperării la copii; amputații la copii.II. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.III. Rezultate așteptate
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1. Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.2. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3. Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.4. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
Modulul 3, anul IV sau V: Ecodiagnostic Neuro-Musculo-Scheletal
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160I. Tematică.1. Generalități despre ecografie și sonde2. Anatomia ecografică a aparatului locomotor3. Indicații ale examinării ecografice în Medicina Fizică și de Reabilitare4. Revărsate articulare, tenosinovite5. Examinarea canalului carpian, tarsian6. Examinarea ecografică a piciorului în încărcare7. Examinarea ecografică a țesuturilor moi – mușchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze8. Examinarea ecografică a umărului – rupturile coafei rotatorilor9. Examinarea ecografică a genunchiului – leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale10. Rupturile tendoanelor – achilean, rotulian, cvadricipital, bicipital11. Hematoamele și revărsatele intra-articulare12. Examinarea ecografică a tumorilor de țesut moale – localizare, măsurători, puncție ghidată ecografic, monitorizare.II. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.III. Rezultate așteptate
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1. Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.2. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3. Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.4. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
Modulul 4, anul IV sau V: Electromiografie
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160I. Tematică.1. Introducere. Investigația electronică neuromusculară.2. Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncțiunea neuromusculară. Fibra musculară. Arhitectura unității motorii. Tipurile de fibre nervoase.3. Inervația radiculară, tronculară, miotomală4. Leziuni de nervi periferici5. Tehnici clasice de electrodiagnostic6. Aparatura de electromiografie7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontană, potențialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibră unică.8. Electro-mio-neurografia – principii generale
a) Studii de conducere nervoasă motorie
b) Studii de conducere nervoasă senzitivă-tehnică anti-dromica și orto-romica
c) Studiul reflexelor-unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire
d) Stimularea repetativă9. Biofeed-back electromiografic10. Metode cantitative în electromiografie – EMG kineziologică
a) Stimularea magneto-electrică
b) Patologia EMG
● Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii.
● Miopatii
● Tulburări ale transmiterii neuro-musculareII. Obiective educaționale
Dobândirea cunoștințelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului cu patologie ocupațională/profesională, stabilirii diagnosticului și aplicării tratamentul optim adecvat pacientului cu patologii multiple sau complicații ale bolii de bază, pacientului cu afecțiuni severe sau probleme medicale complexe.III. Rezultate așteptate
Rezidentul și-a însușit activ cunoștințele teoretice din cursuri și activitățile practice necesare obiectivelor educaționale. Baremul activităților practice (principii, indicații, tehnică, asistare sau implicare în efectuare, interpretare, sensibilitate, specificitate și valoare predictivă, demonstrarea abilităților de comunicare cu prezentări de referat și implicare în activitate de cercetare, după caz):1. Tehnici imunologice de laborator de imunochimie, imunodifuzie, imunofluorescență, immunoblot, imunoelectroforetice, imunoanaliză enzimatică.2. Tehnici de laborator de imunohistologie sau studii celulare pentru determinarea de markeri celulari sau pentru subpopulații celulare, a producției de citokine, pentru evaluarea funcției/activării celulelor implicate în reacțiile imune. Tehnici de culturi celulare, imunohistologie, citometrie în flux, de evaluarea a chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, de evaluare a proliferării celulare, a producției de mediatori.3. Teste de histocompatibilitate și citotoxicitate în imunologia transplantului.4. Tehnici moleculare: Southern/Northern/Western blot, PCR.
Modulul 5, anul I sau II: Imagistică medicală
Nr ore curs. 40
Nr. ore practică. 160I. Tematica.1. Radiologia convențională a sistemului neuro-musculo-scheletal.2. Tomografia computerizată a sistemului neuro-musculo-scheletal.3. Imagistica prin Rezonanță Magnetică (IRM) a sistemului neuro-musculo-scheletal.4. Substanțele de contrast.5. Informatica imagistică.6. Noțiuni de Imagistică moleculară (PET, etc).7. Noțiuni de Radioprotecție.8. Noțiuni de Radiologie Intervențională.II. Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic ale entităților obiectivabile prin mijloacele imagisticii medicale, conform tematicii supraiacente.III. Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască principalele aspecter imagistice din specialitate.
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat în specialitate.
Modulul 6, anul II sau III: Neurologie
Nr. ore curs. 100
Nr. ore practică. 400I. Tematică.1. Aspecte de fiziologie a nervilor periferici, sinapse și transmiterea sinaptică2. Patologia pericarionului neuronal3. Patologia fibrei nervoase periferice4. Sindromul de neuron motor periferic5. Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central6. Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificărilor degenerative vertebrale7. Sindroamele de trunchi cerebral8. Sindromul cerebelos9. Sindroame diencefalice10. Sindroame extrapiramidale11. Sindromul piramidal12. Sindroame corticale13. Sindroame vegetative14. Patologia substanței reticulare15. Boli cerebrovasculare: particularități morfofuncționale, ale circulației cerebrale, ischemia cerebrală, insuficiența circulatorie cerebrală cronică, hemoragiile cerebrale, tromboembolismul cerebral16. Hemiplegia și paraplegia17. Scleroza multiplă (în plăci)18. Boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene19. Epilepsia20. Cefaleea și sindroamele migrenoase21. Patologia neuro-musculară: distrofii musculare progresive, polimiozite, sindromul miastenic, diskaliemii22. Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahială, intercostală, lombară și sciatică, femurală, meralgia parestezică23. Neuropatii ale nervilor cranieni: nervul trigemen și facial24. Neuropatii periferice cu topografie diferită: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern și extern25. Polineuropatii cu diferite etiologii: infecțioase, alergice, toxice, metabolice, vasculare, paraneoplazice, prin agenți fizici26. Neuropatii senzitive27. Tumori cerebrale și medulare28. Sindroame neurologice posttraumatice, sechelare, craniocerebrale și vertebro-medulareII. Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.III. Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
Modulul 7, anul II sau III: Cardiologie
Nr. ore curs. 60
Nr. ore practică. 240I. Tematică.1. Aritmiile cardiace2. Valvulopatiile3. Cardiopatia ischemică cronică (nedureroasă/dureroasă)4. Hipertensiunea arterială5. Hipertensiunea pulmonară6. Cordul pulmonar cronic7. Insuficiența cardiacă8. Arteriopatiile periferice9. Ateroscleroza10. Bolile venoase periferice și bolile limfatice ale membrelor11. Patologia cardiovasculară a vârstnicului12. Patologia cardiovasculară în bolile țesutului conjunctiv13. Patologia cardiovasculară în bolile hematologice, endocrine, de nutriție, în tulburări electrolitice14. Interrelații în patologia cardiovasculară și neurologică15. Tratamentul chirurgical al afecțiunilor arteriale veno-limfatice16. Explorări paraclinice în afecțiunile cardiovasculare17. Recuperarea pacienților cardiovasculari18. Terapia specifică conservatoare cardiovascularăII. Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.III. Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
Modulul 8, anul II sau III: Reumatologie
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160I. Tematică.1. Bolile reumatice (nomenclatură și clasificări, conținutul nosologic)2. Țesutul conjunctiv (biochimie, structură și funcții, fiziopatologie)3. Inflamația și imunologia bolilor reumatice4. Farmacologie clinică: medicația antireumatică, AINS, corticoterapia, imunomodulatoare, hipouremice, terapia intraarticulară5. Artritele reumatoide (diagnostic și tratament medicamentos)6. Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazică, boala Reiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic și tratament medicamentos)7. Tulburări inflamatorii ale țesutului conjunctiv: lupus eritematos sistematic, polimiozite și dermatomiozite, vasculite, polimialgia reumatică și artritele cu celule gigantice, scleroza sistematică, sindromul Sjogren8. Alte forme de artrite: secundare infecțioase, tulburări ereditare, din bolile sanguine, etc.9. Afecțiunile reumatice degenerative articulare și abarticulare – forme clinice și topografice (diagnostic și tratament medicamentos)10. Bolile metabolice osteo-articulare: artropatia gustoasă, artropatii din ocronoza, hemocromatoza și boala Wilson, artropatie pirofosfatică, artropatii endocrine osteoporozele (diagnostic și tratament medicamentos)11. Boli reumatice ale copilului: RA, artrita cronică juvenilă.II. Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.III. Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
Modulul 9, anul II sau III: Chirurgie plastică
Nr ore curs. 40
Nr. ore practică. 160I. Tematica1. Accidentele traumatice ale: tegumentului și anexelor, mușchilor, țesutului subcutan, nervilor periferici (incluzând sindroamele de compresie), articulațiilor și ligamentelor, tendoanelor și oaselor.2. Managementul arsurilor.3. Microchirurgia nervilor periferici și a vaselor.4. Noțiuni de îngrijire a plăgilor5. Managementul escarelor.6. Noțiuni de chirurgie estetică.II. Obiective educaționale.
Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al entităților care fac obiectul chirurgiei plastice, conform tematicii supraiacente.III. Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască principalele entități care fac obiectul chirurgiei plastice conform cu tematica supraiacenta.
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al entităților care fac obiectul chirurgiei plastice.
Modulul 10, anul II sau III: Ortopedie-Traumatologie
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160I. Tematică.1. Traumatismele umărului: luxații, rupturi musculotendinoase și capsulare, fracturi, semnificația funcționala a diverselor atitudini terapeutice ortopedico-chirurgicale2. Complicațiile imediate și tardive în traumatismele umărului3. Traumatismele cotului: luxații, fracturi – tablou clinic, semnificația funcțională a diferitelor procedee ortopedico-chirurgicale, complicațiile imediate și tardive4. Traumatisme la nivelul pumnului – implicații terapeutice și funcționale ale tratamentului ortopedico-chirurgical5. Traumatismele mâinii: entorse, luxații, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo nervoasă – semnificația funcțională a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicații imediate și tardive6. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor – atitudine terapeutico-chirurgicală în funcție de topografie, de gravitatea leziunilor și evoluția funcțională7. Traumatismele bazinului: disjuncții, luxații, fracturi – semnificația terapiei conservatoare ortopedice și indicațiile chirurgicale8. Traumatismele șoldului: luxații, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare – aspecte clinice și semnificația funcțională a diverselor atitudini terapeutice9. Osteonecroza aseptică de cap femural10. Șoldul operat protezat11. Traumatismele de genunchi: luxații, entorse, leziuni meniscale, fracturi – semnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale12. Genunchiul operat și protezat13. Traumatismele de gleznă: entorse, luxații, rupturi de tendon achilean, fracturi – aspecte clinice, semnificația funcțională a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale14. Intervenții ortopedice corective pentru deviații axiale de tipul: coax vara, coax valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburări de statică plantară și deviații ale degetelor15. Scolioze16. Cifoze17. Hernia de disc lombară operată18. Traumatismele coloanei vertebrale: fără leziuni neurologice/cu leziuni neurologice19. Algoneurodistrofia cu diferite topografii20. Amputațiile21. ProtezareaII. Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacenteIII. Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
Modulul 11, anul II sau III: Pneumologie
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160I. Tematică.1. Astmul bronșic2. BPOC3. Bronșiectazia4. Tuberculoza pulmonară și sindroamele sechelare bronho pulmonare post-TBC5. Alergoze-penumoconioze6. Particularitățile morfo-funcționale patologice și farmacoterapeutice la vârstnici7. Bolile peretelui toracic8. Manifestările bronho-pulmonare în cadrul altor patologii9. Terapia respiratorie10. Explorări în penumofitiziologieII. Obiective educaționale.
Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacenteIII. Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
Modulul 12, anul II sau III: Geriatrie
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160I. Tematică.1. Procesul de îmbătrânire: teorii și principii generale, îmbătrânirea țesutului conjunctiv, procesele imunologice la vârstnici, arteroscleroza și procesele metabolice lipidice2. Patologia cardio-vasculară la vârstnici: tulburări ischemice ale miocardului, tulburări de ritm, hipertensiunea arterială, tulburările valvulare, insuficiența cardiacă, arteriopatiile periferice3. Patologia respiratorie la vârstnici: fiziopatologie, infecții respiratorii, embolismul pulmonar, fibrozele difuze interstițiale, tumorile pulmonare, tuberculoza pulmonară la vârstnici4. Patologia digestivă la vârstnici5. Tulburările de nutriție la vârstnici6. Patologia nefro-urologică și genitală a vârstnicilor: rinichiul, vezica urinară, prostata, tulburările ginecologice, sexualitatea la vârstnici7. Tulburările endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenală, paratiroida, diabetul vârstnicilor8. Osteoporoza, osteomalacia și boala Paget9. Tulburările sanguine la vârstnici10. Pielea vârstnicilor: modificări involutive și patologice. Escarele11. Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulația cerebrală, AVC, hemiplegia, boala Parkinson și parkinsonismul, epilepsia, tulburările de transmisie neuro-musculară, neuropatii periferice, tulburările medulare și radiculare12. Tulburările psihice ale vârstnicului13. Afecțiunile tumorale la vârstnici14. Aspecte de gerontologie socialăII. Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacenteIII. Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
Modulul 13, anul II sau III: Neurochirurgie
Nr. ore curs. 40
Nr. ore practică. 160I. Tematică.1. Traumatisme cranio-cerebrale2. Traumatisme vertebro-medulare3. Hernii discale4. Procese expansive intracraniene5. Procese expansive intrarahidiene6. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară7. Diagnosticul și tratamentul comelorII. Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacenteIII. Rezultate așteptate:
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate
Modulul 14, anul II sau III: Medicină Sportivă
Nr. ore curs. 20
Nr. ore practică. 80I. Tematică1. Introducere în Medicina Sportivă2. Exerciții fizice pentru sănătate3. Modificări adaptative acute și cronice induse de efortul fizic4. Capacitatea de efort: baze fiziologice și biochimice5. Refacerea post-efort6. Patologii specifice efortului fizicII. Obiective educaționale.
● Să cunoască principiile de diagnostic și tratament al sindroamelor majore din specialitate conform tematicii supraiacente.III. Rezultate așteptate.
● Va putea să recunoască și să trateze în faza acută principalele urgențe din specialitate.
● Va fi capabil să facă diagnosticul diferențiat al principalelor sindroame în specialitate.
Modulul 15, anul V: Bioetica
Nr. ore curs. 10
Nr. ore practică. 40I. Tematică.
A. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioetică
B. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinei și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)
C. Relația medic-pacient I – 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
D. Relația medic-pacient II – 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient
E. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală
F. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivă
G. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliative
H. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantI. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice
J. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științificăII. Obiective educaționale. Înțelegerea principiilor de BioeticăIII. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)
● Clarificarea conceptelor cu care operează Bioetica
● Înțelegerea relației medic – pacient
● Înțelegerea eticii cercetării
● Înțelegerea eticii în transplant
● Înțelegerea eticii paliației
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
● Să acumuleze cunoștințele teoretice necesare practicării specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare (MFR) la pacienții de toate vârstele
● Să deosebească abilitățile necesare executării intervențiilor specifice: infiltrații, blocuri de nervi, etc
● Să învețe să coordoneze echipa multidisciplinară de reabilitare medicală
● Domeniul de competență în MFR
● Reabilitarea medicală și OMS-CIF (Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății – OMS), Raportul Mondial OMS privind dizabilitatea, alte documente europene și internaționale.
● Evaluarea în MFR
● Diagnosticul în MFR
● Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (1) (informarea, educația, tratamentele medicale, programe de MFR)
● Principalele intervenții pentru sănătate în MFR (2) proceduri specifice de MFR – totalitatea agenților fizici cu efecte terapeutice.
● Evaluarea rezultatelor în MFR
● Evaluarea calității vieții QoL în MFR
● Kinetologia; Analiza mersului; Analiza mișcării; Posturografia.
● Orteze și proteze.
● Dispozitive augmentative pentru persoane cu dizabilități.
● Tehnologii avansate de asistare în MFR.
● Considerații privind ergonomia la domiciliu, locul de muncă și alte situații referitoare la persoanele cu dizabilități.
● Cercetarea în MFR.
● Considerente etice în MFR.
● Balneologia în MFR (Factori Naturali Terapeutici și Cura Balneară).
● Managementul calității în MFR
● Educația științifică și formarea profesioniștilor în MFR
● Dezvoltarea și evaluarea echipei de MFR și a bunei practici multidisciplinare.
● Reabilitarea în comunitate.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
Cunoașterea principiilor și a managementului reabilitării în:
● Afecțiunile sistemului nervos
● Afecțiunile ortopedice
● Afecțiunile musculoscheletale
● Alte afecțiuni specifice generatoare de dizabilitate: boli cardiace și vasculare, boli respiratorii, cancer, durere cronică, afecțiuni ale persoanelor vârstnice, afecțiuni ale copiilor cu dizabilități, îngrijirea rănilor, afecțiuni ale vezicii urinare și a intestinului, transplantul de organe.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
● Va practica specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare la nivel european de pregătire având în vedere ca atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările UEMS Secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare
● Va înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atât necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cât și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:

– probă scrisă	DA
– examen clinic	DA
– probă de abilități/manualități	DA
– probă pe casetă video
– probă operatorie
– dizertație

TEMATICA DE EXAMEN
Pentru examenul scris de medic specialist de Medicina Fizică și de Reabilitare Medicală inclusiv pentru examenele de ocupare a posturilor de specialitate, atât la adulți cât și la copii.1. Istoricul și Examenul Fizic la adulți și copii în Reabilitarea Medicală.2. Tulburări Neurogene de Comunicare la Adulți și Copii și Evaluare și Intervenție Psihologică în Reabilitarea Medicală3. Analiza Mersului: Tehnologie și Aplicații Clinice.4. Evaluarea Gradelor de Incapacitate Dizabilitate, Dobândirea Independenței Funcționale.5. Imagistică Neurologică și Musculo-Scheletică.6. Electrodiagnosticul în Reabilitarea Medicală.7. Reabilitarea și Protezarea Post-Amputație a Membrelor Superioare, și a Membrelor Inferioare.8. Dispozitive Ortotice Pentru Membrele Superioare și Inferioare și Ortezele Spinale.9. Fotolii Rulante și Tehnologii Avansate de Reabilitare.10. Kinesiologie.11. Exercițiul Terapeutic.12. Manipulările, Tracțiunile, Masajul și Medicina Alternativă și Complementară în Reabilitare.13. Proceduri cu Agenți Fizici joasă și medie frecvență și electrostimulare neuro-musculară (ESNM/FES).14. Proceduri cu Agenți Fizici înaltă frecv: ultrasunete, unde scurte, Tekar, microunde, etc.15. Proceduri cu Agenți Fizici fototerapie: Laser, ultraviolete, infraroșii, lumina polarizată, etc.16. Proceduri cu diverși alți Agenți Fizici precum magnetoterapie: PEMF, RMS; unde de șoc extracorporeale (ESWT); vibrații, etc.17. Proceduri cu Agenți Fizici pentru hidroterapie și termoterapie (inclusiv crioterapie).18. Factori naturali de cură: Apele minerale, Nămolurile terapeutice, Factorii naturali de cură ai litoralului marin, Gazele naturale terapeutice, Clima, etc.19. Indicații pentru cure balneoclimatice profilactice, Indicațiile pentru cura balneoclimaterică pe grupe de afecțiuni.20. Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Articulațiilor Periferice și a Țesuturilor Moi.21. Tehnica infiltrațiilor la Nivelul Coloanei Vertebrale.22. Reabilitarea Pacienților cu Afecțiuni ale Deglutiției.23. Managementul Disfuncțiilor Vezicii Urinare.24. Intestinul Neurogen: Disfuncție și Reabilitare.25. Controlul Spasticității.26. Disfuncția și Dizabilitatea Sexuală.27. Prevenția și Managementul Plăgilor Cronice.28. Reabilitarea Cardiacă.29. Reabilitarea Pulmonară.30. Reabilitarea Ocupațională și Încadrarea în Muncă a Persoanelor cu Dizabilități.31. Bolile Reumatice Inflamatorii. PR, SA, AP.32. Boli Reumatice Degenerative și Metabolice (Guta, Condrocalcinoza)33. Afecțiunile Neuro-Musculo-Scheletice ale Regiunii Cervicale.34. Afecțiunile Musculo-Scheletice ale Membrului Superior.35. Afecțiunile Musculo-Scheletice ale Membrului Inferior.36. Lombosacralgia.37. Osteoporoza.38. Durerea Cronică.39. Durerea Musculară.40. Medicina Sportivă.41. Afecțiunile Neuronului Motor.42. Reabilitarea Pacienților cu Neuropatii.43. Afecțiunile Miopatice.44. Leziunea Cerebrală Traumatică I.: Definiții, Epidemiologie, Fiziopatologia asociată cu leziunea cerebrală traumatică, Evaluarea și tratarea leziunii cerebrale traumatice, Măsurătorile comportamentale ale reacției și cogniției, Evaluarea și managementul reabilitării pacienților internați.45. Leziunea Cerebrală Traumatică II.: Evaluarea funcțională și conceptele terapeutice în reabilitare, Aspectele comportamentale, emoționale și de dispoziție în reabilitare, Procedurile neuroimagistice în cercetarea leziunii cerebrale traumatice, Rezultate, integrarea în comunitate, resurse și prevenție46. Accidentele Vasculare Cerebrale I.: Definiții, Epidemiologia accidentului vascular cerebral, Fiziopatologia accidentului vascular cerebral, Bazele anatomice ale sindroamelor din accidentul vascular cerebral, Managementul accidentului vascular cerebral acut.47. Accidentele Vasculare Cerebrale II.: Reabilitarea deficitelor și dizabilității legate de accidentul vascular cerebral, Tranziția către comunitate, urmărirea evoluției și îngrijirile pe termen lung, Rezultatele reabilitării.48. Tulburările Degenerative de Mișcare ale Sistemului Nervos Central.49. Scleroza Multiplă.50. Paralizia Cerebrală (*) Pediatrie.51. Mielomeningocelul și alte Disrafisme Spinale (*) Pediatrie52. Traumatismele Vertebro-Medulare I.: Epidemiologie, Anatomia, mecanică și sindroamele leziunilor traumatice, Clasificarea traumatismelor vertebro-medulare, Leziuni vertebro-medulare nontraumatice, Consecințele traumatismelor vertebro-medulare.53. Traumatismele Vertebro-Medulare II.: Faza acută a traumatismului, Perioada de reabilitare a traumatismului, Faza cronică a traumatismelor vertebro-medulare, Complicațiile secundare.54. Boala Vasculară Periferică a Membrului Inferior.55. Reabilitarea Persoanelor cu Cancer.56. Reabilitarea în Arsuri.57. Reabilitarea Pacienților Geriatrici.58. Transplantul de Organe: Intervenții de Reabilitare pentru Maximizarea Rezultatelor.
* Subiectele 51 ș 52 sunt obligatorii pentru posturile de Reabilitare Pediatrică
Bibliografie:1. Braddom R. Medicină Fizică și de Reabilitare. Ed IV-a. Elsevier 20152. Cartea Alba a Specialității de Medicină Fizică și de Reabilitare în Europa. Traducerea în limba română a White Book in Physical and Rehabilitation Medicine in EUROPE. Europa Medicophysica, vol. 42, No. 4, 2006.3. Field of Competence of Physical and Rehabilitation Medicine Physicians UEM-PRM Ediția 2014 Partea I4. Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății. Traducere în limba română a Internațional Classification of Functioning, Disability and Health. WHO 2001.5. Raport Mondial privind Dizabilitatea. Traducerea în limba română a World Report on Disability. WHO 2011.6. Alexander M, Matthews D. Pediatric Rehabilitation. Principles and Practice. 4-th Edition, 2010. Demos Medical.7. Rădulescu A, Burtan M. Electroterapie. Ediția a II-a. Editura Medicală. București 20148. Teleki N. et al. Cura Balneoclimatică în România. Ed. Sport Turism. 19849. Sbenghe T. Kinesiologie – Știința Mișcării. Ed. Medicală, 200210. Ionescu R. Esențialul în Reumatologie. Ed. Amaltea 2007
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
● Bilanț articular – 200
● Bilanț muscular – 200
● Interpretare de Radiografii ale sistemului osteoarticular – 200
● Interpretare de Computer tomograf – 150
● Interpretare de Rezonanță magnetică 100
● Interpretare de Scintigrafie – 10
● Interpretare de Osteodensiometrie – 100
● Infiltrații periarticulare – 50
● Infiltrații intraarticulare – 20
● Analiza lichidului sinovial – buletine 20
● Blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică – 60
● Interpretare de ecografii neuro-musculo-scheletale – 60
● Interpretare de Electromiografii – 60
● Buletin de analize factori naturali terapeutici – 10
● Prezentare de referate – 10
● Prezentare de cazuri – 20
● Examenul clinic, bilanțul muscular și articular al copilului
● Evaluarea mersului și a posturii la copil
● Interpretare de Radiografii ale sistemului articular – 40 la copil
● Interpretare de ecografii neuromusculoscheletale – 10 la copil
● Interpretarea de electromiografii – 10 la copil2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA FIZICĂ ȘI DE REABILITARE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional):
() Va practica specialitatea de Medicină Fizică și de Reabilitare la nivel european de pregătire având în vedere ca atât Curriculum cât și tematica sunt în concordanță cu recomandările UEMS Secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare
() Va înțelege, va trata și va integra în mod comprehensiv atât necesitățile medicale ale persoanei cu dizabilitate, cât și problemele sociale, familiale și profesionale ale acesteia.2.2. Drepturi
● Să practice specialitatea în regim public sau privat, în spital, policlinici sau cabinet, în bazele de tratament din stațiuni balneare, sanatorii balneare, etc
● Să ceară opinii profesionale experților din clinici universitare
● Să prescrie proteze, orteze, scaune rulante și alte dispozitive de asistare
● Să participe la stagii de perfecționare în clinici universitare
● Să participe la proiecte de cercetare științifică, studii clinice, etc
● Să susțină examenul de Board European UEMS-PRM
● Să participe la cursuri/specializări europene și internaționale
● Să participe la obținerea de atestate pentru studii complementare
● Să fie ales în structurile de conducere ale asociației profesionale „Societatea Română de Reabilitare Medicală2.3. Obligații– Să respecte principiile de etică în reabilitarea și îngrijirea persoanei cu dizabilitate– Să se perfecționeze pe toată durata practicării specialității– Să obțină acordul informat al pacientului2.4. Modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate urmare obținerii titlului de medic specialist:
● Infiltrații periarticulare, intraarticulare, blocuri neurolitice inclusiv cu Toxină Botulinică
● Ecografie musculoscheletală
● Electromiografie
● Terapia Durerii
● Balneoterapie
● Podiatrie2.5. Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:
● Managementul Serviciilor de Sănătate
● Managementul Medical al Dezastrelor
● Îngrijiri paliative
● Acupunctură
● Homeopatie
● Apifitoterapie
● Medicină Aerospațială
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Prof. Dr. Mihai Berteanu
Președinte al Comisiei de Specialitate Medicină Fizică și de Reabilitare
Semnătura:
MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE
Durata 5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI1. MEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE- 10 luni (anul I) + 17 1/2 luni = anii III, IV și V2. MEDICINĂ FIZICĂ și de REABILITARE PEDIATRICĂ – 5 luni (anul IV sau V)3. ECODIAGNOSTIC NEURO-MUSCULO-SCHELETAL- 2 luni (anul IV sau V)4. ELECTROMIOGRAFIE – 2 luni (anul IV sau V)5. IMAGISTICĂ MEDICALĂ – 2 luni (anul I sau II)6. NEUROLOGIE – 5 luni (anul II sau III)7. CARDIOLOGIE – 3 luni (anul II sau III)8. REUMATOLOGIE – 2 luni (anul II sau III)9. CHIRURGIE PLASTICĂ – 2 luni (anul II sau III)10. ORTOPEDIE – TRAUMATOLOGIE- 2 luni (anul II sau III)11. PNEUMOLOGIE – 2 luni (anul II sau III)12. GERIATRIE – 2 luni (anul II sau III)13. NEUROCHIRURGIE – 2 luni (anul II sau III)14. MEDICINĂ SPORTIVĂ – 1 lună (anul II sau III)15. BIOETICĂ – 2 săptămâni (anul V)

ANUL I	ANUL II	ANUL III	ANUL IV	ANUL V
1	5	6	7	8	9	10	11	12	1	13	14	3	1	4	2	1	15

(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ FIZICĂ ȘI DE REABILITARE a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE
Definiția specialității:

Reumatologia este specialitatea medicală care se ocupă cu depistarea, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu boli
ale sistemului musculo-scheletal și țesutului conjunctiv vascular. Aceste boli includ, alături de boli inflamatorii, boli degenerative, boli
metabolice, boli ale părților moi și dureri acute și cronice la nivelul aparatului locomotor și afectarea altor organe și sisteme, inclusiv
vase și sistem nervos din cadrul bolilor menționate

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	8
MODULUL 1	Medicină internă (MI)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	24 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 2	Reumatologie (R)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	12 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 3	Reabilitare medicală, medicină fizică și balneologie (RMFB)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 4	Radiologie (RX)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 5	Explorări imagistice: IRM și CT (I)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 6	Epidemiologie clinică și economie medicală (EEM)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	0.5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 7	Bioetică (BE)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	0.5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 8	Ecografie musculoscheletală și densitometrie osoasă (E)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
MODULUL 2	Reumatologie (R)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	15 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ
Total ore pregătire teoretică
Total ore pregătire practică

Structura programului
Modulul 1, anul I: Medicină Internă
Nr. ore curs: 2 h/zi
Nr. ore practică: 5 h/zi
Tematica conferințe:1. Pneumoniile bacteriene și nebacteriene2. Astmul bronșic3. Bronhopneumopatia cronică obstructivă4. Tuberculoza pulmonară5. Neoplasmul bronhopulmonar6. Pleureziile7. Hipertensiunea arterială pulmonară8. Endocarditele9. Miocarditele și cardiomiopatiile10. Cardiopatia ischemică11. Tulburările de ritm și de conducere12. Pericarditele13. Insuficiența cardiacă acută și cronică14. Hipertensiunea arterială sistemică15. Pneumopatiile interstițiale difuze16. Arteriopatiile periferice17. Boala tromboembolică și suferințele venoase periferice acute1. Obiective educaționale– efectuarea examenului clinic corect și complet pe aparate și sisteme– întocmirea corectă a unei foi de observație clinică– solicitarea investigațiilor paraclinice (biologice, imunologice, imagistice, histopatologice) pentru bolile din barem și interpretarea lor corectă– interpretarea corectă a unei electrocardiograme (EKG) normale și patologice și a unei radiografii normale și patologice– stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial al bolilor din barem– abordarea terapeutică corectă a bolilor din barem– cunoașterea reperelor anatomice pentru investigațiile invazive (toracocenteza, paracenteza)2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):– să stabilească corect diagnosticul pozitiv și diferențial al bolilor din barem– să inițieze prompt un tratament corect– să managerieze corect bolile din barem– să stabilească complicațiile bolii, comorbiditățile asociate și prognosticul bolilor din barem– să întocmească corect biletul de externare/scrisoarea medicală pentru medicul de familie– să cunoască reperele anatomice și metodologia investigațiilor invazive și să le poată aplica sub observația directă a medicului îndrumător
Modulul 2, anul II: Medicină internă
Nr. ore curs: 2 h/zi
Nr. ore practică: 5 h/zi
Tematica conferințe:18. Glomerulonefritele acute și cronice19. Sindromul nefrotic20. Infecțiile urinare și suferințele tubulointerstițiale21. Litiaza renală22. Insuficiența renală acută și boala renală cronică23. Gastritele și boala de reflux gastro-esofagiană24. Ulcerul gastric și duodenal25. Neoplasmul gastric26. Hepatitele acute și cronice; cirozele27. Litiaza biliară28. Pancreatitele acute și cronice29. Bolile inflamatorii intestinale30. Abdomenul acut31. Anemiile32. Leucozele și limfoamele (inclusiv policitemiile, trombocitozele și metaplazia mieloidă cu mieloscleroză)33. Mielomul multiplu și gammopatiile monoclonale34. Sindroame hemoragipare și trombofiliile35. Sarcoidoza36. Diabetul zaharat și alte suferințe metabolice și endocrine: dislipidemiile, sindromul metabolic, ateroscleroza, suferințele tiroidiene și corticosuprarenaliene1. Obiective educaționale– evaluarea stării de sănătate la individul clinic sănătos și la pacient– stabilirea corectă a diagnosticului pozitiv și diferențial al bolilor din barem– recomandarea și interpretarea unor investigații specifice necesare stabilirii diagnosticului bolilor din barem– prevenirea complicațiilor uneori amenințătoare de viață ale bolilor din barem– instituirea rapidă a unor terapii salvatoare de viață în cadrul complicațiilor bolilor din barem– monitorizarea corectă a bolilor din barem sub tratament– cunoașterea unor terapii profilactice și indicarea lor pentru diminuarea recidivelor și a complicațiilor2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):– să interpreteze corect examenul Doppler arterial și venos– să interpreteze corect rezultatele investigațiilor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie)– să interpreteze corect rezultatul fundului de ochi– să interpreteze corect datele de explorare funcționala renală, hepatică, pancreatică, pulmonară– să cunoască indicațiile și interpretarea screeningului tuberculozei pulmonare– să interpreteze rezultatele examenului bacteriologic din produse patologice (spută, urină, bilă, lichid pleural, peritoneal, LCR, sânge)– să interpreteze corect testele hematologice special convenționale și speciale– să cunoască modalitatea de efectuare și interpretare a testului hiperglicemiei provocate
Modulul 2, anul III: Reumatologie
Nr. ore curs: 2 h/zi
Nr. ore practică: 5 h/zi
Tematica conferințe:1. Anatomia funcțională a aparatului locomotor: schelet, articulații, inervația, vascularizația, biomecanica și semiologia aparatului locomotor2. Structura și funcțiile țesutului conjunctiv3. Structura și metabolismul osului4. Aspecte moleculare, biochimice și clinice în procesul de degenerescență și reparație a cartilajului articular5. Structura și funcțiile sistemului imun6. Complexul major de histocompatibilitate (CMH) în bolile reumatologice7. Imunitatea celulară8. Imunitatea umorală9. Inflamația în bolile reumatologice10. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) în tratamentul bolilor reumatologice11. Hormonii corticosteroizi în tratamentul bolilor reumatologice12. Medicamente modificatoare de boală „convențional synthetic disease-modifying antirheumatic drugs”/csDMARDs (metotrexat, leflunomid, sulfasalazina, hidroxiclorochina, ciclosporina, ciclofosfamida, azatioprina, micofenolat mofetil) și „targeted synthetic disease – modifying antirheumatic drugs”/tsDMARDs (inhibitorii de Janus kinaza – tofacitinib, baricitinib) în bolile reumatologice13. Terapia biologică „biological original disease-modifying antirheumatic drugs”/boDMARDs și „biosimilar disease-modifying antirheumatic drugs”/bsDMARDs în tratamentul bolilor reumatologice14. Reumatismul articular acut15. Poliartrita reumatoidă și sindromul Felty16. Boala Still a adultului17. Sindromul Sjogren18. Artrita idiopatică juvenilă19. Spondilartritele axiale (spondilita anchilozantă, spondilartrita axială non-radiografică)20. Spondilartritele periferice (artrita reactivă, artrita asociată bolilor inflamatoare intestinale, spondilartrita nediferențiată)21. Artropatia psoriazică22. Lupusul eritematos sistemic23. Sindromul antifosfolipidic (primar și secundar)24. Scleroza sistemică (difuză, limitată localizată)25. Fasciita cu eozinofile și sindromul mialgie – eozinofilie26. Dermato-polimiozita1. Obiective educaționale:– examenul clinic reumatologic (corect și complet)– întocmirea foii de observație cu focusare pe sistemul musculo-scheletal– tehnica examinării corecte a coloanei vertebrale și a articulațiilor periferice– cunoașterea și efectuarea corectă a unor manevre specifice bolilor din barem– indicația corectă a investigațiilor paraclinice (imunobiologice, imagistice etc) și interpretarea lor– testele de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator nespecific (tehnică, interpretare)– autoanticorpii în bolile reumatologice (tehnică, semnificație, demonstrație)– complementul în ser și lichidul sinovial în bolile reumatologice (tehnică, semnificație, demonstrație)– stabilirea unui diagnostic pozitiv al bolilor reumatologice din barem conform criteriilor de clasificare/diagnostic actuale– stabilirea unui diagnostic diferențial al bolilor reumatologice din barem– cunoașterea și interpretarea corectă a scorurilor și indicilor de activitate și funcționalitate a bolilor din barem– cunoașterea reperelor anatomice și tehnicii puncțiilor articulare (genunchi, umăr, șold) cu valoare diagnostică și terapeutică– examenul lichidului sinovial (tehnica puncției articulare, interpretarea examenului lichidului sinovial, examen în microscopie optică și microscopie cu lumină polarizată)2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire, ierarhizate după cum urmează:– să stabilească corect diagnosticul pozitiv și diferențial al bolilor din barem conform criteriilor de clasificare/diagnostic actuale– să cunoască investigațiile paraclinice imunobiologice indicate pentru bolile reumatologice din barem cu semnificația lor diagnostică și limite– să efectueze corect puncțiile articulare în condiții de asepsie și să interpreteze rezultatele examenului lichidului sinovial și al sinovialei– să interpreteze corect rezultatele investigațiilor de imagistică (radiografie, ecografie, CT, IRM, scintigrafie) indicate în bolile reumatologice din barem– să cunoască indicațiile, contraindicațiile și reacțiile adverse ale medicamentelor utilizate în reumatologie– să trateze corect conform recomandărilor actuale validate și aprobate bolile reumatologice din barem– să monitorizeze strict evoluția bolilor reumatologice din barem sub tratament în vederea optimizării terapiei– să efectueze proceduri invazive (puncție articulară, puncții ale țesuturilor moi sub ghidaj ecografic) sub supravegherea îndrumătorului
Modulul 3, anul IV: Reabilitare medicală, medicină fizică și balneologie (RMFB)
Nr. ore curs: 2 h/zi
Nr. ore practică: 5 h/zi
Tematica conferințe:
Reabilitarea medicală și Clasificarea Internațională a Funcționalității, Dizabilității și Sănătății (OMS)
Evaluarea și diagnosticul în reabilitarea medicală
Principalele intervenții pentru sănătate în reabilitarea medicală
Evaluarea rezultatelor inclusiv a calității vieții în reabilitarea medicală
Bazele fiziologice ale kinetoterapiei
Obiectivele kinetoterapiei profilactice, terapeutice și de recuperare
Exercițiile terapeutice: clasificare, efecte și mecanisme de acțiune, indicații
Masajul terapeutic
Bazele fiziologice ale termoterapiei
Termoterapia pentru bolile reumatologice: clasificare, mecanisme, efecte și indicații
Electroterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații
Fototerapia, laserterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații
Ultrasonoterapia: bazele fizice, mecanisme de acțiune, efecte fiziologice și terapeutice, indicații
Factori naturali de cură în bolile reumatologice: clasificare, mecanisme de acțiune, efecte și indicații
Plan de recuperare pentru bolile reumatologice
Activități practice:
Bilanțul articular și muscular
Reabilitarea medicală la persoanele cu afecțiuni ale coloanei vertebrale
Reabilitarea medicală la persoanele cu artroză și alte afecțiuni degenerative musculo-scheletale
Reabilitarea medicală la persoanele cu osteoporoză
Reabilitarea medicală la persoanele cu leziuni posttraumatice ale trunchiului și membrelor
Reabilitarea medicală la persoanele cu sindrom complex regional
Reabilitarea medicală la persoanele cu afecțiuni inflamatoare și autoimune (poliartrita reumatoidă, spondilită anchilozantă, miopatii inflamatoare etc)
Tehnici de kinetoterapie activă și pasivă
Tehnici de mecanoterapie (masaj, tracțiune, manipulări)
Tehnici de hidrotermoterapie locală și generală
Tehnici de electroterapie (galvanizări, ionizare, curenți de joasă, medie și înaltă frecvență)
Tehnici de fototerapie
Tehnici de sonoterapie și sonoforeză
Tehnici de balneo- și crenoterapie (demonstrații)1. Obiective educaționale– cunoașterea bazelor teoretice ale intervențiilor de recuperare medicală– cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor intervențiilor de recuperare medicală– cunoașterea generală a tehnicilor de reabilitare medicală– cunoașterea tehnicii de realizare a bilanțului musculoscheletal2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– să identifice corect necesarul de intervenție recuperatorie la pacienții cu boli cronice reumatismale– să realizeze corect examenul de bilanț musculo-articular– să integreze activitățile de recuperare musculoscheletală în managementul complex al pacientului reumatic
Modulul 4, anul IV: Radiologie (RX)
Nr. ore curs: 2 h/zi
Nr. ore practică: 5 h/zi
Tematica conferințe:
Radiografia convențională (pulmonară, gastro-intestinală, sinusuri anterioare ale feței) și specifică (articulații periferice, coloană vertebrală, bazin) în diagnosticul bolilor reumatologice și manifestărilor extraarticulare
Cuantificarea și stadializarea semnelor radiografice în monitorizarea bolilor reumatologice (scoring)1. Obiective educaționale.– să solicite corect radiografia osteoarticulară pentru bolile din barem– să interpreteze corect radiografia osteoarticulară în cadrul diagnosticului pozitiv și diferențial al bolilor din barem2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– să interpreteze corect o radiografie osteoarticulară (osoasă, articulară, vertebrală)– să cuantifice corect scoruri radiografice pentru PR (scorul Sharp) și să stabilească corect stadiul sacroiliitei pentru SA– să stadializeze corect fractura vertebrală conform scorului Genant
Modulul 5, anul IV: Explorări imagistice: IRM și CT (I)
Nr. ore curs: 2 h/zi
Nr. ore practică: 5 h/zi
Tematica conferințelor:
Aportul IRM în Reumatologie
Aportul CT în Reumatologie1. Obiective educaționale– înțelegerea indicațiilor și contraindicațiilor CT și IRM pentru bolile din barem– înțelegerea spectrului de rezultate obținute în urma investigațiilor CT și IRM2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):– să integreze corect datele de IRM și CT în diagnosticul și managementul bolilor din barem
Modulul 6, anul IV: Epidemiologie clinică și economie medicală (EEM)
Nr. ore curs: 2 h/zi
Nr. ore practică: 5 h/zi
Tematica conferințe:
Evaluarea calității informației științifice
Evaluarea calității unui studiu clinic
Studiile observaționale
Studiile intervenționale
Medicina Bazată pe Dovezi (MBD) – principii și aplicabilitate
Determinanții socio-economici ai stării de sănătate
Măsurarea și valorizarea sănătății
Tipuri principale de analize economice în medicină
Sisteme de asigurări de sănătate și stimulentele în sistemul medical1. Obiective educaționale:– analiza critică a surselor de informație– evaluarea calității unui studiu clinic – scale de evaluare (AGREE și GRADE)– studiile observaționale – dezvoltarea protocolului și analiza critică a elementelor de protocol– studiile intervenționale – dezvoltarea protocolului și analiza critică a elementelor de protocol– medicina Bazată pe Dovezi (MBD) – elaborarea deciziilor– determinanții socio-economici ai stării de sănătate– măsurarea și valorizarea sănătății– tipuri principale de analize economice în medicină– sisteme de asigurări de sănătate și stimulentele în sistemul medical2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– să analizeze critic un studiu clinic din perspectiva epidemiologică– să identifice tipul studiilor de Economie Medicală– să analizeze critic și să interpreteze corect rezultatele studiilor de economie medicală– să susțină argumentat o decizie medicală sau de economie medicală bazându-se pe date din studii
Modulul 7, anul IV: Bioetică (BE)
Nr. ore curs: 2 h/zi
Nr. ore practică: 5 h/zi
Tematica conferințe:
Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii
Relația medic – pacient
Greșeli și erori în practica medicală
Probleme etice la începutul vieții
Probleme etice la finalul vieții
Probleme etice în transplanturi de țesuturi și organe umane
Problemele etice în genetică și genomică
Etica cercetării pe subiecți umani1. Obiective educaționale:– ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică– reglementarea practicii medicale prin coduri de etică– ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice– ilustrarea valorilor etice ale relației medic – medic– exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete– discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete– discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete– discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete– discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete– discutarea problemelor etice în cercetare pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire)– să identifice corect problemele de etică medicală din activitatea clinică și de cercetare– să conducă sistematizat din punct de vedere etic o discuție legată de probleme de la începutul vieții/la sfârșitul vieții/transplantul de organe și țesuturi/genomică/de cercetare– să dovedească ușurința în aplicarea principiilor etice în relația medic pacient
Modulul 8, anul IV: Ecografie musculoscheletală și densitometrie osoasă (E)
Nr. ore curs: 2 h/zi
Nr. ore practică: 5 h/zi
Tematica conferințe:
Introducere în tehnica ecografică: principii, aparatură, tipuri de sonde și aplicații
Anatomia ecografică a aparatului locomotor
Indicații ale examinării ecografice în Reumatologie
Hidartroze și colecții lichidiene tenosinoviale
Examenul ecografic în sindroamele canelare (carpian, tarsian etc.)
Examenul ecografic al mâinii, piciorului, umărului, genunchiului, șoldului, cotului
Leziunile și rupturile tendinoase
Leziunile ecografice ale părților moi la bolnavi reumatologici
Ecografia tumorilor aparatului locomotor
Monitorizarea ecografică a pacientului reumatologic
Noțiuni de ecografie intervențională
Densitometria osoasă (indicații, artefacte, interpretare)1. Obiective educaționale– să cunoască indicațiile și contraindicațiile ecografiei musculoscheletală și ale intervențiilor ghidate ecografic– să stăpânească limbajul specific ecografiei musculoscheletale– să cunoască datele anatomice ce pot fi accesibile prin evaluarea ecografică musculoscheletală– să cunoască semiologia ecografia a principalelor afecțiuni reumatismale– să cunoască tehnica efectuării și a evaluărilor densitometrice osoase2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):– să cunoască tehnica de examinare ecografică a membrului superior– să cunoască tehnica de examinare ecografică a membrului inferior– să cunoască evaluarea ecografică standardizată a leziunilor din poliartrita reumatoidă– să cunoască examinarea ecografică a principalelor boli reumatologice– să efectueze ecografie intervențională (demonstrații) sub supravegherea medicului îndrumător– să interpreteze corect un buletin de densitometrie osoasă în vederea prescrierii tratamentului
În cadrul modulului de ecografie musculoscheletală fiecare rezident va trebui să își realizeze un portofoliu de 30 de examinări ecografice care vor fi certificate de către instructor; acest portofoliu trebuie să conțină minim 15 de examinări ale membrului superior și minim 15 ale membrului inferior; cel puțin 50% din examinări trebuie să reflecte o patologie reumatismală.
La sfârșitul modului de ecografie musculoscheletală, medicul rezident va obține competența minim acceptabilă de a interpreta corect un buletin de ecografie musculoscheletală.
Modulul II, anul V: Reumatologie
Nr. ore curs: 2 h/zi
Nr. ore practică: 5 h/zi
Tematică conferințe:27. Fibromialgie28. Boala mixtă de țesut conjunctiv29. Policondrita recidivantă30. Vasculitele sistemice de vas mic, mediu și mare31. Boala Behcet32. Boli prin depuneri de microcristale (guta, boala prin depuneri de cristale de pirofosfat de calciu, boala prin depunere de fosfat basic de calciu, boala prin depuneri de oxalat de calciu)33. Boala artrozică vertebro-periferică34. Osteoporoza35. Boala Paget a osului36. Sindroame dureroase locoregionale (durerea lombară joasă, lombosciatica și cruralgia de origine discovertebrală, spondilodiscite, spondilolistezis, stenoza de canal spinal, periartrita scapula – humerală, nevralgia cervico-brahială)37. Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatică reflexă)38. Boli musculoscheletale regionale (epicondilita, entezite, tendinite/tenositovite, rupturi de tendoane, bursite, capsulate, sindroamele canalare de membru superior și inferior, sindromul Dupuytren)39. Artrite infecțioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare) inclusive manifestări articulare din boala Lyme, TBC și sifilis40. Manifestări reumatice în infecția HIV și SIDA41. Manifestări reumatice în amiloidoză, sarcoidoză, hemocromatoză, ocronoza42. Manifestări reumatice în boli hematologice, endocrine și metabolice43. Manifestări reumatice în alte boli (boala Charcot, remitting seronegative symmetrical synovitis pitting edema/SR3PE, reticulohistiocitoza multicentrică, ciroza biliară primitivă, vaccinare)44. Osteoartropatia hipertrofică și alte sindroame paraneoplazice musculo-scheletale45. Boli congenitale ale țesutului conjunctiv46. Tumori articulare și osoase (primare și secundare)47. Necroze aseptice de os și osteocondrite48. Sarcina și bolile reumatologice49. Sindroame reumatice în insuficiența renală și la dializați50. Sindroame reumatice la transplantați51. Sindroame autoinflamatoare: febra mediteraneană familial (FMF), tumor necrosis factor receptor – associated periodic syndromes (TRAPS), sindrom periodic asociat criopirinei (CAPS)52. Uveita și alte manifestări oculare în bolile reumatologice1. Obiective educaționale:– cunoașterea efectuării injectărilor intraarticulare în articulația scapulo-humerală, cot, mâini, degete, șold, genunchi, glezne, picior, paravertebrală: cervicale, toracale, lombare (tehnică, indicații, contraindicații) fără/cu ghidaj ecografic– capilaroscopie: tehnică, interpretare, semnificație în bolile reumatologice din barem– metode de explorare a metabolismului fosfo-calcic (enumerare, principii, interpretare)– cunoașterea ghidurilor și protocoalelor emise pentru bolile reumatologice din barem2. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).– să cunoască principiile de bază ale capilaroscopiei și importanța ei pentru unele boli reumatologice din barem– să interpreteze corect ecografia musculo-scheletală– să cunoască evaluarea clinică și paraclinică a pacienților eligibili pentru terapie biologică și întocmirea documentelor medicale necesare– să efectueze prezentări de cazuri clinice din baza de date a centrului de training în care activează medicul rezident acceptabile pentru întâlniri științifice naționale și internaționale care să corespundă standardelor de prezentare internațională– să efectueze opțional sub supravegherea medicului îndrumător: biopsie sinovială, densitometrie osoasă și capilaroscopie.
Următoarele activități practice vor fi arhivate electronic in extenso în cadrul portofoliului de activități pentru fiecare rezident:– ecografia musculoscheletală (30 de imagini sau clipuri video achiziționate conform tematicii),– prezentările publice de cazuri clinice (minim 1/an cu dovada semnată de conducătorul de stagiu și copie a lucrării atașată),– lucrările științifice publicate sau prezentate în sesiuni științifice naționale și internaționale (minim 1 poster național pentru fiecare an de rezidențiat; un articol publicat într-o revistă recunoscută național se echivalează cu un poster prezentat într-un congres internațional sau două postere prezentate într-un congres național) în toate cazurile rezidentul trebuie să fie primul autor; se atașează copiile după certificatele de participare.– Îndeplinirea obiectivelor este documentată în caietul rezidentului
Conținutul portofoliului se ajustează cu numărul de ani petrecuți în pregătirea prin rezidențiat de la data publicării prezentului document.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Ca urmare a pregătirii din timpul rezidențiatului în Reumatologie și a examenului de specialitate, reumatologul trebuie să fie apt prin cunoștințele și abilitățile sale pentru următoarele:
a. să desfășoare activitate medicală de specialitate la nivelul unui cabinet medical, al unei secții de spital, în cadrul unei echipe interdisciplinare,
b. să fie apt pentru activități de informare și prevenție,
c. să demonstreze capacitate de comunicare cu pacienții și colegii,
d. să demonstreze capacitate de lucru în echipă,
e. să demonstreze capacitatea de a ridica întrebări de cercetare, a identifica modalitățile de răspuns la aceste întrebări și a analiza critic rapoartele științifice și legislația medicală.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
a. să aibă cunoștințe teoretice ample privind afecțiunile reumatologice incluzând (dar fără a se rezuma la) aspectele de cercetare fundamentală (genetică, imunologie, biochimie etc), aspectele epidemiologice, etiopatogenie, aspectele histopatologie, aspectele imagistice (radiografie clasică, ecografie musculoscheletală, CT, IRM, DXA, scintigrafie, PET CT, etc), aspecte terapeutice complexe (stil de viață, regim alimentar, tratament de recuperare, tratament medicamentos, tratament chirurgical, tratament local, tratament paleativ etc), aspecte de economie medicală, elemente de management medical modern, aspecte de cercetare clinică,
b. să aibă cunoștințe practice ample privind anamneza, examinarea clinică (inclusiv manevre și teste clinice), evaluarea pacienților (inclusiv efectuare de scoruri și indici), urmărirea evoluției bolii, indicații și contraindicații pentru diferite metode de diagnostic și tratament, modalități de efectuare ale diferitelor manevre terapeutice și diagnostice etc.
c. să aibă capacitatea să indice și să interpreteze variate teste paraclinice: de laborator, imagistice și de performanță
d. să înțeleagă modul de acțiune și reacțiile adverse ale medicamentelor antireumatice
e. să aibă capacitatea să sfătuiască pacientul despre riscul și beneficiul lor
f. să fie capabil de a analiza corect și a utiliză datele recente și validate de cercetare în vederea îmbunătățirii actului medical
g. să aibă capacitatea de a conglomera în jurul său specialist din variate specialități conexe în vederea managementului corect al pacienților cu boli reumatice
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
a. să fie un specialist pluripotent cu expertiza pentru managementul variatelor boli multisistemice reumatologice
b. să aibă capacitatea să comunice eficient cu pacientul și familia acestuia
c. să aibă relații profesionale corecte pentru colaboratori și să aibă capacitatea de a dezvolta o echipă multidisciplinară pentru managementul corect al bolilor reumatice
d. să aibă la bază principiul medicinii bazate pe dovezi și principiul terapiei cost-eficiență
e. să înțeleagă semnificația factorilor de risc pentru variate comorbidități și complicații ale bolilor reumatice
f. să aibă capacitatea să facă parte din echipe de training pentru studenți și rezidenți
g. să posede portofoliul de evidență al activității efectuate în cursul rezidențiatului (caiet de rezident, 30 de imagini sau clipuri video de ecografie musculoscheletală, copii după articolele prezentate în reviste de specialitate sau în programele conferințelor naționale/internațional, diplome de participări la întâlniri științifice naționale/internaționale recunoscute de Colegiul Medicilor din România)
Examenul de medic specialist Reumatologie:
Probe de evaluare, specifice programului:

– probă scrisă	DA
– examen clinic	DA (2 probe)
– probă de abilități/manualități	NU
– probă pe casetă video	NU
– probă operatorie	NU
– evaluare portofoliu de activități	DA

TEMATICA DE EXAMEN
Proba scrisă va conține 80% subiecte din tematica de Reumatologie, 20% subiecte din tematica de Medicină Internă.
Tematica de Reumatologie1. Anatomia funcțională a aparatului locomotor: schelet, articulații, inervația, vascularizația, biomecanica și semiologia aparatului locomotor2. Structura și funcțiile țesutului conjunctiv3. Structura și metabolismul osului4. Aspecte moleculare, biochimice și clinice în procesul de degenerescență și reparație a cartilajului articular5. Structura și funcțiile sistemului imun6. Complexul major de histocompatibilitate (CMH) în bolile reumatologice7. Imunitatea celulară8. Imunitatea umorală9. Inflamația în bolile reumatologice10. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) în tratamentul bolilor reumatologice11. Hormonii corticosteroizi în tratamentul bolilor reumatologice12. Medicamente modificatoare de boală „convențional synthetic disease-modifying antirheumatic drugs”/csDMARDs (metotrexat, leflunomid, sulfasalazina, hidroxiclorochina, ciclosporina, ciclofosfamida, azatioprina, micofenolat mofetil) și „targeted synthetic disease- modifying antirheumatic drugs”/tsDMARDs (inhibitorii de Janus kinaza – tofacitinib, baricitinib) în bolile reumatologice13. Terapia biologică „biological original disease-modifying antirheumatic drugs”/boDMARDs și „biosimilar disease – modifying antirheumatic drugs”/bsDMARDs în tratamentul bolilor reumatologice14. Reumatismul articular acut15. Poliartrita reumatoidă și sindromul Felty16. Boala Still a adultului17. Sindromul Sjogren18. Artrita idiopatică juvenilă19. Spondilartritele axiale (spondilita anchilozanta, spondilartrita axiala non-radiografica)20. Spondilartritele periferice (artrita reactiva, artrita asociata bolilor inflamatoare intestinale, spondilartrita nediferențiată)21. Artropatia psoriazică22. Lupusul eritematos sistemic23. Sindromul antifosfolipidic (primar și secundar)24. Scleroza sistemica (difuză, limitată localizată)25. Fasciita cu eozinofile și sindromul mialgie – eozinofilie26. Dermato-polimiozita27. Fibromialgie28. Boală mixtă de țesut conjunctiv29. Policondrita recidivantă30. Vasculitele sistemice de vas mic, mediu și mare31. Boala Behcet32. Boli prin depuneri de microcristale (guta, boala prin depuneri de cristale de pirofosfat de calciu, boala prin depunere de fosfat basic de calciu, boala prin depuneri de oxalat de calciu)33. Boala artrozică vertebro-periferică34. Osteoporoza35. Boala Paget a osului36. Sindroame dureroase locoregionale (durerea lombară joasă, lombosciatica și cruralgia de origine discovertebrală, spondilodiscite, spondilolistezis, stenoza de canal spinal, periartrita scapula – humerală, nevralgia cervico-brahială)37. Sindromul complex de durere regională (distrofia simpatică reflexă)38. Boli musculoscheletale regionale (epicondilita, entezite, tendinite/tenositovite, rupturi de tendoane, bursite, capsulate, sindroamele canalare de membru superior și inferior, sindromul Dupuytren)39. Artrite infecțioase (bacteriene, virale, micotice, parazitare) inclusive manifestări articulare din boala Lyme, TBC și sifilis40. Manifestări reumatice în infecția HIV și SIDA41. Manifestări reumatice în amiloidoză, sarcoidoză, hemocromatoză, ocronoza42. Manifestări reumatice în boli hematologice, endocrine și metabolice43. Manifestări reumatice în alte boli (boala Charcot, remitting seronegative symmetrical synovitis pitting edema/SR3PE, reticulohistiocitoza multicentrică, ciroza biliară primitivă, vaccinare)44. Osteoartropatia hipertrofică și alte sindroame paraneoplazice musculo-scheletale45. Boli congenitale ale țesutului conjunctiv46. Tumori articulare și osoase (primare și secundare)47. Necroze aseptice de os și osteocondrite48. Sarcina și bolile reumatologice49. Sindroame reumatice în insuficiență renală și la dializați50. Sindroame reumatice la transplantați51. Sindroame autoinflamatoare: febra mediteraneană familial (FMF), tumor necrosis factor receptor-associated periodic syndromes (TRAPS), sindrom periodic asociat criopirinei (CAPS)52. Uveita și alte manifestări oculare în bolile reumatologice
Tematica de Medicină Internă1. Pneumoniile bacteriene și nebacteriene2. Astmul bronșic3. Bronhopneumopatia cronică obstructivă4. Tuberculoza pulmonară5. Neoplasmul bronhopulmonar6. Pleureziile7. Hipertensiunea arterială pulmonară8. Endocarditele9. Miocarditele și miocardiopatiile10. Cardiopatia ischemică11. Tulburările de ritm și de conducere12. Pericarditele13. Insuficiența cardiacă acută și cronică14. Hipertensiunea arterială sistemică15. Pneumopatiile interstițiale difuze16. Arteriopatiile periferice17. Boala tromboembolică și suferințele venoase periferice acute18. Glomerulonefritele acute și cronice19. Sindromul nefrotic20. Infecțiile urinare și suferințele tubulointerstițiale21. Litiaza renală22. Insuficiența renală acută și boala renală cronică23. Gastritele și boala de reflux gastro-esofagiană24. Ulcerul gastric și duodenal25. Neoplasmul gastric26. Hepatitele acute și cronice; cirozele27. Litiaza biliară28. Pancreatitele acute și cronice29. Bolile inflamatorii intestinale30. Abdomenul acut31. Anemiile32. Leucozele și limfoamele (inclusiv policitemiile, trombocitozele și metaplazla mieloidă cu mieloscleroză)33. Mielomul multiplu și gammopatiile monoclonale34. Sindroame hemoragipare și trombofiliile35. Sarcoldoza36. Diabetul zaharat și alte suferințe metabolice și endocrine; dislipidemiile, sindromul metabolic, ateroscleroza, suferințele tiroidiene și corticosuprarenaliene
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
A. Evaluarea portofoliului – admis/respins
B. Tematica examenului practic1. Metode clinice de bilanț articular și muscular.2. Tehnica puncției articulare și interpretarea examenului lichidului sinovial.3. Teste de laborator folosite pentru depistarea procesului inflamator4. Metode de detectare și apreciere calitativă și cantitativă a factorilor reumatoizi (FR), anticorpilor antinucleari (AAN), anticorpilor anti-proteine citrulinate (ACPA), corelații cu aspecte clinice5. Titrul complementului seric (total și fracțiuni); tehnică și semnificație6. Metode de explorare a metabolismului fosfocalcic7. Interpretarea unei radiografii osteo-articulare8. Alte metode imagistice folosite în diagnosticul bolilor reumatologice (ecografia musculo-scheletală, scintigrama osteroarticulară, tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică)9. Densitometria osoasă (tehnici, interpretare).10. Interpretarea unei radiografii pulmonare, renale, digestive.11. Interpretarea unei electrocardiograme.12. Interpretarea probelor funcționale respiratorii.13. Infiltrațiile intraarticulare și periarticulare (efectuare, tehnică, indicații, contraindicații).14. Infiltrații paravertebrale și peridurale (tehnică, indicații, contraindicații).2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN REUMATOLOGIE2.1. Competența profesională intrinsecă specialității

– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)

2.2. Obligații

– Etice, deontologice
– Profesionale

Atașat curriculumului, nu neapărat parte integrantă:2.3. Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate ca urmare a obținerii titlului de medic specialist;– Modulul de reumatologie: atestat de artroscopie– Modulul de ecografie musculoscheletală: atestat de interpretare a unei ecografii osteoarticulare– Modulul de radiologie: interpretarea unei radiografii osteoarticulare– Electromiografie (EMG)2.4. Care pot fi domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și, în ce condiții:– Ecografie musculo-scheletală– Imagistica IRM osteoarticular
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
23.06.2017

Comisia de Reumatologie a MS	Societatea Română de Reumatologie
Președinte: Conf. Dr. Denisa Predeteanu	Președinte: Prof. Dr. Ruxandra Ionescu

(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA REUMATOLOGIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
(la 07-09-2017, sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
Toate dreturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
(la 07-09-2017, sintagma: Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
DEFINIȚIE:
Sănătatea Publică este ramura medicinii care se ocupă de supravegherea sănătății populației, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care promovează sănătatea și de evaluarea serviciilor de sănătate.
”Noua Sănătate Publică se ocupă cu identificarea nevoilor de sănătate și organizarea de servicii de sănătate comprehensive la nivel populațional, incluzând astfel procesul de informare în vederea caracterizării stării de sănătate a populației și mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stări. Deoarece esența sănătății publice este starea de sănătate a populației aceasta include organizarea personalului și a unităților medicale în vederea furnizării tuturor serviciilor de sănătate necesare pentru promovarea sănătății, prevenirea bolilor, diagnosticare și tratamentul bolilor, precum și reabilitarea fizică, socială și profesională.”
DURATA: 4 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la unitatea sanitară repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate
STRUCTURA STAGIILOR

Stagii de bază (modulele 1-5)
1 Măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a determinanților săi 2 Bioetică 3 Metode de cercetare a serviciilor de sănătate 4 Biostatistica și informatică 5 Epidemiologie generală	5 1/2 luni 2 săpt 3 luni 2 luni 4 luni
Stagii complementare (modulele 6-10)
6 Sănătatea ocupațională 7 Igiena mediului în relație cu Sănătatea Publică 8 Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană 9 Igiena copiilor și tinerilor 10 Epidemiologie specială	1 lună 2 luni 2 luni 1 lună 4 luni
Stagii de profil (11-14)
11 Bolile cronice ca problemă de Sănătate Publică 12 Promovarea sănătății și strategii preventive 13 Managementul serviciilor de sănătate și sociale 14 Stagii practice de Sănătate Publică și Management – se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Autorități de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate	2 luni 3 luni 6 luni 12 luni

CONȚINUTUL STAGIILOR1) MĂSURAREA ȘI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ȘI A DETERMINANȚILOR EI – 5 1/2 luni
Tematica lecțiilor conferință – 90 ore1.1) Introducere în sănătatea publică:
Sănătatea individului și sănătatea populațiilor
Definirea domeniului sănătății publice
Principiile metodei științifice
Evoluția conceptelor în sănătate publică
Măsurarea stării de sănătate a populației1.2) Demografie:
Statica populației
Mișcarea mecanică și naturală: natalitatea și mortalitatea
Metode de standardizare
Tabele de mortalitate1.3) Evaluarea poverii bolilor:
Ani de viață potențial pierduți
Morbiditate, incidența, prevalența1.4) Calitatea vieții1.5) Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații:
Factori biologici
Factori de mediu
Factori de stil de viață (comportamentali)
Serviciile de sănătate1.6) Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează:
Criterii de alegere a metodelor de cercetare
Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor
Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative
Tematica activităților practice
Introducere în sănătatea publică:– Identificarea surselor de informare științifică și de date statistice relevante pentru sănătatea publică– Citirea și evaluarea critică a rezultatelor din publicații științifice– Prezentarea și diseminarea rezultatelor cercetării; redactarea și susținerea unei comunicări, redactarea unui articol științific
Demografie:– Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației– Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.)– Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile– Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate
Morbiditate:– Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli– Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli– Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație
Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații:– Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații– Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care influențează:– Realizarea și testarea unui chestionar– Proiectarea și realizarea unei anchete de tip calitativ– Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației– Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății– Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației2. BIOETICA – 2 săptămâni
Tematica lecțiilor conferință -20 ore2.1) Definirea bioeticii, concepte, evoluție, teorii și metode în bioetică. domenii prioritare de studiu in bioetică.2.2) Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii, influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor2.3) Relația medic – pacient, modele ale relației medic – pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.2.4) Relația medic – pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic – pacient minor: acte normative care reglementează relația medic – pacient.2.5) Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor, culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice, management.2.6) Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, reproducerea umana asistata medical, clonarea reproductivă.2.7) Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicala: eutanasia și suicidul asistat; Îngrijirile paliative.2.8) Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane2.9) Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genică.2.10) Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică.
Tematica activităților practice– Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică– Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.– Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice– Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă– Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice– Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.– Drepturile pacienților – reglementare legislativă.– Rolul comitetelor de etică din spitale.– Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete
Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.– Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.– Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.– Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieții, finalului vieții, transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică, cercetarea pe subiecți umani.3. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE – 3 luni
Tematica lecțiilor conferință – 60 ore3.1. Identificarea problemelor
Analiza și prezentarea problemei
Ierarhizarea priorităților
Analiza și evaluarea variantelor de intervenție
Formularea obiectivelor3.2. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate. Tipuri de studii, tehnici de colectare a datelor, utilizarea eșantionajului în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor: Pretestarea metodologiei:Planul de lucru3.3. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor: Bugetarea acțiunilor3.4. Implementarea proiectului
Prezentarea rezultatelor
Tematica activităților practice
Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate
Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare
Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare
Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date
Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu)
Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor
Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT
Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate
Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor
Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:
Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice– Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate– Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micromanagement în condițiile practicii de grup– Evaluarea gradului de satisfacție al pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.– Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate4. BIOSTATISTICA ȘI INFORMATICA – 2 luni
Tematica lecțiilor conferință – 30 ore4.1. Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.4.2. Editarea de documente (text și grafică)4.3. Baza de date4.4. Documentarea asistată de calculator4.5. Programe de comunicații4.6. Biostatistică:– Indicatori de tendință centrală și dispersie– Eșantionaj și inferență statistică– Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice)– Regresia logistică– Corelația și regresia liniară– Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.4.7. Statistică superioară
Tematica activităților practice
Introducere în informatică:– Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale– Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică– Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date– Utilizarea unui program de calcul tabelar– Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator– Utilizarea poștei electronice– Utilizarea mijloacelor multimedia
Biostatistică:– Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu– Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor– Proiectarea unui studiu pe eșantion– Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice5. EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ – 4 luni
Tematica lecțiilor conferință – 100 ore5.1. Introducere în Epidemiologie:– Definiție, scop, domenii de utilizare– Istoric– Concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiții de caz, prevenție, control, etc.)– Istoria naturală a bolii– Nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară și terțiară)
Cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică)5.2) Epidemiologie descriptivă:– Tipuri de studii (populaționale, clinice – individuale)5.3) Studii analitice:– Conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii)– Studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare)– Studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje)– Studii analitice tip cohortă (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje).– Studii experimentale – trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice)5.4. Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică)5.5. Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului)5.6. Screeningul în depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare)5.7. Supravegherea epidemiologică în sănătatea publică:– Istoric, definiție, utilizare– Obiective– Tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, sentinelă, de laborator)– Elementele unui sistem de supraveghere– Analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere– Evaluarea unui sistem de supraveghere– Atributele supravegherii
Tematica activităților practice– Sistemul informațional în bolile transmisibile– Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase6. SĂNĂTATEA OCUPAȚIONALĂ: 1 lună
Tematica lecțiilor conferință – 30 ore6.1. Metodologia de cercetare în medicina muncii6.2. Metodologia de diagnostic, tratament și profilaxie în bolile profesionale6.3. Principalele boli profesionale; aspecte clinice, tratament, profilaxie6.4. Legislația curentă în medicina muncii7. IGIENA MEDIULUI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA PUBLICĂ – 2 luni
Tematica lecțiilor conferință – 60 ore7.1. SĂNĂTATEA MEDIULUI:7.2. Factorii meteoroclimatici și influența lor asupra organismului7.3. Poluarea aerului; sursele și elementele de poluare; profilaxie7.4. Radiațiile neionizante și relația lor cu sănătatea umană7.5. Radiațiile ionizante și măsuri de profilaxie7.6. Nevoile de apă ale individului și colectivităților; poluarea biologică și chimică a apei; criterii de calitate a apei7.7. Poluarea biologică și chimică a solului; efecte asupra sănătății; mijloace de prevenire și combatere7.8. Poluarea sonoră; acțiunea asupra organismului; prevenire și combatere7.9. Locuința și relația cu sănătatea
Tematica activităților practice– Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor– Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect– Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic– Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei.
Interpretarea și discutarea rezultatelor– Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei– Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă– Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației– Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă– Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor– Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară)– Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore– Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante– Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare– Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe– Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situație dată. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată– Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu ocupațional8. IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 2 luni
Tematica lecțiilor conferință – 60 ore8.1. Substanțele nutritive calorigene: protide, lipide, glucide: rol în nutriție; rații; efectele consumului neadecvat8.2. Vitaminele (liposolubile și hidrosolubile) și elementele minerale (macro- și microelemente): rol în nutriție; rații,; surse; efectele consumului neadecvat8.3. Valoarea nutritivă și condițiile de igienă pentru: lapte și produse lactate, carne și produse din carne, ouă, legume, fructe, derivate din cereale, produse zaharoase, băuturi alcoolice și nealcoolice8.4. Poluarea chimică a alimentelor; efecte asupra alimentelor și consumatorilor; măsuri de profilaxie8.5. Toxiinfecțiile alimentare; profilaxie8.6. Boli de nutriție (carențiale și prin hiperconsum alimentar): etiopatologie; epidemiologie; profilaxie8.7. Igiena unităților cu profil alimentar8.8. Legislația privind igiena alimentației
Tematica activităților practice– Stagiu și demonstrații organizate sub conducerea specialistului în „Sănătatea nutrițională”.9. IGIENA COPIILOR ȘI TINERILOR – 1 lună
Tematica lecțiilor conferință – 30 ore9.1. Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară9.2. Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți9.3. Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreșcolari (0 – 3 ani), la preșcolari (3-7 ani): creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și educație fizică, odihna și somnul, deprinderea de a munci, programul instituționalizat din grădinițele de copii, la elevi și studenți9.3. Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive.
Tematica activităților practice– Metodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile– Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză– Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare– Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională– Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii și tineri– Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară10. EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ – 4 luni
Tematica lecțiilor conferință – 100 oreI. Epidemiologia bolilor infecțioase
Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare)
Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare)
Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare)
Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie)
Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea)10.1. Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase10.2. Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B10.3. Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.10.4. Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina Curriculum în Sănătate publică și Management 1410.5. Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C10.6. Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială10.7. Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia.10.8. Zoonoze: antrax, leptospiroza, rabie, bruceloza10.9. Parazitoze.10.10. Infecții nosocomiale.
Tematica activităților practice– Sistemul informațional în bolile transmisibile– Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase– Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere:– Metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni– Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu: Tehnici de recoltare, Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere– Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD:– Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă:– Tehnica întocmirii anchetei epidemiologie: preliminară și definitivă– Măsuri pentru îngrădirea și lichidarea focarului epidemiologic declarat– Urmărirea focarului epidemic până la lichidare– Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă– Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje)– Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase– Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamitățile naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism11. BOLILE CRONICE CA PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ – 2 luni
Tematica lecțiilor conferință – 50 ore
Epidemiologia bolilor neinfecțioase11.1. Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție)11.2. Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică)11.3. Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului)11.4. – Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție)11.5. Profilaxie, morbiditate, mortalitate, educație pentru sănătate, programe de sănătate, organizarea și funcționarea serviciilor de supraveghere și control în:– Boli cardiovasculare– Tumori maligne– Accidente– Boli respiratorii cronice– Boli digestive cronice– Boli reumatismale– Boli de nutriție– Boli psihice
Tematica activităților practice– Proiectarea unor anchete epidemiologice (scop, obiective, metode, rezultate parțiale și/sau finale), privind bolile cronice12. PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII ȘI STRATEGII PREVENTIVE – 3 luni
Tematica lecțiilor conferință – 50 ore12.1) Strategii preventive. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Carta de la Otawa12.2) Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății12.3) Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate12.4) Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului12.5) Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală12.6) Problematica medico-socială a populației vârstnice12.7) Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri12.8) Marketing social12.9) Bioetică
Tematica activităților practice– Strategii preventive. Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate– Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică– Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație dată– Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății– Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație nonguvernamentală– Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate– Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate– Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat– Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului:– Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile– Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile– Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală:– Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații– Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video)– Problematica medico-socială a populației vârstnice– Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu– Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați– Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri13. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE – 6 luni
Tematica lecțiilor conferință – 120 ore13.1) Planificare și programare13.2) Comunicare (în organizație, cu pacientul)13.3) Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate13.4) Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.13.5) Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare13.6) Principiile și funcțiile managementului:– Procesul de luare a deciziei– Conflict și negociere13.7) Management organizațional – structură, cultură, managementul schimbării13.8) Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar13.9) Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private)13.10) Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor)13.11) Managementul resurselor umane în domeniul sanitar13.12) Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate13.13) Evaluarea tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente)13.14) Noțiuni de legislație medicală13.16) Integrarea în Uniunea Europeană (instituții, programe, reguli și recomandări)
Tematica activităților practice13.17) Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate13.18) Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate13.19) Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate13.20) Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor13.21) Analiza fluxurilor financiare în sisteme de asigurare sociale și private de sănătate și în sisteme naționale de sănătate13.22) Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu13.23) Elaborarea unui proiect de buget și analiza execuției bugetului pentru o instituție de sănătate13.24) Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate13.25) Măsurarea inflației specifice sectorului de sănătate13.26) Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate și sistemului serviciilor de sănătate13.27) Evaluarea activităților de planificare în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății13.28) Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății13.29) Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorități de Sănătate Publică Județene sau a unui spital13.30) Evaluarea structurii și culturii organizaționale într-o instituție din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Județeană, Casa de Asigurări de Sănătate13.31) Evaluarea stilului de conducere și a rolurilor manageriale ale unor directori de instituții13.32) Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație13.33) Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului13.34) Evaluarea unui program de dezvoltare de personal13.35) Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă13.36) Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile13.37) Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație13.38) Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate13.39) Analiza fluxurilor de informații între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România și a schimbărilor legate de reformă13.40) Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire a calității serviciilor într-o unitate sanitară13.41) Compararea unor instituții de sănătate publice și private din punct de vedere al strategiei instituționale, managementului financiar și al resurselor umane13.42) Analiza procesului de implementare a măsurilor de reformă a serviciilor de sănătate la nivelul unei unități sanitare sau al unui județ13.43) Analiza procesului de negociere între actori ai principiilor și reglementărilor care se doresc a fi implementate în cadrul reformei sistemului de sănătate13.44) Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări13.45) Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor14. STAGII PRACTICE:
Stagii practice de Sănătate Publică și Management (12 luni) – se vor efectua activități metodologice și de conducere în unități sanitare, institute, Autorități de Sănătate Publică Județene, Case Județene de Asigurări de Sănătate
Notă:
* În cadrul fiecărui stagiu, rezidentul va avea de realizat și prezentat un referat personal sau un proiect pe o temă aleasă (din tematica abordată în stagiul respectiv) în urma consultării îndrumătorului de stagiu.
Examenul final pentru obținerea specialității, va consta din trei (3) probe:1. probă scrisă.2. probă practică.3. susținerea unei lucrări personale (de disertație).
** Comisia propune elaborarea unei bibliografii unice pentru susținerea examenului de specialitate, cu implicarea tuturor catedrelor în elaborarea listelor de materiale bibliografice și publicarea manualelor unice pe specialități.
SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
4 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
Stagii de bază (modulele 1-5)
1 Măsurarea și evaluarea stării de sănătate și a
determinanților săi 5 1/2 luni
2 Bioetică 2 săpt.
3 Metode de cercetare a serviciilor de sănătate 3 luni
4 Biostatistica și informatică 2 luni
5 Epidemiologie generală 4 luni

Stagii complementare (modulele 6-10)
6 Sănătatea ocupațională 1 lună
7 Igiena mediului în relație cu Sănătatea Publică 2 luni
8 Igiena alimentației și nutriției în relație cu sănătatea umană 2 luni
9 Igiena copiilor și tinerilor 1 lună
10 Epidemiologie specială 4 luni

Stagii de profil (11-14)
11 Bolile cronice ca problemă de Sănătate Publică 2 luni
12 Promovarea sănătății și strategii preventive 3 luni
13 Managementul serviciilor de sănătate și sociale 6 luni
14 Stagii practice de Sănătate Publică și Management – se vor
efectua activități metodologice și de conducere în unități
sanitare, institute, Autorități de Sănătate Publică Județene,
Case Județene de Asigurări de Sănătate 12 luni
–––-
Curriculumul de pregătire în specialitatea sănătate publică și management a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 2 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA UROLOGIE
Definiția specialității:
Urologia este specialitatea care se ocupă de depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea chirurgicală a pacienților cu suferințe ale aparatului urinar la bărbat și femeie, precum și ale aparatului genital masculin.1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI
Principii de organizare ale training-ului în rezidențiat1. Toate activitățile desfășurate în perioada de pregătire (chirurgicale, educaționale, de cercetare și științifice) vor fi înregistrate în Caietul de monitorizare a pregătirii, a cărui utilizare este obligatorie.2. În cadrul pregătirii, activitatea medicului rezident va fi coordonată și monitorizată de un tutore (îndrumător), cadru universitar sau medic primar cu experiență și supravegheată de către Coordonatorul de program.3. Modulele de pregătire non-urologice vor fi parcurse în primul an de training, în mod obligatoriu.4. Fiecare modul de pregătire din primul an de training va fi finalizat printr-o formă de evaluare a cunoștințelor teoretice și practice dobândite, tradusă printr-o notă pusă în Caietul de monitorizare a pregătirii, de către șeful clinicii/serviciului formator abilitat.4.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	6
MODULUL 1	Chirurgie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ	8 ore curs/lună
MODULUL 2	Chirurgie vasculară
NUMĂRUL DE SĂPTĂMĂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ	8 ore curs/lună
Modulul 3	Imagistică radiologică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMĂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ	12 ore curs/lună
Modulul 4	Echografie generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMĂNI/LUNI/MODUL	6 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ	7 ore curs/săptămână
Modulul 5	Bioetică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMĂNI/LUNI/MODUL	2 săptămâni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMĂNĂ	10 ore curs/săptămână
Modulul 6	Urologie
NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	4 ani
ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA	8 ore curs/lună
Total ore pregătire teoretică	Aproximativ 200 ore didactice/an, reprezentând circa 20% din activitate
Total ore pregătire practică	Circa 80% din activitatea clinică, conform contractului individual de muncă

1.2. Repartiția stagiilor raportată la anii de rezidențiat

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ani
Anul I
Chirurgie generală	6 luni
Chirurgie vasculară	2 luni
Imagistică radiologică	2 luni
Echogra ie generală	6 săptămâni
Bioetică	2 săptămâni
Anii II-V
Urologie	48 luni

1.2. Conținutul programului
Curriculum-ul prevede un număr de aproximativ 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă aproximativ 20%, restul de 80% fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată în calificative de către coordonatorul de rezidențiat și consemnată în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului, în care vor fi trecute și evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice naționale și internaționale precum și în cadrul programelor de educație medicală continuă.1.3. RESPONSABILI DE PROGRAM:1.3.1. Coordonator de rezidențiat: Cadru universitar de predare din Centrele universitare numiți de Universitatea respectivă. Coordonatorului de rezidențiat i se repartizează rezidenții la începutul perioadei de rezidențiat și este responsabil de pregătirea acestora. Coordonatorul de rezidențiat stabilește împreună cu rezidentul ordinea efectuării stagiilor, stagiile opționale și locul de desfășurare ale diverselor perioade de stagiu.1.3.2. Coordonator de stagiu: cadru didactic universitar sau medic primar cu experiență în specialitate. Coordonatorul de stagiu este responsabil de buna desfășurare a stagiului respectiv și pentru evaluarea activității la sfârșitul stagiului.1.4. METODOLOGIA DESFĂȘURĂRII STAGIILOR
Programul de învățământ se va desfășura conform:
● Curriculum-ului general de urologie (mai jos detaliat) și a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire din cadrul stagiilor generale (de asemenea detaliate), inclusiv baremul de manevre, tehnici și activități practice pentru fiecare stagiu.
● Normelor și reglementărilor în vigoare pentru formarea specialiștilor de urologie precum și a desfășurării stagiului de rezidențiat de urologie.
● Este încurajată participarea rezidentului la manifestări științifice (minim una pe an) și programe/manifestări de educație medicală cu acordul coordonatorului de stagiu.
● Este încurajată efectuarea de cercetări științifice (minim una în perioada de rezidențiat) în colaborare cu conducătorul de rezidențiat.1.5. EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE ȘI PRACTICE
Aceasta se va realiza:
● La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire (chirurgie generală, chirurgie vasculară etc.), precum și pentru modulele de ecografie generală și bioetică:– examen scris și/sau oral, nota minimă: 7.– certificarea de către coordonatorul de stagiu a efectuării baremului minimal de activități practice, care vor fi notate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului.– evaluarea cel puțin a unei lucrări științifice sau comunicări științifice până la sfârșitul pregătirii de rezidențiat.– evaluare pe parcursul stagiului de urologie prin intermediul calificativelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii precum și prin examinarea anuală cu notarea aferentă.2. Conținutul stagiilor2.1. Stadiul de Chirurgie generală
Tematica de pregătire1. Asepsia și antisepsia2. Transfuzia și accidentele ei3. Șocul chirurgical4. Marile sindroame vitale (embolii, infarctizare, hemoragii)5. Varicele membrelor inferioare6. Trombloflebitele7. Arteritele membrelor inferioare. Embolii arteriale periferice8. Herniile inghinale și femurale9. Apendicita acută10. Ocluzia intestinală11. Peritonita acută difuză12. Infarctul enteromezenteric13. Pancreatita acută14. Colecistita acută și cronică litiazică15. Cancerul colic16. Cancerul rectal17. Tumorile utero-anexiale18. Prolapsul genital19. Noțiuni de chirurgie laparoscopică
Barem de activități practice

1.	Cura chirurgicala a herniei inghfinale si femurale	10
2.	Apendicectomie	10
3.	Enterectomii segmentare	10
4.	Colectomii segmentare	10
6.	Splenectomii	5
7.	Colostomie (anus iliac)	10
8.	Colecistectomii	10

Obiective educaționale:
Dobândirea unor prime cunoștințe și deprinderi în domeniul chirurgiei în general, cu crearea premiselor pentru specializarea ulterioară impusă de specificul urologiei.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
La finalul stagiului de chirurgie generală, rezidentul de anul I trebuie să cunoască regulile și gesturile intraoperatorii de bază pentru sala de operație, principiile micii chirurgii precum și standardele generale de asepsie și antisepsie. De asemenea, vor putea fi ulterior utile cunoștințele aferente chirurgiei de perete abdominal și de tub digestiv, domenii tangente ca și puncte de interes intervențiilor chirurgicale urologice deschise.2.2. Stadiul de chirurgie vasculară
Tematica de pregătire1. Imagistica patologiei vasculare2. Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară3. Ischemie acută periferică4. Arteriopatii cronice obstructive5. Varicele membrelor inferioare6. Boala tromboembolică7. Sindromul posttrombotic8. Suturi vasculare: indicație terapeutică9. Anevrismele arteriale10. Limfedemul
Barem activități practice:

1.	Suturi vasculare	10
2.	Cura varicelor membrelor pelvine	5
3.	Plastii vasculare cu vena	5
4.	Plastii vasculare cu grefe	5
5.	Embolectomii periferice	5

Obiective educaționale:
Dobândirea cunoștințelor minime aferente domeniului chirurgiei vasculare, cu utilitate pe parcursul intervențiilor urologice.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
Deținerea unor abilități tehnice de bază în chirurgia vaselor, susceptibile de a fi necesare în cadrul operațiilor specifice armamentariumului de tratament urologic.2.3. Stagiul de imagistică radiologică
Tematica de pregătire2.3.a. Radiologie clasică (tehnici de examen radiologic și interpretare):1. Radiologie reno-vezicală simplă2. Urografie și variantele ei (convențională, prin perfuzie, minutată, cu diuretic)3. Noțiuni de radioprotecție medicală4. Uretrocistografia (micțională, retrogradă)2.3.b. Angiografia renală și suprarenală (Seldinger, extracție digitală)1. Metode de dilatare endoluminală2. Cavogrfia și lebografia2.3.c. Tomografia computerizată abdomino-pelvină în explorarea afecțiunilor urologice2.3.d. Rezonanța magnetică nucleară abdomino-pelvină
Barem de activități practice

1.	Interpretare RRVS	50
2.	Interpretare UIV	50
3.	Interpretare TC	20
4.	Interpretare RMN	10

Obiective educaționale:
Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării aparatului urinar cu ajutorul investigațiilor radiologice (radiografie renovezicală simplă, Urografie intravenoasă, tomografie computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică).
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
Abilitatea de a interpreta corect rezultatul evaluării imagistice radiologice în principalele afecțiuni urologice diagnosticabile ca și standard prin intermediul acestor metode.2.4. Stagiul de ecografie generală
Tematica de pregătire

Tema cursului/Ore de curs	Urologie
Algoritmuri de diagnostic	2
Prostata si veziculele semfinale	2
Vase periferice	2
Echogra ia transrectală	2
Structuri moi superficiale	2
Pelvis eminin	2
Ecografie interventionala	4
Scrotul și conținutul scrotal	1
Total	18

Domenii de interes
Rinichii
● evidențierea și măsurarea rinichilor în secțiuni perpendiculare
● identificarea elementelor componente– parenchim – evaluare, măsurare– sinus– aparat pielo-calicial-evaluare
● identificarea ureterului
Lojele suprarenaliene
● identificarea lojelor suprarenaliene
● evaluarea structurii glandelor suprarenale
● măsurarea glandelor suprarenale
Organe aflate la nivelul micului bazin
a) vezica urinară
● identificarea în condiții de depletie și de vacuitate
● evacuarea și măsurarea pereților
● identificarea organelor învecinate
b) prostata (explorare suprapubiană)
● identificare, măsurare
● precizarea lobilor
● identificarea organelor cu care prostata intră în raport
Vase periferice (explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)
● identificarea și definirea unei structuri vasculare periferice
● diferențierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri și Doppler pulsat
● identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată color4. Penis și conținutul scrotului– corpii cavernoși– uretra– testiculul– epididimul– funiculul spermatic
Obiective educaționale:
Dobândirea cunoștințelor necesare evaluării și monitorizării aparatului urinar cu ajutorul ultrasonografiei.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire):
Posibilitatea stabilirii cu acuratețe a principalilor parametri de caracterizare echografică a rinichilor, prostatei, vezicii urinare și scrotului precum și recunoașterea stărilor patologice aferente.2.5. MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni
Tematica curs (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 oreII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 oreIII. Relația medic-pacient I – 2 ore Valori ale relației medic-pacient Paternalism versus autonomieIV. Relația medic-pacient II – 2 oreV. Greșeli și erori în practică medicală – 2 oreVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 oreVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 oreVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 oreIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 oreX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore
Tematica seminariilorI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 oreIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 oreIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 oreV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 oreVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe bază de cazuri concrete – 2X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore
Obiective educaționale:
Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practică medicală zilnică.
Rezultate așteptate:
Dobândirea unor competențe teoretice și practice minimum acceptabile în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.2.6. Stagiul de urologie
Principii de organizare ale training-ului în rezidențiatul de urologie
În cadrul modulului de urologie, activitatea medicilor rezidenți va fi asigurată pe principiul rotației periodice, aceștia urmând a activa, pe rând și în mod echilibrat, în secția clinică cu paturi, departamentul de ambulatoriu, serviciul de gardă, bloc operator și similare.
Activitatea clinică, însușirea cunoștințelor teoretice privind diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor urologice, precum și formarea și educarea abilităților tehnico-chirurgicale specifice se vor conforma Tematicii de pregătire și Baremului de activități practice ce trebuiesc acoperite în cei patru ani de training în urologie.
Tematica de pregătire1. Formarea urinii2. Factorii renali în reglarea hidroelectrolitică, acidobazică, metabolică3. Teste pentru aprecierea funcției renale (sanguine, urinare, combinate, provocate)4. Investigații izotopiceale aparatului urinar și investigații vasculare (arteriografii, lebografii) ale aparatului urinar și genital masculin5. Investigații imagistice ale aparatului urinar (radiografia renovezicală simplă, urografia intravenoasă, ureteropielografia retrogradă, ecografie, tomografie computerizată, rezonanța magnetică nucleară, PET-CT, etc)6. Asepsia, antisepsia și riscul infecțios în urologie7. Urosepsisul. Sindromul disfuncției multiple de organ8. Tulburările cantitative ale diurezei9. Insuficiență renală acută. Anuria obstructivă10. Insuficiență renală cronică de cauză urologică11. Semiologie urinară (polachiuria, disuria, retenția incompletă de urină, retenția completă de urină, piuria, hematuria, incontinența de urină, durerea în afecțiunile urologice)12. Simptomatologia de tract urinar inferior (LUTS)13. Anomaliile congenitale ale aparatului urogenital14. Ureterohidronefrozele dobândite15. Traumatismele aparatului urogenital16. Infecțiile nespecifice ale tractului urinar17. Pielonefritele acute și cronice de cauză urologică18. Pionefritele. Abcesul renal19. Pionefroza20. Perinefrita21. Cistite acute și cronice (specifice și nespecifice).22. Uretritele, periuretritele (inclusiv cele cu transmisie sexuală). Gangrenele genitale23. Prostato-veziculitele acute și cronice24. Orhiepididimitele acute și cronice25. Litiaza aparatului urinar26. Tumorile renale parenchimatoase27. Tumorile căilor urinare superioare28. Tumorile retroperitoneale29. Tumorile prostatice30. Tumorile vezicale31. Tumorile uretrale32. Tumorile penisului33. Tumorile conținutului scrotal (testicul, epididim, unicul spermatic, învelișuri)34. Tumorile glandei suprarenale35. Hiperplazia benignă de prostată36. Tuberculoza urogenitală37. Stricturile uretrale38. Hidrocelul și colecțiile scrotale39. Torsiunea cordonului spermatic40. Varicocelul41. Fimoza, parafimoza42. Priapismul43. Disfuncțiile erecțile și infertilitatea masculină44. Incontinențele urinare45. Sindrom dureros cronic pelvin46. Hipertensiunea renovasculară47. Disfuncțiile aparatului urinar inferior48. Fibroza retroperitoneală49. Maladia Peyronie50. Ptoza renală51. Urodinamica aparatului urinar inferior (debitmetrie, cistomanometrie, profil uretral, determinări flux-presiune, electromiografia mușchilor perineali, videourodinamica)
Barem activități practice în stagiul de urologie la care rezidentul este ajutor sau operator principal
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Din anul II

1	Cistoscopia	50
2.	Cateterismul ureteral (cu ureteropielogra ie retrograda)	25
3.	Extragereade stent ureteral	25
4.	Cistostomie suprapubiana	5
5.	Punctia-biopsie prostatică transrectală	15
6.	Biopsie vezicala	10
7.	Orhidectomiescrotala	10
8.	Cura chirurgicala a varicocelului	5
9.	Cura chirurgicala a hidrocelului	5
10.	Circumcizia	10
11.	Orhidopexia	3
12.	Cistolitotomia	10
13.	Interpretare debitmetrie	50
14.	Interpretare cistomanometrie	10
15.	Interpretare profil uretral	10
16.	Interpretare calendar micțional	30

Din anul III

1.	Ne rostomia percutanată	10
2.	Montarea de stent ureteral	20
3.	Litotriția extracorporeală	10
4.	Ureteroscopia retrogradă	20
5.	Cistolitotriția transuretrală	10
6.	Rezecția transuretrală a vezicii urinare	15
7.	Uretrotomia optică internă	15
8.	Pielolitotomia	5
9.	Ureterolitotomia	5
10.	Ureterostomia cutanată	10
11.	Adenomectomia transvezicală	5

Din Anul IV

1.	Nefrectomia simplă	10
2.	Nefrectomia radicala	10
3.	Nefrectomia partiala	5
4.	Pieloplastia	5
5.	Uretero-cisto-neostomia	5
6.	Suprarenalectomia	5
9.	Cistectomia radicală	10
10.	Amputația peniană	5
12.	Orhidectomie scrotala	5
13.	Rezecția transuretrală a prostatei	15
14	Cura chirurgicală a istulei vezico-vagfinale	5
15.	Tratamentul chirurgical al incontinentei urinare	5
16.	Prostatectomia radicală	5
17.	Derivația urianră tip Bricker	5
18.	Ne rolitotomia percutanată	5
19.	Emasculația	3
20.	Realizarea abordului preperitoneal, transperitoneal și retroperitoneal pentru entități patologice urologice	5

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
În cadrul stagiului de urologie, se va urmări pregătirea rezidentului în specialitate în vederea recunoașterii principalelor diagnostice specifice, stabilirea cu corectitudine a indicațiilor terapeutice, precum și deprinderea unor abilități practice de rezolvare chirurgicală a principalelor afecțiuni urologice.
Pe parcursul celor 4 ani aferenți stagiului de urologie, coordonatorul de rezidențiat va realiza o evaluare anuală a fiecărui rezident în parte, bazată pe activitatea clinică consemnată în perioada respectivă, precum și a unei teze scrise (subiecte grilă).
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin intermediul caietului de monitorizare a pregătirii („log-book”), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă, etc.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
La capătul primilor 2 ani ai modulului de urologie, se va urmări obținerea unui grad de pregătire a rezidentului care să-i permită efectuarea unor proceduri diagnostice (uretrocistoscopie, uretero-pielografie retrogradă, puncție-biopsie prostatică echoghidată transrectal, etc.) și terapeutice (orhiectomie pe cale inghinală, circumcizie, montare stent ureteral, montare nefrostomie percutanată, etc.) având un grad în general redus de dificultate.
Pe parcursul ultimilor 2 ani de pregătire în specialitatea urologie, rezidenții vor fi instruiți în vederea realizării unor intervenții chirurgicale mai complexe (transuretro-rezecția prostatei, rezecția transuretrală a tumorilor vezicale, ureteroscopia retrogradă cu litotriția calculului ureteral, orhidectomia pe cale inghinală, Nefrectomia, etc.) în calitate de primi operatori.
Pe tot parcursul celor 4 ani aferenți stagiului de urologie se va aplica principiul rotației periodice, rezidenții urmând a participa la activitățile legate de investigarea, tratamentul și urmărirea pacienților internați, de consulturile efectuate în cadrul ambulatoriului de specialitate, precum și bineînțeles de intervenții chirurgicale efectuate în blocul operator.
Un alt obiectiv primordial este reprezentat de încurajarea activității rezidentului în domeniul cercetării, prin implicarea acestuia într-o echipă investigațională aferentă unui studiu clinic. Se va urmări ca, la finalul pregătirii în rezidențiat, proaspătul specialist să fie capabil să propună, organizeze și eventual conduce studii clinice. De asemenea, este esențială dezvoltarea aptitudinilor academice ale rezidentului, prin încurajarea participării la manifestări științifice și pregătirea în vederea realizării de lucrări științifice și a prezentării acestora.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
Conform curriculei prezente, este de așteptat ca, pe parcursul celor 5 ani de pregătire, rezidentul român de urologie să parcurgă o tematică de rezidențiat modernă, cea elaborată de Boardul European de Urologie (European Board of Urology) fiind inclusă, atât din punct de vedere teoretic, cât și al procedurilor diagnostice și terapeutice.
În acest sens, pentru medicii rezidenți urologi din anul IV și V de pregătire, susținerea examenului „EBU on line In-service assessment”, organizat anual de Boardul European de Urologie (European Board of Urology), este obligatorie. Modul de organizare al acestei auto-evaluări la standard european, intră în atribuțiile fiecărui centru de pregătire în rezidențiat.
La finele anului terminal al ciclului de rezidențiat, medicul rezident urolog va fi supus unei evaluări finale a cunoștințelor și abilităților practice dobândite în cursul tuturor modulelor. Evaluarea se va face prin susținerea examenului de medic specialist, examen ce cuprinde o teză scrisă, un examen clinic (caz clinic) și o probă operatorie.
Cunoștințele și abilitățile practice dobândite în cadrul rezidențiatului în urologie privind chirurgia oncologică deschisă complexă, litotritia extracorporeală, nefrolitotomia percutanată, procedeele de reconstrucție chirurgicală a aparatului urinar și operațiile laparoscopice definesc nivelul 1 (bazal) de pregătire. Obținerea competenței în efectuarea acestor proceduri presupune finalizarea nivelului 2 de pregătire, în cadrul unor programe specifice de perfecționare profesională, după obținerea titlului de medic specialist urolog, conform legislației.
TEMATICA DE EXAMENULUI DE MEDIC SPECIALIST UROLOGI. Subiecte probă scrisă:1. Urosepsisul. Sindromul de disfuncția multiplă de organ2. Tulburările cantitative ale diurezei3. Insuficiență renală acută. Anuria obstructivă4. Insuficiență renală cronică de cauză urologică5. Anomaliile congenitale ale aparatului urogenital6. Ureterohidronefrozele dobândite7. Traumatismele aparatului urogenital8. Infecțiile nespecifice ale tractului urinar9. Pielonefritele acute și cronice de cauză urologică10. Pionefritele. Abcesul renal11. Pionefroza12. Perinefrita13. Cistite acute și cronice (specifice și nespecifice).14. Uretritele, periuretritele (inclusiv cele cu transmisie sexuală). Gangrenele genitale15. Prostato-veziculitele acute și cronice16. Orhiepididimitele acute și cronice17. Litiaza aparatului urinar18. Tumorile renale parenchimatoase19. Tumorile căilor urinare superioare20. Tumorile retroperitoneale21. Tumorile prostatice22. Tumorile vezicale23. Tumorile uretrale24. Tumorile penisului25. Tumorile conținutului scrotal (testicul, epididim, funicul spermatic, învelișuri)26. Tumorile glandei suprarenale27. Hiperplazia benignă de prostată28. Tuberculoza urogenitală29. Stricturile uretrale30. Hidrocelul și colecțiile scrotale31. Torsiunea cordonului spermatic32. Varicocelul33. Fimoza, parafimoza34. Priapismul35. Disfuncțiile erecțile și infertilitatea masculină36. Incontinențele urinare37. Sindrom dureros cronic pelvin38. Hipertensiunea renovasculară39. Disfuncțiile aparatului urinar inferior40. Fibroza retroperitoneală41. Maladia PeyronieII. Proba clinică de urologie – cazurile vor fi alese din tematica probei scriseIII. Baremul de manevre și tehnici chirurgicale aferente probei operatorii

	1	Cistoscopia
2.	Cateterismul ureteral (+ ureteropielogra ie retrograda)
3.	Montarea/extragerea destent ureteral
4.	Cistostomia suprapubiana
5.	Ne rostomia percutana
6.	Abordul percutanat al rinichiului
7.	Punctia-biopsie prostatica
8.	Orhidectomiascrotala
9.	Cura chirurgicala a varicocelului
10.	Cura chirurgicala a hidrocelului
11.	Circumcizia
12.	Orhidopexia
13.	Cistolitotomia
14.	Tratamentul chirurgical al incontinentei urinare
15.	Nefrectomia simplă
16.	Nefrectomia radicala
17.	Pieloplastia
18.	Ureterostomia cutanata
19.	Ureterocistoneostomia
20.	Adenomectomia transvezicala
21.	Amputatia peniana
22.	Orhidectomie inghinală
23.	Rezecția transuretrală a prostatei
24.	Rezecția transuretrală a vezicii
25.	Litotriția calculului vezical
26.	Uretrotomia optică internă
27.	Ureteroscopia retrogradă
28.	Cistectomia radicală
29.	Prostatectomia radicala retropubica
30.	Abordul laparoscopic retroperitoneal, transperitoneal si properitoneal

1. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN UROLOGIE1.1. Competența profesională intrinsecă specialității
Medicul specialist urolog a dobândit competențele cuprinse în curriculum modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional.
Cunoștințele și abilitățile practice dobândite în cadrul rezidențiatului în urologie privind chirurgia oncologică deschisă complexă, litotritia extracorporeală, nefrolitotomia percutanată, procedeele de reconstrucție chirurgicală a aparatului urinar și operațiile laparoscopice definesc nivelul 1 (bazal) de pregătire. Obținerea competenței în efectuarea acestor proceduri presupune finalizarea nivelului 2 de pregătire, în cadrul unor programe specifice de perfecționare profesională, după obținerea titlului de medic specialist urolog, conform legislației.1.2. Obligații
Medicul specialist urolog se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și de către Ministerului Sănătății.
Conținutul acestui Curriculum, așa cum este redactat, a fost avizat de Consiliul Director al Asociației Române de Urologie, în urma dezbaterilor din cadrul ședinței ordinare organizate în data de 4 noiembrie 2017.

Anexa nr. 1

Fișa postului rezidentului în Specialitatea Urologie
Considerații generale
Principii de desfășurare ale activității medicilor rezidenți în urologie:– Medicul rezident de urologie își va desfășura activitatea pe parcursul celor 5 ani de stagiu în strictă conformitate cu indicațiile medicului coordonator de rezidențiat, a îndrumătorului, a medicilor curanți ai pacienților la îngrijirea cărora participă precum și a medicilor titulari ai gărzilor pe care le efectuează.– Activitatea medicului rezident urolog se va supune baremului de tehnici chirurgicale repartizat pe anii de stagiu, regulilor de conduită ale spitalului în care se desfășoară respectivele stagii precum și normelor specifice fiecărei clinici în parte.– Limitele de competență aferente fiecărui an de rezidențiat se vor trasa cu respectarea baremului de activități practice raportat la anii de stagiu de urologie. În conformitate cu acesta, medicul rezident va beneficia de dreptul de prim operator și drept de parafare a protocolului operator, ca și mod de verificare și confirmare a îndeplinirii baremului de activități.– Fișa de post se va încadra în prevederile legale în vigoare (cu respectarea ROF și ROI al unității unde lucrează rezidentul, precum și a prevederilor Colegiului medicilor, ale MS și normativele CNAS).
Drepturi și obligații ale medicilor rezidenți în urologie:– Medicul rezident urolog are obligația să observe și să efectueze sub supravegherea îndrumătorului său (cadru universitar sau medic primar cu experiență) și ghidajul Coordonatorului de program toate procedurile menționate în Curricula de pregătire și în Logbook-ul de rezidențiat. În cadrul operațiilor la care medicul rezident asistă sau pe care le efectuează sub supravegherea îndrumătorului, responsabilitatea este asumată de către acesta prin parafarea protocolului operator.– Efectuarea unor proceduri chirurgicale de către medicul rezident este condiționată atât de anul de studiu (conform baremului de activități practice aferente stagiului de urologie la care rezidentul este ajutor sau operator principal menționat mai sus), cât și de prezența în sala de operație a îndrumătorului de rezidențiat.– Medicul îndrumător are obligativitatea de a interveni în cadrul intervențiilor chirurgicale ori de câte ori survin dificultăți speciale sau complicații intraoperatorii, precum și în managerierea cazurilor în general, în funcție de necesitățile și particularitățile acestora.– Pe perioada rezidențiatului, medicul rezident nu poate lua decizii medicale importante (transferuri intra- sau interspitalicești, indicații operatorii, modificări importante ale conduitei terapeutice, etc.) fără consultarea și acordul îndrumătorului de rezidențiat.– Înscrierea la examenul de specialitate este condiționată de parcurgerea integrală a stagiilor cuprinse în curricula, promovarea examenelor de evaluare anuală și de final de stagii, îndeplinirea baremului de activități practice (atât ca paletă cât și ca număr de proceduri chirurgicale) precum și în urma verificării Logbook-ului.
Activități clinice și științifice obligatorii suplimentare față de baremul de tehnici chirurgicale și cunoștințe teoretice menționate anterior:
● Întocmirea foii de observație, biletului de externare, scrisorii medicale, concediului medical și prescripțiilor medicamentoase
● Examenul clinic general al pacienților cu afecțiuni urologice
● Efectuarea anamnezei și a examenului fizic local
● Evaluarea rezultatelor analizelor medicale și a investigațiilor imagistice și endoscopice cuprinse în armamentariumul standard de diagnostic specific specialității urologie
● Prezentarea medicilor titulari ai spitalului a cazurilor din gardă cu un grad sporit de dificultate
● Efectuarea de pansamente, îngrijirea plăgilor, evaluare preoperatorie și urmărire postoperatorie, prescrierea de tratamente medicamentoase în urma consultării îndrumătorului
● Cunoașterea farmacologiei medicamentelor utilizate în urologie
● Prezentarea de cazuri clinice, comunicări științifice și recenzii ale unor lucrări publicate în literatura de specialitate în cadrul colectivului clinicii
● Evaluarea informațiilor din arhiva scriptică spitalului cât și cea din baza de date electronică, cu respectarea confidențialității datelor pacienților, în vederea realizării de lucrări științifice
● Participarea la operații și efectuarea de gărzi sub supravegherea și îndrumarea medicului coordonator
● Prezentarea de lucrări științifice la congrese și conferințe naționale și eventual și internaționale
● Prescripția de rețete pentru pacienții consultați în ambulatoriul de specialitate sau cei externați, la sfatul medicului coordonator
● Evaluarea și reevaluarea pacienților care se prezintă la camera de gardă, precum și a celor care se prezintă la consult în ambulatoriu sau în vederea examinării post-intervenție chirurgicală
● Efectuarea de gărzi sub îndrumarea medicului îndrumător sau a medicilor titulari de gardă, specialiști sau primari
● Participarea la consulturi interdisciplinare și intervenții operatorii în gardă cu avizul și sub supravegherea medicului șef de gardă
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA
Nume, prenume:
Semnătura:
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA UROLOGIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE STOMATOLOGICĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE STOMATOLOGICĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
CHIRURGIE STOMATOLOGICĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ
Proiect elaborat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în
Contractul „Twinning Light”
RO 2002/IB/OT-03 TL
RO 2002/000-586.03.01
Elaborat sub coordonarea:
Prof. Univ. Dr. Alexandru BUCUR, U.M.F. „Carol Davila” București
Prof. Univ. Dr. Mihaela BĂCIUȚ, U.M.F. „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Prof. Univ. Dr. Grigore BĂCIUȚ, U.M.F. „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
20191. Definiție
Specialitatea de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială cuprinde tratamentul chirurgical al părților moi cervico-faciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporo-mandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale (incluzând și specialitatea de chirurgie dento-alveolară).
Specialitatea de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială se ocupă cu:
● studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale și ale complicațiilor acestora, incluzând și chirurgia dento-alveolară: chirurgia endodontică, chirurgia parodontală, chirurgia preprotetică, inserarea implanturilor dentare și mărirea ofertei osoase, accidentele de erupție ale dinților, traumatismele dento-parodontale
● tratamentul traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi ale cavității orale și cervico-faciale
● tratamentul infecțiilor cavității orale și cervico-maxilo-faciale
● tratamentul tumorilor benigne ale părților moi și osoase cervico-maxilo-faciale
● tratamentul tumorilor maligne ale părților moi și osoase ale cavității orale și regiunii cervico- maxilo-faciale
● tratamentul afecțiunilor glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare,
● tratamentul diformităților și malformațiilor congenitale ale feței și maxilalelor,
● tratamentul durerii în teritoriul cavității orale și regiunii cervico-maxilo-facială,
● plastia reconstructivă după defecte ale cavității orale și regiunii cervico-maxilo-faciale,
● patologia sinusului maxilar de cauză dentară,
● procedee de terapie estetică cervico-facială,
● patologia chirurgicală a ATM etc.
Stagiul de bază se va desfășura doar în Secțiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială, iar comisia de examen pentru obținerea titlului de medic specialist va fi formată din cadre didactice ce sunt și medici primari/specialiști în Chirurgie Oro-Maxilo-Facială.
Înscrierea la rezidențiat se face pe grupa de specialități medico-dentare, pentru absolvenții care dețin licența în Medicina dentară (Stomatologie), fiind similară cu specialitatea de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială.2. Durata: 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20 – 30%, restul de 70 – 80% fiind dedicată activităților și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o data pe an), are loc o evaluare de etapă.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log – book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și educație medicală continuă în specialitate.3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat3A.1. Etapa de angajare: luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate3A.2. Stagiul de Chirurgie generală: 12 luni3A.3. Stagiul de O.R.L.: 1 lună3A.4. Stagiul de Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă: 4 luni3A.5. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună3A.6. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună3A.7. Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială*): 3 ani 5 luni și 1 săptămână (anii II, III, IV, V)
*) În secțiile clinice de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor internaționale ale patologiei specifice.3A.8. Modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: o săptămână3B. Ordinea de rotație a stagiilor de rezidențiat:
Anul I: Chirurgie Generală: 12 luni
Anul II:1) O.R.L.: 1 lună2) Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă: 4 luni3) Neurochirurgie: 1 lună4) Bioetică: 1/2 lună5) Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 5 1/2 luni
Anul III:
Modul Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: 1 săptămână
Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 11 luni și 3 săptămâni
Anul IV: Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 12 luni
Anul V: Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 12 luni4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Cuprinde stagiu clinic de Chirurgie Generală: 12 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:4.1.1.1.1. Cursuri:1. Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală2. Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui3. Tehnici de drenaj4. Tehnici de sutură5. Tehnica pansamentului6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice7. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul)8. Tehnici de anestezie loco-regională9. Resuscitarea cardiorespiratorie10. Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală11. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe)12. Examenul unui bolnav politraumatizat13. Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)14. Principii de tratament în politraumatisme15. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică)16. Patologia esofagului (corp străin, stenoze)17. Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică)18. Patologia chirurgicală a glandei tiroide4.1.1.2. Pregătire practică:1. Participare la:
a) Tiroidoctemii subtotale
b) Tiroidectomii totale
c) Chirurgia endoscopică2. Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale:
a) Chirurgia reconstructivă vasculară
b) Urgențe (camera de gardă)
c) Politraumatizați
d) Traumatisme toracice
e) Traumatisme abdominale3. Manopere:
a) Abord venos periferic
b) Aspirații și spălături gastrice
c) Cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă)4.2. Anul II4.2.1. Cuprinde stagii de:4.2.1.1. O.R.L.: 1 lună4.2.1.2. Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă: 4 luni4.2.1.3. Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.4. Bioetică 1/2 lună4.2.1.5. Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 5 1/2 luni4.2.1.1. Stagiul de O.R.L.: 1 lună4.2.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1. Metode de explorare rino-sinuzală2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale3. Epistaxisul4. Sinuzite acute și cronice rinogene5. Complicațiile sinuzitelor6. Alergia rino-sinuzală7. Amigdalita și adenoidita acută8. Tumorile benigne și maligne ale faringelui9. Tumorile benigne și maligne laringiene10. Tumorile parafaringiene11. Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană12. Copii străini traheo-bronșici13. Metode de explorare traheo-bronșică4.2.1.1.2. Pregătire practică (participare):1. Tamponament nazal anterior2. Tamponament nazal posterior3. Puncții sinuzale maxilare4. Reducere fracturi piramidă nazală5. Incizie flegmon periamigdalian6. Chirurgia sinuzitei maxilare clasic și endoscopic7. Chirurgia sinuzitei etmoidale clasic și endoscopic8. Traheotomia. Traheopuncția9. Traheotomii în condiții dificile4.2.1.2. Stagiul de Chirurgie Plastică, Estetică și microchirurgie reconstructivă: 4 luni4.2.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)2. Chirurgia arsului3. Arsuri asociate cu traumatisme4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)4.2.1.2.2. Pregătire practică (participare):1. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate2. Grefarea plăgilor granulare3. Tratamentul bridelor cicatriciale, placardelor cicatriciale4. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele5. Plastii pediculare cu lambouri locale/loco-regionale6. Neurorafii7. Plastia cu lambouri de la distanță – lambou liber vascularizat și anastomozat microchirurgical8. Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului4.2.1.3. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună4.2.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii:1. Examen clinic neurochirurgical2. Traumatisme craniocerebrale3. Diagnosticul și tratamentul comelor4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară4.2.1.3.2. Pregătire practică1. Examene clinice neurochirurgicale2. Neurorafie (participare)4.2.1.4. Stagiul de Bioetică: 1/2 lună4.2.1.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematică cursuri:I. Introducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Concepte de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc.)III. Relația medic – pacient I1. Valori ale relației medic – pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Etica cercetării pe subiecți umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principiilor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
Tematica seminariilor:I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice1. Rolul comunicării în relația medic – pacient2. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri3. Drepturile pacienților – reglementare legislativăIV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale4.2.1.5. Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială:5 1/2 luni4.2.1.5.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Anestezia în chirurgia Stomatologică și Maxilo-Facială2. Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații3. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice4. Chirurgie endodontică5. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice6. Chirurgia preprotetică și modelarea/mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv sinus-lift, transpoziția de nerv alveolar inferior, recoltarea de blocuri osoase de la nivelul cavității orale sau de la distanță)7. Incluzia dentară și patologia erupției dentare8. Infecțiile părților moi periosoase9. Tehnici curente de inserare a diverselor tipuri de implanturi endoosoase, inclusiv zigomatice, (grefe etc.)10. Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative periosoase4.2.1.5.2. Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate1. Efectuarea de anestezii locale și loco-regionale2. Extracții dentare3. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție4. Odontectomii5. Rezecții apicale6. Gingivectomie7. Intervenții chirurgicale preprotetice în:
a. Mucoasa subțire
b. Creasta gingivală balantă
c. Fibromatoză tuberozitară
d. Hiperplazie epitelio-conjunctivă
e. Deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale
f. Bride vestibulare și paralinguale
g. Îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)
h. Regularizări de creastă8. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase9. Tehnici chirurgicale de inserare a diverselor tipuri de implanturi endoosoase, inclusiv zigomatice, (grefe etc.)10. Modelarea/mărirea ofertei osoase în implantologie (inclusiv sinus lift și transpoziția nervului alveolar inferior)
Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.3. Anul III4.3.1. Cuprinde:
● modulul de Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical: 1 săptămână
● stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 11 luni și 3 săptămâni4.3.1.1. Modulul Elemente Juridice Medicale și Malpraxis Medical:4.3.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii1. Tipuri de răspundere juridică a medicului dentist2. Conformitatea practicii medicale cu cerințele legale aplicabile. Tehnici de prevenire a acuzațiilor de malpraxis.3. Gestionarea eficientă a acuzației de malpraxis medical – aspecte procedurale4. Vulnerabilitățile practicii în medicina dentară. Asigurările de răspundere civilă profesională5. Malpraxis între răspunderea individuală și răspunderea instituțională.4.3.1.2. Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 5 1/2 luni4.3.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Traumatologie Stomatologică și Maxilo-Facială
a. Plăgile părților moi ale cavității orale și cervico-faciale; particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitiv
b. șocul și reanimarea în traumatismele cavității orale și cervico-maxilo-faciale
c. fracturile mandibulei
d. fracturile maxilarului
e. fracturile orbito-zigomatice
f. fracturi asociate2. Infecții ale cavității orale și cervico-maxilo-faciale
a. Supurațiile spațiilor fasciale primare și secundare
b. Supurațiile cervico-faciale difuze
c. Particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copii
d. Osteita și ostemielita maxilarului și mandibulei
e. Osteonecroza maxilarelor
f. Infecțiile specifice (luesul, TBC-ul, actinomicoza)
g. Limfadenite acute și cronice3. Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare4. Chisturi și tumori benigne ale părților moi ale cavității orale și cervico-faciale5. Chisturi, tumori benigne și osteopatii ale oaselor maxilare6. Patologia glandelor salivare7. Patologia articulației temporo-mandibulare8. Durerea în teritoriul maxilo-facial4.3.1.2.2. Pregătire practică:
Intervenții de mică dificultate:1. Rezecții apicale2. Tratamentul infecțiilor nespecifice periosoase3. Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare4. Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă5. Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței cu extensie în regiunile învecinate dar fără interesarea endocraniului6. Prelevare de biopsii în tumorile localizate la nivelul cavității orale și regiunii cervico-maxilo-faciale7. Cura radicală a chisturilor de maxilar8. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei bucale, limbii, planșeului oral și ale gingiei9. Sialolitotomia10. Reducerea nechirurgicală a luxației temporo-mandibulare
Intervenții de dificultate medie:1. Tratamentul chirurgical al infecțiilor nespecifice ale feței și a gâtului2. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare3. Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC)4. Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară5. Plastia comunicării oro-sinuzale6. Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilalelor7. Corticotomia în osteomielita maxilalelor8. Tratamentul primar și secundar al plăgilor cavității orale și cervico-faciale9. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice10. Osteosinteza în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale11. Ligatura arterei carotide externe12. Traheotomie13. Submaxilectomie14. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne ale cavității orale și cervico-faciale15. Tratamentul chirurgical al chisturilor, tumorilor benigne și osteopatiilor maxilo-mandibulare
Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.4. Anul IV4.4.1. Stagiul de Chirurgie Stomatologică și maxilo-facială: 12 luni4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:
Tumori maligne ale cavității orale și ale regiunii cervico-maxilo-faciale
a. Noțiuni de biologie a procesului neoplazic
b. Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
c. Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
d. Adenopatia metastatică cervicală
e. Diagnosticul tumorilor maligne ale cavității orale și ale regiunii cervico-maxilo-faciale
f. Principii de tratament mulimodal în tumorile maligne ale cavității orale și ale regiunii cervico-maxilo-faciale
g. Tumorile maligne ale buzelor
h. Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucal
i. Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatin
j. Tumorile maligne ale maxilarului și mandibulei
k. Tumorile maligne tegumentelor cervico-faciale
l. Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială
m. Tumorile maligne ale glandelor salivare
n. Accidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT + CT)4.4.1.2. Pregătire practică
Intervenții de dificultate medie/mare:1. Rezecție de platou palato-alveolar2. Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator (participare)3. Hemirezecții de mandibulă (participare)4. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată5. Hemiglosectomie (participare)6. Hemipelvectomie (participare)7. Hemiglosopelvectomie (participare)8. Evidare cervicală radicală (participare)9. Evidare cervicală radicală modificată tip I, II, III (participare)10. Evidare cervicală supramohioidiană11. Extirparea tumorilor laterocervicale
Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris4.5. Anul V4.5.1. Stagiul de Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială: 12 luni4.5.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Tematica cursuri:1. Plastia reconstructivă în Chirurgia Stomatologică și Maxilo-Facială
a) Fiziopatologia lambourilor
b) Clasificarea metodelor de plastie reconstructivă
c) Tipuri de închidere primară
d) Grefe de piele
e) Lambouri locale
f) Lambouri loco-regionale pediculate
g) Lambouri liber vascularizate
h) Grefe osoase nevascularizate
i) Tratamentul chirurgical al parezei faciale de tip periferic2. Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodontic – chirurgical al acestora:
a) Prognatismul și retrognatismul mandibular
b) Prognatismul și retrognatismul maxilar
c) Proalveolia și proalveolodontia
d) Ocluzia deschisă
e) Laterodeviațiile mandibulare
f) Anomalii asociate3. Malformațiile congenitale ale cavității orale și cervico-maxilo-faciale
a. Despicăturile labio-maxilo-palatine
b. Malformații cranio-faciale4. Noțiuni de estetică a regiunii cervico-faciale: rejuvenalizarea cervico-facială
Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist4.5.1.2. Pregătire practică
Intervenții de dificultate mare:1. Hemiglosopelvimandibulectomie (participare)2. Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale3. Evidare cervicală radicală (participare)4. Evidare cervicală radicală modificată tip I, II, III5. Parotidectomia totală sau segmentară6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare)7. Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor (participare)8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale (participare)9. Faringoplastii în insuficiențe velare (participare)10. Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție (participare)12. Tratamentul chirurgical al tumorilor de mezostructură și suprastructură (fără invazie endocraniană) cu sau fără invazia orbitei sau piramidei nazale (exenterația de orbită și rezecția piramidei nazale) (participare)13. Plastia reconstructivă a defectelor cavității orale și cervico-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare)14. Managementul estetic al regiunii orale și cervico-faciale (participare)
a) Rinoplastie
b) Intervenții chirurgicale asupra pavilionului urechii (extirpare tumori, corecții estetice, reconstrucție)
c) Ritidectomie (face lift)
d) Blefaroplastie
e) Liftingul tegumentelor feței
f) Liftingul tegumentelor cervicale
g) Tratamentul prin fillere, toxină botulinică sau alte metode de rejuvenalizare a feței și gâtului
Barem de promovare stagiu:1. Participare la cursuri și seminarii2. Participare la activitatea practică3. Prezentarea a minimum 2 cazuri clinice4. Promovarea examenului scris
Prof. Dr. Alexandru BUCUR
Șef Clinică Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
UMF „Carol Davila” București
Membru al Academiei de Științe Medicale
(la 26-07-2019, Curriculum de pregătire în specialitatea Chirurgie Stomatologică și Maxilo-Facială a fost introdus de ANEXELE la ORDINUL 941/4.362/2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 622 bis din 26 iulie 2019 ) Notă
Articolul II din ORDINUL nr. 941/4.362/2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, prevede:
„Articolul II
Medicii rezidenți și medicii stomatologi rezidenți continuă pregătirea conform duratei de pregătire și curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidențiat”.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ
Definiția specialității:

IGIENA este ramură a medicinei preventive.
1. Specialitatea studiază acțiunea facturilor de mediu asupra sănătății populației, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a ținerii sub
control a riscurilor de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a populației prin eforturi concertate ale societății și utilizarea
eficientă a resurselor.
2. Studiază starea de nutriție și de alimentație a populației, alimentație ce trebuie să fie lipsită de riscuri biologice și/sau chimice.
3. Studiază dezvoltarea și starea de sănătate a copiilor, adolescenților și tinerilor

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	4
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	12
MODULUL 1	SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	14 săptămâni/3.5 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	56 ore/4 ore/săptămână/14 săptămâni
MODULUL 2	INFORMATICĂ ȘI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
MODULUL 3	BIOETICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 săptămâni/1/2 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	20 ore/2 ore/2 săptămâni
Modulul 4	EPIDEMIOLOGIE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Modulul 5	BOLI INFECȚIOASE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	16 săptămâni/4 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	64 ore/4 ore/săptămână/16 săptămâni
Modulul 6	BOLI TROPICALE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Modulul 7	BOLI PROFESIONALE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	4 săptămâni/1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	16 ore/4 ore/săptămână/4 săptămâni
Modulul 8	SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	4 săptămâni/1 lună
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	16 ore/4 ore/săptămână/4 săptămâni
MODULUL 9	IGIENA MEDIULUI
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	43 săptămâni/10 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	172 ore/4 ore/săptămâni/36 săptămâni
Modulul 10	PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALE
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	8 săptămâni/2 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
MODULUL 11	IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	43 săptămâni/10 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	172 ore/4 ore/săptămâni/36 săptămâni
Modulul 12	IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	43 săptămâni/10 luni
ORE DE CURS/LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	172 ore/4 ore/săptămâni/40 săptămâni
Total ore pregătire teoretică	816
Total ore pregătire practică	5484

Structura programului
Modulul 1, anul I: SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENT – 3.5 luni
Nr. ore curs: 56 ore/4 ore/14 săptămâni
Nr. ore practică: 434 ore
● Tematică.1.1. Starea de sănătate și caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate.1.2. Educația pentru sănătate și promovarea sănătății: concepte, organizare, funcționare, evaluare.1.3. Managementul serviciilor de sănătate și sociale. Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România. Sistemul de sănătate național, integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale. Introducere în economia sanitară.1.1. INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ1. Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației.2. Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.3. Morbiditatea.4. Calitatea vieții.5. Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații: Factori biologici. Factori de mediu. Factori de stil de viață (comportamentali). Serviciile de Sănătate.6. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează. Criterii de alegere a metodelor de cercetare. Metode cantitative; proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor. Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.
Tematica activităților practice1. Starea de sănătate:
● Surse oficiale – naționale și internaționale – accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică.2. Demografie:
Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației. Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc). Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile. Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale stării de sănătate.3. Morbiditate. Calitatea vieții.
Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli. Proiectarea unui studiu de prevalentă pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație.4. Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații.
Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații.
Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației. Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății.
Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației.5. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.
● Realizarea și testarea unui chestionar.
METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE1. Identificarea problemelor.2. Analiza și prezentarea problemei.3. Ierarhizarea priorităților.4. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție.5. Formularea obiectivelor.6. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.7. Pretestarea metodologiei.8. Planul de lucru.9. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.10. Bugetarea acțiunilor.11. Implementarea proiectului.12. Prezentarea rezultatelor.
Tematica activităților practice
● Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.
● Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.
● Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.
● Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.
● Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).
● Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.
● Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.
● Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.
● Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor.
● Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:1. Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice.2. Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.3. Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de management în condițiile practicii de grup.4. Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.5. Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.1.2. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.2. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.4. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.5. Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.6. Problematica medico-socială a populației vârstnice.7. Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.8. Marketing social.
Tematica activităților practice1. Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.
● Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică.
● Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație dată.2. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
● Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală.3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.
● Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.
● Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat.
● Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile.
● Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile.
● Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații.
● Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).
● Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu.
● Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.
● Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor.1.3. MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ A SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAȚIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ ÎN SISTEMELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ȘI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ
● Planificare și programare.
● Comunicare în organizație
● Sisteme de sănătate; descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.
● Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.
● Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare.
● Principiile și funcțiile managementului: Procesul de luare a deciziei. Conflict și negociere
● Management organizațional – structură, cultură, managementul schimbării.
● Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.
● Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private).
● Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).
● Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
● Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.
● Noțiuni de legislație medicală
● Integrare în UE: instituții, legislație, programe.
● Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.
● Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate.
● Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).
● Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor.
● Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.
● Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).
● Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație (primar, secundar, terțiar-curativ și profilactic).
● Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului.
● Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.
● Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.
● Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile.
● Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație.
● Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate.
● Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară.
● Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).
● Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor.
Obiective educaționale:
Starea de sănătate și caracteristicile ei. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate
Educația pentru sănătate și promovarea sănătății.
Managementul serviciilor de sănătate. Sistemul de sănătate național. Introducere în economia sanitară.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor care influențează starea de sănătate a unei populații.
Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.
Realizarea unui material de educație pentru sănătate.
Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare.
Principiile și funcțiile managementului: Procesul de luare a deciziei.
Management organizațional.
Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.
Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.
Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.
Elemente de economie sanitară.
Modulul 2, anul I: BIOSTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ MEDICALĂ – 2 luni
Nr. ore curs. 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Nr. ore practică: 248 ore1. Tematica lecțiilor conferință:1. Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: Epilnfo, SPSS, SAS, etc.;
Editarea de documente (text și grafică);
Baza de date.2. Documentarea asistată de calculator.3. Programe de comunicații.4. Biostatistică: Indicatori de tendință centrală și dispersie. Eșantionaj și inferență statistică. Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice).5. Regresia logistică Corelația și regresia liniară.
Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.6. Statistică superioară.
Tematica activităților practice:
● Introducere în informatică:– Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale;– Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică;– Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date;– Utilizarea unui program de calcul tabular;– Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator;– Utilizarea poștei electronice;– Utilizarea mijloacelor multimedia.
● Biostatistică:– Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu.– Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor.– Proiectarea unui studiu pe eșantion.– Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice.2. Obiective educaționale.
() Utilizarea calculatorului în prelucrarea și redactarea articolelor științifice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
() Dobândirea capacității de prelucrare statistică a datelor în cadrul diverselor studii de cercetare.
Modulul 3, Anul 1, BIOETICĂ – 2 săpt.
Nr. ore curs: 20 ore
Nr. ore practică: 50 ore.
Tematica lecțiilor conferință:
● Definirea bioeticii, concepte, evoluție, teorii și metode în bioetică, domenii prioritare de studiu în bioetică.
● Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii, influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor.
● Relația medic – pacient, modele ale relației medic – pacient, dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.
● Relația medic – pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic – pacient minor: acte normative care reglementează relația medic – pacient
● Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor, culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice, management.
● Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, reproducerea umană asistată medical, donarea reproductivă.
● Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion. Terapia genică.
● Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică.
Tematica activităților practice:
a. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice Valoarea și limitele consimțământului informat în practică medicală curentă. Rolul comunicării în relația medic – pacient. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic – pacient prin cazuri practice.
b. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri.
c. Drepturile pacienților – reglementare legislativă.
d. Rolul comitetelor de etică din spitale.
e. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.
f. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale. Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieții, finalului vieții, transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică, cercetarea pe subiecți umani.
g. Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practică medicală: eutanasia și suicidul asistat; îngrijirile paliative.
h. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane.
Obiective educaționale.
() Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale și aplicarea principiilor acesteia în practică medicală zilnică.
Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
() O atitudine a medicului specialist de igienă în conformitate cu etica profesională.
Modulul 4, anul I: EPIDEMIOLOGIE – 2 luni
Nr. ore curs: 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Nr. ore practică: 248 ore1. Tematică lecțiilor conferință:4.1. EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ – 2 săptămâni4.1.1. Tematica lecțiilor conferință
● Introducere în epidemiologie: definiție, scop, domenii de utilizare; istoric; concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiții de caz, prevenție, control, etc.); istoria naturală a bolii; nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară și terțiară); cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică).
● Epidemiologie descriptivă: persoana (definire variabile, utilizare); loc, timp (definire, utilizare).
● Studii analitice: ciclul studiilor epidemiologice; conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii); studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare); studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri și controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje); studii analitice tip cohortă (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje); studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare); studii experimentale – trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice).
● Screeningul în depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare).
● Supravegherea epidemiologică: istoric, definiție, utilizare; obiective; tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, santinelă, de laborator); elementele unui sistem de supraveghere; analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere; evaluarea unui sistem de supraveghere; atributele supravegherii.4.2. EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ – 1,5 luni4.2.1. Tematica lecțiilor conferință4.2.1.1. Epidemiologia bolilor infecțioase – 2 săptămâni
● Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).
● Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).
● Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare).
● Investigarea și controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie).
● Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea).
● Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase.
() Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B.
() Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.
() Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina.
() Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C.
() Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială.
() Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia.
() Zoonoze: antrax, leptospiroză, rabie, brucelloză.
() Parazitoze.4.2.1.2. Epidemiologia bolilor netransmisibile – 1 lună
● Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție).
● Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică).
● Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului).4.2.2. Tematica activităților practice pentru epidemiologie generală și specialăi. Sistemul informațional în bolile transmisibileii. Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioaseiii. Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere: metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni.iv. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu: tehnici de recoltare, interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere.v. Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD: tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție – activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării); tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor; tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor.vi. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: tehnica întocmirii anchetei epidemiologie preliminară și definitivă; măsuri pentru îngrădirea și lichidarea focarului epidemiologic declarat; urmărirea focarului epidemic până la lichidare.vii. Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației – imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă.viii. Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje).ix. Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase.x. Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamități naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism.xi. Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile netransmisibile.2. Obiective educaționale.
() Deprinderea elementelor de analiză epidemiologică în cadrul studiilor populaționale.
() Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă.
() Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației.
() Elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase.
() Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamități naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire).
● Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase.
● Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, epidemiologie ocupațională și epidemiologia de mediu.
Modulul 5, anul I: BOLI INFECȚIOASE – 4 luni
Nr. ore curs: 64 ore/4 ore/săptămână/16 săptămâni
Nr. ore practică: 248 ore1. Tematică lecțiilor conferință:5.1. Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.1. Diagnosticul bolilor infecțioase:
a. Diagnostic pozitiv
● Date epidemiologice
● Date clinice
● Date de laborator.
b. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).2. Tratamentul antimicrobian:
a. Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor, rezistența microbiană la antibiotice.3. Infecții ale căilor respiratorii superioare:
● Guturaiul
● Angine
● Epiglotita
● Laringita acută
● Laringo-traheobronșită acută
● Otita externă și medie
● Sinuzite4. Infecții ale căilor respiratorii inferioare:
● Bronșite acute, Bronșite cronice acutizate
● Bronșiolită
● Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv eu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp.)
● Abcesul pulmonar
● Pleurezii.5. Infecții cardio-vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite, Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite), Infecții pe valve prostetice.6. Infecții ale sistemului nervos: Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene) Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale. Mielite, nevrite. Abces cerebral. Infecții de șunt LCR7. Infecții cutanate și de părți moi: Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc. Miozite, fasceite. Infecțiile plăgilor, arsurilor.8. Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată Limfangite9. Diareei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneza, diagnostic, tratament. Diareei acute neinvazive („secretorii”): enterite, enterocolite, diareea călătorilor. Diareei invazive (inflamatorii). Diareei post-antibiotice. Toxiinfecții alimentare. Boala Whipple.10. Infecții intraabdominale. Peritonite. Supurații intraabdominale localizate. Abcese parenchimatoase. Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite.11. Hepatite virale acute și cronice.12. Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.13. Infecții osteo-articulare: Infecții ale articulațiilor native. Infecții ale protezelor osoase și articulare. Osteomielita14. Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoza benignă, trichomoniaza, vaginite, vaginoze etc.).15. Boli eruptive virale:
● Rujeola
● Rubeola
● Infecții cu virusul varicelo-zosterian
● Roseola infantum
● Megaleritemul epidemic16. Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infecțioasă, HHV 6, 7, 8).17. Gripa.18. Infecția urliană.19. Difteria.20. Tusea convulsivă.21. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.22. Febra tifoidă și paratifoidă.23. Dizenteria bacteriană.24. Holera.25. Trichineloza.26. Botulism.27. Antrax.28. Tetanos.29. Gangrena gazoasă.30. Bruceloza.31. Listerioza.32. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.33. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.34. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).35. Erizipeloid Rosenbach.36. Boala ghearelor de pisică.37. Febra mușcăturii de șobolan.38. Infecția cu HIV.39. Infecții în sarcină și lehuzie40. Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare: respirator, urinar, digestiv, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate, infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe41. Medicina de călătorie.42. Boli infecțioase emergente: SARS, Gripa aviară etc.43. Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni).5.2. Tematica activităților practice1. Interpretarea leucogramei: 502. Recoltarea diverselor produse patologice (sputa, secreții purulente etc): 303. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 304. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 305. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 306. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 307. Examen sputa (interpretare, atitudine terapeutică): 308. Puncția rahidiană: 109. Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 1010. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 3011. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (biochimice, serologice, factori de coagulare) (50), renale (50).2. Obiective educaționale.
() Cunoașterea patologiei infecțioase cu potențial de transmitere prin aer, apă, sol, aliment.
() Medicina de călătorie.
() Boli infecțioase emergente: SARS, Gripa aviară etc.
() Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
● Posibilitatea de diagnostic și stabilirea planul de investigație al unei infecții precum și indicația de investigație specială a unei infecții. Medicul trebuie să poată interpreta examenele biologice privind infecțiile.
Modulul 6, anul II: BOLI TROPICALE
Nr. ore curs. 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Nr. ore practică: 248 ore.1. Tematică lecțiilor conferință:
() Date generale privind zonele cu climă caldă, medicina tropicală, bolile tropicale. Tulburări produse de căldură.
() Holera.
() Pesta.
() Lepra.
() Treponematoze tropicale.
() Trahomul
() Arboviroze. Febra galbenă. Denga.
() Febra hemoragică Ebola.
() Boala Marburg.
() Febra de Lassa
() Amibiaza.
() Malaria.
() Leishmaniaza.
() Tripanosomiaza.
() Filariaza.
() Schistostomiaza.
Tematica activităților practice:
() Examinare frotiuri de sânge periferic (10)
() Examinare coproparazitologică (10)
() Examinare parazitologică alte produse patologice (biopsie, etc) (10)
() Consult pacienți cu boli tropicale.2. Obiective educaționale.
() Elemente definitorii pentru bolile cu răspândire în zone de climă caldă.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
() Cunoașterea patologiei de tip tropical în conexiune cu cerințele igienice, în contextul modificărilor climatice, a mișcărilor mari de populație fie prin migrarea unui număr mare de persoane din zone de climă caldă, fie datorită facilităților de transport în diferite puncte ale planetei.
Modulul 7, anul II: BOLI PROFESIONALE
Nr. ore curs: 16 ore/4 ore/săptămână/4 săptămâni
Nr. ore practică: 54 ore.1. Tematica lecțiilor conferință:
● Bolile profesionale:– definiție– criterii de diagnostic– anamneza profesională– metode de prevenirea bolilor profesionale.– Semnalarea și declararea bolilor profesionale: principii, pași.– Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional.– Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalități de efectuare– Legislația națională și europeană de medicina muncii.
Tematica activităților practice
● Efectuarea anamnezei profesionale în vederea identificării riscului de boală profesională;
● Identificarea locurilor de muncă și a profesiunilor expuse la agenți etiologici profesionali care pot determina boli profesionale (microclimat profesional, agenți chimici, radiații ionizante și neionizante la un loc de muncă, agenți biologici)
● Etapele de diagnostic de profesionalitate, rolul medicului de medicina muncii.
● Semnalarea bolii profesionale.
● Aplicații practice în conformitate cu legislația națională și europeană de medicina muncii.
● Prezentare cazuri clinice.2. Obiective educaționale.
() Efectuarea anamnezei profesionale în vederea identificării riscului de boală profesională.
() Starea de sănătate a populației angajate: factori care o influențează, factori de risc profesional.
() Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalități de efectuare.
() Identificarea locurilor de muncă și a profesiunilor expuse la agenți etiologici profesionali care pot determina boli profesionale.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
() Cunoașterea și monitorizarea stării de sănătate a populației active.
Modulul 8, anul II: SĂNĂTATE OCUPAȚIONALĂ
Nr. ore curs: 16 ore/4 ore/săptămână/4 săptămâni
Nr. ore practică: 54 ore.1. Tematica lecțiilor conferință:
● Introducere în medicina muncii: definiție, atribuțiile serviciului de medicina muncii.
● Riscul profesional.
● Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularitățile efortului fizic și psihic în funcție de sex, vârstă și stare fiziologică.
● Noțiuni de toxicologie profesională.
● Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecțioase, direct sau indirect, prin alimente, apă, reziduuri, etc.
● Stresul profesional.
● Legislație de medicină a muncii (supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în relație cu noxele de expunere, semnalare, declarare boli profesionale – legislația privind valorile limita de expunere la noxe în mediul profesional și domeniul de aplicare, legislația privind valorile limită de expunere biologică în mediul profesional și domeniul de aplicare), organizarea medicinei muncii, sistemul informațional în domeniu.
● Patologia profesională declarată și cea nedepistată – influențe asupra morbidității generale.
● Patologia profesională cu latență mare: rolul colaborării diferitelor instituții în profilaxie și control.
● Activități și atribuții specifice în activitatea de evaluare a locurilor de muncă și a condițiilor igienico-sanitare, colaborarea medicului de igienă și a medicului medicina muncii în evaluarea expunerii profesionale și neprofesionale la radiații ionizante (rolul și atribuțiile laboratoarelor de igiena radiațiilor în relație cu activitatea de supraveghere a lucrătorilor).
● Legislație: Legea nr. 111 din 1996, privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, republicată în 1998 și revizuită în 2003, Norme fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul nr. 14 din 24 ianuarie 2000, al președintelui C.N.C.A.N., Legea minelor nr. 85/2003, Radiation Protection Nr. 160 (publicat în 2009), conține noile recomandări tehnice ale Uniunii Europene pentru monitorizarea persoanelor expuse profesional la radiația externă, în baza ICRP 103, și înlocuiește Radiation Protection No. 73 (din 1994).
Tematica activităților practicexii. Formularele de semnalizare și declarare a bolilor profesionale.xiii. Analiza morbidității cu incapacitate temporară de muncă într-o întreprindere.xiv. Măsuri de protecția muncii, depistarea și declararea bolilor profesionale și a accidentelor în unitățile medico-sanitare.2. Obiective educaționale.– Riscul profesional.– Noțiuni de toxicologie profesională.– Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecțioase.– Stresul profesional.– Activități și atribuții specifice în activitatea de evaluare a locurilor de muncă și a condițiilor igienico-sanitare ale acestora.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).– Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor în relație cu noxele de expunere, semnalare, declarare boli profesionale – legislația privind valorile limită de expunere la noxe în mediul profesional și domeniul de aplicare.
Modulul 9, anul II și 2 luni din anul III: IGIENA MEDIULUI – 10 luni – 43 săptămâni
Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/36 săptămâni
Nr. ore practică: 1088 ore.1. Tematica lecțiilor conferință:– Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Fenomene patologice legate de expunerea la factori de risc din mediu: patologia infecțioase și parazitară, patologia sistemului nervos, tulburări neuro-comportamentale, patologia aparatului respirator, patologia cardio-vasculară, patologia cutanata, patologia aparatului digestiv, patologia hepatică, patologia renală și a tractului urinar, patologia sistemului hematopoietic, tulburări ale funcției glandelor endocrine, tulburări imunologice, inclusiv alergice, tulburări ale reproducerii și dezvoltării umane, rolul factorilor de mediu în producerea cancerului uman.– Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos. Prevenirea îmbolnăvirilor generate de expunerea la factorii de mediu externi și promovarea sănătății prin măsuri de ordin social și prin modificarea comportamentelor nesănătoase.– Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.– Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Tipuri de pericole din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (naturale și antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).– Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea participanților la procesul de luare a deciziilor.– Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.– Strategii de prevenire și control în sănătate. Evaluarea strategică a riscului și planificare: riscuri evaluate cantitativ și calitativ pentru o comunitate dată, compararea riscurilor (criterii, scale, matrici), stabilirea riscurilor priorizate (criterii și tehnici). Sistemul geografic de informații de mediu și sănătate;– Toxicologie de mediu: principii generale; absorbție, distribuție, excreție, bio-transformare; efecte toxice pe organe și sisteme, efecte cancerigene și genetice.– Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Măsuri de prevenire și combatere. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.– Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane.– Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.– Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.– Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.– Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei.– Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.– Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.– Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.– Deșeuri: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.– Controlul produselor cosmetice.– Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare. Conceptul de „oraș sănătos”. Particularități socio-economice ale mediului rural în relație cu starea de sănătate a populației.– Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; măsuri de prevenire și control.– Poluarea aerului interior: expunere, efecte pe sănătate, control– Mediul ocupațional medico-sanitar în relație cu sănătatea umană.– Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.– Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.– Poluarea transfrontalieră și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide, reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase.
Tematica activităților practice– Instrumente și metode specifice de prevenire și combatere a riscurilor din mediu, planuri de urgență și intervenție precoce în catastrofe și accidente– Prezentare generală a elaborării și aplicării legislației sanitară și de mediu– Legislația Națională și Europeană: Constituția României, Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Legea protecției mediului nr. 137/1995 revizuită în 2000, Legea privind asistența de sănătate publică nr. 100/1998 înlocuită cu Legea nr. 95/2006, Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, Directiva nr. 91/676/CEE transpusă și aprobată prin H.G. nr. 964/2000 prevede Planul de acțiune pentru protecția apelor față de acest risc de poluare cu nitrați, Directiva CEE nr. 98/83 privind calitatea apei destinate consumului uman; Legea Apei nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; Legea nr. 311/2004 privind completarea și modificarea Legii apei; H.G. nr. 974/2004 privind normele de aplicare și inspecție sanitară. Directiva (UE) nr. 2015/1787 a comisiei din 6 octombrie 2015 de modificare a anexelor II și III la Directiva nr. 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman, Ordinul ministrului sănătății nr. 275/2014 privind aprobarea procedurii de reglementare sanitară pentru punerea pe piață a produselor, materialelor, substanțelor chimice/amestecurilor și echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, în baza art. 10 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2017 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, H.G. nr. 1.260/2012 – pentru modificarea și completarea H.G. nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al parlamentului european și al consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice.– Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor.– Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect.– Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.– Acte normative în domeniul aerului atmosferic și standarde cu caracter tehnic.– Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea și discutarea rezultatelor.– Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.– Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă.– Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.– Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.– Acte normative în domeniul apei și standarde cu caracter tehnic.– Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului (poluare bacteriologică, chimică, radioactivă). Interpretarea și discutarea rezultatelor.– Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea solului.– Acte normative în domeniul solului și standarde cu caracter tehnic.– Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară).– Acte normative în domeniul locuinței și standarde cu caracter tehnic– Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.– Acte normative în domeniul zgomotului și standarde cu caracter tehnic– Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante.– Acte normative în domeniul radiațiilor și standarde cu caracter tehnic.– Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupațional medico-sanitar.– Acte normative în domeniul medico-sanitar și standarde cu caracter tehnic– Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe.– Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situație dată.– Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată.2. Obiective educaționale.
() Cunoașterea modalităților de monitorizare a nivelelor de poluanți din aer, apă de băut, recreațională sau uzată, sol, habitat.
() Evaluarea riscurilor pe sănătate, în expunere acută și cronică, datorită impactului poluării factorilor de mediu.
() Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relația cu poluarea aerului, a apei, a solului, în expunerea la radiații ionizante și neionizante, poluarea sonoră.
() Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății
() Deșeurile menajere – riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.
() Controlul produselor cosmetice.
() Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare.
() Particularități socio-economice ale mediului rural în relație cu starea de sănătate a populației.
() Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
() Corecta apreciere a impactului pe sănătatea umană în condițiile unor expuneri ambientale sau interioare la diferiți agenți poluanți din mediu de viață.
() Supravegherea stării de sănătate în relația cu poluarea aerului, apei, a solului, în expunerea la radiații ionizante și neionizante, poluarea sonoră.
() Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe, accidentele industriale și nucleare impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.
() Evaluarea poluării interioare și a impactului pe sănătatea omului.
Modulul 10, anul III, PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALE
Nr. ore curs: 32 ore/4 ore/săptămână/8 săptămâni
Nr. ore practică: 248 ore1. Tematică lecțiilor conferință:
() Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale, Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului.
() Aprovizionarea cu apa potabilă a unui spital. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile.
() Deșeurile rezultate din activitatea medicală: colectare, transport, neutralizare. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală.
() Ape reziduale-tratare-colectare-evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare.
() Siguranța alimentului. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei.
() Curățenia și dezinfecția. Metode de curățenie și dezinfecție. Substanțe biocide. Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției. Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție.
() Managementul deșeurile medicale, modalități de colectare, păstrare și eliminarea acestora.
() Igiena mâinilor – măsura cheie în prevenirea infecțiilor nosocomiale. Programe de igiena mâinilor.
() Combaterea vectorilor. Metode de dezinsecție și deratizare. Riscuri asociate prezentei vectorilor.
Tematica activităților practice1. Cadrul legislativ național privind:– organizarea și funcționarea unui spital;– curățenia și dezinfecția– apa potabilă– deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale– siguranța alimentului – riscuri microbiologice2. Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor nosocomiale în relație cu mediul spitalicesc:– curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale– curățenia și dezinfecția blocului alimentar– managementul siguranței alimentului– dezinsecția și deratizarea– gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală– igienizarea rezervorului de apă potabilă– monitorizarea complianței cu igiena mâinilor– asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară.3. Evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol):– metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicroflora, mâini.– prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal.– prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice.4. Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar – HACCP – analiza riscurilor prin puncte critice de control.2. Obiective educaționale.
() Cunoașterea componentelor structurale și funcționale ale unui spital, cerințele de igienă privind aprovizionarea cu apă potabilă, evacuarea apelor reziduale și a deșeurilor rezultate din activitatea medicală, cunoașterea și evaluarea metodelor de curățenie și dezinfecție, modalitățile de combatere a vectorilor: dezinsecție-deratizare.
() Cunoașterea principiile siguranței alimentului.
() Cunoașterea modalităților de asigurare și evaluare a igienei mâinilor, etapele și resursele necesare implementării și evaluării unui program de igiena mâinilor.
() Cunoașterea cerințelor de igienă pentru amenajarea și funcționarea blocului alimentar, precum și modalitățile de prevenire a riscurilor de contaminare a alimentelor.
() Cunoașterea componentelor planului de măsuri pentru prevenirea și controlul infecțiilor asociate îngrijirilor medicale în raport cu mediul spitalicesc
() Cunoașterea structurii planului de autocontrol și să prezinte metodele de prelevare probe microbiologice din spital (suprafețe, aeromicroflora, mâini), bloc alimentar (suprafețe, mâini, echipament de protecție personal) și apa potabilă.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
() Să se cunoască cerințele legale privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare.
() Să se știe a se elabora un plan de măsuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale.
() Să se știe a se elabora plan de autocontrol pentru a evalua eficiența măsurilor de igienă implementate.
() Să se știe a se stabili punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.
() Să se evalueze eficiența programului de igiena mâinilor.
Modulul 11 anul III și 4 luni anul IV, IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI – 10 luni (43 săptămâni)
Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/36 săptămâni
Nr. ore practică: 1088 ore.1. Tematica lecțiilor conferință:
● Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație-nutriție-sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.
● Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente, și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macro- și micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat).
● Etiopatogenia bolilor carențiale: hipovitaminoze, carența în elemente minerale, malnutriția protein-calorică, anemii nutriționale.
● Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic.
● Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar.
● Aspecte populaționale în relație cu alimentația: tipuri de diete.
● Evaluarea clinică și nutrițională – Dezechilibrul nutrițional, Screening-ul nutrițional, Evaluarea nutrițională, Examinarea fizică – starea de nutriție, Interacțiunea dintre medicamente și alimente, Alimentația enterală și parenterală în intervențiile chirurgicale.
● Metode de intervenție comunitară: Evaluarea, recomandarea și monitorizarea în chirurgia obezității, nutriția în sarcină și lăuzie, comportamentul alimentar și stilul de viață în colectivitățile de copii și adolescenți, dieta vârstnicului și managementul colectivităților de seniori instituționalizați, alimentația și regimul de viață al sportivilor, managementul metabezității.
● Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): modul de obținere, formele de comercializare și consum, compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat.
● Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, micotoxine, biotoxine marine, etc.) și neconvenționali (prioni). Surse de contaminare a alimentelor și măsuri de profilaxie.
● Degradarea și alterarea alimentelor;
● Principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra calității nutritivă a alimentelor și riscul asupra stării de sănătate a consumatorilor;
● Ambalaje folosite în sectorul alimentar; cerințe privind materialele în contact cu alimentul.
● Alimente funcționale, alimente modificate genetic, alimente cu destinație nutrițională specială, suplimente alimentare, nutrigenomica. Relația cu starea de sănătate.
● Aditivii alimentari. Efecte asupra alimentelor și relația cu starea de sănătate.
● Principii de gastrotehnie.
● Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente.
● Igiena unităților cu profil alimentar.
Tematica activităților practice
● Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea și discutarea rezultatelor.
● Legislația europeană și națională în domeniul siguranței alimentelor și igienei unităților alimentare.
● Strategii de control a securității sanitare a alimentelor în unități alimentare. Principii de evaluare a riscului în unități alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points). Sistemul de management al siguranței alimentului: ISO 22000:2005
● Controlul pe piață al alimentelor cu risc pentru sănătatea populației. Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje.
● Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.
● Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete alimentare.
● Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv.
● Principii generale de dietoterapie.
● Analiza riscului legat de consumul de alimente. Educație și intervenții nutriționale de teren: politici și programe de supraveghere și educație nutrițională, intervenție nutrițională în teren (școală, colectivități locale, parteneriat public/privat).
● Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a populației în relație cu factorii de risc alimentar.2. Obiective educaționale.
() Definirea nutrienților, cele două componente ale echilibrului energetic: aportul de energie și cheltuiala de energie a organismului, necesarul de energie în diferite momente ale vieții și factorii care influențează cheltuiala de energie a organismului, prezentarea situațiile de dezechilibru energetic și riscurile pentru sănătate asociate acestor dezechilibre.
() Prezentarea rolului macro și micronutrienților în organism, necesarul în funcție de vârstă și patologie, principalele surse alimentare de macro și micronutrienți și efectele consumului neadecvat.
() Prezentarea riscurile de contaminare chimică și microbiologică a alimentelor, surse de contaminare. Bolile ce pot să apară prin consum de alimente contaminate.
() Descrierea modalitățile de evaluare a statusului nutrițional al omului sănătos.
() Metodele de apreciere a aportului alimentar.
() Valoarea nutritivă, recomandările de consum pentru principalele grupe de alimente și efectele consumului neadecvat.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
() Identificarea necesarul de macro- și micronutrienți în funcție de vârstă și consecințele consumului neadecvat.
() Cunoașterea riscurile chimice și microbiolgice de contaminare a alimentelor și a patologiei ce poate fi indusă.
() Evaluarea statusul nutrițional în diferite grupuri populaționale.
Modulul 12 anul IV, IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR – 10 luni (43 săptămâni)
Nr. ore curs: 172 ore/4 ore/săptămână/40 săptămâni
Nr. ore practică: 1228 ore1. Tematica lecțiilor conferință:
● Obiectul, importanța și orientarea actuală a igienei copiilor și tinerilor. Particularitățile răspunsului organismului copilului la acțiunea factorilor de mediu.
● Caracteristicile generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor, adolescenților și tinerilor. Dinamica și modificările în timp ale dezvoltării umane la nivelul colectivității; accelerația creșterii sau tendința seculară
● Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării și maturizării organismului, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană;
● Dezvoltarea fizică, noțiuni de auxologie: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor pe grupe de vârstă: antepreșcolar, preșcolar, școlar, adolescent;
● Caracteristici evolutive somatice în perioada pubertară;
● Prevenirea tulburărilor de creștere a copiilor și adolescenților.
● Dezvoltarea neuropsihică: legile și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația; etapele dezvoltării neuropsihice a organismului uman: criterii de stadializare;
● Particularitățile evolutive ale dezvoltării neuropsihice ale copiilor și adolescenților pe grupe de vârstă;
● Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală, condiționare reciprocă, factorii care influențează activitatea școlară, randamentul la învățătură; eșecul școlar, dezadaptarea școlară, tulburările de învățare; problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat.
● Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți. Comportamente deviante în adolescență. Măsuri de prevenire și combatere.
● Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreșcolari (0 – 3 ani): particularități igienice pe grupe de vârstă, jocurile și jucăriile, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului, somnul, programul de activitate și odihna din creșele de copii.
● Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la preșcolari (3 – 7 ani): creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și activitate fizică, odihna și somnul, deprinderea de a munci, programul de activitate și odihna din grădinițele de copii.
● Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la elevi și studenți: capacitatea de lucru și curbele fiziologice zilnice, săptămânale, anuale, regimul de viață și activitate din școli și facultăți; orarul școlar, reușita școlară, orientarea școlară și profesională, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și educație fizică și sport, odihna și somnul.
● Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc pentru sănătate în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: comportamentul alimentar nesanogen, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual deviant, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente. Cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere. Prevenirea cariei dentare, igiena buco-dentară. Handicapul fizic și psihic.
● Cerințe igienico-sanitare privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor, adolescenților și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă.
● Rolul alimentației în procesul de creștere și dezvoltare și în optimizarea stării de sănătate a copiilor și adolescenților (sursele necesarul și rația de nutrienți pe grupe de vârstă). Prevenirea tulburărilor de nutriție la copii și adolescenți.
● Acte normative și standarde cu caracter tehnic privind normele igienice specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități.
● Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noțiuni despre patologia acută transmisibilă, factorii incriminați în patologia acută transmisibilă, boli acute transmisibile cu frecvență crescută.
● Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: boli cronice și forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficiența măsurilor medicale în morbiditatea cronică.
● Acte normative și standarde cu caracter tehnic privind asistența medicală în unitățile publice și private pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor adolescenților și tinerilor.
Tematica activităților practice
● Metodologia de evaluare a dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile. Analiza și interpretarea datelor de dezvoltare fizică la nivel individual și colectiv pentru depistarea tulburărilor de creștere și nutriție. Organizarea și desfășurarea examenelor medicale periodice și de bilanț în unitățile de învățământ.
● Metodologia de evaluare a nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.
● Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.
● Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională. Fișa de caracterizare psiho-pedagogică și medico-psihologică pentru orientarea școlară și profesională.
● Metodologia depistării comportamentelor cu risc, a tulburărilor de adaptare școlară.
● Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.
● Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri. Fișa creșei, grădiniței, școlii.
● Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii, adolescenți și tineri.
● Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate (acțiuni asupra determinanților sănătății pentru prevenirea bolilor).
● Promovarea sănătății și educația pentru sănătate în școli.
● Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară.2. Obiective educaționale.
() Cunoașterea caracteristicilor și modalităților de apreciere a dezvoltării fizică și neuro-psihice a copiilor și tinerilor.
() Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri.
() Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate.3. Rezultate așteptate (Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulelor de pregătire).
() Acțiuni de promovare a sănătății și educație pentru sănătate în unitățile de copii.
() Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute și cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri.
() Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc pentru sănătate în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:1. Însușirea cunoștințelor detaliate și aprofundate privind elementele ce sunt incluse în curriculum de igienă cu scopul de a avea pregătirea necesară exercitării profesiei de medic specialist la standardele actuale. Cu toate că specialitatea de igienă nu are recunoaștere la nivel european în forma actuală în care este în țara noastră, fiecare din capitolele din care este se compune curriculum de igienă are corespondent în curriculum altor specialități în țările Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii cum ar fi Environmental and Occupational Health pentru partea de mediu, sănătatea publică etc.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind influența factorilor de mediu ce pot induce o patologie foarte diversă.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind evaluarea impactului contaminanților din mediu din apă, aer, sol, prezența diferitelor tipuri de radiații, zgomot asupra sănătății ca și mijloacele și măsurile ce trebuiesc întreprinse pentru limitarea sau eliminarea impactului negativ asupra sănătății omului.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind nutrienții, componentele echilibrului energetic, dezechilibru acestuia și riscurile pentru sănătate asociate acestor dezechilibre, rolul macro și micronutrienților în organism, care sunt nevoile de macro- și micronutrienți în funcție de vârstă și în diferite situații patologice, care sunt principalele surse alimentare de macro și micronutrienți și efectele consumului neadecvat.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind factorii ce influențează comportamentul alimentar, modalitățile de evaluare a statusului nutrițional al omului sănătos, metodele de apreciere a aportului alimentar, valoarea nutritivă, recomandările de consum pentru principalele grupe de alimente și efectele consumului neadecvat.
() Să prezinte riscurile de contaminare chimică și microbiologică a alimentelor, bolile ce pot să apară prin consum de alimente contaminate.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind caracteristicile generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor, adolescenților și tinerilor.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind evaluarea dezvoltării fizice a copiilor și tinerilor.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind programul de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități, elemente de orientare școlară și depistarea și prevenirea comportamentelor cu risc la copii.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind aprecierea condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri.
() Dobândirea de cunoștințe teoretice privind modalitățile de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate
() Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind interferențele elementelor specifice igienei cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale, în mod deosebit din domeniul bolilor infecțioase, bolilor tropicale, bolilor profesionale și a medicinei muncii.
() Dezvoltarea capacității medicului specialist igienist de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:
() Medicul specialist de igienă trebuie să facă dovada că și-a însușit obiectivele educaționale de mai sus, la nivelul exigențelor medicale și deontologice specifice standardelor.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă ………………….. DA– examen clinic ………………… NU– probă de abilități ……………. DA– probă pe casetă video ……… NU– probă operatorie …………….. NU– dizertație …………………….. NU
TEMATICA DE EXAMEN

1. PROBA SCRISĂ:
1. Igiena aerului atmosferic: factori meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății, poluarea aerului atmosferic (surse de poluare, natura agenților poluanți, efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor, monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului).
2. Igiena apei: apă potabilă (nevoile de apă ale individului și colectivităților, mod de acoperire, surse de apă, aprecierea calității surselor; compoziția minerală și relația cu sănătatea; poluarea chimică și microbiologică a apei potabile, efectele asupra sănătății, boli transmise prin apă, epidemiile hidrice; criterii de calitate a apei potabile; metode de tratare a apei pentru potabilizare); ape naturale, de suprafață și subterane: riscuri pentru sănătate și criterii de calitate, autopurificarea apei, criterii de calitate; îndepărtarea apelor uzate: riscuri pentru sănătate date de îndepărtarea incorectă a apelor uzate, evaluarea riscurilor.
3. Igiena solului: relația între sol și sănătatea umană; endemiile biogeochimice; poluarea chimică și biologică a solului, efectele asupra stării de sănătate.
4. Deșeurile solide și periculoase: surse, clasificări, compoziție fizică, chimică și biologică; riscuri pentru sănătate generate de îndepărtarea incorectă a deșeurilor solide și periculoase.
5. Regimul biocidelor. Legislația în vigoare.
6. Igiena habitatului. Așezările urbane: efectele asupra sănătății date de urbanizare; spațiul locuit și relația cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului locuit, efectele asupra sănătății generate de condițiile de locuit și facilitățile sanitare, poluarea aerului interior, evitarea suprasolicitării fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului interior, iluminatul natural și artificial, zgomotul), prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor.
7. Igiena radiațiilor: radiații neionizante (radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete), surse, relații cu sănătatea umană, măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive asupra sănătății; radiații ionizante: iradierea naturală și natural modificată tehnologic, efectele asupra sănătății, iradierea antropică, surse de radiații ionizante, metode de evaluare a expunerii și de monitorizare a contaminării mediului, efectele asupra sănătății (mecanism de acțiune, efecte stocastice și deterministice); măsuri de prevenire și combatere a expunerii umane.
8. Trebuințele nutritive ale omului: necesarul de energie; necesarul de proteine (compoziția și clasificarea proteinelor, rol în nutriție, necesarul de proteine și aminoacizi pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare de proteine); necesarul de lipide (compoziția și clasificarea lipidelor, rol in nutriție, necesarul de lipide și acizi grași pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse de alimentare principale și secundare de lipide); necesarul de glucide (compoziția și clasificarea glucidelor, rol în nutriție, necesarul de glucide digerabile și nedigerabile pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse de alimentare principale și secundare de glucide).
9. Necesarul de elemente minerale – bioelemente (calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, fier, cupru, cobalt, zinc, iod, fluor, mangan, molibden, crom, seleniu) – pentru fiecare dintre micro- și macro- elemente se vor prezenta: rol în nutriție, necesarul pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare.
10. Necesarul de vitamine: vitamine liposolubile (A, D, E, K) și hidrosolubile (vitamina B1, B2, B6, B12, PP, acid folic, acid pantotenic, biotina, ubichinona, vitamina C, vitamina P); alte substanțe cu efecte vitaminomimetice (inozitol, acid lipoic, acid orotic, acid pangamic) – pentru fiecare dintre vitamine se vor prezenta: rol în nutriție, necesarul pentru diferite grupe de populație, efectele consumului neadecvat – insuficient sau exagerat, surse alimentare principale și secundare.
11. Valoarea nutritivă și igiena alimentelor. Gruparea alimentelor în funcție de proveniența și de valoarea nutritivă din ouă; derivate cerealiere și leguminoase uscate; legume, fructe și preparate din legume și fructe; grăsimi alimentare; produse zaharoase; băuturi nealcoolice; băuturi alcoolice – pentru fiecare grupă de alimente se vor prezenta: modul de obținere și formele sub care se comercializează și se consumă; compoziția și valoarea nutritivă; cantități recomandate pentru diferite categorii de populație; efecte nutriționale și digestive ale consumului neadecvat – insuficient sau exagerat.
12. Condiții de igienă ce trebuiesc respectate în producerea, depozitarea, transportul, comercializarea și consumul produselor alimentare, maladii microbiene, virotice și parazitare transmise prin alimentele respective.
13. Riscuri de contaminare chimică cu poluanți și aditivi în comercializarea și consumul produselor alimentare, măsurile de profilaxie.
14. Principii și metode de conservare a alimentelor: mecanisme de condiții de alterare și insalubrizare a alimentelor; conservarea alimentelor prin folosirea temperaturilor ridicate (pasteurizare, fierbere, coacere, prăjire, sterilizare) și a temperaturilor scăzute (refrigerare, congelare); conservarea prin reducerea cantității de apă: uscare, deshidratare; conservarea prin acidifiere, sărare, zaharare, afumare; conservarea prin folosirea de substanțe chimice; conservarea prin folosirea radiațiilor ionizante.
15. Aditivi alimentari, clasificare: conservanți (antiseptici, antibiotici, antioxidanți), organoleptizanți (coloranți, aromatizanți, emulsionați, stabilizatori, agenți de îngroșare, îndulcitori sintetici, etc.); efecte asupra alimentelor și consumatorilor.
16. Poluarea chimică a alimentelor: clasificarea poluanților chimici; reziduuri de pesticide; metale cu potențial nociv: plumb, mercuri, cadmiu, cupru, nichel, staniu, zinc, aluminiu, crom; micotoxine; nitrozamine; hidrocarburi policiclice aromatice; azotați, azotiți; elemente radioactive și alți poluanți chimici: monomeri din mase plastice, antibiotice, medicamente de uz veterinar, biostimulatori. Pentru fiecare grupă de substanțe chimice se vor prezenta: sursele și modalitățile de poluare, efecte asupra consumatorilor (toxice, cancerigene, teratogene, alergice).
17. Toxiinfecțiile alimentare. Toxiinfecțiile produse de germenii: Salmonella, Shigella, Stafilococi enterotoxici, Escherichia coli, Proteus, Clostridium (Cl.botulinum și Cl. Perfringens), Yersinia enterocolitica, Campylobacter, Listeria monocytogenes, Vibrio parahaemolyticus, Bacillus cereus. Surse și modalități de contaminare a alimentelor; forme de manifestare; măsuri de profilaxie.
18. Igiena unităților cu profil alimentar: unități de producție, depozitare, desfacere, consum public și colectiv.
19. Boli de nutriție. Etiopatogenia bolilor de nutriție: boli prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroza și complicațiile sale, diabetul zaharat, hiperuricemiile, guta, litiaza biliară.
20. Boli carențiale: hipovitaminoze (scorbut, pelagra, beri-beri, carență în vitamina A, carență în vitamina D), carență în elemente minerale, malnutriția calorico-proteică, anemii nutriționale.
21. Evaluarea clinică și nutrițională – Dezechilibrul nutrițional, Screening-ul nutrițional, Evaluarea nutrițională, Examinarea fizică – starea de nutriție, Interacțiunea dintre medicamente și alimente, Alimentația enterală și parenterală în intervențiile chirurgicale.
22. Metode de intervenție comunitară: Evaluarea, recomandarea și monitorizarea în chirurgia obezității, nutriția în sarcină și lăuzie, comportamentul alimentar și stilul de viață în colectivitățile de copii și adolescenți, dieta vârstnicului și managementul colectivităților de seniori instituționalizați, alimentația și regimul de viață al sportivilor, managementul metabezității.
23. Caracteristici generale ale procesului dezvoltării fizice și neuropsihice a copiilor și tinerilor. Modificările în timp ale dezvoltării fizice și psihice umane. Aprecierea creșterii și dezvoltării copiilor și tinerilor la nivelul asistenței primare. Dinamica dezvoltării neuropsihice la copii și tineri, caracteristicile și etapele acestui proces. Legile creșterii și dezvoltării.
24. Factori ai mediului intern care influențează dezvoltarea copiilor, factori ai organismului matern, factori genetici, endocrini, metabolici, sistemul nervos.
25. Criterii de evaluare a dezvoltării copiilor și tinerilor. Criterii de apreciere a gradului de maturizare a organismului aflat în perioada de evoluție. Criterii pentru examinarea psihologică a copiilor și adolescenților. Stabilirea diagnosticului dezvoltării fizice și neuropsihice, periodizarea etapelor de dezvoltare.
26. Igiena copiilor de vârstă mică (0 – 3 ani). Dezvoltarea fizică și neuropsihică a copiilor 0 – 3 ani. Alimentația în perioada primului an de viață în relația cu dezvoltarea fizică și neuropsihică a copilului. Principii de organizare a regimului zilnic al copiilor de 0 – 3 ani. Construirea, amenajarea și funcționarea creșelor. Structura și conținutul regimului educativ în creșă, elaborarea deprinderilor, jocul ca proces de învățare.
27. Igiena copilului preșcolar. Dezvoltarea fizică și neuropsihică a copiilor preșcolari. Supravegherea alimentației copilului în grădinițe. Igiena procesului instructiv-educativ în grădinițe. Igiena grădiniței de copii: construcție, amenajare, circuite funcționale. Principii de organizare a regimului zilnic și a educației fizice în colectivitățile de preșcolari.
28. Igiena copiilor de vârstă școlară. Dezvoltarea fizică și neuropsihică a școlarilor. Problematica instruirii și educării copilului cu handicapuri (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect). Copilul cu posibilități superioare, problematica instruirii și educării lui. Factorii și bazele neurodinamice ale învățării. Învățarea și reușita școlară. Norme pentru durata activității școlare (durata pregătirii lecțiilor de acasă, durata lecțiilor în clasă), norme pentru durata odihnei.
29. Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară, aspecte ale patologiei specifice adolescentului. Tulburările de comportament, absenteismul și demisia școlară la adolescenți. Probleme medicale ale orientării școlare și profesionale.
30. Igiena instituțiilor școlare și universitare. Noțiuni de ergonomie școlară.
31. Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu. Natura pericolelor din mediu care pot afecta sănătatea; pericol și risc: definiții, tipuri de pericole și riscuri pentru sănătate; pericole chimice: clasificare, căi de expunere, metabolizarea și soarta în organism, căi de eliminare, tipuri de efecte pe sănătate; pericole fizice: clasificare, zgomot și vibrații, radiații ionizante, radiații neionizante, ambianță termică; pericole mecanice: clasificare, impact asupra grupurilor și societății, grupuri vulnerabile, accidente de trafic, accidente casnice și recreaționale; pericole psihosociale și comportamentale: clasificare, efecte asupra sănătății.
32. Principii și metode utilizate în evaluarea riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doza- răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului: evaluarea calitativă și cantitativă a riscului); metode epidemiologice și biostatice (concepte de bază, proiectarea și implementarea studiilor, analiza cantitativă a datelor); toxicologie și metode de laborator (principii generale de toxicologie; absorbția, distribuția, excreția și biotransformarea; efecte cancerigene, genetice și legate de dezvoltare; efecte toxice pe organe sau sisteme; efectele principalilor agenți toxici; toxicologia mediului).
33. Managementul riscului: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, prevenirea și ținerea sub control a expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea tuturor participanților la procesul de luarea deciziilor.
34. Comunicarea riscului: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.
35. Demografie: statica populației, mișcarea mecanică și naturală a populației, metode de standardizare, metode lexis, tabele de mortalitate, ani potențiali de viață pierduți.
36. Elaborarea, implementarea și evaluarea programelor de sănătate: identificarea nevoilor, stabilirea priorităților, fixarea scopurilor, obiectivelor generale și specifice, determinarea strategiilor, determinarea activităților și resurselor, implementarea programelor de sănătate, evaluarea programelor de sănătate.
37. Norme de igienă privind amenajarea și funcționarea unui spital: structura funcțională, amplasare spații, circuite funcționale, Riscuri asociate nerespectării circuitelor funcționale și neasigurării spațiilor adecvate profilului spitalului. Metodologia de supraveghere și controlul calității microbiologice a apei potabile. Riscuri epidemiologice în relație cu deșeurile rezultate din activitatea medicală. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare a apelor reziduale. Riscuri microbiologice asociate preparării și distribuției hranei. Evaluarea eficienței curățeniei și dezinfecției. Riscuri microbiologice asociate nerespectării protocoalelor de curățenie și dezinfecție. Riscuri asociate prezentei vectorilor.
38. Igiena mâinilor – măsura cheie în prevenirea infecțiilor nosocomiale. Programe de igiena mâinilor.
39. Managementul situațiilor de dezastru ambiental, stări de urgență.
40. Bolile profesionale: definiție, criterii de diagnostic, anamneză profesională, metode de prevenirea bolilor profesionale. Semnalarea și declararea bolilor profesionale: principii pași. Starea de sănătate a populației angajate: factorii care o influențează, factorii de risc profesional. Examenul medical la angajare, examenul medical periodic: modalități de efectuare. Activități și atribuții specifice în activitatea de evaluare a locurilor de muncă și a condițiilor igienico-sanitare.
41. Igiena în conexiune cu bolile tropicale – Date generale privind zonele cu climă caldă, medicina tropicală, bolile tropicale. Tulburări produse de căldură. Holera. Pesta.Lepra. Treponematoze tropicale. Trahomul, Arboviroze. Febra galbenă, Denga, Febra hemoragică Ebola, Boala Marburg,.Febra de Lassa, Amibiaza, Malaria. Leishmaniaza, Tripanosomiaza, Filariaza, Schistostomiaza.
42. Etiologia diagnosticul pozitiv și diferențial în bolilor infecțioase Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare, Infecții cardio-vasculare, ale sistemului nervos, infecții cutanate și ale părților moi, Infecții ale sistemului limfatic, Diarei acute infecțioase, Infecții intraabdominale, Infecții intraabdominale, Hepatite virale acute și cornice. Infecții ale tractului urinar, Infecții osteo-articulare, Infecții cu transmitere sexuală. Boli eruptive virale. Infecții cu virusuri herpetice. Gripa. Infecția urliana. Difteria. Tusea convulsivă. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo. Febra tifoidă și paratifoidă. Dizenteria bacteriană. Holera. Trichineloza. Botulism. Antrax. Tetanos. Gangrena gazoasa. Bruceloza. Listerioza. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q). Erizipeloid Rosenbach. Boala ghearelor de pisică. Febra mușcăturii de șobolan. Infecția cu HIV. Infecții în sarcină și lehuzie. Infecții asociate îngrijirilor medicale cu punct de plecare: respirator, urinar, digestiv, cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate, infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe. Medicina de călătorie. Boli infecțioase emergente: SARS, Gripa aviară etc. Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologie, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni).
2. PRIMA PROBĂ PRACTICĂ
Se interpretează și se discută rezultatele de pe buletinele de analiză pentru:
• Aer atmosferic
• Apa potabilă
• Sol
• Poluarea sonoră
• Audiometrie
• Ambianță termică
• Iluminatul natural și artificial
• Radioactivitatea naturală și natural modificată tehnologic
• Radiații ultraviolete
• Vicierea aerului
• Calitatea nutritivă a alimentelor din diferite grupe
• Contaminarea chimică a alimentelor
• Contaminarea microbiologică a alimentelor
• Aditivi alimentari
• Dezvoltarea somatică a unui copil sau adolescent: date somatoscopice, somatometrice și fiziometrice
– Nisip din locul de joacă al grădiniței
– Fișa creșei
– Prelevare și interpretare a probelor microbiologice din spital: suprafețe, aeromicrofloră.
– Prelevare și interpretare a probelor microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice.
– Probe microbiologice de pe mâinile și echipamentul de protecție al personalului din spital.
A DOUA PROBĂ PRACTICĂ
1. Ancheta epidemiologică în epidemia hidrică și toxiinfecția alimentară.
2. Elaborarea unui program de sănătate într-o colectivitate dată.
3. Proiectarea unui studiu epidemiologic descriptiv.
4. Tehnici de recoltare a probelor de aer, apă, sol, alimente pentru examenul fizico-chimic și microbiologic.
5. Metodologia de supraveghere sanitară a calității apei potabile.
6. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate a unei comunități în relație cu apa de băut.
7. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate a unei comunități în relație cu poluarea aerului atmosferic.
8. Metodologia de supraveghere a unei unități de alimentație publică și/sau colectivă.
9. Calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, aprecierea stării de nutriție.
10. Organizarea și interpretarea unei anchete alimentare într-o colectivitate.
11. Aprecierea dezvoltării somatice a unei colectivități de copii.
12. Organizarea triajului epidemiologic și interpretarea rezultatelor.
13. Controlul condițiilor igienico-sanitare într-o instituție pentru copii sau tineri.
14. Evaluarea unui program de instruire și educație a școlarilor.
15. Elaborarea un plan de autocontrol pentru mediul spitalicesc.
16. Prezentarea cadrului legislativ care reglementează amenajarea și funcționarea unui spital din punct de vedere al condițiilor de igienă.
17. Descrieți metodele de evaluare a eficienței programului de igiena mâinilor
18. Care sunt momentele în care trebuie asigurată igiena mâinilor în cadrul asistenței medicale și care sunt modalitățile de asigurare a igienei.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

• Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a poluanților din aer (gaze iritante, pulberi, monoxidul de carbon, plumb, banz(a)piren, benzen, azbest).
• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.
• Recoltarea probelor de apă. (potabilă, recreațională, reziduală).
• Metode de determinare a proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei de băut.
• Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Metode de determinare a clorului rezidual din apă.
• Analiza bacteriologică a apei.
• Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă.
• Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.
• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apă potabilă.
• Recoltarea probelor de sol.
• Metode de investigare a poluării solului (poluare bacteriologică, chimică, radioactivă).
• Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea solului.
• Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară).
• Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.
• Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante.
• Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare. Elaborarea planului de măsuri privind prevenirea infecțiilor nosocomiale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale, curățenia și dezinfecția blocului alimentar, managementul siguranței alimentului, dezinsecția și deratizarea, gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, igienizarea rezervorului de apă potabilă, monitorizarea compliantei cu igiena mâinilor, asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curată/murdară.
• Evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol): metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicrofloră, mâini, prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal, prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice.
• Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar – HACCP – analiza riscurilor prin puncte critice de control.
• Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupațional medico-sanitar.
• Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare.
• Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.
• Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete alimentare.
• Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a populației în relație cu factorii de risc alimentar.
• Metodologia de evaluare a dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile. Analiza și interpretarea datelor de dezvoltare fizică la nivel individual și colectiv pentru depistarea tulburărilor de creștere și nutriție. Organizarea și desfășurarea examenelor medicale periodice și de bilanț în unitățile de învățământ.
• Metodologia de evaluare a nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.
• Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.
• Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională Fișa de caracterizare psiho-pedagogică și medico-psihologică pentru orientarea școlară și profesională.
• Metodologia depistării comportamentelor cu risc, a tulburărilor de adaptare școlară.
• Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, anchetă alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.
• Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri. Fișa creșei, grădiniței, școlii.
• Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii, adolescenți și tineri.
• Metodologii și strategii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor adolescenților în relație cu factorii din mediul de viață și activitate (acțiuni asupra determinanților sănătății pentru prevenirea bolilor).

2. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN IGIENĂ2.1. Competența profesională intrinsecă specialității

– Urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)
Medicul specialist de igienă, ca urmare a promovării examenului de medic specialist, a dobândit competențele cuprinse în curriculumul modulelor de pregătire, competențe ce intră în standardul profesional.

2.2. Obligații

– Etice, deontologice
– Profesionale
Medicul specialist de igienă se supune obligațiilor etice, deontologice și profesionale stipulate de către Colegiul Medicilor din România și a Ministerului Sănătății.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Moldoveanu Anca Maria
Semnătura:
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PROTETICĂ DENTARĂ

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
(la 07-09-2017, sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
PROTETICĂ DENTARĂ
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
(la 07-09-2017, sintagma: Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 ) 1. Definiție
În sensul medicinei dentare, protetica tratează metodele de restaurare morfo-funcțională și estetică a aparatului dento-maxilar (ADM) cu ajutorul unor proteze biocompatibile. Tipul structurilor restaurate determină delimitarea a două sub-domenii distincte: protetica dentară și protetica maxilo-facială; prima abordează restaurarea arcadelor dento-alveolare, iar cea de-a doua protezarea altor structuri maxilo-faciale. La rândul său, protetica dentară este divizată didactic și metodologic, în trei domenii: protetica dentară fixă, protezarea mobilizabilă a edentațiilor parțiale și protezarea mobilizabilă a edentațiilor totale.
Între acestea există zone de interferență determinate pe de o parte de împrumutarea unor caracteristici constructive între diferite tipuri de proteze dentare și pe de altă parte de răspândirea tot mai largă a implanturilor dentare – care prezintă adesea suprastructuri protetice cu caracteristici „hibride”. Specificul și extinderea pe care au căpătat-o implanturile dentare au dus chiar la descrierea unei a patra subdiviziuni a proteticii dentare – protetica pe implanturi. Protezele dentare sunt în general piese rigide, realizate în afara cavității bucale, cu ajutorul laboratorului de tehnică dentară.
De asemenea, studiul raporturilor (mandibulo-maxilare) de ocluzie, al funcționalității și patologiei acestora este abordat într-o formă sistematică tot în cadrul proteticii dentare, întrucât:
● tratamentele protetice, prin definiție ireversibile și deseori, costisitoare – trebuie aplicate numai după o temeinică analiză ocluzală care să depisteze eventualele abateri de la normal, funcțional, în vederea eliminării lor;
● orice tratament dentar și în primul rând cel protetic modifică morfologia ocluzală, relațiile ocluzale funcționale putând fi și ele modificate negativ; simptomele ce pot apărea în aceste cazuri sunt situate de multe ori la distanță de locul unde s-a aplicat piesa protetică, iar rezolvarea lor terapeutică devine, în timp, din ce în ce mai dificilă;
● fiabilitatea tratamentului protetic poate fi deficitară tocmai din cauza nerespectării cerințelor funcționale ocluzale.
Există, pe de alta parte, o strânsă interdependență între protetică și celelalte discipline clinice ale medicinei dentare:
● patologia orală și radiologia dentară oferă instrumente fundamentale pentru diagnostic și evaluare a lucrărilor protetice;
● parodontologia oferă mijloacele terapeutice care se adresează suportului majorității protezelor dentare. Interacțiunea dintre protezele dentare și parodonțiul dinților restanți reprezintă un domeniu „de graniță” de mare interes pentru ambele specialități
● odonto-stomatologia restauratoare, endodonția și protetica dentară trebuie să răspundă, împreună, la două întrebări fundamentale din punct de vedere practic:– care este limita de conservabilitate pe arcade a dinților cu distrucții coronare/radiculare severe?– care este granița terapeutică dintre restaurările prin obturații – prin tehnici directe intraorale, cu materiale introduse în general în stare plastică la nivelul dinților afectați și protezele fixe unitare?
● ortodonția oferă pe de o parte alternative terapeutice pentru protetica dentară cât și soluții de optimizare a suportului, esteticii, fiabilității etc., ale protezelor dentare. În sens invers, protezele dentare pot rezolva unele anomalii de poziție ale dinților sau pot stabiliza uneori rezultatele tratamentului ortodontic.
● chirurgia dento-alveolară și parodontală oferă la rândul său, în afara agregărilor protetice pe implante de care aminteam mai sus, din ce în ce mai larg indicate și mijloace terapeutice pentru ameliorarea funcțională și estetică a restaurărilor protetice.
● chirurgia maxilo-facială și ortognatică utilizează adesea mijloace protetice pentru restaurarea defectelor și/sau stabilizare postoperatorie.
Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea protetică dentară se desfășoară în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării pentru pregătirea medicilor rezidenți.
Pregătirea teoretică și practică se va desfășura sub îndrumarea directă a profesorului/șefului de catedră (director de program), cu ajutorul unei echipe de cadre didactice normate în acest sens, prin statul de funcțiuni.
La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen.
Accesul în examen este condiționat de activitatea practică depusă și documentată, precum și de participarea la cursuri și seminarii.
La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând in 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică și activitatea clinică. În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist.
Fiecare an de rezidențiat cuprinde 225 de ore didactice (curs și seminarii) sub îndrumarea cadrelor didactice din școlile de medicină dentară acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, sub conducerea unui profesor/șef de catedră (director de program).2. Durata rezidențiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.
Cursuri teoretice și seminarii obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic:
Programul academic se bazează pe un timp de 48 săptămâni/an și 35 ore/săptămână, în total 5040 de ore in 3 ani.
Împărțirea celor 5040 de ore se face astfel:

Activități realizate sub îndrumare (63 %)
Ore de activitate clinică/practică	2160 ore
Planificarea tratamentelor	150 ore
Evaluarea intermediară și postterapeutică a cazurilor tratate	150 ore
Cursuri și seminarii, pe grupe de lucru	675 ore
Participarea alături de medicii rezidenți la demonstrații clinice/practice	150 ore
Consultații individuale, recomandări de cercetare	150 ore
Timp suplimentar pentru efectuarea lucrării de cercetare	1095 ore
Total	4530 ore
Studiu individual (37%)
Analiza datelor pacienților necesare tratamentului	240 ore
Activități de cercetare, documentare din literatura de specialitate, pregătirea prezentării cazurilor, referatelor și a lucrărilor științifice	270 ore
Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretică individuală	770 ore
Total	1280 ore
TOTAL GENERAL	5040 ore

Programul propriuzis va ocupa 85% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 15% sunt prevăzute pentru materii facultative (770 de ore):
● cursuri extrauniversitare la sediul facultății sau în alte centre universitare
● acumularea unor cunoștințe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăți acreditate
● participarea la congrese și conferințe de specialitate, din specialități înrudite sau din specialități de suport diagnostic și/sau terapeutic
La sfârșitul fiecărei etape de pregătire (cel puțin o data pe an), va avea loc o evaluare a cunoștințelor și deprinderilor practice acumulate, iar toate activitățile realizate vor fi înregistrate în carnetul de stagiu (log book)
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite (CFU).3. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat
Etapa inițială include angajarea și luarea în evidență, rezolvarea problemelor social-administrative și fixarea planului de activitate.
Stagiul clinic de protetică dentară se desfășoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani, de pregătire în rezidențiat și se desfășoară în cadrul catedrei de Protetică Dentară.
Stagiile practice și cursurile-conferință sunt grupate astfel:
■ Protetică dentară 20.5 luni, format din 3 module: în anul I – 9 luni, în anul al II-lea, de 3 luni și în anul al III-lea, de 8.5 luni
■ Endodonție 1 lună
■ Parodontologie 1 lună
■ Tehnologia protezelor și materiale dentare 3 luni, format din 2 module: în anul I – de o lună și în anul al II-lea – de 2 luni
■ Ortodonție 1 lună
■ Pedodonție 1 lună
■ Odontoterapie restauratoare 2 luni
■ Chirurgie dento-aleveolară 3 luni
■ Patologie orală 1 lună
■ Reabilitare orală 2 luni
■ Bioetică 0.5 luni
Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat
Anul I1. Endodonție 1 lună2. Parodontologie 1 lună3. Protetică dentară (I) 9 luni4. Tehnologia protezelor și materiale dentare (I) 1 lună

Anul II5. Ortodonție 1 lună6. Pedodonție 1 lună7. Odontoterapie restauratoare 2 luni8. Chirurgie dento-aleveolară 3 luni9. Protetică dentară (II) 3 luni10. Tehnologia protezelor și materiale dentare (II) 2 luni

Anul III11. Patologie orală 1 lună12. Protetică dentară (III) 8.5 luni13. Reabilitare orală 2 luni14. Bioetică 0.5 luni

Disciplinele în cadrul cărora se desfășoară orele didactice obligatorii sunt cele de mai jos:
Barem de promovare

Anul I	Endodonție	Examen scris Prezentare de caz Examen practic
Parodontologie
Protetică dentară	Examen scris Prezentare de caz Examen practic Barem practic
Tehnologia protezelor și materiale dentare
Anul II	Ortodonție	Examen scris Prezentare de caz Examen practic
Pedodonție
Odontoterapie restauratoare	Examen scris Prezentare de caz Examen practic Barem practic
Chirurgie dento- alveolară
Protetică dentară
Tehnologia protezelor și materiale dentare
Anul III	Patologie orală	Examen scris Prezentare de caz Examen practic
Protetică dentară	Examen scris Prezentare de caz Examen practic Barem practic
Reabilitare orală
Bioetică	Examen scris

4. Programul de activitate, teoretică și practică pe ani de pregătire:
se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic
Anul I4.1.1.1. Endodonție, 1 lună, 19 ore didactice
cursuri1. concepte curente în endodonție 6 ore2. restaurarea dinților cu tratament endodontic 2 ore
activitate practică/seminar
prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore4.1.1.2. Parodontologie, 1 lună, 19 ore didactice
cursuri1. Distribuția, ecologia și potențialul patogen al florei microbiene orale, patogenitatea plăcii microbiene 2 ore2. concepte curente în parodontologie 4 ore3. interacțiunea dintre parodonțiu și restaurările protetice 2 ore
activitate practică/seminar
prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore4.1.1.3. Protetică dentară (I), 9 luni, 169 de ore didactice
Protezare fixă pe dinți naturali și implanturi dentare, 4 luni, 75 de
ore didactice
cursuri1. examinarea pacientului în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore2. examene paraclinice uzuale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore3. principii ocluzale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore4. planul de tratament în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore5. tratamentul preparator în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore6. principii generale ale preparațiilor pentru protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore7. coroana de acoperire total metalică 2 ore8. tipuri particulare de coroane dentare, pentru cazuri complexe 6 ore9. restaurarea dinților cu tratament endodontic 2 ore10. amprentarea în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore11. protezarea provizorie, pentru cazuri complexe 2 ore12. proba, adaptarea și fixarea protezelor fixe, în cazuri clinice complexe 2 ore13. tehnici clinice uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 4 ore14. metode statistice bio-medicale, valoarea studiilor epidemiologice pentru decizia terapeutică în protetica dentară 4 ore15. Aspecte ale motivării pacienților și influența acestora asupra tratamentului protetic 2 ore
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi
● un referat din literatura de specialitate
Protezare totală, 2 luni, 38 de ore didactice
cursuri1. tehnici clinice de realizare a protezelor totale, în cazuri complexe 18 ore
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare
● un referat din literatura de specialitate
Protezare parțială mobilizabilă, 3 luni, 56 de ore didactice
cursuri1. edentația parțială – epidemiologie, fiziopatologie, terminologie – pentru cazuri complexe 2 ore2. proteza parțială mobilizabilă – caracteristici generale, pentru cazuri complexe 2 ore3. biomecanica protezelor parțiale, pentru cazuri complexe 2 ore4. design-ul protezei parțiale scheletate, pentru cazuri complexe 6 ore5. diagnosticul și elaborarea planului de tratament pentru proteze parțiale mobilizabile, în cazuri complexe 2 ore6. tratamentul preparator pentru proteze parțiale mobilizabile, pentru cazuri complexe 2 ore7. prepararea dinților stâlpi 2 ore8. amprentarea pentru proteze parțiale mobilizabile 2 ore9. inserția și adaptarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore10. căptușirea și rebazarea protezelor parțiale mobilizabile, reparația și completarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore11. proteze parțiale mobilizabile provizorii 2 ore
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare
● un referat din literatura de specialitate4.1.1.4. Tehnologia protezelor și materiale dentare, 1 lună, 18 ore didactice
cursuri1. Proceduri de laborator uzuale în protezarea fixă. 4 ore2. Tehnici de laborator uzuale pentru realizarea protezelor totale. 2 ore3. Etape de laborator uzuale pentru realizarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore4. Tehnici de laborator uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 2 ore
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare
● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată
● medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fix-mobilizabil
● realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi
● un referat din literatura de specialitate
Anul II4.1.1.5. Ortodonție, 1 lună, 19 ore didactice
cursuri1. concepte curente în ortodonția adultului 4 ore2. legătura dintre anomaliile dento-maxilare și tulburările cranio-mandibulare 2 ore3. aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontic – restaurator 2 ore
activitate practică/seminar
prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 10 ore4.1.1.6. Pedodonție, 1 lună, 19 ore didactice
cursuri1. concepte curente în tratamentul restaurator dentar la copil și adolescent 6 ore2. particularități ale tratamentului protetic la copil și adolescent 2 ore
activitate practică/seminar
prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore4.1.1.7. Odontoterapie restauratoare, 2 luni, 37 de ore didactice
cursuri1. Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare: coroane parțiale, inlay, onlay 8 ore2. Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare. 8 ore
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații
● un referat din literatura de specialitate4.1.1.8. Chirurgie dento-aleveolară, 3 luni, 56 de ore didactice
cursuri1. Importanța afecțiunilor asociate pentru tratamentul restaurator dentar. 6 ore2. fiziopatologia durerii, tehnici de anestezie și sedare 6 ore3. Metode chirurgicale în tratamentul protetic. 6 ore4. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar. 2 ore
activitate practică/seminar
prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 36 ore
barem practic
● realizarea și documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenții:– Extracții alveoloplastice cu protezare imediată 2– Gingivectomie/gingivoplastie: 4– Intervenții chirurgicale proprotetice: 3
■ mucoasa subțire
■ creasta gingivală balantă
■ fibromatoză tuberozitară
■ hiperplazie epitelio-conjunctivă
■ deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale
■ bride vestibulare și paralinguale
■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)
■ regularizări de creastă
■ plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare
● referat din literatura de specialitate4.1.1.9. Protetică dentară (II), 3 luni, 56 de ore didactice
Gnatologie clinică
cursuri1. concepte ocluzale utilizate în protetica dentară. 26 de ore
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)
● un referat din literatura de specialitate4.1.1.10. Tehnologia protezelor și materiale dentare (II), 2 luni, 37 de ore didactice
Tehnici de laborator pentru modelarea ocluzală funcțională a
restarurărilor protetice, 1 lună, 18 ore didactice
cursuri1. modelajul ocluzal al lucrărilor protetice 4 ore2. utilizarea articulatoarelor semi- și total – adaptabile în cadrul etapelor tehnice de realizare a protezelor dentare. 4 ore
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi – sau total – adaptabil
● un referat din literatura de specialitate
Biomateriale, 1 lună, 19 ore didactice
cursuri1. biomateriale și tehnologii restauratorii contemporane 8 ore
activitate practică/seminar
demonstrații practice, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore
Anul III4.1.1.11. Patologie orală, 1 lună, 19 ore didactice
cursuri1. Mecanisme de apărare față de factori exogeni, ale sistemului imunitar. 2 ore2. Potențialul autodistructiv al sistemului imunitar. 2 ore3. Afecțiuni cu potențial de malignizare și afecțiuni premaligne orale 2 ore4. Alergii nespecifice ale cavității orale 2 ore5. Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale 2 ore
activitate practică/seminar
prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 9 ore4.1.1.12. Protetică dentară (III), 8.5 luni, 158 de ore didactice
Principii estetice în protetica dentară, 2 luni, 37 de ore didactice
cursuri1. principii estetice în protezarea fixă și restaurări protetice ancorate pe implanturi, fațete vestibulare. 12 ore2. principii estetice în protezarea mobilizabilă 4 ore
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea problemelor și rezultatului estetic în cel puțin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puțin două cazuri de fațete ceramice
● realizarea și documentarea clincă a cel puțin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală
Principii diagnostice și terapeutice la pacienții cu tulburări temporo-mandibulare și sindroame algice oro-faciale, 2 luni, 37 de ore didactice
cursuri1. noțiuni de embriologie a structurilor aparatului dento-maxilar și importanța clinico-terapeutică 2 ore2. noțiuni de anatomie clinică a determinanților ocluziei dentare, în raport cu funcția normală și patologică a aparatului dento-maxilar 2 ore3. funcția neuro-motorie a sistemului stomatognat 2 ore4. deglutiția, fonația, funcția gustativă. 2 ore5. examinarea clinică și paraclinică a pacienților cu tulburări temporo-mandibulare și sindroame algice oro-faciale. 2 ore6. diagnosticul tulburărilor temporo-mandibulare și algiilor oro-faciale. 2 ore7. principii de control terapeutic al pacienților cu tulburări temporo-mandibulare și algii oro-faciale 2 ore8. Concepte curente privind caracteristicile psihologice pe grupe de vârstă, aplicabile în protetica dentară și pentru controlul terapeutic al tulburărilor temporo-mandibulare și sindroamelor algice oro-faciale 2 ore
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea etapelor diagnostice și terapeutice în cel puțin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale
● un referat din literatura de specialitate
Supraproteze, 2 luni, 38 de ore didactice
cursuri1. supraproteze totale pe dinți naturali și implanturi dentare 16 ore
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea în cel puțin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puțin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi
● un referat din literatura de specialitate
Protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale și proteze
maxilo-faciale 2 1/2 luni, 46 de ore didactice
cursuri1. Principiile protezării parțiale mobilizabile cu sisteme speciale. 16 ore2. Proteze maxilo-faciale 10 ore
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale
● un referat din literatura de specialitate4.1.1.13. Reabilitare orală, 2 luni, 38 de ore didactice
cursuri1. abordarea multidisciplinară a reabilitărilor orale complexe 16 ore
activitate practică/seminar
stagiu clinic
barem practic
● realizarea și documentarea completă a etapelor de lucru în cel puțin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică
● un referat din literatura de specialitate4.1.1.14. Bioetică, 2 săptămâni
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)
III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate
IV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțămîntul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacient
V. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Liberertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivă
VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore5. Limitele de responsabilitate
La sfârșitul anului I de rezidențiat
■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate în protezarea fixă
■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor totale
■ familiarizarea cu conceptele ocluzale aplicate la realizarea protezelor totale.
■ aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor parțiale mobilizabile
■ familiarizarea cu structura și funcționalitatea diferitelor componente ale protezelor parțiale mobilizabile
■ familiarizarea cu tehnicile de supraprotezare
■ familiarizarea cu tehnicile de protezare mobilizabilă imediată
■ familiarizarea cu tehnicile de căptușire/rebazare a protezelor mobilizabile
■ să poată realiza tehnici de modelare în ceară
■ să poată realiza prepararea și realizarea coroanelor izolate din cadrul unor tratamente combinate fixe-mobilizabile
■ familiarizarea cu utilizarea articulatorului semi-adaptabil, arcurilor faciale și cu conceptele ocluziei și articulatoarelor semi – și total adaptabile
■ familiarizarea cu tehnicile uzuale de realizare a restaurărilor protetice agregate pe implanturi dentare
■ identificarea și elaborarea protocolului de lucru al unei teme de cercetare
Barem practic
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată
■ medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire/rebazare
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată
■ medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fixmobilizabil
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi
■ realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi
La sfârșitul anului II de rezidențiat
■ realizarea examinării, diagnosticului și elaborarea planului de tratament integrat, interdisciplinar
■ tratamentul prin protezări combinate, care includ restaurări protetice fixe, mobilizabile și agregate pe implanturi
■ aplicarea unor concepte ocluzale diferite atât la protezarea fixă cât și cea mobilizabilă, să fie capabil să utilizeze înregistrările ocluzale pantografice și stereografice, a articulatoarelor semi- și total adaptabile
■ familiarizarea cu publicațiile științifice din protetica dentară și utilizarea acestora pentru a răspunde la probleme clinice/practice
■ realizarea și prezentarea unei lucrări științifice
Barem practic
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații
■ realizarea și documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenții:– Extracții alveoloplastice cu protezare imediată 2– Gingivectomie/gingivoplastie: 4– Intervenții chirurgicale proprotetice: 3
■ mucoasa subțire
■ creasta gingivală balantă
■ fibromatoză tuberozitară
■ hiperplazie epitelio-conjunctivă
■ deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale
■ bride vestibulare și paralinguale
■ îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)
■ regularizări de creastă
■ plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare
■ realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)
■ realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații
■ realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)
■ documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi – sau total – adaptabil
La sfârșitul anului III de rezidențiat
■ familiarizarea cu publicațiile științifice din protetica maxilo-facială și cu tratamentul pacienților cu defecte maxilo-faciale de dezvoltare sau congenitale
■ realizarea restaurărilor protetice ancorate pe implanturi
■ tratamentul protetic al pacienților cu patologie complexă, asociată și multidisciplinară
■ familiarizarea cu principiile diagnostice și terapeutice ale pacienților cu tulburări temporomandibulare și sindroame algice oro-faciale
Barem practic
● realizarea și documentarea problemelor și rezultatului estetic în cel puțin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puțin două cazuri de fațete ceramice
● realizarea și documentarea clincă a cel puțin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală
● realizarea și documentarea etapelor diagnostice și terapeutice în cel puțin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale
● realizarea și documentarea în cel puțin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puțin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi
● realizarea și documentarea completă în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale
● realizarea și documentarea completă a etapelor de lucru în cel puțin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică
Evaluarea finală pentru obținerea titlului de medic specialist în specialitatea protetică dentară
La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând in 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică, activitatea clinică și o lucrare de cercetare realizată în timpul perioadei de pregătire a rezidențiatului. În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist.
Documentarea baremului practic
Documentarea cazurilor va cuprinde:
■ documentarea inițială: modele, bilanț radiologic (serie completă de radiografii retro alveolare sau ortopantomograma),fotografii intraorale frontal/lateral/lateral/max/mand; fotografii extraorale față repaus, față zâmbet și profil), fotografii ale modelelor (frontal anterior/frontal posterior/lateral/lateral)
■ fotografii ale etapelor intermediare clinice și de laborator, care să ilustreze și să susțină prezentarea de caz
■ documentarea finală: aceeași cu cea inițială; fotografiile intraorale trebuie realizate cel mai devreme la 2 luni de la aplicarea finală a restaurărilor protetice
Fotografiile digitale pentru documentarea cazurilor trebuie realizate personal de către medicul rezident
Descriere detaliată a cazurilor:
Diagnosticului și comentariului asupra cazurilor li se acorda o mare importanță în cadrul discuției finale. De asemenea, o mare importanță se acordă descrierii funcțiilor, esteticii faciale și modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluțiile alternative și aprecierea rezultatului obținut. Se așteaptă de la acesta o limitare la esențial, la o prezentare concisă și clară.
Descrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare (original + 2 copii, cu excepția modelelor): în măsura posibilului, este recomandabilă și documentarea dispensarizărilor bianuale ulterioare
Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcțional și estetic. Excepții sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situației de început a cazului și a posibilităților terapeutice.
Toate cazurile trebuie să fi fost planificate și tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obținere a titlului de medic specialist de protetică dentară
Probă de prezentare de caz clinic
Probă practică
Examen teoretic
Limitele de responsabilitate ale medicului specialist în protetică dentară
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie capabil să creeze, să organizeze și să conducă o echipă formată din personal medical și auxiliar, pentru rezolvarea problemelor diagnostice și terapeutice ale pacienților cu patologie restauratorie complexă.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată conduce cu profesionalism etapa de examinare, clinică și paraclinică a pacienților cu patologie restauratorie complexă.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată identifica așteptările pacientului în cazul unei patologii restauratorii complexe, ținând totodată cont de factorii psiho-sociali care influențează aceste așteptări.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată stabili o ordine a priorităților pentru opțiunile de tratament protetic, care răspunde nevoilor individuale ale fiecărui pacient, compatibile cu mijloacele restauratorii contemporane și cu o perspectivă integratoare asupra sănătății orale și generale.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască importanța afecțiunilor asociate sistemice asupra intervențiilor și rezultatelor tratamentului restaurator protetic complex.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să mențină și să administreze un mediu de lucru sigur în tratamentul pacienților cu patologie restauratorie complexă.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască științele biomaterialelor restauratorii dentare, posibilitățile și limitele de utilizare ale acestora.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată realiza restaurări protetice fixe, proteze parțiale mobilizabile, proteze totale, restaurări protetice agregate pe implanturi endoosoase și proteze maxilo-faciale pentru pacienți cu grad de complexitate mare a patologiei restauratorii.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să urmărească o dezvoltare profesională continuă în scopul menținerii unui nivel înalt de competență clinică în domeniul proteticii dentare.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să-și cunoască și să-și recunoască propriile limitări în tratamentul protetic complex, să poată evalua raportul beneficiu – risc prezentat de opțiunile terapeutice restauratorii.
● Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie competent în evaluarea lucrărilor științifice de specialitate, în formularea unor probleme pertinente din punct de vedere științific, în formularea unor ipoteze de cercetare, în proiectarea unui experiment științific, în realizarea și comunicarea unei lucrări științifice de protetică dentară.
PROTETICĂ DENTARĂ
3 ANI
STAGII PRACTICE SI CURSURI CONFERINȚĂ

	Anul I	Anul II	Anul III
Stagiul	1.	2.	3.	4.	5.	6.	7.	8.	9.	10.	11.	12.	13.	14.

–––-
Curriculumul de pregătire în specialitatea protetică dentară a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PARODONTOLOGIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
(la 07-09-2017, sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
PARODONTOLOGIE
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerul Sănătății
(la 07-09-2017, sintagma: Centrului Național de Perfecționare in Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 ) 1. Definiție
Parodontologia este ramura medicinii dentare ce se ocupă cu profilaxia, diagnosticul și tratamentul afecțiunilor parodonțiului marginal, în contextul afecțiunilor buco-dentare și sistemice. Manoperele de profilaxie, diagnosticare și tratament se referă la:1. Evidențierea și îndepărtarea factorilor cauzali ai imbolnăvirilor parodonțiului marginal;2. Manopere de igienizare, debridare gingivală, tratament antimicrobian3. Chirurgie parodontală;4. Restaurare protetică în parodontopatii2. Durata rezidențiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat Parodontologie/alte discipline:2/3 (24 luni din 36 luni)
3.A.1. Stagiul de Chirurgie dento-alveolară și Chirurgie Orală si Maxilo-Facială 1+1 luni
3.A.2. Stagiul de Endodonție și Odontoterapie restauratoare 1,5 luni
3.A.3. Stagiul de Protetică dentară 1,5 luni
3.A.4. Stagiul de Ortodonție, Pedodonție 1,5 lună
3.A.5. Stagiul de Implantologie 2 luni
3.A.6. Stagiul de Parodontologie 24 luni
3.A.7. Stagiul de Microbiologie 1 lună
3.A.8. Stagiul de Imunologie 1/2 lună
3.A.9. Stagiul de Bioetică 1/2 lună
3.A.10. Stagiul de Medicină internă 1 lună
(Diabetologie, Cardiologie, Hematologie, Neurologie, Psihiatrie, Endocrinologie)
3.A.11. Stagiul de Prevenție și Management sanitar 1/2 lună3.B. Ordinea de rotație a stagiilor:
Anul I
Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară și Chirurgie Orală si Maxilo-Facială 1+1 luni
Stagiul de Microbiologie 1 lună
Stagiul de Imunologie 1/2 luni
Stagiul de Parodontologie 8 luni
Stagiul de Bioetică 1/2 luni
Anul II
Stagiul de Parodontologie 8,5 luni Stagiul de Endodonție și Odontoterapie Restauratoare 1,5 luni
Stagiul de Protetică 1,5 luni
Stagiul de Prevenție și Management Sanitar 1/2 lună
Anul III
Stagiul de Parodontologie 7 luni
Stagiul de Implantologie 2 luni
Stagiul de Ortodonție, Pedodonție 2 luni
Stagiul de Medicină Internă 1 lună3.C. Barem de promovare la finalul fiecărui stagiu
Anul I
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
din:
a. Chirurgie dento-alveolară. Chirurgie Orală și Maxilo-Facială
b. Imunologie
c. Microbiologie
d. Parodontologie
e. Bioetică
Anul II
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic din:
a. Parodontologie
b. Endodonție, Odontoterapie Restauratoare
c. Protetică
d. Prevenție și Management Sanitar
Anul III
Examen scris
Prezentare caz
Examen practic
din:
a. Parodontologie
b. Ortodonție, Pedodonție
c. Implantologie
d. Medicină Internă4. Programul de activitate teoretică și practică a fiecărui stagiu
Stagiul de PARODONTOLOGIE: 24 luni
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii1. Introducere. Istoricul Parodontologiei. Obiectul Parodontologiei – ramură medico-chirurgicală a științelor stomatologice. Stadiul actual al cunoștințelor de specialitate în
Parodontologie.
Terminologie.2. Evoluția filogenetică a sistemului de fixare a dinților de structurile maxilare.
Dezvoltarea embrionară a dinților și a parodonțiului marginal. Considerații privind structurarea funcțională a cementului, desmodonțiului și osului alveolar3. Structura funcțională a parodonțiului de înveliș. Comportamentul funcțional al componentelor gingivale: epiteliu, corion și sistemul ligamentelor supraalveolare
Structura funcțională a parodonțiului de susținere. Comportamentul funcțional al componentelor profunde: cement radicular, desmodonțiu și os alveolar.4. Epidemiologia bolii parodontale.Particularități și semnificații ale anchetei epidemiologice la bolnavi parodontopați cu afecțiuni sistemice. Rolul plăcii bacteriene în producerea parodontopatiilor marginale cronice (P.M.C.)
Rolul factorilor locali favorizanți în producerea P.M.C.
Rolul factorilor generali în producerea PMC.5. Concepții moderne asupra mecanismelor de patogenitate microbiană și al altor mecanisme implicate în perioada actuală în producerea bolii parodontale6. Modalități conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonțiului marginal în condiții de sănătate și de îmbolnăvire.
Indici de evaluare a igienei bucale și a stării de îmbolnăvire parodontală.7. Criterii moderne de diagnostic în gingivite și parodontite.
Teste moderne de identificare a patogenilor parodontali pentru un diagnostic corect și un tratament antimicrobian specific.
Concepția actuală privind ierarhizarea nosologică a diferitelor forme clinice de îmbolnăvire a parodonțiului marginal.8. Particularități nosologice ale formelor clinice și a simptomatologie gingivitelor cronice în contextul recunoașterii etiologiei microbiene și a altor factori locali și generali asociați.9. Parodontita marginală cronică superficială entitate nosologică rezultată din evoluția ontogenetică a gingivitelor cronice – forme clinice și simptomatologie.
Modificări morfopatologice în parodontita marginală cronică superficială.10. Semnificații actuale privind existența ca forme nosologice diferențiate între parodontitele agresive și parodontitele marginale cronice.
Modificări morfopatologice în parodontitele marginale profunfe.11. Considerații moderne privind clinica și tratamentul retracțiilor gingivale.
Corelații între patologia endodontică și a parodonțiului marginal.
Complicatiile parodontopatiilor marginale cornice.12. Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal.
Profilaxia prin igienizare în inflamațiile parodonțiului marginal.Importanța debridării gingivo-parodontale în prevenirea îmbolnăvirilor parodonțiului marginal și pentru pregătirea unei stări morfofuncționale susceptibile unui eficient răspuns regenerativ.13. Particularități ale tratamentului medicamentos antimicrobian și antiinflamator în gingivitele cronice și al parodontopatiile marginale cronice și agresive.14. Modalități de aplicare a substanțelor medicamentoase în tratamentul antimicrobian și antiinflamator al gingivitelor și parodontitelor marginale cronice și agresive.
15 Modalități terapeutice moderne de rezolvare chirurgicală a parodontopatiilor marginale.Metode fundamentale de rezolvare chirurgicală a îmbolnăvirilor parodonțiului marginal: chiuretajul gingival, chiuretajul subgingival: indicații, contraindicații, tehnică.16. Gingivectomia gingivoplastică: indicații, contraindicații, tehnică.
17.Priorități de tratament chirurgical în vederea regenerării parodontale prin operațiile cu lambou: indicații, contraindicații, tehnică.18. Tehnici de adiție în tratamentul chirurgical al parodontitelor marginale.19. Regenerarea tisulară parodontală – principii și tehnici de tratament.Regenerarea tisulară ghidată – metodă particulară de restaurare morfofuncțională a prodonțiului marginal.20. Procedee specifice și modalități particulare de echilibrare ocluzală și funcțională în parodontopatiile margimale.21. Metode de imobilizare temporară a dinților mobili parodontotici
Metode de imobilizare permanentă a dinților mobili parodontotici22. Terapia de bioreactivare parodontală.23. Orientări terapeutice principale și scheme de tratament în boala parodontală.
Pregătire practică
1.Evidențierea prin metode și tehnici specifice a plăcii bacteriene2. Determinarea statusului dento-parodontal și a indicilor de îmbolnăvire gingivo-parodontală3. Însușirea tehnicilor moderne de detartraj supra și subgingival – manual și cu ultrasunete4. Însușirea și efectuarea tehnicilor de debridare gingivală5. Metode și tehnici de aplicare a substanțelor medicamentoase în gingivite și parodontite marginale6. Anestezia în parodontologie7. Extracția dinților parodontotici, amputația radiculară și premolarizarea dinților cu pungi parodontale nerecuperabile prin tratament chirurgical specific parodontal8. Tratamentul de urgență al abcesului parodontal marginal9. Tratamentul de urgență al gingivitelor și gingivitostomatitelor acute10. Tratamentul hiperesteziei dentinare11. Chiuretajul gingival12. Chiuretajul subgingival în câmp închis13. Chiuretajul subgingival în câmp deschis14. Gingivectomie și gingivectomie gingivo-plastică15. Însușirea unor metode diferite de sutură: sutura întreruptă, în lasou, continuă și orizontală bidirecțională16. Operații cu lambou total reflectat17. Operații cu lambou parțial reflectat18. Intervenții chirurgicale gingivo și muco-plastice19. Intervenții chirurgicale de adiție20. Intervenții chirurgicale de regenerare tisulară și osoasă ghidată

Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Stagiu de Chirurgie Dento-Alveolară și Chirurgie Orală și Maxilo-Facială: 1 lună + 1 lună
Pregătire teoretică și practică prin Cursuri/seminarii: 30 ore1. Tratamentul chirugical preprotetic2. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale3. Tratamentul chirurgical perimplantar4. Supurații periosoase5. Traumatologie oro-maxilo-facială6. Supurații ale lojelor superficiale, profunde și supurații difuze7. Adenitele specifice și nespecifice8. Sinuzita maxilară de cauză dentară9. Tumori benigne ale părților moi oro-maxilo-faciale10. Tumori benigne ale oaselor maxilare11. Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale12. Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi și osoase oro-maxilo-faciale13. Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale14. Patologia glandelor salivare

Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire practică

Stagiul de Microbiologie: 1 lună
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri1. Caracteristicile celulelor procariote: structurale și funcționale.
Tehnici de colorare si examinare microscopică.
Structura, funcția, evoluția si rolul microbiocenozei orale, noțiunea de ecosistem.
Tehnici de recoltare si studiul microbiocenozei orale.2. Caracteristicile morfotinctoriale, culturale, biochimice, antigenice si de patogenitate ale bacteriilor implicate in patologia orală.
Placa bacteriană: etape de formare, structură, evoluție și rol în patologia orală.
Caracteristicile plăcii bacteriene supragingivale și subgingivale.
Tartrul dentar: structură și rol.
Tehnici de evidențiere și studiu a plăcii bacteriene.3. Bacterii implicate în producerea gingivitelor: izolarea și identificarea acestora.
Testarea sensibilității la antibiotice.
Teorii etiopatogenice în producerea diverselor forme clinice de parodontopatii. Rolul plăcii bacteriene subgingivale.
Tehnici de recoltare a probelor din parodontopatii, examinare microscopică, tehnici de izolare și identificare.
Testarea sensibilității la antibiotice și antiseptice a bacteriilor izolate din parodontopatii.4. Rolul agenților bacterieni în producerea cariei și a infecțiilor endodontice.
Caracteristici bacteriene, mecanisme etiopatogene.
Periimplantite: etiologie bacteriană, tehnici de recoltare și testare a probelor din periimplantite.
Afecțiuni orale determinate de alte microorganisme – virusuri, fungi și paraziți.
Tehnici de studiu pentru evidențierea și izolarea acestora.

Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire practică
Stagiu de Imunologie 1/2 lună
Cursuri1. Antigenul. Răspunsul imun umoral
Antigenul. Celulele APC. Populațiile limfocitare. Imunoglobulinele. Sistemul complement
Răspunsul imun celular Reacțiile de hipersensibilitate.
Celulele implicate în RIC. Mecanismele de distrugere a celulelor țintă.
Hipersensibilitatea de tip I. Șocul anafilactic. Hipersensibilitatea de tip II citotoxică.
Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune. Hipersensibilitatea de tip IV2. Bolile autoimmune. Limfoproliferările
Poliartrita reumatoidă. Lupusul eritematos sistemic. Sindromul Sjogren.
Sclerodermia. Leucemiile limfoide. Limfoamele hodgkiniene și non-hodgkiniene.
Mielomul multiplu
Mecanismele de apărare specifică și nespecifică la nivelul cavității bucale.
Manifestări orale ale sindroamelor de imunodeficiență. Imunopatologia parodonțiului marginal
Mucoasa bucală. Saliva. Organizarea țesutului limfoid la nivelul cavității bucale
Lichidul gingival. Imunoglobulinele salivare. Manifestări orale ale imunodeficiențelor
(SIDA, sindroame limfoproliferative). Rolul răspunsului imun în etiopatogenia și evoluția afecțiunilor parodonțiului marginal

Pregatire practică
Stagiul de Bioetică
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Recenzii ale articolelor de specialitate
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțămîntul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Liberertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore
Stagiul de Endodonție + Odontoterapie restauratoare: 1,5 luni
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare2. Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune3. Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare4. Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice5. Tratamentul cariei simple cu distrucții coronare întinse6. Tratamentul cariei simple prin incrustații metalice și nemetalice7. Metode de tratament în pulpita acută și cronică8. Metode de tratament în gangrena pulpară9. Extirparea vitală cu obturație de canal10. Obturația de canal – metode și tehnici moderne11. Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire practică
Stagiul de Protetică dentară: 1,5 luni
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii1. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)3. Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară5. Tratamentul protetic al edentației unidentare6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8. Variante de protezare a edentațiilor terminale
Pregătire practică
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Stagiul de Prevenție și Management sanitar 1/2 luni
Pregătire practică
Stagiul de implantologie orală: 2 luni
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri1. Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar – oferta osoasă în terapia implanto-protetică – aspecte privind selecția și poziționarea implanturilor pe creasta alveolară.2. Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații3. Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă4. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto-protetice5. Reconstrucția crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie și mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susținute în principal de membrane biologice.6. Distracția osoasă în vederea creării ofertei implantare7. Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică8. Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale9. Inserția implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme și oferte osoase.10. Restaurări protetice pe implanturi – biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice11. Accidente și incidenea în practica medicinei dentare12. Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire practică
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Stagiul de Ortodonție+ Pedodonție, 2 luni
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2. Dezvoltarea ocluziei3. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare4. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare5. Diagnosticul în ortodonție6. Principii de bază în tratamentul ortodontic7. Patologia molarului de șase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în distrucția mare coronară8. Periodontita juvenilă – diagnostic, principii de tratament
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate
Pregătire practică
Stagiu de Medicină Internă: 1 lună
Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Pregătire practică.
PARODONTOLOGIE
3 ANI
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ

ANUL I

ANUL II

ANUL III

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8│I.9

I.10

I.11

I.12

I.13

–––-
Curriculumul de pregătire în specialitatea paradontologie a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDODONȚIE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
(la 07-09-2017, sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA
ENDODONȚIE

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
(la 07-09-2017, sintagma: Centrului Național de Perfecționare in Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
1. Definiție
Endodonția reprezintă ramura medicinii dentare care se ocupă cu morfologia, fiziologia și patologia pulpei dentare și a țesuturilor perirapicale. Studiul și practica endodonției cuprind cunoștințele fundamentale și clinice cu privire la biologia pulpei dentare, etiologia, diagnosticul, prevenirea și tratamentul afecțiunilor și traumelor acesteia și starea țesuturilor periapicale. Abordarea profilactică, diagnostică și de tratament se referă la:1. Evidențierea si prevenirea factorilor etiologici ai patologiei pulpare și apicale prin cunoașterea morfofiziologiei pulpei dentare și a anatomiei spațiului endodontic și a parodontiului apical;2. Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect prin stabilirea stadiului reversibil sau ireversibil al afecțiunii pulpare;3. Cunoașterea principiilor și tehnicilor moderne de tratament endodontic conservator, prin aplicarea celor mai adecvate metode permițând menținerea totală sau parțială a pulpei vii în situația unei afecțiuni pulpare reversibile, ca și a principiilor și tehnicilor terapeutice aplicate în situația unei afecțiuni pulpare ireversibile;5. Identificarea factorilor care pot afecta evoluția și prognosticul unui tratament endodontic ortograd, precum și posibilitățile existente în situația necesității eventualei reluări a acestuia;6. Cunoașterea metodelor de tratament chirurgical asociate tratamentului endodontic convențional;7. Cunoașterea principiilor biomecanice ale realizării restaurărilor morfo-funcționale specifice dinților tratați endodontic;8. Principiile specifice din odonto-terapia restauratoare;9. Corelațiile endo-parodontale;9. Chirurgia endodontică și dento-alveolară;5. Restaurări protetice adaptate specificului dinților tratați endodontic;6. Principiile terapiei endodontice aplicate în pedodonție;6. Implicațiile endodontice ale terapiei ortodontice;7. Implantologia ca alternativă de tratament.2. Durata rezidențiatului: 3 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.3. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat
3.A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea medicului dentist la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni
3.A.1. Stagiul de Endodonție: 20 luni
3.A.2. Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 2 luni
3.A.3. Stagiul de Parodontologie: 2 luni
3.A.4. Stagiul de Chirurgie dento-alveolară: 2 luni
3.A.5. Stagiul de Protetică: 2 luni
3.A.6. Stagiul de Pedodonție: 4 luni
3.A.7. Stagiul de Ortodonție: 2 luni
3.A.8. Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni
3.A.9. Stagiul de Sănătate publică: 2 săptămâni
3.A.10. Stagiul de Farmacologie clinică: 1 lună
3.B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat
3.C. Barem de promovare:

Anul I:	Endodonție	Examen scris Prezentare de caz Examen practic
Anul II:	Endodonție Odonto-terapie restauratoare Parodontologie	Examen scris Prezentare de caz Examen practic
Anul III:	Chirurgie dento- alveolară Protetică Pedodonție Ortodonție Bioetică Sănătate publică Farmacologie clinică	Examen scris Prezentare de caz Examen practic Examen scris

4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Stagiul de ENDODONȚIE: 12 luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 24 ore
Cursuri1. Introducere. Istoricul Endodonției. Obiectul Endodonției – ramură medico-chirurgicală a științelor medicinei dentare. Stadiul actual al cunoștințelor de specialitate în Endodonție. Terminologie.2. Anatomia spațiului endodontic.3. Morfologia și fiziologia pulpei dentare. Caracteristici morfologice și funcționale ale complexului pulpo-dentinar și rolul acestora în reușita unor metode terapeutice biostimulatoare.4. Factorii etiologici ai patologiei pulpare. Elemente de profilaxie în endodonție. Mijloace de diagnostic. Examenul radiologic. Raportul dinților cu structurile anatomice locale.5. Manifestări inflamatorii ale țesutului pulpar și periradicular. Simptomatologia patologiei pulpare. Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect.6. Caracterul reversibil și ireversibil al inflamațiilor pulpare. Indicații și principii privind conservarea pulpei dentare prin tratament biologic conservator. Interpretarea clinicoradiologică a leziunilor periradiculare.7. Inflamația pulpară ireversibilă. Indicații și principii ale extirpării parțiale sau totale a pulpei dentare.8. Principii și mijloace de determinare a lungimii canalelor radiculare. Consecințele supra și subevaluării lungimii de lucru.9. Principii și metode de realizare a tratamentului biomecanic de canal. Tehnici actuale, manuale și rotative, de tratament biomecanic. Metode neconvenționale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice și bazate pe radiația laser.10. Criterii de selecție a soluțiilor de irigare a spațiului endodontic, rolul antiseptic și chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronică ale dentinei radiculare parietale în urma pregătirii spațiului endodontic.11. Rolul medicației endodontice, criterii de selecție a substanțelor medicamentoase, posibilitățile de potențare a efectelor antiseptice și biostimulatoare. Evaluarea clinică și microbiologică a statusului endodontic.12. Principiile obturației de canal tridimensionale. Sigilanți. Materiale și metode actuale de realizare a obturației de canal tridimensionale.13. Morfologia și fiziologia parodonțiului apical.14. Identificarea factorilor etiologici ai necrozei și gangrenei pulpare. Mijloace preventive.15. Simptomatologia necrozei și gangrenei pulpare. Mecanismele imune în etiologia osteitelor apicale cronice.16. Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect în gangrena pulpară simplă și complicată.17. Procedurile terapeutice de urgență în parodontitele apicale acute.18. Evoluția și prognosticul parodontitelor apicale cronice.
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate4.1.1.2. Barem de manevre, tehnici și activități practice în cadrul anului I a rezidențiatului în endodonție1. Examenul clinic în endodonție: foaia de observație, mijloace de izolare, teste de diagnostic complementare. Instrumentarul de consultație și tratament în endodonție – tehnici de utilizare.2. Stabilirea planului de tratament în endodonție. Valoarea examenului radiologic în diagnostic și evaluarea tratamentului endodontic.3. Stabilirea diagnosticului inflamațiilor pulpare acute și cronice și a planului de tratament în inflamațiile pulpare acute și cronice.4. Realizarea accesului în spațiul endodontic – instrumentar, tehnici.5. Odontometria canalului radicular – mijloace, tehnici.6. Tehnici actuale manuale de tratament biomecanic de canal – step back și crown down.7. Tehnici actuale rotative de tratament biomecanic de canal.8. Managementul parodontitelor apicale acute.9. Managementul parodontitelor apicale cronice.10. Tehnici actuale de obturare a canalelor radiculare.4.2. Anul II4.2.1. Stagiul de ENDODONȚIE: 8 luni4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 8 cursuri, 16 ore1. Autoevaluarea tratamentelor endodontice. Criterii de apreciere succes/eșec în endodonție.2. Incidente, accidente și eșecuri în tratamentul endodontic.3. Monitorizarea tratamentelor endodontice. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice.4. Limitele tratamentului endodontic convențional. Metode de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic.5. Principiile biomecanice ale restaurărilor morfo-funcționale pentru dinții tratați endodontic.
Metode de restaurare corono-radiculară a dinților tratați endodontic.6. Elemente de diagnostic ale patologiei endo-parodontale. Metode de tratament.7. Cauzele durerii dento-parodontale și cranio-faciale.8. Tratamentul de urgență în traumatismele dento-parodontale cu implicații pulpare și apicale.9. Cunoașterea și prevenirea infecției de focar de origine dento-parodontală.10. Tratamentul endodontic la diverse grupe de pacienți, inclusiv vârstnici și pacienți cu afecțiuni sistemice.11. Materiale și metode de rezolvare a discromiei dinților devitali.12. Noțiuni de epidemiologie a pulpopatiilor și a principiilor de sănătate publică conexe.
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate4.2.1.2. Barem de manevre, tehnici și activități practice în cadrul anului II a rezidențiatului în endodonție1. Valoarea examenului radiologic în diagnosticul pozitiv și diferențial al diferitelor forme de parodontite apicale cronice. Evaluarea intrepretării radiologice în raport cu datele examenului clinic.2. Corelarea rezultatelor tratamentului endodontic cu evoluția simptomatologiei clinice și cu evoluția interpretată radiologic a leziunilor periapicale.3. Aprecierea și managementul incidentelor și accidentelor ce pot surveni în cursul diferitelor etape ale tratamentului endodontic: perforații radiculare, căi false, fractura instrumentarului în spațiul endodontic, etc.4. Abordarea terapeutică a rezorbțiilor radiculare interne și externe.5. Rezolvarea unor leziuni endo-parodontale complexe prin metode de tratament endodontic ortograd și prin utilizarea tehnicilor de chirurgie endodontică.6. Reluarea tratamentului endodontic: motive, moment, instrumentar, tehnici și metode.7. Aplicarea de tehnici și metode specifice de restaurare morfo-funcțională coronară și/sau corono-radiculară a dinților tratați endodontic.4.2.2. Stagiul de ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE: 2 luni4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare2. Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune3. Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare4. Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice5. Metode de restaurare odontală a dinților tratați endodontic cu distrucții coronare întinse6. Tratamentul leziunilor coronare prin incrustații metalice și nemetalice
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate4.2.2.2. Pregătire practică4.2.3. Stagiul de PARODONTOLOGIE: 2 luni4.2.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri1. Modalități conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonțiului marginal în condiții de sănătate și de îmbolnăvire. Indici de evaluare a igienei orale și a stării de îmbolnăvire parodontală.2. Criterii moderne de diagnostic în gingivite și parodontite.3. Influențe reciproce clinico-terapeutice în contextul relației endo-parodontale.4. Parodontita marginală cronică superficială – entitate nosologică rezultată din evoluția ontogenetică a gingivitelor cronice – forme clinice și simptomatologie.5. Leziuni parodontale marginale favorizate de anomalii morfologice ale sistemului endodontic.6. Semnificații actuale privind existența ca forme nosologice diferențiate între parodontitele agresive și parodontitele marginale cronice. Parodontitele marginale cronice profunde.6. Considerații moderne privind clinica și tratamentul retracțiilor gingivale. Corelații între patologia endodontică și a parodonțiului marginal:– managementul leziunilor interradiculare cu punct de plecare endodontic;– regenerarea tisulară ghidată în cadrul patologiei endo-parodontale;– implicațiile iatrogeniilor endodontice asupra parodonțiului marginal.7. Complicatiile parodontopatiilor marginale cronice.8. Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal.
Prezentări de caz
Recenzii ale articolelor de specialitate4.2.3.2. Pregătire practică4.3. Anul III4.3.1. Stagiul de CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ: 2 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii = 18 ore
Cursuri1. Tratamentul accidentelor și complicațiilor extracțiilor dentare.2. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic.3. Accidente și complicații de erupție ale dinților temporari și definitivi și tratamentul acestora.4. Tratamentul de urgență în traumatismele dento-parodontale.5. Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale.6. Infecții oro-maxilo-faciale.4.3.2. Stagiul de PROTETICĂ DENTARĂ: 2 luni4.3.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri1. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)3. Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară5. Tratamentul protetic al edentației unidentare6. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil4.3.3. Stagiul de PEDODONȚIE: 4 luni4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri1. Examinarea pacientului copil și adolescent. Cronologia erupției dentare2. Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și ale dinților permanenți tineri3. Caria precoce severă a dinților temporari. Caria complicată la dinții permanenți tineri4. Patologia molarului de șase ani – atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în distrucția mare coronară5. Traumatismele la dinții temporari și permanenți tineri6. principii de tratament endodontic la dinții temporari și permanenți tineri4.3.4. Stagiul de ORTODONȚIE: 2 luni4.3.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2. Dezvoltarea ocluziei3. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare4. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare5. Diagnosticul în ortodonție6. Principii de bază în tratamentul ortodontic4.3.5. Stagiul de BIOETICĂ: 2 săptămâni4.3.5.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțămîntul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic- pacientV. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore1. Liberertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică4.3.5.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore4.3.6. Stagiul de SĂNĂTATE PUBLICĂ: 2 săptămâni4.3.6.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii
Cursuri4.3.6. Stagiul de FARMACOLOGIE CLINICĂ: 1 lună4.3.6.1. Pregătire teoretică prin cursuri
Cursuri1. Anestezice locale2. Analgezice, antiinflamatoare, antipiretice3. Antiinflamatoare steroidiene4. Analgezice opioide5. Chimioterapice antibacteriene6. Chimioterapice antifungice7. Antiseptice si dezinfectante8. Reacții adverse stomatologice produse de medicamente5.1. Competențe generale
Rezidențiatul în endodonție are rolul de a permite aprofundarea de către medicii dentiști a cunoștințelor teoretice și practice la nivelul actual de abordare pe plan mondial, oferind acestora posibilitatea atingerii unui înalt nivel de specializare în acest domeniu; se urmărește totodată lărgirea orizontului de cunoaștere în planul disciplinelor fundamentale, în scopul integrării în context holistic a endodonției și orientării spre posibilitățile de cercetare.5.2. Competențe profesionale
Obiectivul specific constă în formarea de specialiști în endodonție, dotați cu înaltă calificare profesională, care să poată aborda în mod competent, din punct de vedere diagnostic și terapeutic, cele mai variate și complexe situații din cadrul patologiei pulpo-periapicale. Atingerea acestui deziderat necesită atât cunoașterea datelor teoretice din literatura de specialitate actuală, cât și însușirea și aplicarea practică a celor mai moderne metode, materiale și tehnologii din sfera endodonției contemporane.
Rezidenții vor stăpâni problemele legate de:– Etiologia, diagnosticul și patologia endodontică;– diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor pulpo-periapicale;– tehnicile de tratament biomecanic a spațiului endodontic;– materialele și metodele actuale utilizate pentru obturarea tridimensională a spațiului endodontic;– managementul durerii în endodonție;– posibilitățile de reluare a tratamentelui endodontic;– materialele și metodele moderne de restaurare coronară și/sau corono-radiculară a dinților tratați endodontic.
Pregătirea rezidenților va include tehnicile de chirurgie endodontică, familiarizarea cu echipamentele radiologice digitale și cu utilizarea microscopului operator.
Rezidenții vor beneficia de un număr semnificativ de ore de pregătire teoretică și practică, atât pe dinți extrași cât și la pacient, în vederea verificării noțiunilor acumulate. Vor participa de asemenea la seminarii, conferințe, colocvii și alte manifestări științifice în domeniul specific endodonției.
Absolvenții rezidențiatului de endodonție vor putea asigura asistență de specialitate înalt calificată în clinici de profil sau în cabinete de medicină dentară din teritoriu, intervenind totodată la solicitarea colegilor de alte specialități în vederea rezolvării unor cazuri mai dificile ce se înscriu în problematica endodontică.
ENDODONȚIE
3 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ

	ANUL I	ANUL II	ANUL III
STAGIUL	I.1	I.2	I.3	I.4	I.5	I.6	I.7	I.8	I.9	I.10	I.11

–––-
Curriculumul de pregătire în specialitatea endodonție a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIATUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARȚIAL
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
(la 07-09-2017, sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN REZIDENȚIATUL DE
MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARȚIAL
Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății
(la 07-09-2017, sintagma: Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE
ÎN REZIDENȚIATUL DE
MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARȚIAL1.1 DEFINIȚIE: Medicina de familie este specialitatea care asigură asistența medicală primară și continuă și, prin acțiuni preventive, educaționale, terapeutice și de recuperare, contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei și colectivității, având următoarele funcții:
● De asigurare a accesibilității populației la asistența medicală
● De supraveghere a sănătății
● De prevenție primară, secundară, terțiară
● De prevenție specifică
● De promovare a sănătății
● De asigurare a îngrijirilor medicale curente
● De selecționarea pacienților care au nevoie de asistență de specialitate
● De coordonare a serviciilor medicale în funcție de nevoile concrete ale bolnavului
● De sinteza diagnostică și terapeutică
● De supraveghere medicală continuă a individului, familiei și a colectivității
● De recuperare și reabilitare a bolnavilor
● De asigurare a îngrijirilor paliative și terminale
● De cercetare științifică specifică1.2 DURATA REZIDENȚIATULUI – 5 ani
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.
La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.1.3 OBIECTIVE GENERALE
Absolvenții rezidențiatului de medicină generală vor trebui să fie capabili să îndeplinească următoarele activități:1. Să asigure asistența medicală primară, preventivă și curativă, rezolvând cat mai bine problemele de sănătate cu care sunt confruntați.2. Să acorde asistență medicală preventivă omului sănătos, familiei și colectivității.3. Să acorde tuturor pacienților asistență medicală de prim contact, asumându-și responsabilitatea deciziei inițiale și toate problemele medicale pe care le prezintă pacienții lor și să apeleze în timp util la ceilalți medici specialiști.4. Să acorde asistență medicală de urgență adecvată tuturor cazurilor în care vor fi solicitați ca medici de prim contact.5. Să asigure asistență medicală continuă tuturor pacienților lor, luând în considerare dimensiunile bio-medicale, psihologice și socio-culturale ale fiecărui pacient.6. Să medieze în mod corect relațiile pacientului cu sistemul de asistență medicală și să poată lucra și echipa de asistență medicală.7. Să elaboreze și să aplice programe de măsuri preventive cu scopul menținerii și îmbunătățirii stării de sănătate a populației.1.4 STRUCTURA STAGIILOR
5 ANI DE PREGĂTIRE

Stagiul	Denumirea stagiului	Durata
1.4.1 1.4.2 1.4.3 1.4.4 1.4.5 1.4.6 1.4.7 1.4.8 1.4.9 1.4.10 1.4.11 1.4.12 1.4.13 1.4.14	Medicină de familie Medicină internă Pediatrie Chirurgie generală Obstetrică-ginecologie Oncologie medicală Boli infecțioase Psihiatrie Dermato-venerologice Neurologie Diabet Epidemiologie și management sanitar Bioetică Medicină de familie	9 luni 8 luni 8 luni 4 luni 3 luni 3 luni 2 luni 2 luni 2 luni 2 luni 2 luni 2 luni 1 lună 12 luni

ANUL I ȘI ANUL II
CONȚINUTUL STAGIILOR1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE1.4.1.1. Tematica introductivă în M.F (100 ore)1. Introducere în problematica M.F2. Condițiile de lucru ale M.F3. Descrierea cabinetului4. Echipa de lucru a M.F5. Locul M.F în medicina modernă6. Obiectul și metodologia M.F7. Principiile M.F8. Funcțiile M.F9. Definiția și conținutul M.F10. Rolul M.F în sistemul asigurărilor medicale11. Activitatea preventivă în M.F12. Activitatea curativă în M.F13. Asistența medicală a familiei14. Asistența medicală a unei colectivități15. Relațiile M.F cu celelalte specialități1.4.1.2. Baremul activităților practice1. Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru: 12. Participarea la consultațiile curente: 303. Participarea la consultațiile preventive: 204. Participarea la vizitele la domiciliu: 105. Acordarea primului ajutor medical: 106. Completarea unor documente: 107. Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice: 108. Analiza unor probleme epidemiologice: 59. Monitorizarea unor bolnavi cronici: 2010. Asistența medicală a copilului: 2011. Asistența medicală a bătrânului: 201.4.2. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (80 ore).1. Traheobronșite acute2. Bronhopneumonii3. Pneumopatiile acute4. Astm bronșic5. Bronhopatii cronice obstructive6. Bronșiectazii7. Embolia pulmonară8. Edem pulmonar9. Pneumotorax spontan10. Cancer bronho-pulmonar11. Pleureziile12. Insuficiența respiratorie13. Tulburări de ritm și de conducere14. Cardiopatia ischemică15. Pericarditele și miocarditele16. Afecțiuni valvulare17. HTA și criza hipertensivă18. Insuficiența cardiacă19. Arteriopatii acute și cronice20. Insuficiența venoasă, varice, hemoroizi21. Lipotimia, sincopa, colapsul, șocul22. Cefaleea și migrena23. Gastritele24. Ulcerul gastro-duodenal25. Cancerul gastric26. Hepatitele acute și cronice27. Ciroza hepatică28. Bolile colecistului29. Afecțiuni pancreatice30. Icterul31. Hemoragiile digestive32. Constipația33. Colonul iritabil și colita ulcerativă34. Cancerul colo-rectal35. Infecții urinare și ale tractului urinar36. Glomerulonefritele37. Insuficiența renală38. Sindromul nefrotic39. Lupusul eritematos sistemic40. Poliartrita reumatoidă41. Artritele42. Artrozele43. Spondilozele și lombalgiile44. Guta45. Piciorul dureros46. Epicondilita, tenosinovite, bursite47. Osteoporoza48. Obezitatea49. Diabetul zaharat50. Sindromul hipoanabolic51. Anemiile52. Adenopatiile53. Leucemiile54. Limfoamele55. Sindroame hemoragice56. Intoxicații acute cu: alcool etilic, alcool metilic, substanțe organo-fosforice, substanțe organoclorurate, barbiturice, ciuperci, cianuri, droguri halucinogene57. Intoxicațiile cronice profesionale și neprofesionale58. Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară.1.4.2.2. Baremul activităților practice1. Examinarea clinică a bolnavului: 3002. Interpretarea examenului radiologic și afecțiunile prevăzute și tematica pe aparate și sisteme: 303. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie determinarea gazelor sanguine): 304. Interpretarea unei EKG: 305. Interpretarea principalelor date ecografice și endoscopice pentru patologia prevăzută și programa: 306. Interpretarea oscilometriei: 107. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 108. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă: 109. Interpretarea rezultatelor obținute prin tehnicile de explorare a secreției gastrice: 1010. Sondajul și spălătura gastrică: 511. Examenul de fund de ochi: 1012. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 3013. Recoltarea și interpretarea examenului coprologic: 514. Alimentația omului sănătos: 5015. Regimul alimentar al omului bolnav pe principalele grupe de afecțiuni: cardiace, gastrointestinale, hepatice, biliare, pancreatice, renale, boli alergice, metabolice: 5016. Puncția pleurală: 51.4.3. STAGIUL DE PEDIATRIE1.4.3.2. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (80 ore)1. Creșterea și dezvoltarea copilului2. Alimentația sugarului și copilului sănătos3. Malnutriția protein-energetică4. Rahitismul5. Diabetul copilului6. Anemiile7. Sindroame hemoragice8. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice9. Limfoamele maligne hodgkiniene și non-hodgkiniene10. Malformații congenitale11. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice12. RAA și cardiopatia reumatismală13. Artritele cronice juvenile14. Sindromul febril prelungit15. Durerea toracică la copil și adolescent16. Infecțiile tractului respirator superior17. Amigdalitele18. Sinuzitele19. Otita medie acută și cronică.20. Bronșiolita acută21. Bronhopneumonia22. Pneumoniile acute și cronice23. Miocarditele24. Pericarditele25. Endocarditele infecțioase26. Tulburări de ritm și de conducere27. Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil28. Stomatitele, glositele și cheilitele29. Hemoragiile digestive la un nou născut și copil30. Diareea cronică și sindromul de malabsorbție31. Parazitozele digestive32. Hepatitele acute și cronice33. Sindromul nefrotic34. Glomerulonefritele acute35. Insuficienta renală și cronică36. Enurezisul și encoprezisul37. Urgențe pediatrice majore:
● convulsiile
● intoxicațiile acute
● înțepături de insecte veninoase
● mușcături de animale
● insolația
● șocul
● insuficiența cardio-respiratorie
● sindroame de deshidratare acută
● comele38. Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară.
Aspecte de patologie specifică a adolescentului.1.4.3.2. Baremul activităților practice1. Examinarea clinică a copilului: 502. Măsurători antroprometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 503. Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului: 504. Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 505. Instalarea unui cateter venos: 106. Cateterism vezical la copilul de ambele sexe și la diferite vârste: 57. Interpretarea examenului de sânge periferic și LCR: 208. Examen otoscopic la sugar și copilul mare: 109. Examenul fundului de ochi: 1010. Interpretarea EKG-ului la sugar și copilul mare: 2011. Interpretarea probelor funcționale respiratorii: 1012. Interpretarea probelor hepatice: 3013. Interpretarea probelor renale: 3014. Interpretarea probelor de digestie: 3015. Interpretarea radiografiei toracice: 2016. Interpretarea radiografiei schelet: 2017. Interpretarea radiografiei craniene: 1018. Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 2019. Interpretarea urografiei: 520. Efectuarea bilanțului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 5021. Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii: 3022. Prescrierea medicamentelor în funcție de vârsta: 5023. Stabilirea necesitaților nutriționale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți:5024. Alimentația nou-născutului, sugarului și copilului pe etape de vârsta (alimentația naturală, preparate dietetice): 5025. Preluarea copilului la domiciliu: 101.4.4. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ ȘI SPECIALITĂȚI CHIRURGICALE: ORL, OFTALMOLOGIE, UROLOGIE, TRAUMATOLOGIE.1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)1. Plăgile2. Hemoragii posttraumatice3. Arsurile4. Degerăturile5. Electrocutarea6. Entorse7. Luxații8. Fracturi9. Rinita acută10. Sinuzita acută11. Laringita acută12. Angine acute13. Flegmon amigdalian14. Epistaxis15. Otita acută16. Traumatisme fizice, chimice și termice ale ochiului17. Ochiul roșu și dureros18. Cataractele19. Glaucomul20. Hemoragia digestivă superioară21. Hemoragia digestivă inferioară22. Complicațiile ulcerului gastro-duodenal23. Litiaza biliară24. Colecistita acută25. Pancreatita acută26. Cancerul de cap de pancreas27. Abdomenul acut chirurgical28. Apendicita acută29. Peritonitele30. Ocluzia intestinală31. Icter mecanic32. Cancer gastric33. Cancer de colon34. Cancer de rect35. Litiaza renală36. Adenom de prostată37. Cancer de prostată38. Retenția acută de urină39. Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine40. Tumorile sânului1.4.4.2. Baremul activităților practice1. Sutura plăgilor: 202. Hemostaza provizorie: 203. Tamponament nazal anterior și posterior și epistaxis: 104. Aspirația nazală: 105. Extragerea corpilor străini din canalul auditiv și din fosele nazale: 106. Inhalații: 107. Pulverizări: 108. Administrațiile de aerosoli: 109. Instilația și spălătura auriculară: 1010. Fundul de ochi: 2011. Acuitatea vizuală: 3012. Acuitatea cromatică: 3013. Spălătura oculară: 2014. Instilația oculară: 2015. Îndepărtarea corpilor străini oculari: 516. Reducerea luxațiilor: 517. Imobilizarea cu pansamente compresive și gipsate: 1018. Incizia și drenajul unor colecții: 519. Denudare venoasă: 1020. Perfuzii și transfuzii: 3021. Paracenteza evacuatoare: 1022. Puncție articulară: 523. Infiltrații: scapulohumerală, canal carpian, epicondiliană lombară, suboccipitală, genunchi, loco dolenți: 2024. Traheostomie25. Spălătura gastrică și intestinală: 526. Puncție vezicală27. Sondaj vezical: 51.4.5. STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)1. Noțiuni de planning familial2. Diagnosticul de sarcină3. Sarcina normală4. Sarcina cu risc obstetrical crescut5. Sarcina patologică6. Lăuzia7. Iminența de avort8. Placenta praevia9. Eclampsia10. Apoplexia utero-placentară11. Metroragiile12. Sarcina extrauterină13. Vulvovaginita acută14. Boala inflamatorie pelviană15. Fibrom uterin16. Cervicite acute și cronice17. Cancer genito-mamar1.4.5.2. Baremul activităților practice1. Examenul clinic și genital al femeii gravide: 502. Asistarea nașterii normale: 303. Nașterea patologică: 54. Perineotomie și perineorafie: 55. Colporafie6. Tamponament și hemoragiile genitale: 57. Recoltarea: 108. Indicarea metodelor contraceptive: 209. Montarea unui sterilet: 51.4.6. STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ
A. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor și funcțiilor medicinei de familie (40 ore)1. Etiologia cancerului– factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)– factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație)– factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)2. Factori de pronostic în cancer– factori legați de tumoră– factori legați de gazdă3. Principii și metode de diagnostic în cancer– diagnosticul clinic (semne directe și indirecte)– diagnosticul biologic– diagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive)– particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultăți și erori.4. Rolul chirurgiei în oncologie– rolul chirurgiei în profilaxia cancerului– rolul chirurgie în diagnosticul cancerului– rolul chirurgiei în tratamentul cancerului– principiile tratamentului chirurgical5. Principiile radioterapiei în oncologie– definiția și scopurile radioterapiei în oncologie– tipuri și surse de radiații utilizate– mărimi și unități de măsură în radioterapie– bazele fizice și biologice ale radioterapiei– tipuri de iradiere– incidentele și complicațiile radioterapiei6. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului– date generale– cinetica celulare– mecanismul de acțiune al citostaticelor– rezistența la citostatice– căi de administrare a citostaticelor– indicațiile și contraindicațiile chimioterapiei– incidentele și complicațiile chimioterapiei– tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor– clasificarea citostaticelor– evaluarea răspunsului la chimioterapie– principii generale privind cercetarea și caracterizarea de noi medicamente antineoplazice7. Principiile tratamentului hormonal în oncologie– principalele efecte ale hormonilor în cancer– principalele obiective ale tratamentului hormonal– clasificarea hormonilor. Principalii agenți terapeutici utilizați în hormonoterapia cancerului.8. Urmărirea bolnavului9. Infecțiile în cancer10. Complicațiile cancerului11. Urgențele în oncologie12. Durerea în cancer– anatomia și fiziologia durerii– sindroame dureroase în cancer– tratamentul durerii în cancer13. Tratamentele paleative în cancer14. Aspecte de psiho-oncologie15. Alimentația în oncologie16. Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației17. Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament18. Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)19. Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)20. Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)21. Cancer ale sferei capului și gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)22. Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)23. Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)24. Cancerul colonului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)25. Cancerul rectului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)26. Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)27. Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)28. Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)29. Cancerul ovarului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)30. Cancerul prostratei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)31. Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile de celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
B. Baremul activităților practice1. Examen chimic general și loco-regional al bolnavului oncologic2. Examen al ariilor ganglionare superficiale3. Examen general al tegumentelor și mucoaselor4. Examen al cavității bucale5. Examen al sânului6. Examen ginecologic și examen citologic cervico-vaginal7. Tușeu rectal și examen al prostatei8. Interpretarea explorărilor biologice și imagistice1.4.7. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1. Rujeola2. Rubeola3. Varicela4. Gripa5. Parotidita6. Infecții cu protozoare și metazoare7. Boala diareică acută8. Mononucleoza infecțioasă9. Zona zoster10. Scarlatina11. Hepatitele virale acute12. Febra tifoidă13. Salmonelozele14. Toxiinfecțiile alimentare15. Tetanos16. Meningite17. Encefalite18. Holera19. Enterocolite20. SIDA și infecția HIV la adult și copil21. Antibiotice1.4.7.2. Baremul activităților practice1. Interpretarea rezultatelor obținute la hemocultură: 102. Interpretarea rezultatelor examenului coprologic: 103. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 104. Ancheta epidemiologică, recoltarea produselor biologice și transportul lor: 201.4.8. STAGIUL DE PSIHIATRIE1.4.8.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1. Normalitate, anormalitate și boala psihică2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice3. Reacții psihopatologice4. Neurastenia și tulburările de somatizare5. Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității6. Psihozele endogene7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun8. Delirium tremens9. Demente10. Anxietatea și atacurile de panică11. Depresia12. Personalități particulare și patologice1.4.8.2. Baremul activităților practice1. Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică (observarea expresivității și comportamentului, dialogul): 302. Interviuri și chestionare semistructurate și structurate ale psihopatologiei generale: 203. Anamneza biografica. Foaia de observație standardizată și psihiatrie: 204. Scale de evaluare cantitativă a anxietății și depresiei: 105. Scale de evaluare comportamentală a deficitelor și disabilităților comportamentele și psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva exercitării rolurilor sociale: 106. Evaluarea rețelei de suport social și rolul ei și evoluția tulburărilor psihice: 107. Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic: 108. Evaluarea riscului suicidar: 59. Modalități de intervenție și situații de criză psihologică: 1010. Tehnici de psihoterapie: 101.4.9. STAGIUL DERMATO-VENEROLOGIE1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1. Dermatozele2. Dermatita de contact3. Eczeme4. Infecții streptococice ale pielii5. Infecții stafilococice ale pielii6. Urticaria și angioedemul7. Eczema sugarului și a copilului mic8. Boli de colagen9. Boli buloase10. Bolile arterelor și venelor11. Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare12. Afecțiuni ale mucoasei bucale și genitale13. Boli cu transmitere sexuală14. Psoriazis15. Pemfigus16. Lichenul plan și erupții lichenoide17. Tumori cutanate benigne și maligne18. Scabia19. Pediculoza1.4.9.2. Baremul activităților practice1. Semne importante pentru diagnosticul clinic: 102. Interpretarea examenului micologic: 103. Interpretarea examenului bacteriologic: 104. Interpretarea examenului serologic și ultramicroscopic: 55. Drenaj de colecții și evacuarea de hematoame: 56. Electrocauterizări: 57. Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționate: 108. Biopsia cutanată: 51.4.10. STAGIUL DE NEUROLOGIE1.4.10.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1. Cefaleea și migrena2. Vertijul3. Tremurăturile4. Boala Parkinson5. Epilepsia6. Scleroza multiplă7. Polinevritele8. Accidentele vasculare cerebrale9. Comele1.4.10.2. Baremul activităților practice1. Examinarea bolnavului neurologic: 202. Puncția lombară: 53. Interpretarea examenului LCR: 51.4.11. STAGIUL DE DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE1.4.11.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)1. DZ. Diagnostic, clasificare, patogenie2. DZ aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice3.-4. DZ tratament-principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO (2 cursuri)5. DZ complicații, evoluție, prognostic6. DZ rezistența la insulină7. DZ dispensarizare, ghiduri de practică1.4.11.2. Baremul activităților practice– prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie– prezentarea DZ tip II, metode de dispensarizare prin medicul de familie– examinarea clinică inițială a pacientului cu DZ– investigații paraclinice la prima vizită la medicul de familie– realizarea monitorizării prin hemoglobina glicozilată, microalbubinurie– efectuarea fundului de ochi– examinarea piciorului diabetic– principii de întocmire a dietei pentru DZ Tip II– realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidrați– scheme terapeutice– prevenirea complicațiilor1.4.12. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE ȘI MANAGEMENT SANITAR1.4.12.1.a. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)1. – Epidemiologia definiție, domenii de activitate, epidemiologia bolilor transmisibile și epidemiologia bolilor netransmisibile2. – Epidemiologia de teren3. – Prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale4. – Sănătate publică, educația pentru sănătate5. – Servicii de igiena alimentației6. – Servicii de igiena mediului, igiena școlară, colectivităților7. – Elemente de biostatistică, indicatori statistici1.4.12.1.b. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)1. Sistemele de sănătate2. Locul medicinii de familie și sistemele de sănătate3. Sistemul asigurărilor sociale de sănătate4. Relațiile medicinii de familiei cu asigurările sociale de sănătate5. Evaluarea stării de sănătate a unei colectivități6. Managementul cabinetului de medicina de familie1.4.12.2.a. Baremul activităților practice de epidemiologie epidemiologia bolilor netransmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice1. evaluarea riscului de îmbolnăvire2. epidemiologia bolilor transmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice3. prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale4. noțiuni despre dezinfecții, sterilizare, decontaminare, curățare5. produse biocide noi6. aprecierea stării de sănătate a unei colectivități7. elaborarea de programe profilactice privind condițiile de igienă din colectivități8. proiectarea și realizarea programelor de vaccinări9. supravegherea și controlul sterilizării și unităților sanitare10. recoltarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern (apă, aer, sol)11. interpretarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern12. recoltarea de probe pentru analiza alimentelor13. aprecierea dezvoltării fizice a școlarilor14. aprecierea dezvoltării psihice a școlarilor15. evaluarea regimului de activitate al școlarilor16. realizarea unui program de acțiuni privind educația pentru sănătate (individual, familial, pe grupe, colectivități)1.4.12.2.b. Baremul activităților practice de management sanitar1. Discutarea legii asigurărilor sociale de sănătate: 52. Calcularea indicatorilor de sănătate ai unei colectivități: 53. Managementul unui cabinet de medicină de familie: 54. Gestiunea unui cabinet de medicină de familie: 5
1.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ
TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică – 2 ore1. Morala, etica, etica medicală – definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii – 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relației medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic-pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic-pacient II- 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic-pacient3. Relația medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic – pacientV. Greșeli și erori în practica medicală – 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală – definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții – 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții – 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane – 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică – 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman – probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani – 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală – discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică
A.8.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică – 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică – 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate – comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate – discutare de cazuri2. Drepturile pacienților – reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete – 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete – 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete – 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 2 ore1.4.14. STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE – (180 ore)
INTRODUCERE: în anul III rezidenții urmează o pregătire specifică medicinii de familie.
Aceasta pregătire constă din:
● Activitate practică curentă la dispensarele de medicină generală sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină generală
● Seminarii ținute de medicii instructori de medicină generală
● Cursuri pe probleme specifice de medicină de familie privind bazele Medicinii de familie, ținute de cadre didactice de medicină de familie sau instructori acreditați și acest sens de Ministerul Sănătății
(la 07-09-2017, sintagma: Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar a fost înlocuită de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 911 din 4 august 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 727 din 07 septembrie 2017 )
● Elaborarea și susținerea de referate pe probleme specifice sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină de familie
● În general rezidenții vor efectua stagiu practic de 4 zile pe săptămână (o zi pe săptămână vor efectua pregătirea sub formă de curs și seminarii, 4 ore curs și 3 ore seminarii.
● Seminariile se vor ține din tematica cursurilor sau din alte teme specifice care nu au putut fi cuprinse în tematica cursurilor de medicină de familie
● Medicii instructori acreditați vor efectua evaluarea periodică și finală privind modul în care au fost realizate obiectivele propuse.
1.4.14.1 Tematica cursurilor de medicină de familie1. Particularitățile M.F2. Caracterul interdisciplinar al M.F3. Pacientul sănătos și pacientul bolnav4. Relația dintre normal și patologic5. Despre conceptul de sănătate6. Problemele medicale ale omului sănătos7. Etapele de dezvoltare ale ființei umane8. Nevoile medicale ale fiecărei etape9. Activitatea preventivă în M.F10. Importanta prevenției primare11. Promovarea sănătății în M.F12. Despre conceptul de boală13. Despre conceptul de bolnav14. Trecerea de la sănătate la boală15. Patogenia psihosomatică16. Rolul stresului și patologia umană17. Importanța particularităților individuale18. Particularitățile consultațiilor în M.F19. Sursele de informație și M.F20. Importanța comunicării în M.F21. Particularitățile diagnosticului în M.F22. Strategia investigațiilor paraclinice23. Particularitățile tratamentului în M.F24. Supravegherea tratamentului în M.F25. Psihoterapia și M.F26. Terapiile alternative27. Asistența medicală la domiciliu28. Îngrijirile paleative29. Rolul familiei și viața individului30. Structura și funcțiile familiei31. Ciclurile familiei32. Problemele medicale ale familiei33. Asistența medicală a unei colectivități34. Asistență de M.F și mediul rural35. Bolile sociale36. Atitudinea M.F în fața unui bolnav cu o simptomatologie comună37. Atitudinea M.F în fața unei adenopatii38. Atitudinea M.F în fața unei astenii39. Atitudinea M.F în fața unei anxietăți40. Atitudinea M.F în fața unei cianoze41. Atitudinea M.F în fața unei convulsii42. Atitudinea M.F în fața unei depresii43. Atitudinea M.F în fața unei cefalei44. Atitudinea M.F în fața unei diarei45. Atitudinea M.F în fata dispneei46. Atitudinea M.F în fața unei dureri precordiale47. Atitudinea M.F în fața unei dureri lombare48. Atitudinea M.F în fața unei febre49. Atitudinea M.F în fața unei hemoragii digestive50. Atitudinea M.F în fața unei hemoragii genitale51. Atitudinea M.F în fața unei hematurii52. Atitudinea M.F în fața unei insomnii53. Atitudinea M.F în fața unui icter54. Atitudinea M.F în fața unei palpitații55. Atitudinea M.F în fața unui tremor56. Atitudinea M.F în fața unei stări confuzionale57. Diagnosticul diferențial în M.F58. Dificultățile de diagnostic în M.F59. Sinteza diagnostică și M.F60. Îngrijirea bolnavului cu infecții ale căilor respiratorii superioare61. Îngrijirea bolnavului cu astm bronșic62. Îngrijirea bolnavului cu BPOC63. Îngrijirea bolnavului cu HTA64. Îngrijirea bolnavului cu boală coronariană65. Îngrijirea bolnavului cu insuficiență cardiacă66. Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastric și duodenal67. Îngrijirea bolnavului cu boală de reflux esofagian68. Îngrijirea bolnavului cu hepatita cronică69. Îngrijirea bolnavului cu intestin iritabil70. Îngrijirea bolnavului cu anemie feriprivă71. Îngrijirea bolnavului cu diabet zaharat72. Îngrijirea bolnavului cu dislipidemie73. Îngrijirea bolnavului cu obezitate74. Îngrijirea bolnavului cu infecție urinară75. Îngrijirea bolnavului cu insuficiență renală76. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral77. Îngrijirea bolnavului cu artroze78. Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă79. Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare80. Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă81. Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuție82. Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson83. Managementul cabinetului de M.F84. Drepturile pacientului85. Obligațiile M.F86. Probleme de etică și deontologie87. Răspunderea M.F88. Informatizarea activității de M.F89. Posibilitățile și limitele M.F1.4.14.2. Tematica seminarilor
În tematica seminariilor vor putea fi incluse următoarele grupe de probleme.
a. Istoria naturală a bolilor (efectuare și interpretare de cazuri)
b. Evaluarea riscului primar pentru diferite afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)
c. Evaluarea riscului secundar pentru complicații și agravări ale unor afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)
d. Evaluarea riscului pentru femeia gravidă și noul născut (elaborare de riscograme)
e. Îngrijirea sugarului la domiciliu
f. Sindroame mai frecvente în MF
g. Abordarea consultației primare de M.F (elaborare de modele pentru diverse situații – pacienți cu acuze simptomatice minore, cu semne clinice izolate sau grupate, etc.)
h. Strategia de investigații paraclinice (analize de cazuri)i. Elaborarea diagnosticului în condițiile asistenței primare de M.F(analiză de cazuri, rezolvări de probleme)
j. Sinteza diagnostică și terapeutică în M.F
k. Programul terapeutic în practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)
l. Supravegherea tratamentului în MF
m. Programul profilactic și practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)
n. Managementul cabinetului de M.F (elaborarea de Programe manageriale pe teme date)
o. Cercetarea științifică și M.F (elaborarea de planuri de studii în cercetări pe teme date)
p. Comunicarea în M.F1.4.14.3. Baremul activităților practice și dispensar
A. Activitatea în cabinetul de medicină de familie va cuprinde:
● Participarea la consultațiile efectuate de medicul primar sau instructor MF și discuția cazurilor: 300
● Efectuarea personală de investigații paraclinice accesibile: 100
● Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: 100
● Analiza unor cazuri interdisciplinare: 50
● Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice: 50
● Analiza unor familii cu probleme medicale: 30
● Efectuarea monitorizării clinice a unor bolnavi cronici la domiciliu: 50
● Participarea la acordarea ajutorului de urgență și toate condițiile de necesitate: 50
● Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale: 50
● Participarea la activitățile de asistență comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă: 50
● Participarea la activitățile manageriale ale unitarii: 30
● Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate: 30
● Adunarea de date pentru efectuarea unui studiu pe o tema dată sau aleasă: 10
● Elaborarea de planuri terapeutice și discutarea lor: 100
● Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor: 50
● Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă: 50
● Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.): 30
B. În decursul activității efectuate în dispensar medicul primar sau instructor îl va îndruma pe rezident sa rezolve corect probleme caracteristice în toate domeniile de asistentă de MF adică:
● Asistența medicală a omului sănătos de diferite vârste.
● Asistența pacientului cu acuze simptomatice, semne izolate sau grupate
● Asistența de urgență
● Asistența gravidei și a noului născut
● Asistența copilului și adolescentului
● Asistența bolnavilor cronici
● Asistența bătrânilor
● Asistența comunitară
● Management sanitar(la nivelul asistenței primare)
● Educația pentru sănătate
● Asistența și îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc.
● Asistența familiei
MEDICINĂ DE FAMILIE
CU TIMP PARȚIAL DE PREGĂTIRE
5 ani
STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ
–––
Curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de familie cu timp parțial a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 18 din 11 ianuarie 2010, având forma prevăzută în anexa 1 din actul anterior menționat.
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE
Definiția specialității:

Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic (puericultura) și unul curativ, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:
1. Cardiologie pediatrică.
2. Gastroenterologie pediatrică.
3. Hematologie și oncologie pediatrică.
4. Pneumologie pediatrică.
5. Nefrologie pediatrică.
Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1 – 5 vor fi certificați ca și „medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată) ……….” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematică prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat. Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală, respectiv pentru fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.
Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi – pentru fiecare secție clinică – un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.
Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	19
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10)	3 ani
MODULUL 1	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 2	Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 3	Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 4	Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 5	Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 6	Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 7	Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 8	Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 9	Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 10	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA DE PEDIATRIE GENERALĂ (modulele 11-19) FIE CU SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE	2 ani
Trunchi comun (an I – III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică

MODULUL 11 – Pediatrie generală	Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 12 – Pediatrie generală	Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 13 – Pediatrie generală	Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 14 – Pediatrie generală	Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 15 – Pediatrie generală	Endocrinologie și Diabetologie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 16 – Pediatrie generală	Pneumologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 17 – Pediatrie generală	Oncohematologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 18 – Pediatrie generală	Boli Infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 19 – Pediatrie generală	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
Total ore pregătire teoretică	1000
Total ore pregătire practică	8750

Structura programului
Modulul 1 – Pediatrie:
Nr. ore curs. 150
Nr. ore practică. 1300I. Tematică ore curs.1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.2. Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.4. Febra la copil.5. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.6. Bronșiolita acută.7. Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală – indicații.8. Diareea acută bacteriană și virală.9. Constipația cronică și encoprezisul.10. Malformațiile congenitale de cord necianogene.11. Malformațiile congenitale de cord cianogene.12. Anemiile hemolitice genetice.13. Anemiile hemolitice dobândite.14. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.16. Infecția de tract urinar.17. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.18. Glomerulonefritele acute și cronice.19. Sindromul nefrotic.20. Hipertensiunea arterială la copil.II. Barem de activități practice1. Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților etc).2. Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic – sub supraveghere.3. Recoltarea de sânge capilar.4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.5. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).6. Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.7. Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.8. Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere.9. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.10. Suportul vital de bază- participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului.11. Administrarea de substanțe medicamentoase:
a. oral.
b. cutanat.
c. intrarectal.
d. în aerosoli.
e. intraconjunctival.
f. intramuscular, subcutanat, intradermic.
g. intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere.
h. în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.12. Efectuarea otoscopiei – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului-îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.	Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar.
8.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio-respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare.	1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. 2. Asigură suportul vital de bază. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.
2.	Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate.	1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3.	Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare.	1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4.	Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul.	1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5.	Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.	1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

Modulul 3 – Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică:1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.2. Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.4. Cefaleea și migrena.5. Sindromul hipoton la sugar și copil.6. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7. Fenomene paroxistice neepileptice.8. Epilepsia.9. Malformațiile SNC.10. Sindroamele ataxice.11. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroză tuberoasă, boala Sturge – Weber).12. Paraliziile cerebrale.13. Boli neuro-musculare.14. Boli degenerative ale SNC.15. Afecțiuni cerebro-vasculare.II. Barem de activități practice.1. Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare – cu îndrumarea medicului coordonator.2. Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.4. Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.5. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.6. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.7. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.8. Alcătuirea planului de investigații în ataxii.9. Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică.10. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.11. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practică pe manechin sau pacient sub supraveghere.III. Obiective specifice
● Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.
● Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.
● Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.
● Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV. Rezultate așteptate
● Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.
● Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.
● Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.
● Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.
● Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent.2. Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).3. Dizabilitatea intelectuală.4. Tulburările de somn la copil și adolescent.5. Tulburările de alimentație.6. Tulburările de anxietate la copil și adolescent.7. Depresia și riscul suicidar.8. Tulburările de spectru autist.9. Abuzul la copil și adolescent.10. Tulburările psihotice.11. Tulburări psihice în bolile somatice.12. Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.II. Barem de activități practice1. Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.2. Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională.3. Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.4. Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară.5. Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.6. Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia.III. Obiective specifice
● Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.
● Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.
● Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.
● Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.IV. Rezultate așteptate
● Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.
● Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.
● Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.
● Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.
● Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting.
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Traumatismele majore și politraumatismul.2. Arsurile.3. Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.4. Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5. Stenoza hipertrofică de pilor.6. Hernia ombilicală.7. Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.8. Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9. Malformațiile anorectale.10. Hernia inghinală și hidrocelul.11. Invaginația intestinală.12. Enterocolita ulcero-necrotică.13. Herniile diafragmatice.14. Peritonitele primitive și secundare.15. Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.16. Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17. Litiaza urinară la copil.18. Varicocelul.19. Fimoza și hipospadiasul.20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21. Coalescența labială și imperforația himenală.22. Torsiunea anexială la copil.23. Tumori ovariene.24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25. Probleme comune de ortopedie pediatrică:
a. Piciorul strâmb congenital.
b. Deformările membrelor inferioare.
c. Patologia genunchiului.
d. Osteocondritele.
e. Displazia luxantă de șold.
f. Pronația dureroasă a cotului.
g. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.
h. Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.i. Torticolisul congenital.
j. Traumatismele musculo-scheletale.
k. Luxații, entorse, fracturi.
l. Osteomielita și osteocondrita septică.II. Barem de activități practice1. Efectuarea tehnicilor de asepsie.2. Hemostaza plăgilor.3. Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului.4. Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.5. Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.6. Tehnica tușeului rectal.7. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis.8. Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.9. Tratamentul local și sutura plăgilor.10. Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Recunoașterea marilor sindroame asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală).	1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv. 2. Să participe la planul de investigații. 3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2.	Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora.	1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). 2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.
3.	Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă.	1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații. 2. Să propună un plan terapeutic.
4.	Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă.	1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. 2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate. 3. Să enunțe principii de tratament.
5.	Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor.	1. Să poată prezenta pricipalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidro-electrolitica și acido-bazică). 2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).
6.	Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate.	Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.
7.	Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală).	1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. 2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. 3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut 4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8.	Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament.	1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. 2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.
9.	Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung.	1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil. 2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. 3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia
10.	Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon).	1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia. 2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. 3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.
11.	Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intest finale la această vârstă.	1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. 2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.
12.	Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice.	1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell). 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. 3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13.	Înțelegerea modificărilor anatomo- patologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora.	1. Este capabil să interpreteze radiografia toraco-abdominală într-un caz de hernie diafragmatică. 2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).
14.	Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia.	1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. 2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). 3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.
15.	Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei.	1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală. 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. 3. Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.
16.	Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului reno- urinar.	1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.
17.	Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil.	1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.
18.	Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului.	1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare). 2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.
19.	Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului.	1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale. 2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. 3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului.
20.	Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia.	1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil. 2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie). 3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical).
21.	Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia.	1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). 2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). 3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22.	Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale.	1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. 2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.
23.	Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil.	1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. 2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.
24.	Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne).	1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană. 2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.
25.	Cunoașterea patologiei pleuro- pulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie).	1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger). 2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuro- pulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

Modulul 6 – Neonatologie:
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).2. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).4. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.6. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.7. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.8. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.10. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.12. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.14. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.16. Enterocolita ulcero-necrotică.17. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.18. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19. Insuficiența renală acută la nou-născut.20. Ambiguitatea genitală la nou-născut.21. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut.22. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.23. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.24. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.25. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală.26. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.27. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.28. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.29. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.30. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II. Barem de activități practice.1. Reanimarea neonatală.2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal.3. Cateterismul arterei și venei ombilicale.4. Tehnici de alimentație.5. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.6. Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie.7. Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.8. Puncția lombară – asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin.9. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin.10. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.11. Fototerapia.12. Indicațiile exsanguinotransfuziei.13. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.14. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.15. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).16. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.17. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

Modulul 7 – Boli Infecțioase:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Imunizări active și pasive.2. Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.4. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală.6. Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic-uremic, Clostridium dificile).7. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.8. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.II. Barem de activități practice.1. Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților etc).2. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic – sub supraveghere.3. Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.5. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.6. Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.7. Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.8. Recoltarea secreției conjunctivale.9. Recoltarea secreției nazale.10. Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).11. Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.12. Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.13. Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.14. Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient – sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto-contagioase.	Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2.	Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului.	Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.
3.	Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase.	Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).
4.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

Modulul 8 – Genetică medicală:
Nr. ore curs: 15
Nr. ore practică: 150I. Tematică ore curs.1. Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice.2. Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.3. Principalele categorii de boli genetice:
● Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotip-fenotip.
● Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.
● Ereditatea poligenică-multifactorială.
● Bolile mitocondriale.4. Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.II. Barem de activități practice.1. Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.2. Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice.3. Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.4. Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților.5. Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.III. Obiective specifice:
● cunoașterea principalelor clase de boli genetice.
● cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.
● recunoașterea trăsăturilor dismorfice.
● recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.
● capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician.IV. Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:
● să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.
● să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).
● să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.
● să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.
● să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.
● să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală.
Modulul 9 – Imagistică medicală:
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Noțiuni radioimagistice de bază – principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT.2. Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.3. Semiologie radioimagistică.4. Imagistica în urgențele pediatrice.5. Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite).6. Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).7. Imagistica afecțiunilor reno-urinare.8. Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).9. Imagistica afecțiunilor neurologice.10. Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.II. Baremul activităților practice.1. Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.2. Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.3. Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.4. Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică.5. Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.6. Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte.7. Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.8. Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice.9. Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.10. Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar.11. Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.12. Indicațiile imagistice în fibroza chistică.13. Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.14. Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente.III. Obiective educaționale și rezultate așteptate.
Obiective generale.1. Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.2. Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).3. Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe:	Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate:
I. Urgențe cranio-cerebrale	1. Traumatism craniocerebral. 2. Encefalita/meningoencefalita. 3. AVC ischemic/hemoragic. 4. Sindrom convulsiv.
II. Urgențe vertebromedulare	5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian). 6. Traumatism vertebral cu risc. 7. Deficit neurologic brusc instalat.
III. Urgențe toracice	8. Traumatism toracic. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 10. Trombembolism pulmonar. 11. Hernia diafragmatică. 12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie. 13. Corp străin.
IV. Urgențe abdominale	14. Traumatism abdominal. 15. Pneumoperitoneu. 16. Apendicita. 17. Diverticulita Meckel. 18. Invaginația interstinală. 19. Peritonita. 20. Ocluzia intestinala/Volvulus. 21. Hemoragia digestivă 22. Enterocolita ulceronecrotică. 23. Torsiunea de ovar. 24. Piosalpinx.
V. Inghino-scrotal	25. Torsiunea testiculară. 26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură). 27. Hernia inghinală încarcerată.
VI. Părți moi/musculoscheletale	28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 29. Ruptura musculară.
VII. Vascular	30. Tromboza venoasă profundă. 31. Anevrism/Disecție arterială.
2.	IMAGISTICA TORACELUI I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică.	1. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul. 2. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie. 3. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase: • bronșiolita • pneumonia interstițială • pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârstă și etiologie) • colecții pleurale • TBC • fibroză chistică 4. Să recunoască modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor cardiace.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea în diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare și a colecțiilor pleurale.	5. Să recunoască aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare.
III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică.	6. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice.
IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice.	7. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice.
3.	IMAGISTICA ABDOMENULUI I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală.	1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază.
II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice.	2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale etc.
III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici.	3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil.
IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale și patologice.	4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: – a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite); – ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite).
V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni).	5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv.
4.	IMAGISTICA RENOURINARĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM.	1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora. 2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare). 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare înalte și joase. 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral. 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angio RM/angio CT). 6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afecțiuni renale.
II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale.	8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora.
5.	IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului.	1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului și să explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și monitorizare (clasificarea Graf a DDS).
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare.	2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică.
III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică.	3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM).
IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne.	4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne.
V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă.	5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă.
6.	NEURORADIOLOGIE I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar.	1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale. 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH.
II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice.	3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/encefalită/meningoencefalită. 4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
7.	ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică.	1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. 2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie).
II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism.	3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM). 4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). 5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. 6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare.

Modulul 10 – Pediatrie:
Nr. ore curs. 145
Nr. ore practică. 1300I. Tematică ore curs.1. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.2. Obezitatea.3. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.4. Sindromul de vărsături.5. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.6. Tuberculoza pulmonară primară și secundară.7. Sifilisul congenital și dobândit.8. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).9. Hepatitele cronice și ciroza hepatică.10. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.11. Pericarditele. Endocardita infecțioasă.12. Tulburări de ritm și conducere.13. Deficite imune, genetice și dobândite.14. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.15. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.16. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.17. Enurezisul.18. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.19. Hematuria.20. Proteinuria.21. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.22. Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.23. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.24. Bolile genetice de metabolism.25. Hipoglicemiile sugarului și copilului.26. Diabetul zaharat la copil.27. Cetoacidoza și coma diabetică.28. Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).1. Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.2. Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.3. Efectuarea abordului intraosos.4. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – sub supraveghere.5. Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6. Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază).7. Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8. Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.9. Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare – sub supraveghere.10. Efectuarea otoscopiei.11. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează evaluarea clinică a pacientului.	1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia măsuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2.	Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator.	1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.	1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.	Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații.	1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5.	Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.	1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8.	Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală.	1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post-externare în cazul afecțiunilor acute.

Modulul 11 – Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 10
Nr. ore practică: 150I. Tematică:1. Cefaleea și migrena.2. Sindromul hipoton la sugar și copil.3. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).4. Fenomene paroxistice neepileptice. Epilepsia.5. Malformațiile SNC. Boli degenerative ale SNC.6. Sindroamele ataxice.7. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber).8. Paraliziile cerebrale.9. Boli neuro-musculare.10. Afecțiuni cerebro-vasculare.II. Barem de activități practice.1. Stabilirea planului de management în întârzierile neuro-cognitive.2. Plan de management în ambulatoriu al pacientului cu epilepsie.3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.4. Plan de management în malformațiile cerebrale la copil.5. Plan de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.6. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.7. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.8. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.9. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în ataxii.10. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în pareza facială periferică.11. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații și management personalizat în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozite acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.12. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practică pe manechin sau pacient sub supraveghere.III. Obiective specifice
● Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.
● Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.
● Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV. Rezultate așteptate
● Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.
● Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.
● Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.
● Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.
Modulul 12 – Psihiatrie Pediatrică:
Nr. ore curs: 10
Nr. ore practică: 150I. Tematică ore curs.1. Evaluarea multidisciplinară a copilului/adolescentului cu tulburare de spectru autist.2. Evaluarea multidisciplinară a copilului/adolescentului cu dizabilitate cognitivă.3. Evaluarea multidisciplinară în urgență a adolescentului cu intoxicație acută cu alcool sau droguri.4. Evaluarea multidisciplinară în urgență a copilului/adolescentului cu agitație psihomotorie.5. Monitorizarea somatică a copilului/adolescentului cu tulburare psihică cronică.II. Barem de activități practice.1. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unei afecțiuni somatice acute sau cronice la copilul/adolescentul cu tulburare de spectru autist. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară.2. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unei afecțiuni somatice acute sau cronice la copilul/adolescentul cu dizabilitate cognitivă. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară.3. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unui copil/adolescent cu intoxicație acută cu alcool/droguri. Să comunice rezultatele echipei multidisciplinare. Să formuleze recomandările necesare și să le integreze în planul de intervenție personalizat elaborat de echipa multidisciplinară.4. Să efectueze examen clinic somatic și să alcătuiască lista de investigații paraclinice necesare în cazul unui copil/adolescent cu agitație psihomotorie.5. Să formuleze recomandările de monitorizare a stării somatice a unui copil/adolescent cu tulburare psihică cronică.III. Obiective:
● Înțelegerea rolului medicului pediatru în echipa multidisciplinară în psihiatria pediatrică.
● Cunoașterea modalităților de abordare a afecțiunilor somatice a copiilor/adolescenților cu patologie psihiatrică.IV. Rezultate așteptate:
● Să fie capabil să lucreze în echipă multidisciplinară.
● Să efectueze evaluarea somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.
● Să alcătuiască planul de intervenție pentru patologia somatică și să îl integreze în planul personalizat de intervenție al pacientului cu tulburare psihiatrică.
Modulul 13 – Neonatologie:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Epidemiologie . Mortalitate și morbiditate în perioada perinatală. Factorii ce influențează mortalitatea și morbiditatea. Metode de colectare și cum se realizează colectarea datelor la nivel național. Înregistrarea nașterii și a decesului. Regionalizare, transport, ghiduri naționale și management de calitate.2. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).3. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.4. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).5. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.6. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.7. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.8. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.9. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.10. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.11. Nou-născutul din mamă diabetică. Diagnostic, complicații specifice. Profilaxia complicațiilor și tratamentul nou-născutului din mamă diabetică.12. Sarcina multiplă – patologie specifică.13. Nou-născutul cu risc la naștere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acționează în cursul nașterii. Măsuri de profilaxie.14. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu. Criterii de externare.15. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.16. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.17. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.18. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.19. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.20. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia de esofag și fistula eso-traheală, atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.21. Enterocolita ulcero-necrotică.22. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.23. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.24. Insuficiența renală acută la nou-născut.25. Ambiguitatea genitală la nou-născut.26. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.27. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.28. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia, hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia29. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală30. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.31. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.32. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.33. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.34. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.35. Recomandări nutriționale pentru prematuri (LBW, VLBW, ELBW). Tehnici de alimentație pentru nou-născutul prematur. Preparate de lapte folosite în alimentația prematurului.36. Alte cauze de detresă respiratorie de cauză pulmonară: hernia diafragmatică, patologie pleurală hidrotorace, chilotorace, hemoragia pulmonară. Sindroame de pierdere de aer, chist bronhogenic, emfizem lobar interstițial.37. Tehnici de tratament în detresa respiratorie neonatală: oxigenoterapia, suport ventilator neinvaziv-tipuri, intubația traheală, ventilație mecanică convențională.38. Farmacologia terapiei bolilor cardiace: mecanisme, doze, efecte, contraindicații pentru medicația inotropă, diuretice.39. Infecțiile din grupul TORCH – cytomegalovirus, herpes, varicella, hepatita, parvovirus, HIV.40. Sifilisul congenital la făt și nou-născut. TBC-ul neonatal.41. Toxoplasmoza la făt și nou-născut.42. Folosirea medicamentelor la nou-născut: cunoașterea medicației curente în neonatologie – antibiotice, metilxantine, barbiturice, opioide – doze, efecte adverse și toxicitate.43. Urmărirea nou-născutului cu risc, criterii de includere în programul de urmărire (follow-up), calendarul evaluărilor.II. Barem activități practice.1. Reanimarea neonatală – asistarea la sala de naștere a nou-născutului la termen și a nou-născutului cu greutate mică și foarte mică.2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. Metode de ventilație, monitorizare a nou-născutului transportat.3. Cateterismul arterei și venei ombilicale.4. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen și prematur (sub 32 săptămâni de gestație).5. Tehnici de ventilație asistată: metode de ventilație neinvazivă și invazivă.6. Cunoașterea indicațiilor și a protocolului pentru hipotermie controlată.7. Puncția lombară – efectuarea acestora pe manechin/pacienți.8. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – efectuare pe manechin/pacienți.9. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.10. Monitorizarea nou-născutului în terapie intensivă.11. Exsanguinotransfuzie.12. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.13. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.14. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).15. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.16. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală.17. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile asociate asistenței medicale.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează evaluarea clinică a pacientului.	1. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să ia măsuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2.	Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator.	1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.	1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.	Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații.	1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5.	Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.	1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile. 4. Este capabil să realizeze un plan de alimentație a nou-născutului cu supervizarea medicului îndrumător.
6.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8.	Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Participă la activitățile de cercetare ale echipei.	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală.	1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post-externare.
10	Participă activ la efectuarea de transport neonatal.	1. Este capabil să seteze și utilizeze aparatura necesară pentru transport. 2. Este capabil să monitorizeze nou-născutul pe timpul transportului.

Modulul 14 – Genetică clinică:
Nr. ore curs: 35
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Taxonomia bolilor genetice.2. Elemente de semiologie a bolilor genetice. Dismorfologia. Somatometria.3. Consultul genetic.4. Diagnosticul etiologic al bolilor genetice.5. Categorii specifice de boli genetice. Embriofetopatii. Tumori congenitale. Boli cromozomiale. Anomalii ale creșterii și dezvoltării. Malformații congenitale și boli genetice specifice: hematologice, endocrine, metabolice, neurologice, musculare, neuro-musculare, oftalmologice, respiratorii, cardio-vasculare, digestive, reno-urinare, genitale, osteo-articulare, ale țesutului conjunctiv, genodermatoze.6. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice. Principii generale. Screeningul genetic prenatal și postnatal.7. Probleme și dileme etice în genetica clinică.II. Barem de activități practice.1. Consultul genetic.2. Alcătuirea și interpretarea unui arbore genealogic.3. Explorări genetice (cromozomiale, moleculare și biochimice): indicații, interpretare și valoare diagnostică.4. Sfatul genetic. Elaborarea unui buletin de sfat genetic. Calcularea riscului de recurență. Capcane ale sfatului genetic.5. Screeningul genetic neonatal și screeningul populațional (familial) al heterozigoților.III. Obiective specifice:
● cunoașterea principalelor clase de boli genetice.
● cunoașterea modurilor de transmitere a bolilor genetice.
● cunoașterea tehnicii de alcătuire a unui arbore genealogic.
● recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.
● capacitatea de îndrumare a cazurilor spre genetician.IV. Rezultate așteptate.
La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:
● să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele clase.
● să precizeze modul de transmitere al principalelor boli genetice (prezentate la curs).
● să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.
● să recunoască tabloul clinic al celor mai comune sindroame genetice.
● să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului etiologic la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.
● să interpreteze corect rezultatele principalelor examinări genetice.
● să interpreteze corect un arbore genealogic.
● să descrie principalii pași în acordarea unui sfat genetic.
● să descrie situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în genetică medicală.
● să recunoască tabloul clinic al principalelor sindroamelor genetice.
Modulul 15 – Endocrinologie și diabetologie pediatrică:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Metabolismul hidraților de carbon (glucidelor), lipidelor și proteinelor.2. Diabetul zaharat la vârsta pediatrică: tipul 1, tipul 2, monogenic și forme specifice de diabet.3. Ceto-acidoza diabetică. Copilul diabetic în situații speciale (intervenții chirurgicale, gastroenterocolită, deshidratare).4. Alimentația copilului și adolescentului cu și fără diabet zaharat.5. Hipoglicemiile nou-născutului, sugarului și copilului.6. Sindroame poliglandulare autoimune.7. Insulinorezistența la vârsta pediatrică.8. Obezitatea și sindromul metabolic.9. Dislipidemiile.10. Alimentația copilului și adolescentului sănătos și cu patologie endocrino-metabolică.11. Creșterea normală și tulburările de creștere.12. Rahitismele vitamino-D-rezistente.13. Sindroamele hipotalamice.14. Hipotiroidismul congenital și dobândit. Hipertiroidismul.15. Insuficiența suprarenaliană acută și cronică, primară și secundară: forme genetice și dobândite.16. Pubertatea normală și tulburări ale pubertății.17. Tulburări de diferențiere sexuală.18. Tulburări în metabolismul fosdo-calcic: hiper- și hipoparatiroidismul, hipofosfatemia, hipercalcemia.19. Tulburări în metabolismul apei: diabetul insipid central, hipo- și hiperaldosteronismul.20. Anorexia psihogenă.21. Patologia endocrină la copiii cu boli oncologice.II. Barem de activități practice.1. Determinarea glicemiei și cetonemiei din sângele capilar, a glicozuriei și cetonuriei din urină.2. Interpretarea valorilor și încadrarea în stadii de decompensare a diabetului zaharat.3. Întocmirea planului de reechilibrare în cetoacidoza diabetică, monitorizarea, ajustarea terapiei.4. Calcularea dozelor de insulină, moduri de administrare, ajustarea dozelor; cunoașterea sistemelor de monitorizare continuă a glucozei interstițiale și a pompelor de insulină.5. Întocmirea planului de alimentație al copilului cu diabet zaharat (calcularea rației calorice/24 ore, procentul de glucide, lipide și proteine, ca și repartiția pe mese), cu obezitate sau cu anorexie psihogenă.6. Efectuarea măsurătorilor auxologice; lungime, înălțime, greutate, perimetru cranian, circumferința abdominală; calcularea indicelui ponderal, nutrițional, de masă corporală și interpretarea valorilor în funcție de nomogramele recomandate de ghiduri.7. Încadrarea în stadiile Tanner de dezvoltare pubertară; interpretarea ca normal sau patologic, în funcție de vârstă; utilizarea orhidometrului și a tabelelor cu valorile normale.8. Indicații, tehnica și interpretarea testelor dinamice în endocrinologia și diabetologia pediatrică: testul de toleranță la glucoză per os (TTGO), teste de stimulare a STH cu insulină, clonidină; teste de stimulare cu ACTH, cu Diphereline etc.9. Indicații și interpretarea (evaluarea) vârstei osoase prin metoda Greulich-Pyle și Tanner-Witehouse.10. Indicații și interpretarea rezultatelor examinărilor imagistice: CT, RM hipofizar, abdominal, osteodensitometrie.11. Indicații și interpretarea rezultatelor examinării ecografice endocrine: tiroidiană, suprarenaliene, OGI, testiculară.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Stabilește diagnosticul pozitiv.	Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
2.	Elaborează planul complet de investigații.	Este capabil să întocmească singur un plan de investigații.
3.	Elaborează planul complet de tratament.	Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului.
4.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5.	Abordează multidisciplinar cazurile complexe.	Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz și să colaboreze eficient cu membrii echipei.
6.	Completează fără supervizare documentele medicale.	Este capabil să completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului.
7.	Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior.	1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare. 3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul post-externare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua medicală de adulți.
8.	Utilizează ghidurile de practică medicală.	Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri.

Modulul 16 – Pneumologie pediatrică:
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Sunetele respiratorii și auscultația pulmonară: fornăit, sforăit, stridor, hârâit, wheezing, geamăt, murmur vezicular, suflu tubar, raluri de transmisie, raluri bronhoalveolare, frecătura pleurală.2. Detresa respiratorie: semne clinice, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice).3. Tusea subacută și cronică: definiții, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice).4. Wheezing-ul recurent și persistent: etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice), fenotipuri de wheezing recurent.5. Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.6. Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.7. Explorarea funcțională respiratorie: determinarea debitului expirator maxim (PEF), spirometria.8. Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii.9. Astmul bronșic: definiție, epidemiologie, etiologie (inclusiv factori declanșatori de simptome), patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, clasificarea severității bolii, profilaxie, terapie acută, terapie cronică.10. Fibroza chistică: etiologie, patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, evoluție, prognostic, principii de tratament.11. Tuberculoza pulmonară primară și secundară: etiologie, epidemiologie, fiziopatologie, tablou clinic, examinări paraclinice (IDR la PPD, teste de eliberare a interferonului gama, radiografia toracică, examenul microscopic, cultura bacteriană), principii de terapie, profilaxie (vaccinarea BCG).12. Insuficiența respiratorie acută și cronică: definiție, etiologie, fiziopatologie, tipuri, explorări paraclinice, oxigenoterapia.II. Barem de activități practice1. Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare.2. Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare.3. Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF).4. Efectuarea și interpretarea spirometriei.5. Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine.6. Interpretarea testelor cutanate alergologice la pacientul cu astm bronșic.III. Obiective educaționale și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
1.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
2.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
3.	Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului citostatic al pacientului. Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației terapiei transfuzionale.	1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigații și tratament citostatic. 2. Este capabil să enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și terapiei transfuzionale și să le explice pacienților și aparținătorilor. 3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și terapie transfuzională pe care le atașează în FOCG 4. Completează cererea de produse sangvine către Centrul Regional de Transfuzie Sangvină și fișa transfuzională a pacientului trasfuzat pe care o atașează (împreună cu celelalte documente transfuzionale completate de asistenta transfuzoare) în FOCG.
4.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
6.	Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.
7.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Stabilește diagnosticul pozitiv în principalele boli infecțioase ale copilului.	Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
2.	Cunoaște criteriile de internare în secția de boli infecțioase.	Este capabil să decidă singur internarea unui pacient cu boală infecțioasă și repartizarea lui în secție în funcție de criterii epidemiologice.
3.	Elaborează planul complet de investigații în bolile infecțioase ale copilului.	1. Este capabil să elaboreze singur un plan de investigații. 2. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
4.	Elaborează planul complet de tratament.	1. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului. 2. Poate particulariza tratamentul antibiotic în funcție de caz (vârstă, status imunologic, comorbidități). 3. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar.
5.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.	Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior.	1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul post-externare (inclusiv recomandarea imunizărilor ulterioare).

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Stabilește diagnosticul pozitiv.	Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
2.	Elaborează planul complet de investigații.	Poate prezenta indicațiile și beneficiile investigațiilor indicate.
3.	Elaborează planul complet de tratament.	Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului.
4.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5.	Abordează multidisciplinar cazurile complexe.	Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz să colaboreze eficient cu membrii echipei.
6.	Completează fără supervizare documentele medicale.	Este capabil sa completeze clar și succint toate documentele medicale aflate în uz la nivelul spitalului.
7.	Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior.	1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare – inclusiv în bolile cronice. 3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua medicală de adulți.
8.	Utilizează ghidurile de practică medicală.	Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri.

– probă scrisă	Da
– examen clinic	Da
– probă de abilități/manualități	Da
– probă pe casetă video	Nu
– probă operatorie	Nu
– dizertație	Nu

TEMATICA DE EXAMEN1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3. Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale.4. Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6. Obezitatea.7. Febra la copil.8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10. Insuficiența respiratorie acută.11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.13. Malformațiile congenitale de cord necianogene.14. Malformațiile congenitale de cord cianogene.15. Hipertensiunea arterială la copil.16. Diareea acută bacteriană și virală.17. Sindroamele de deshidratare.18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).19. Boala inflamatorie intestinală.20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.21. Constipația cronică și encoprezisul.22. Icterele la sugar și copil.23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26. Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă.29. Tulburări de ritm și conducere.30. Insuficiența cardiacă.31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.33. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale.34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.35. Infecția de tract urinar.36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.37. Glomerulonefritele acute și cronice.38. Sindromul nefrotic.39. Insuficiența renală acută.40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42. Sifilisul congenital și dobândit.43. Deficite imune genetice și dobândite.44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.47. Urgențele oncologice la copil.48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.53. Hiperglicemiile sugarului și copilului.54. Hipoglicemiile sugarului și copilului.55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.59. Meningita și encefalita.60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gura, varicela, herpes zoster, scarlatina.61. Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.62. Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.63. Șocul. Anafilaxia.64. Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon).65. Insuficiența hepatică.66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.67. Coma și statusul convulsiv.68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.69. Paraliziile cerebrale infantile.70. Stenoza hipertrofică de pilor.71. Invaginația intestinală.72. Enterocolita ulcero-necrotică.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)1. Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2. Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații, contraindicații.3. Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.4. Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil.5. Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută.6. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin).7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.8. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.9. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază).10. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.11. Interpretarea probelor funcționale respiratorii.12. Interpretarea probelor paraclinice hepatice.13. Interpretarea probelor paraclinice renale.14. Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).15. Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).16. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.17. Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.18. Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural.19. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE
Competența profesională intrinsecă specialitățiiI. Competențe specifice în activitatea curentă1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.4. Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5. Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.6. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.8. Trimite pacienții la consulturi interclinice.9. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.12. Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.13. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.14. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.15. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.16. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.17. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.18. Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.19. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.20. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.21. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.II. Competențe specifice în serviciul de gardă1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.3. Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă.4. Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.6. Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.10. Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.
Obligații
Etice, deontologice
Respectă următoarele acte normative:1. Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite3. Normele de etică și deontologie profesională.
ProfesionaleI. Atribuții generale1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern al unității și regulile stabilite de șeful secției.2. Cunoaște și respectă normele igienico-sanitare.3. Cunoaște și respectă normele P.S.I. și de securitate a muncii.4. Cunoaște și respectă programul de muncă.5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.6. Efectuează controlul medical periodic general.7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.II. Atribuții specifice în activitatea curentă1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului din subordine.8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.9. Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.10. Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.11. Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.14. Respectă prevederile H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;15. Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.III. Atribuții specifice în serviciul de gardă1. Răspunde de buna funcționare a secției, de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital.2. Anunță prin toate mijloacele posibile șeful secției, conducerea spitalului și autoritățile competențe în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. Anunță șefului secției și Directorului Medical cazurile cu implicații medico-legale.3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
CONF DR. LAZĂR CĂLIN
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PEDIATRIE a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
Definiția specialității:
Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic, care cuprinde puericultura și unul curativ, într-un context socio-etic și managerial specific, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:1. Cardiologie pediatrică2. Gastroenterologie pediatrică3. Hematologie și oncologie pediatrică4. Pneumologie pediatrică5. Nefrologie pediatrică
Absolvenții specializărilor nominalizate la punctul 1 vor fi certificați ca și „medici specialiști pediatrie și cardiologie pediatrică” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.
Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat.
La începutul fiecărui stagiu de pregătire rezidentului i se va aloca un medic îndrumător care va fi cadru didactic și care va prezenta rezidentului planul de pregătire al modulului, urmărind realizarea acestui plan. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar este medic-îndrumător. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire are loc o evaluare de etapă, realizată în unitatea de pregătire de către responsabilul desemnat de șeful disciplinei pentru etapa de evaluare.
Definiția specialității cardiologie pediatrică:
Cardiologia pediatrică este un subdomeniu de specialitate extrem de complex, coroborând multiple arii de subspecializare teoretică și clinică. Se caracterizează printr-o dezvoltare semnificativă pe plan mondial în ultimele decenii, dar extrem de deficitară în România.
Absolvenții specializării Cardiologie Pediatrică vor fi certificați ca și „medici specialiști pediatrie și cardiologie pediatrică” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.
Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani iar după absolvirea trunchiului comun se va continua pregătirea specifică pentru încă 2 ani în conformitate cu curriculum de Cardiologie Pediatrică.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat.
Urmărirea activității candidaților se va face în permanență, prin jurnalul pacienților evaluați, prezentări de cazuri și evaluare permanentă de către îndrumător, astfel încât, la finalul celor 2 ani, candidatul să fie capabil să desfășoare independent, fără supervizare și în mod competent, activitatea de cardiologie pediatrică.
Centrele de pregătire trebuie să efectueze sau să aibă acces la toate procedurile descrise în baremul de tehnici; să aibă acces la un serviciu de chirurgie cardiovasculară pediatrică cu un număr de minimum 100 de operații/an, din care cel puțin 20% nou născuți și sugari. Având în vedere numărul redus de astfel de centre în România, este acceptată efectuarea unei părți din pregătire în centre care nu îndeplinesc toate aceste condiții, însă care dispun de lectori care îndeplinesc criteriile de eligibilitate.
Evaluarea finală, care se poate efectua doar în centrele de pregătire care îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate, permite obținerea titlului de medic specialist în cardiologie pediatrică.
Intrarea în rezidențiat se poate face fie direct după facultatea de medicină în urma susținerii examenului de rezidențiat, fie după terminarea specialităților pediatrice ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea întregului curriculum de pregătire de Cardiologie Pediatrică, cu excepția modulelor deja parcurse în cursul rezidențiatului anterior sau în cadrul programului de pregătire pentru obținerea atestatului în cardiologie pediatrică, program cu durata de 2 ani.
Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, conform prevederilor în vigoare.
Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi – pentru fiecare secție clinică- un responsabil de formare în rezidențiat. COORDONATORUL REZIDENȚIATULUI PENTRU SUBSPECIALITATEA DE CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ ESTE UNIC, atât pentru trunchiul comun cât și pentru cei doi ani de pregătire în subspecialitate. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.
Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți, astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice cu profil pediatric (Cardiologie pediatrică, Explorare hemodinamivă invazivă/Cardiologie Intervențională Chirurgie Cardiovasculară, Terapie intensivă, Imagistică, Aritmologie/Electrofiziologie) în care exista un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice cu profil pediatric nu exista îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1.1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	17
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-9)	3 ani
MODULUL 1	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 2	Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 3	Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 4	Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 5	Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 6	Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 7	Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 8	Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 9	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	11 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ (modulele 10-17)	2 ani
CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ	2 ani
MODULUL 10 – Cardiologie pediatrică	Cardiologie pediatrică generală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	11 luni 2 săptămâni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 11 – Cardiologie pediatrică	Ecocardiografie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 12 – Cardiologie pediatrică	Aritmii
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 13 – Cardiologie pediatrică	Medicină fetală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 săptămâni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 14 – Cardiologie pediatrică	Explorări hemodinamice/ cardiologie intervențională
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 15 – Cardiologie pediatrică	Imagistică (Radiologie/ CT/RMN)
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 16 – Cardiologie pediatrică	Terapie intensivă cardiacă pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 17 – Cardiologie pediatrică	Chirurgie Cardiovasculară Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
Total ore pregătire teoretică	1000
Total ore pregătire practică	8730

Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică
Cardiologie pediatrică (an IV-V) = 400 ore curs, 3480 ore pregătire practică
Structura programului
Modulul 1 – Pediatrie:
Nr. ore curs.150
Nr. ore practică. 1300I. Tematică curs.1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.4. Febra la copil.5. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.6. Bronșiolita acută7. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală – indicații.8. Diareile acute bacteriene și virale.9. Constipația cronică și encoprezisul.10. Malformațiile congenitale de cord necianogene.11. Malformațiile congenitale de cord cianogene.12. Anemiile hemolitice genetice.13. Anemiile hemolitice dobândite.14. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.16. Infecția de tract urinar.17. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.18. Glomerulonefritele acute și cronice.19. Sindromul nefrotic.20. Hipertensiunea arterială la copil.II. Barem de activități practice1. Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic – sub supraveghere.3. Recoltarea de sânge capilar.4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.5. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).6. Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.7. Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.8. Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere.9. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.10. Suportul vital de bază – participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului.11. Administrarea de substanțe medicamentoase:
a. oral.
b. cutanat.
b. intrarectal.
c. în aerosoli.
d. intraconjunctival.
d. intramuscular, subcutanat, intradermic.
e. intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere
f. în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.12. Efectuarea otoscopiei – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Cunoaște modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.	Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar.
8.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.

Modulul 2 – Urgențe:
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 450I. Tematică1. Evaluarea și tratamentul imediat al copilului grav bolnav2. Insuficiența respiratorie acută3. Aspirația și ingestia corpilor străini. Pneumonia de inhalație.4. Șocul. Sindroamele de deshidratare5. Anafilaxia6. Intoxicațiile acute.7. Hemoragia acută8. Insuficiența cardiacă9. Insuficiența hepatică10. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut11. Coma și convulsiile12. Traumatismul cranio-cerebral și vertebro-medular13. Abordarea pacientului politraumatizat14. Resuscitarea cardio-pulmonară. Manopere de resuscitare.
Se va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate.
Modulul 3 – Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică: se va discuta cu colegii de specialitate1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului2. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut3. Malformațiile SNC4. Sindroame neurocutanate (Recklinghausen, scleroza tuberoasă, Sturge – Weber)5. Paraliziile cerebrale infantile6. Boli degenerative ale SNC7. Afecțiuni cerebro-vasculare8. Convulsiile ocazionale și epilepsia. Paroxismele cerebrale non-convulsivante.9. Boli musculare și boli cu afectarea sistemului nervos periferic10. Sindromul hipoton la sugar și copil11. Sindroamele ataxice12. Cefaleea și migrena
Se va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate.
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică: se va discuta cu colegii de specialitate
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică1. Examenul psihiatric al copilului de diverse vârste2. Etapele dezvoltării cognitive și emoționale3. Retardul mental4. Tulburările de somn la copil și adolescent5. Tulburările de alimentație6. Tulburările de anxietate la copil și adolescent7. Tulburările afective la copil și adolescent8. Tulburările de spectru autist9. Abuzul la copil și adolescent.10. Tulburările de adaptare11. Tulburările psihotice12. Tehnici de consiliere utilizate în psihiatria copilului
Se va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate.
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică: se va discuta cu colegii de specialitate
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică1. Traumatismele majore și politraumatismul2. Arsurile3. Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.4. Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil5. Stenoza hipertrofică de pilor6. Hernia ombilicală7. Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel8. Megacolonul congenital aganglionar și secundar9. Malformațiile anorectale10. Hernia inghinală și hidrocelul.11. Invaginația intestinală12. Enterocolita ulcero-necrotică13. Herniile diafragmatice14. Peritonitele primitive și secundare15. Tratamentul chirurgical al tumorii WILMS, neuroblastomul, osteosarcomul și tumorile părților moi16. Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17. Litiaza urinară la copil18. Varicocelul.19. Fimoza și hipospadiasul20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul21. Coalescența labială și imperforatia himenală.22. Torsiunea anexială la copil23. Tumori ovariene.24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25. Probleme comune de ortopedie pediatrică:
a. Piciorul strâmb congenital
b. Deformările membrelor inferioare
c. Patologia genunchiului
d. Osteocondritele
e. Displazia luxantă de șold
f. Pronația dureroasă a cotului
g. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale
h. Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului
i. Torticolisul congenital
j. Traumatismele musculo-scheletale
k. Luxații, entorse, fracturi
l. Osteomielita și osteocondrita septicăII. Barem de activități practice1. Efectuarea tehnicilor de asepsie2. Hemostaza plăgilor3. Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului4. Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical5. Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor6. Tehnica tușeului rectal7. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis8. Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil9. Tratamentul local și sutura plăgilor10. Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale
Modulul 6 – Neonatologie: se va discuta cu colegii de specialitate
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 425I. Tematică1. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).2. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).4. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația la sân. Alimentația cu biberonul și prin gavaj. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială6. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală7. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității.8. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfo funcționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.10. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.12. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.14. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano-rectale.16. Enterocolita ulcero-necrotică.17. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.18. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19. Insuficiența renală acută la nou-născut.20. Ambiguitatea genitală la nou-născut.21. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.22. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.23. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia24. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală25. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.26. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.27. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.28. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.29. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II. Barem de activități practice1. Cateterismul arterei și venei ombilicale2. Aspirația căilor aeriene și ventilația cu balon și mască. Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentația enterală. Tehnica gavajului3. Masajul cardiac extern4. Intubația traheală – Tehnici de ventilație asistată.5. Instalarea unei perfuzii în venele periferice6. Puncția lombară7. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis8. Îngrijirea prematurului în incubator9. Fototerapia.10. Indicațiile exsanguinotransfuziei.11. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut12. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală13. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală)14. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup15. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală16. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală17. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală18. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală19. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale
Se va completa cu obiective educaționale și rezultate așteptate
Modulul 7 – Boli Infecțioase: se va discuta cu colegii de specialitate
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425I. Tematică1. Imunizările active și pasive. Tehnica imunizării active.2. Antibioterapia în pediatrie3. Infecția HIV și SIDA la copil4. Bacteriemiile și sepsisul5. Meningitele virale și bacteriene. Encefalitele6. Tetanosul7. Difteria8. Salmonelozele tifoidice9. Infecția luetică10. Poliomielita11. Infecțiile cu virus varicelo-zoosterian12. Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusurile herpetice13. Infecția cu virusuri gripale și paragripale14. Rubeola.15. Infecția urliană16. Rujeola17. Exantemul și enantemul infecțios18. Scarlatina19. Infecțiile micotice20. Infecțiile rikettsiene21. Rabia22. Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode)23. Hepatitele acute virale
Se va completa cu barem de activități practice, obiective educaționale și rezultate așteptate.
Modulul 8 – Genetică medicală: se va discuta cu colegii de specialitate
Nr. ore curs: 15
Nr. ore practică: 150I. Tematică1. Bolile cromozomiale. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromozomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroamele de deleții autosomale, sindroame cu microdeleții și microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (Turner, Klinefelter, trisomia X)2. Boli monogenice. Corelații genotip – fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfectă, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.3. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice4. Probleme și dileme etice în genetica medicalăII. Barem de activități practice1. Consultul genetic2. Explorări genetice (cromozomiale, moleculare și biochimice): indicații, interpretare și valoare diagnostică3. Sfatul genetic4. Screeningul genetic neonatal și screeningul populațional (familial) al heterozigoților. Se va completa cu obiective educaționale și rezultate așteptate
Modulul 9 – Pediatrie:
Nr. ore curs. 175
Nr. ore practică. 1600I. Tematică curs.1. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.2. Obezitatea3. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.4. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.5. Tuberculoza pulmonară primară și secundară6. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia)7. Hepatitele cronice și ciroza hepatică8. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare9. Pericarditele. Endocardita infecțioasă.10. Tulburări de ritm și conducere11. Deficite imune genetice și dobândite12. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.13. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice14. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil15. Enurezisul.16. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil17. Hematuria.18. Proteinuria.19. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică20. Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa21. Nanismul hipofizar și acromegalia22. Deficitul de ACTH și boala Cushing23. Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil24. Insuficiența suprarenaliană. Sindromul de pierdere de sare. Sindroamele adrenogenitale25. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.26. Bolile congenitale de metabolism27. Hiperglicemiile sugarului și copilului28. Hipoglicemiile sugarului și copilului29. Diabetul zaharat la copil30. Acidocetoza și coma diabetică.II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).1. Realizează puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic.2. Interpretează electrocardiograma (ECG): recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.3. Efectuarea abordului intraosos.4. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – sub supraveghere.5. Efectuează montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6. Coordonează echipa în cadrul SVB (suport vital de bază).7. Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8. Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.9. Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare- sub supraveghere.10. Efectuarea otoscopiei.11. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează evaluarea clinică a pacientului	1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2.	Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator.	1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.	1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.	Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații.	1. Este capabil să elaboreze singur un plan de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5.	Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.	1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament luând în considerare comorbiditățile.
6.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8.	Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală	1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.

Modulul 10 – Cardiologie pediatrică generală:
Nr. ore curs: 188 ore
Nr. ore practică.: 1650 oreIV. Tematică curs.1. Embriologia aparatului cardiovascular2. Fiziologia circulatorie normală: circulația fetală, de tranziție și neonatală3. Anatomia și fiziologia cordului. Analiza segmentară secvențială4. Genetica bolilor cardiovasculare5. Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic)6. Evaluarea performanței miocardice7. Defectul septal atrial8. Defectul septal ventricular9. Canalul arterial persistent10. Alte șunturi aorto-pulmonare: Fenestrația aorto-pulmonară, Originea arterei pulmonare din aortă11. Canalul atrioventricular12. Fistula vasculare13. Cardiopatii congenitale cu manifestări severe neonatale14. Transpoziția de vase mari15. MCC cu circulație sistemică dependentă de canalul arterial (SCSH, Coarctația de aortă, Arc aortic întrerupt, etc.)16. MCC cu circulație pulmonară dependentă de canalul arterial (atrezia de valvă pulmonară cu SIV intact/DSV, etc.)17. Tetralogia Fallot18. Ventriculul drept cu dublă cale de ieșire19. Boala Ebstein20. Drenajul venos pulmonar total aberant21. Atrezia de valvă tricuspidă22. Transpoziția de vase mari corectată anatomic23. Trunchiul arterial comun24. Stenoza aortică25. Stenoza pulmonară26. Patologia aparatului mitral27. Obstrucții ale căii de intrare a VS (stenoza de vene pulmonare, cor triatriatum, inel supravalvular mitral, etc.)28. Obstrucții ale căii de intrare a VD (hipoplazie izolată de VD, cor triatriatum dexter, stenoza tricuspidă, etc.)29. Ventriculul unic. Anastomoza Fontan30. Anomalii de situs, Sindroame heterotaxice31. Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, ec.)32. Inel vascular33. Hipertensiunea arterială pulmonară34. Sincopa35. Moartea subită36. Cardiomiopatii (CMD/Miocardite,CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD)37. Endocardite38. Pericardite39. Reumatismul articular acut40. Boala Kawasaki41. Hipertensiunea arterială sistemică42. Tumori cardiace43. Afectarea cardiacă în boli extracardiace44. Insuficiența cardiacă congestivă45. Transplantul cardiac pediatric46. Medicina sportivă cardiovasculară47. Sarcina și bolile cardiovasculareV. Barem de activități practice1. Efectuarea examenului clinic cardiologic2. Determinarea tensiunii arteriale3. Determinarea saturației periferice în oxigen4. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.5. Suportul vital de bază – participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului.6. Efectuarea testului de mers de 6 minute7. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).8. Montare și interpretare Holter-ECG9. Montare și interpretare Holter-TA10. Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong11. Tehnica efectuării testului de efort și interpretarea testului de efort12. Efectuarea sub supraveghere a ecocardiografiei13. Cunoașterea tehnicii administrării de substanțe medicamentoase: oral, cutanat, intrarectal, în aerosoli, intraconjunctival, intramuscular, subcutanat, intradermic; intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere; în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.VI. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
10.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
11.	Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator	1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
12.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător. Propune planul complet de investigații	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Poate prezenta indicațiile și beneficiile investigațiilor indicate. c. Cunoaște protocoalele de pregătire a pacientului pentru intervenție chirurgicală cardiovasculară d. Cunoaște protocoalele de pregătire a pacientului pentru cateterism cardiac e. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. f. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
13.	Interpretează investigații paraclinice	1. Este capabil să interpreteze investigații paraclinice: a. Interpretează radiografie toracică b. Interpretează traseu ECG cu 12 derivații c. Participă la citirea și interpretarea monitorizării Holter ECG; elaborează sub supravegherea medicului îndrumător rezultatul monitorizării d. Interpretează și elaborează sub supravegherea medicului îndrumător rezultatul monitorizării Holter de tensiune arterială e. Participă la efectuarea testului de efort și interpretează rezultatul acestuia f. Efectuează testul de mers de 6 minute g. Participă la efectuarea testului Schellong și interpretează rezultatul acestuia h. Participă la efectuarea ecocardiografiei și este capabil să elaboreze sub supravegherea medicului îndrumător protocolul ecocardiografic i. Solicită supervizare pentru efectuarea și interpretarea investigațiilor de înaltă performanță.
14.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. Stabilește diagnosticul pozitiv.	1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investiga- țiilor paraclinice medicului îndrumător b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. 2. Susține diagnosticul prin metode clinice și paraclinice, utilizând inclusiv diagnosticul diferențial.
15.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător. Propune planul complet de tratament.	1. Cunoaște modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. Este capabil să elaboreze planul inițial de tratament, folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 3. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 4. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament luând în considerare comorbiditățile. 5. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică. 6. Este capabil să elaboreze singur planul de tratament și să îl adapteze evoluției pacientului.
16.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
17.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător. 4. Cunoaște protocoalele de urmărire postoperatorie a pacienților care au beneficiat de intervenție chirurgicală cardiovasculară 5. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
18.	Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Abordează multidisciplinar cazurile complexe.	1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 3. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 4. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior. 5. Este capabil să decidă singur necesitatea abordării multidisciplinare a unui caz să colaboreze eficient cu membrii echipei.
19.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală, pe care ulterior le supune discuției și avizării medicului îndrumător. 3. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post-externare 4. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
20.	Efectuează externarea pacientului și întocmește planul de management ulterior sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Este capabil să decidă în mod corect momentul externării pacientului. 2. Este capabil să întocmească și să discute cu aparținătorii planul de monitorizare și tratament post-externare 3. Poate realiza legătura cu alți profesioniști din sănătate implicați în managementul post-externare al cazului, inclusiv facilitarea tranziției adolescentului cu boală cronică la rețeaua medicală de adulți.
21.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.
22.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului	1. Este capabil să explice aparținăto- rilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comuni- carea veștilor proaste.
23.	Utilizează ghidurile de practică medicală	1. Folosește corect recomandările ghidurilor de practică medicală și argumentează situațiile în care se poate abate de la ghiduri.

Modulul 11 – Ecocardiografie:
Nr. ore curs: 98 ore
Nr. ore practică: 860 oreI. Tematică curs.1. Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler. Evaluare M mod, 2D, Doppler color și spectral2. Sedarea pentru proceduri de explorare cardiologică3. Analiza ecocardiografică segmentală secvențială a cordului. Nomenclatură4. Ecocardiografia normală pediatrică – Incidențe5. Evaluarea cantitativă a structurilor cardiace. Ajustări în funcție de creștere6. Evaluarea funcției sistolice ventriculare7. Evaluarea funcției diastolice ventriculare8. Tehnici de evaluare a deformării miocardice (străin, străin rate)9. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor venoase pulmonare10. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor venoase sistemice11. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de atrii și sept interatrial12. Evaluarea ecocardiografică a defectului de sept atrio-ventricular (canal atrioventricular)13. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de valvă mitrală14. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de valvă tricuspidă15. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de sept interventricular16. Evaluarea ecocardiografică a transpoziției corectate de vase mari17. Evaluarea ecocardiografică a cordului univentricular. Sindroame heterotaxice (inclusiv a cordului unic funcțional după operația Fontan)18. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor tractului de ejecție al ventriculului drept/valvei pulmonare19. Evaluarea ecocardiografică a Tetralogiei Fallot20. Evaluarea ecocardiografică a Ventriculului drept cu dublă cale de ieșire21. Evaluarea ecocardiografică a d-Transpoziției de vase mari22. Evaluarea ecocardiografică a Trunchiului arterial comun23. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor tractului de ejecție al ventriculului stâng/valvei aortice24. Evaluarea ecocardiografică a sindromului de cord stâng hipoplazic25. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor de arc aortic (coarctație de aortă, arc aortic întrerupt, disecție de aortă, anevrism de aortă, inel vascular, etc.)26. Evaluarea ecocardiografică a canalului arterial, fenestrației aorto-pulmonare27. Evaluarea ecocardiografică a anomaliilor vasculare: fistule, anomalii coronariene congenitale și dobândite (b. Kawasaki) Evaluarea ecocardiografică și examenul Doppler în cardiopatia ischemică28. Evaluarea ecocardiografică a tumorilor cardiace29. Evaluarea ecocardiografică a cardiomiopatiilor, miocarditelor30. Evaluarea ecocardiografică a afecțiunilor pericardice31. Rolul ecocardiografiei în diagnosticul și managementul endocarditei32. Evaluarea ecocardiografică a hipertensiunii pulmonare33. Evaluarea ecocardiografică a cordului transplantat34. Evaluarea ecocardiografică a protezelor valvulare35. Ecografia arterelor membrelor inferioare; indicații, interpretare.36. Ecografia venelor periferice; indicații, interpretare.37. Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalități de examinare.38. Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalități de stres, protocoale,indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții.39. Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții.40. Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică.41. Doppler-ul tisular: tehnică, utilitate clinică.II. Barem de activități practice1. Ecocardiografii transtoracice – 3002. Ecocardiografii transesofagiene – sub supraveghere -50III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Cunoaște și înțelege fizica ultrasunetelor, a ecocardiografiei Doppler color și spectral; cunoaște factorii determinanți ai calității și rezoluției imaginilor ecocardiografice; cunoaște funcția tuturor butoanelor aflate pe echipamentele utilizate pentru ecocardiografie	1. Este capabil să manipuleze ecocardiograful în scopul obținerii imaginilor optime din punct de vedere calitativ 2. Este capabil să efectueze ecocardio- grafii pacienților aparținând tuturor grupelor de vârstă pediatrică, de la nou-născut la adult
2.	Cunoaște tehnica evaluării ecocardiografice (segmentală secvențială) a cordului, incidențele ecocardiografice	1. Este capabil să obțină toate inci- dențele în cursul unei evaluări ecocardiografice 2. Este capabil să obțină o înregistrare optimă, structurată
3.	Cunoaște tehnica și utilitatea clinică a metodelor ecocardiografice complementare (Tissue Doppler, evaluarea deformării miocardice prin străin și străin rate, ecocardiografia 3D, ecocardiografia de stress)	1. Este capabil să efectueze ecocardio- grafii utilizând tehnicile ecocardiografice complementare 2. Este capabil să interpreteze datele obținute
4.	Cunoaște caracteristicile ecocardiografice ale tuturor bolilor cardiace congenitale și dobândite	1. Este capabil să obțină toate informațiile posibile în cursul evaluării ecocardiografice a unui copil cu boală cardiacă, în scopul formulării unui diagnostic complet 2. Este capabil să interpreteze semni- ficația informațiilor obținute
5.	Efectuează ecocardiografii la toate grupele de vârstă, de la nou-născut la adult, în scopul diagnosticării și evaluării tuturor bolilor cardiace congenitale și dobândite	1. Este capabil să evalueze întreg spectrul bolilor cardiace congenitale și dobândite 2. Este capabil să interpreteze semnificația informațiilor obținute 3. Este capabil să elaboreze un protocol ecocardiografic complet 4. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar
6.	Cunoaște indicațiile și riscurile ecocardiografiei transesofagiene	1. Este capabil să stabilească indicația efectuării unei ecocardiografii transesofagiene în cazul unui copil cu boală cardiacă congenitală sau dobândită
7.	Cunoaște planurile de secțiune utilizate în ecocardiografia transesofagiană, aspectul ecocardiografic al diferitelor boli cardiace congenitale	1. Este capabil să efectueze o ecocardiografie transesofagiană 2. Este capabil să formuleze un diagnostic complet 3. Este capabil să evalueze un adolescent sau un adult cu boală cardiacă congenitală 4. Este capabil să ghideze ecocardio- grafic o procedură intervențională 5. Este capabil să efectueze o examinare intraoperator, în scopul ghidării intervenției chirurgicale

Modul 12: Aritmologie
Nr. ore de curs: 18 ore
Nr. ore practică: 150 oreI. Tematică curs:1. Noțiuni introductive. Dezvoltarea și anatomia sistemului excitoconductor. Bazele genetice ale tulburărilor de ritm și conducere. Abordarea diagnostică și terapia de urgență a tahiartimiilor la copil2. Tahicardia supaventriculară. Tahicardia supraventriculară prin reintrare.3. Tahicardia ectopică atrială și joncțională. Tachicardia prin reintrare atrială. Cardiomiopatia indusă de tahiaritmie4. Tahicardia ventriculară și sindromul de QT prelungit5. Bradiaritmii. Disfuncția de nod sinusal. Blocul atrioventricular. Blocurile de ramură. Blocuri fasciculare6. Managementul pacientului pediatric cu tulburări de ritm și conducere. Terapia tahiartimiilor la făt și nou născut.7. Terapia antiaritmică. Terapia disritmiilor postoperatorii. Indicații de terapie prin ablație la sugar și copilII. Barem de activități:1. Efectuarea electrocardiogramei (ECG) cu 12 derviații cu interpretarea corectă2. Programarea, punerea și descărcarea unui monitor Holter ECG3. Efectuarea unui test de effort4. Efectuarea corectă a manevrelor vagale de la nou născut până la vârsta de sugar5. Efectuarea ECG-ului pe firul de stimulare epicardicăIII. Obiective și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuarea anamnezei la pacientul cu patologie aritmică	1. Este capabil să efectueze singur o anamneză la un pacient cu posibilă patologie aritmică 2. Este capabil să recunoască prezența unei patologii aritmice și să evalueze gravitatea cazului
2.	Participarea la elaborarea planului de investigații în cazul unui pacient la care se ridică suspiciunea unei patologii aritmice	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. propunerea unui plan b. pregătirea pacientului pentru investigații c. programarea pacientului pentru investigații paraclinice
3.	Diagnosticul corect al tahicardiei supraventriculare de la nou născut până la vârsta adultă	1. Cunoașterea criteriilor ECG ale tahicardiei supraventriculare 2. Interpretarea corectă a unui traseu ECG cu tahicardie supraventriculară 3. Propune un plan de investigații suplimentare necesare stabilirii tipului de tahicardie supraventriculară (monitorizare Holter, ECG cu adenosin sau sub manevre vagale) 3. Poate interpreta un ECG cu administrare de adenosin
4.	Recunoaște pe ECG prezența oricărei tulburări de ritm sau conducere	1. Este capabil să sesizeze și să descrie prezența unei disritmii extrasistolice (tip, localizare) și se elaborează, dacă este cazul un plan de investigații 2. Este capabil să sesizeze prezența tulburărilor de conducere: blocuri atrioventriculare, blocuri de ramură 3. Este capabil să evalueze gravitatea pacientului cu tulburare de ritm
5.	Citirea și interpretarea unui monitorizări Holter ECG	1. Participă la citirea și interpretarea monitorizării Holter ECG a. evidențierea tulburărilor de ritm sau conducere b. recunoașterea artefactelor c. interpretarea frecvenței cardiace în condiții de repaus/activitate 2. Elaborează sub supravegherea medicului îndrumător rezultatul monitorizării
6.	Interpretarea unui test de efort la pacientul cu patologie aritmică	1. Să fie capabil să stabilească corect indicația de efectuare a testului de efort la pacientul cu patologie aritmică 2. Să participe la efectuarea testului de efort 3. Să fie capabil să explice ce urmărește pe parcursul testului de efort și în perioada de revenire
7.	Efectuarea și interpretarea unui traseu ECG pe firul epicardic la un pacient postoperator	1. Să fie capabil să explice asistentei medicale de terapie intensivă cum trebuie efectuat ECG-ul pe firul epicardic de stimulare atrială 2. Să interpreteze corect traseul obținut

Modulul 13: Medicina fetală
Nr. ore de curs: 8 ore
Nr. ore practică: 70 oreI. Tematică curs:1. Noțiuni introductive. Indicații ale ecocardiografiei fetale. Cord fetal normal. Secțiuni de screening fetal. Hemodinamica circulației fetale2. Diagnosticul intrauterin al leziunilor de cord stâng: coarctatie de aortă, stenoza aortică, cordul stâng hipoplazic3. Diagnosticul intrauterin ale leziunilor cordului drept: stenoza pulmonară, atrezia de valvă pulmonară, atrezia tricuspida.4. Transpoziția de vase mari. Trunchiul arterial comun. Tetralogia Fallot5. Aritmii cardiace fetale: diagnosticII. Barem de activități:1. Cunoașterea secțiunilor de screening a cordului fetal2. Recunoașterea cordului anormal fetal și a anomaliilor fetale frecvente3. Recunoașterea tahicardiilor fetale și a blocului atrioventricular în modul M4. Elaborarea unui plan terapeutic postnatal în cazul feților cu leziuni cardiace ductal dependenteIII. Obiective și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Cunoașterea indicațiilor ecocardiografiei fetale	1. Să fie capabil să stabilească în cazul unei sarcinii indicația de ecocardiografie fetală
2.	Să cunoască modalitatea de efectuare a ecocardiografiei fetale inclusiv limitele acestei investigații	1. Să cunoască vârsta ideală pentru ecocardiografia fetală 2. Să cunoască limite acestei investigații 3. Să recunoască și să interpreteze corect secțiunile de screening și diagnostic ecocardiografic fetal
3.	Să cunoască evoluția postnatală a malformațiilor cardiace congenitale	1. Să cunoască leziunile cardiace fetale cu potențial evolutiv intrauterin 2. Să cunoască evoluția postnatală a diferitelor malformații cardice 3. Să fie capabil să realizeze un plan terapeutic optim pentru un făt cu leziuni cardice ductal dependente
4.	Să cunoască asocierea între malformațiile cardiace și diferitele afecțiuni genetice	1. Să fie capabil să recomande în cazurile necesare investigații suplimentare, respectiv amiocenteza și/sau alte teste genetice
5.	Să recunoască prezența unei aritmii fetale. Să cunoască cauzele hidropsului fetal și asociarea hidropsului cu afecțiunile cardiace	1. Să recunoască prezența unei tahicardii supraventriculare, a flutterului atrial și a blocului atrioventricular utilizând examinarea în modul M. 2. Să recunoască hidropsul fetal și să stabilească dacă este secundar unei afecțiuni cardiace.

Modul 14: Cardiologie intervențională
Nr. ore de curs: 34 ore
Nr. ore practică: 300 oreI. Tematica cursuri1. Indicația cateterismului cardiac diagnostic.2. Evaluare și management precateterism cardiac. Pregătirea pacientului pentru cateterism3. Tehnica efectuării cateterismului cardiac. Complicații intra- și postprocedurale.4. Radiații în laboratorul de cateterism cardiac5. Curbe de presiune6. Calcule hemodinamice7. Proiecții angiografice. Interpretarea cateterismului cardiac.8. Indicații pentru terapia intervențională în cardiologia pediatrică și cardiologia congenitalilor. Septostomia atrială.II. Barem de activități1. Stabilirea și susținerea indicației de explorare invazivă a unui pacient – 8-10 cazuri.2. Pregătirea pacientului pentru cateterism- date anamnestice, clinice, EKG, radiografie cardio-pulmonară, imagistice (ECO, CT, RMN, cateterisme anterioare), discuție cu părinții și obținerea consimțământului – 8-10 pacienți3. Asistarea la cateterisme cardiace diagnostice și/sau intervenționale – 8-10 pacienți4. Supravegherea pacientului postcateterism cardiac – 8-10 pacienți5. Interpretarea curbelor de presiune. Calculul datelor hemodinamice. Interpretarea angiografiilor. Interpretarea cateterismului cardiac. Participarea la elaborarea protocolului de cateterism – 8-10 pacienți.6. Asistarea la efectuarea septostomiei atriale – 4 pacienți7. Asistarea la discuțiile pentru stabilirea indicației de diagnostic invaziv și/sau terapie intervențională – 10 colocvii cardio-chirurgicale.III. Obiective și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1	Stabilirea indicației de efectuare a cateterismului diagnostic	1. Să fie capabil să stabilească necesitatea efectuării explorării invazive 2. Să susțină cu date anamnestice, clinice și paraclinice aceasta indicație 3. Să stabilească obiectivele cateterismului cardiac
2	Pregătirea pacientului pentru cateterism cardiac	1. Să stabilească planul de investiga- ții necesare precateterism cardiac 2. Să recunoască situațiile care reprezintă contraindicații relative sau absolute de cateterism 3. Să fie capabil să explice pacientului și/sau aparținătorilor procedura și complicațiile pe care le implică. Să obțină consimțământul de cateterism 4. Să furnizeze intervenționistului toate datele anamnestice, clinice și paraclinice necesare pentru efectuarea cateterismului în condiții de siguranță
3	Urmărirea postcateterism cardiac	1. Să cunoască etapele și tehnica procedurii efectuate 2. Să cunoască potențialele complicații postprocedurale și să fie capabil să le trateze
4	Calculul datelor hemodinamice.	1. Să interpreteze corect curbele de presiune 2. Să interpreteze corect oximetriile 3. Să efectueze calculele hemodinamice (debite, raport de debite, rezistente, raport de rezistente)
5	Descrierea angiografiilor	1. Să recunoască proiecțiile angiografice 2. Să recunoască structurile anatomice pe angiografii 3. Să recunoască leziunile anatomice pe angiografii
6	Interpretarea datelor hemodinamice și imagistice	1. Să interpreteze în context datele hemodinamice (cunoașterea valorilor normale, interpretarea valorilor patologice în contextul leziunii). Să cunoască limitele acestora. 2. Să înțeleagă descrierile angiogra- fice de pe un protocol de cateterism și să le interpreteze în contextul leziunii cardiace 3. Să integreze datele hemodinamice și angiografice pentru stabilirea indicației terapeutice
7	Stabilirea indicației de efectuare a septostomiei atriale și urmărirea pre- și postprocedurală	1. Să cunoască patologiile și particu- laritățile anatomice ale acestora care necesită efectuarea septostomiei atriale 2. Să recunoască imagistic aceste situații 3. Să stabilească necesitatea și timingul efectuării septostomiei atriale 4. Să cunoască posibilitățile terapeutice de stabilizare preprocedu- rală a unui asemenea pacient 5. Să cunoască tehnica procedurii 6. Să fie capabil să efectueze ecografia de ghidaj pentru procedura 7. Să cunoască potențialele complicații și terapia acestora 8. Să cunoască posibilitățile postprocedurale de stabilizare farmacologică a unui asemenea pacient
8	Cunoașterea principiilor de bază în stabilirea indicației de terapie interven- țională, a potențialelor complicații imediate și pe termen lung și follow-up-ul acestor pacienți	1. Să cunoască leziunile cardiace cu potențiala indicație de terapie intervenționale 2. Să prezinte datele anatomice necesare intervenționistului pentru stabilirea indicației de terapie intervențională 3. Să cunoască posibilele complicații imediate ale procedurilor terapeutice intervenționale și terapia lor 4. Să fie capabil să urmărească postprocedural pe termen lung un pacient tratat intervențional
9	Cunoașterea efectelor radiațiilor ionizante	1. Să aibă cunoștințe de bază despre tehnica fluoroscopică utilizată în laborator 2. Să cunoască efectele imediate și pe termen lung ale radiațiilor ionizante 3. Să cunoască principiile de bază ale modalităților de protecție față de radiații utilizate în laboratorul de cateterism

Modulul 15 – Imagistica (Radiologie/CT/RMN):
Nr. ore curs: 18 ore
Nr. ore practică. 150 oreI. Tematică curs.1. Anatomia radio-imagistică normală a aparatului cardiovascular la copii.
● Variante anatomice
● Noțiuni de embriologie
● Noțiuni de fiziologie și morfopatologie cardiovaculară. Impactul asupra examinărilor radio-imagistice2. Noțiuni de radioprotecție
● Radiații ionizante
● Doza efectivă. Doza absorbită
● Legislația în vigoare
● Principiul ALARA. Analiza risc/beneficiu.3. Tehnici de examinare-Radiografia de torace
● Baze fizice
● Anatomie radiologică
● Calitatea examinării.
● Patologie cardio-toracică decelabilă pe radiografie4. Tehnici de examinare – Examinarea CT
● Baze fizice
● Tipuri de CT și moduri de scanare.
● Controlul dozei în CT cardiovascular
● Artefacte în CT-ul cardiac.
● Injectomate și protocoale de achizie
● Pregătirea pacientului.
● Indicațiile examinării CT. Ghiduri de practică5. Tehnici de examinare – Examinarea IRM – Partea I
● Baze fizice. Secvențe RMN
● Principii de siguranță RMN
● Indicațiile examinării RMN6. Tehnici de examinare – Examinarea IRM – Partea a II-a
● Protocoale de achiziție în RMN
● Ghiduri de practică7. Patologie cardiacă congenitală – partea I
● Abordarea patologiei congenitale cardiovasculare
● Coarctația de aortă
● Arcul aortic dublu
● Arcul aortic drept
● D-transpoziția marilor vase
● L-transpoziția marilor vase8. Patologie cardiacă congenitală – partea a II-a
● Truncus arteriosus
● Atrezie pulmonară
● VS hipoplazic
● Boala Ebstein
● Cor triatriatum
● Tetralogia Fallot9. Sunturi
● Canal arterial persistent
● Defecte septale atriale
● Defecte septale ventriculare
● Retur venos pulmonar anormal
i. Scimitar syndrome10. Patologie valvulară
● Abordarea patologie valvulare
● Bicuspidia aortică
● Insuficiența și stenoza tricuspidiana11. Patologie tumorală
● Mixom atrial
● Lipom atrial
● Tromb cardiac
● Sarcom cardiac
● Hemangiom
● Fibrom
● Limfom12. Cardiomiopatii
● Miocardite
● Non-compactarea de ventricol stâng
● Miocariopatii dilatative
● Boala Takatsubo13. Patologie coronariană
● Abordarea patologiei coronariene
● Anatomie coronariană. Clasificare AHA
● Anomalii de traiect ADA, ACX, RCA14. Insuficiență cardiacă
● Insuficiență cardiacă stângă/dreaptă
● Pacientul transplantat
● Dispozitive de asistare ventriculară.15. Varia
● Aspecte CT și RMN postoperatorii.
● Aspecte imagistice înainte și după proceduri de electrofiziologie
● Mapping venos
● Pacemakers/ICD16. Adultul cu boli cardiace congenitaleII. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 9).1. Interpretare RTG torace AP – minim 502. Evaluare examinare angio CT torace/CT cardiac sub coordonarea medic de specialitate – minim 203. Evaluare examinare RM Cardiacă sub coordonarea medic de specialitate – minim 20III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Stabilirea indicațiilor și contraindica- țiilor pentru examinările CT și RMN	Planificarea și supravegherea efectuării examinărilor, în special a celor care necesită administrarea de substanțe de contrast intravenos
2.	Principii de radioprotecție și siguranță în examinările CT și RMN	Aprecierea corectă a riscurilor și beneficiilor pentru pacient.
3.	Bazele fizice și limitele achiziției de imagini CT și RMN	Stabilirea pe baze clinice a informațiilor solicitate printr-o examinare Conștientizarea limitelor examinărilor neinvazive
4.	Stabilirea informațiilor ce pot fi obținute prin CT și RMN, incluzând: – Imagini statice și dinamice ale inimii și marilor vase – informații funcționale (funcție ventriculară, fluxuri, perfuzie miocardică, etc.)	Interpretarea rezultatelor CT și RMN și aplicarea lor în tratamentul pacientului Evaluarea examinărilor CT și a unor secvențe RMN de bază Înțelegerea anatomiei cardiovasculare vizualizată în 3D.

MODULUL 16: TERAPIE INTENSIVĂ CARDIACĂ PEDIATRICĂ
Nr. ore curs: 18 ore
Nr. ore practică: 150 oreI. Tematică cursuri1. Fiziologie cardiopulmonară2. Disfuncția organică multiplă3. Principii farmacologice aplicate în terapia pacienților cu disfuncție cardiacă4. Suportul mecanic respirator și cardiocirculatorII. Barem de activități practice1. Criterii de admisie în terapie intensivă2. Evaluarea și diagnosticul stărilor critice3. Monitorizarea noninvazivă4. Monitorizarea invazivă5. Indicații, limite și riscuri ale procedurilor invazive efectuate în terapie intensivă6. Resuscitarea, stabilizarea și elaborarea planului terapeutic pentru pacienții cu condiții cardiocirculatorii critice7. Evaluarea multiorganică preoperatorie a pacienților cu boli cardiace congenitale8. Evaluarea și managementul postoperator al pacienților cu boli cardiace congenitale, după chirurgia cardiacă sau noncardiacă9. Recunoașterea și managementul leziunilor reziduale și complicațiilor postoperatorii10. Managementul căilor aeriene și al disfuncțiilor respiratorii11. Recunoașterea și managementul disfuncției renale12. Recunoașterea și managementul disfuncțiilor neurologice13. Recunoașterea și managementul disfuncțiilor digestive14. Medicină transfuzională aplicată în terapia intensivă pediatrică15. Rolul medicului cardiolog pediatru în echipele medicale multidisciplinareIII. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1	Triajul pacienților	Identificarea pacienților care necesită monitorizare sau proceduri specifice terapiei intensive Recunoașterea riscului potențial de decompensare cardiacă sau/și respiratorie
2	Stabilizarea pacienților	Cunoașterea metodelor de optimizare a transportului de oxigen și perfuziei tisulare
3	Familiarizarea cu procedurile specifice terapiei intensive	Cunoașterea indicațiilor, limitelor și riscurilor testelor și procedurilor efectuate în terapie intensivă, inclusiv sedare și anestezie
4	Terapia postoperatorie	Cunoașterea patternurilor normale de evoluție postoperatorie Recunoașterea complicațiilor postoperatorii Elaborarea planului terapeutic postoperator Terapie farmacologică și nonfarmacologică
5	Diagnosticarea și managementul tulburărilor hemodinamice în contextul disfuncțiilor organice	Înțelegerea efectelor funcției cardiace asupra sistemelor respirator, renal, nervos central, digestiv, hepatic Înțelegerea efectelor disfuncțiilor organice și SRIS asupra funcției cardiace Cunoașterea managementului disfuncțiilor organice Înțelegerea interacțiunilor cardiopulmonare
6	Siguranța pacientului în terapie intensivă	Implicarea activă în prevenirea, diagnosticarea și tratarea complicațiilor

Modulul 17 – Chirurgie Cardiovasculară Pediatrică
Nr. ore curs: 18 ore
Nr. ore practică: 150 oreI. Tematică curs.1. Noțiuni de anatomie chirurgicală a cordului și vaselor mari (anatomia toracelui, pericardului, cordului și a vaselor mari). Elemente de fiziologie cardiovasculară (fiziologia circulației, noțiuni de hemodinamică, curbele volum-presiune).2. Principii de circulație extracorporeală (structura sistemului de circulație extracorporeală, răspunsul inflamator sistemic post by-pass cardio-pulmonar, protecția miocardică și cerebrală în timpul circulației extracorporeală și consecințele acesteia).3. Timing-ul chirurgical optim. Intervenția chirurgicală paleativă și corectivă (strategia și management-ul în ceea ce privește stabilirea timpului operator optim al malformațiilor cardiace complexe).4. Tratamentul chirurgical în malformațiile cardiace cu comunicări intracardiace.5. Management-ul chirurgical în malformațiile cianogene.6. Indicațiile chirurgicale în malformațiile cu leziune obstructivă de ventricul stâng.7. Cordul univentricular.8. Urgențele neo-natale în chirurgia cardiacă.9. Leziunile valvulare cardiace.10. Electrofiziologie.11. Sisteme de asistare cardiocirculatorie în chirurgia cardiacă pediatrică.12. Transplantul cardiac pediatric.II. Barem de activități practice– Asistare pasivă la intervenții chirurgicale cardiovasculare – cord închis/cord deschis– Asistarea pasivă a îngrijirii pacientului postoperatorIII. Obiective și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Asistarea și implicarea în discuțiile care stabilesc indicația chirurgicală	1. Înțelege indicația chirurgicală
2.	Observarea pregătirii pre-operatorii; stabilizarea pacientului în serviciul de anestezie și terapie intensivă sau secția de neo-natologie.	1. Cunoaște etapele pregătirii preoperatorii
3.	Familiarizarea cu sala de operație; observarea căilor de abord chirurgical și a timpilor operatori principali.	1. Cunoaște căile de abord chirurgical și timpii operatori principali.
4.	Corelarea medico-chirurgicală cu monitorizarea hemodinamică, respiratorie și metabolică pe parcursul intervenției chirurgicale	1. Însușirea și observarea sistemului de circulație extracorporeală coroborat cu momentul operator.
5.	Însușirea noțiunilor de anatomie a toracelui, cordului și vaselor mari, raporturi, topografie. Corelarea parametrilor anatomo-clinici, ecocardiografiei și opțiunile de tratament chirurgical.	1. Stabilirea noțiunilor de chirurgie paleativă și chirurgie corectivă. 2. Monitorizarea imagistică intraoperatorie (TEE, bronhoscopie). 3. Înțelegerea strategiei chirurgicale în ceea ce privește opțiunile chirurgicale în cadrul malformațiilor cardiace complexe. 4. Însușirea noțiunilor de chirurgie cardiacă în cazul defectului septal atrial, defectului septal ventricular, canal atrioventricular, canalul arterial persistent; tipuri de intervenție chirurgicale. 5. Strategia terapeutică, evoluția la distanță în patologia Fallot, transpoziția de mari vase, trunchiul arterial, atrezia de tricuspida. 6. Stabilirea noțiunii de cord univentricular și a fiziologiei de cord univentricular. Tipuri de intervenții chirurgicale. 7. Opțiunile terapeutice în chirurgia valvelor cardiace. Înțelegerea necesității și posibilității unei reparații valvulare și indicațiile unei înlocuiri valvulare.
6.	Implementarea principiilor și noțiunilor de hardware și a modului de funcționare a circulației extracorporeale. Discuții referitoare la repercusiunile acesteia și posibilitățile terapeutice.	1. Înțelegerea necesității unui sistem de asistare circulatorie; strategia medico- chirurgicală în alegerea sistemului de asistare circulatorie; „bridge to transplantation”, bridge to recovery”, „bridge to decision”.
7.	Observarea tehnicii de stimulare cardiacă electrică temporară sau permanentă	1. Înțelegerea noțiunilor de stimulare cardică electrică temporară sau permanentă, noțiuni care vizează pace-ing- ul termporar sau permanent; tipuri de pace-ing; posibilități terapeutice, căi de abord.
8.	Cunoașterea noțiunilor legate de transplantul cardiac	1. Însușirea noțiunilor în ceea ce privește evaluarea pacienților și criteriile de selecție stabilirea indicației de transplant, tehnica de transplantare, terapia imunosupresoare și complianta pacientului, evoluția postoperatorie.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectivele generale de pregătire în pediatrie și cardiologie pediatrică includ dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:I. Comunicare;II. Etică și profesionalism;III. Asigurarea calității actului medical;IV. Expertiză pediatrică/cardiologie pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);V. Organizare și conducere.I. Comunicare
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
A. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.– Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)
B. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
C. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II. Etică și profesionalism
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Capacitatea de a oferi o asistență medicală de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.– capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;– abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.– utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple– capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor– metodologia cercetării științifice.III. Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical;– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic;– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV. Expertiză pediatrică/cardiologie pediatrică
Rezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.– Își însușească modul de completare a documentelor medicale– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecțieV. Organizare și conducere
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale.– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
Obiectivele generale ale programului de pregătire în cardiologie pediatrică: Obiectivul principal al Programului îl reprezintă formarea de specialiști în cardiologie pediatrică generală, care să dispună de cunoștințele teoretice și practice, precum și a abilităților necesare pentru a practica această specialitate de sine stătător, cu competență și profesionalism, în concordanță cu cerințele asociațiilor de specialitate din Uniunea Europeană, însă cu particularizare la necesitățile specifice ale țării noastre. Cardiologii pediatri generaliști nu vor putea efectua de sine stătător activități în subspecialități ale cardiologiei pediatrice: cardiologie intervențională, electrofiziologie, terapie intensivă, etc, acestea necesitând un program de pregătire special.
REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii
Specific cardiologiei pediatrice1. Cunoștințe teoretice aprofundate asupra aparatului cardiovascular normal, a patologiei congenitale și dobândite la nou-născut, sugar și copil.2. Evaluarea anamnestică și clinică corectă a pacientului pediatric cardiac3. Interpretarea imaginilor radiologice cardiace la copil4. Interpretarea electrocardiogramelor la copil. Stabilirea indicației și efectuarea monitorizărilor ECG/24 de ore ambulatorii, testelor de efort. Cunoașterea indicațiilor pentru efectuare de studii electrofiziologice și implantare de pacemaker. Cunoașterea indicațiilor și tehnicii defibrilării cardiace.5. Efectuarea și interpretarea echocardiografiilor transtoracice la pacientul pediatric sănătos, sau cu malformație cardiacă congenitală (ante- și postoperator) sau boală cardiacă dobândită. Interpretarea ecocardiografiilor transesofagiene și fetale.6. Interpretarea cateterismului cardiac diagnostic la copil. Cunoașterea indicațiilor pentru efectuarea septostomiei cu balon.7. Cunoștințe aprofundate asupra mijloacelor farmacologice cardiovasculare la copil, inclusiv a celor utilizate în terapia intensivă8. Cunoștințe aprofundate asupra anesteziei și terapiei chirurgicale cardiovasculare: circulația extracorporeală, tehnici operatorii, tehnici de evaluare intraoperatorie.9. Terapia pacientului cardiac în spital (inclusiv în terapie intensivă, din punct de vedere cardiologic) și terapia și dispensarizarea în ambulatoriul de specialitate10. Cunoașterea indicațiilor și modului de efectuare a prevenției primare, secundare și terțiare pentru bolile cardiovasculare
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă – Da– examen clinic – Da– probă ecocardiografie – Da– proba caseta video – Da– proba interpretare examinări paraclinice – Da
TEMATICA DE EXAMEN – TRUNCHI COMUN1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3. Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile nn, convulsii neonatale.4. Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6. Obezitatea.7. Febra la copil.8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10. Insuficiența respiratorie acută.11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.13. Malformațiile congenitale de cord necianogene.14. Malformațiile congenitale de cord cianogene.15. Hipertensiunea arterială la copil.16. Diareea acută bacteriană și virală.17. Sindroamele de deshidratare.18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).19. Boala inflamatorie intestinală.20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.21. Constipația cronică și encoprezisul.22. Icterele la sugar și copil.23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26. Insuficiență pancreatică exocrină. Fibroza chistică.27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă.29. Tulburări de ritm și conducere.30. Insuficiența cardiacă.31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.33. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.35. Infecția de tract urinar.36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.37. Glomerulonefritele acute și cronice.38. Sindromul nefrotic.39. Insuficiența renală acută.40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42. Sifilisul congenital și dobândit.43. Deficite imune genetice și dobândite.44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.47. Urgențele oncologice la copil.48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.53. Hiperglicemiile sugarului și copilului.54. Hipoglicemiile sugarului și copilului.55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia,). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.59. Meningita și encefalita.60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina.61. Infecția urliana. Mononucleoza infecțioasă.62. Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.63. Șocul. Anafilaxia.64. Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon).65. Insuficiența hepatică.66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.67. Coma și statusul convulsiv.68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.69. Paraliziile cerebrale infantile.70. Stenoza hipertrofică de pilor.71. Invaginația intestinală.72. Enterocolita ulcero-necrotică.
TEMATICA DE EXAMEN SUBSPECIALITATE CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ1. Embriologia aparatului cardiovascular2. Fiziologia circulatorie normală: circulația fetală, de tranziție și neonatală3. Anatomia și fiziologia cordului. Analiza segmentară secvențială4. Genetica bolilor cardiovasculare5. Semiologia cardiovasculară pediatrică (anamneză, examen fizic)6. Evaluarea performanței miocardice7. Defectul septal atrial8. Defectul septal ventricular9. Canalul arterial persistent10. Alte șunturi aorto-pulmonare: Fenestrația aorto-pulmonară, Originea arterei pulmonare din aortă11. Canalul atrioventricular12. Fistula vasculare13. Cardiopatii congenitale cu manifestări severe neonatale14. Transpoziția de vase mari15. MCC cu circulație sistemică dependentă de canalul arterial (SCSH, Coarctația de aortă, Arc aortic întrerupt, etc.)16. MCC cu circulație pulmonară dependentă de canalul arterial (atrezia de valvă pulmonară cu SIV intact/DSV, etc.)17. Tetralogia Fallot18. Ventriculul drept cu dublă cale de ieșire19. Boala Ebstein20. Drenajul venos pulmonar total aberant21. Atrezia de valvă tricuspidă22. Transpoziția de vase mari corectată anatomic23. Trunchiul arterial comun24. Stenoza aortică25. Stenoza pulmonară26. Patologia aparatului mitral27. Obstrucții ale căii de intrare a VS (stenoza de vene pulmonare, cor triatriatum, inel supravalvular mitral, etc.)28. Obstrucții ale căii de intrare a VD (hipoplazie izolată de VD, cor triatriatum dexter, stenoza tricuspidă, etc.)29. Ventriculul unic. Anastomoza Fontan30. Anomalii de situs, Sindroame heterotaxice31. Anomalii ale arterelor coronare (ALCAPA, ec.)32. Inel vascular33. Hipertensiunea arterială pulmonară34. Sincopa35. Moartea subită36. Cardiomiopatii (CMD/Miocardite,CMH, CMR, CM prin noncompactare, displazie aritmogenă de VD)37. Endocardite38. Pericardite39. Reumatismul articular acut40. Boala Kawasaki41. Hipertensiunea arterială sistemică42. Tumori cardiace43. Afectarea cardiacă în boli extracardiace44. Insuficiența cardiacă congestivă45. Medicina sportivă cardiovasculară46. Sarcina și bolile cardiovasculare47. Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler. Evaluare M mod, 2D, Doppler color și spectral48. Sedarea pentru proceduri de explorare cardiologică49. Analiza ecocardiografică segmentală secvențială a cordului. Nomenclatură50. Ecocardiografia normală pediatrică – Incidențe51. Evaluarea cantitativă a structurilor cardiace. Ajustări în funcție de creștere52. Evaluarea funcției sistolice ventriculare53. Evaluarea funcției diastolice ventriculare54. Dezvoltarea și anatomia sistemului excitoconductor. Bazele genetice ale tulburărilor de ritm și conducere.55. Tahicardia supaventriculară. Tahicardia supraventriculară prin reintrare. Tahicardia ectopică atrială și joncțională. Tachicardia prin reintrare atrială. Cardiomiopatia indusă de tahiaritmie56. Tahicardia ventriculară și sindromul de QT prelungit57. Bradiaritmii. Disfuncția de nod sinusal. Blocul atrioventricular. Blocurile de ramură. Blocuri fasciculare58. Managementul pacientului pediatric cu tulburări de ritm și conducere. Terapia tahiartimiilor la făt și nou născut. Terapia antiaritmică. Terapia disritmiilor postoperatorii. Indicații de terapie prin ablație la sugar și copil59. Ecocardiografia fetală: Indicații. Cord fetal normal. Secțiuni de screening fetal. Hemodinamica circulației fetale. Diagnosticul intrauterin al principalelor MCC60. Aritmii cardiace fetale: diagnostic61. Indicația cateterismului cardiac diagnostic.62. Evaluare și management precateterism cardiac. Pregătirea pacientului pentru cateterism63. Tehnica efectuării cateterismului cardiac. Complicații intra- și postprocedurale.64. Curbe de presiune65. Calcule hemodinamice66. Proiecții angiografice. Interpretarea cateterismului cardiac.67. Indicații pentru terapia intervențională în cardiologia pediatrică și cardiologia congenitalilor. Septostomia atrială.68. Anatomia radio-imagistică normală a aparatului cardiovascular la copii: Variante anatomice, Noțiuni de embriologie, Noțiuni de fiziologie și morfopatologie cardiovaculară. Impactul asupra examinărilor radio- imagistice, Noțiuni de radioprotecție69. Tehnici de examinare – Radiografia de torace: Baze fizice, Anatomie radiologică, Calitatea examinării, Patologie cardio-toracică decelabilă pe radiografie70. Tehnici de examinare – Examinarea CT: Baze fizice, Tipuri de CT și moduri de scanare, Controlul dozei în CT cardiovascular, Artefacte în CT-ul cardiac, Injectomate și protocoale de achizie, Pregătirea pacientului, Indicațiile examinării CT. Ghiduri de practică71. Tehnici de examinare – Examinarea IRM: Baze fizice. Secvențe RMN, Principii de siguranță RMN, Indicațiile examinării RMN, Protocoale de achiziție în RMN, Ghiduri de practică72. Fiziologie cardiopulmonară73. Disfuncția organică multiplă74. Principii farmacologice aplicate în terapia pacienților cu disfuncție cardiac75. Suportul mecanic respirator și cardiocirculator76. Noțiuni de anatomie chirurgicală a cordului și vaselor mari (anatomia toracelui, pericardului, cordului și a vaselor mari).77. Principii de circulație extracorporeală (structura sistemului de circulație extracorporeală, răspunsul inflamator sistemic post by-pass cardio-pulmonar, protecția miocardică și cerebrală în timpul circulației extracorporeală și consecințele acesteia).78. Timing-ul chirurgical optim. Intervenția chirurgicală paleativă și corectivă (strategia și management-ul în ceea ce privește stabilirea timpului operator optim al malformațiilor cardiace complexe).79. Sisteme de asistare cardiocirculatorie în chirurgia cardiacă pediatrică.80. Transplantul cardiac pediatric.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)
Pediatrie generală1. Stabilirea regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2. Soluții pentru rehidratare orală: compoziție proprietăți, indicații, contraindicații.3. Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.4. Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil, respectiv la copilul cu glomerulonefrita acută.5. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleura, mediastin).6. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.7. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.8. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucograma, frotiu sanguin periferic, medulograma, teste de hemostaza).9. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.10. Interpretarea probelor funcționale respiratorii.11. Interpretarea probelor paraclinice hepatice.12. Interpretarea probelor paraclinice renale.13. Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).14. Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).15. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.16. Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.17. Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a lichidului pleural.18. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătură gastrică în intoxicații.
Cardiologie pediatrică1. Efectuarea examenului clinic cardiologic2. Determinarea tensiunii arteriale3. Determinarea saturației periferice în oxigen4. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.5. Efectuarea testului de mers de 6 minute6. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic7. Montare și interpretare Holter-ECG8. Montare și interpretare Holter-TA9. Tehnica efectuării și interpretarea testului Schellong10. Tehnica efectuării și interpretarea testului de efort11. Ecocardiografii transtoracice – 30012. Ecocardiografii transesofagiene – sub supraveghere -5013. Efectuarea corectă a manevrelor vagale de la nou născut până la vârsta de sugar14. Efectuarea ECG-ului pe firul de stimulare epicardică15. Ecocardiografie fetală: cunoașterea secțiunilor de screening a cordului fetal, recunoașterea cordului anormal fetal și a anomaliilor fetale frecvente16. Recunoașterea tahicardiilor fetale și a blocului atrioventricular în modul M17. Stabilirea și susținerea indicației de explorare invazivă a unui pacient – 8-10 cazuri.18. Asistarea la cateterisme cardiace diagnostice și/sau intervenționale – 8-10 pacienți.19. Supravegherea pacientului postcateterism cardiac – 8-10 pacienți20. Interpretarea curbelor de presiune. Calculul datelor hemodinamice. Interpretarea angiografiilor. Interpretarea cateterismului cardiac. Participarea la elaborarea protocolului de cateterism – 8-10 pacienți.21. Asistarea la efectuarea septostomiei atriale – 4 pacienți22. Interpretare RTG torace AP – minim 5023. Evaluare examinare angio CT torace/CT cardiac sub coordonarea medic de specialitate – minim 2024. Evaluare examinare RM Cardiacă sub coordonarea medic de specialitate – minim 2025. Cunoașterea criteriilor de admisie în terapie intensivă26. Evaluarea și diagnosticul stărilor critice27. Monitorizarea noninvazivă28. Monitorizarea invazivă29. Resuscitarea, stabilizarea și elaborarea planului terapeutic pentru pacienții cu condiții cardiocirculatorii critice30. Evaluarea multiorganică preoperatorie a pacienților cu boli cardiace congenitale31. Evaluarea și managementul postoperator al pacienților cu boli cardiace congenitale, după chirurgia cardiacă sau noncardiacă32. Recunoașterea și managementul leziunilor reziduale și complicațiilor postoperatorii33. Asistare pasivă la intervenții chirurgicale cardiovasculare – cord închis/cord deschis
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN PEDIATRIE ȘI CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ
Competența profesională intrinsecă specialitățiiI. Competențe specifice în activitatea curentă1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.4. Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5. Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.6. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.8. Trimite pacienții la consulturi interclinice.9. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și prognostic.10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.12. Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.13. Efectuează ecocardiografii și unele manevre terapeutice și ajustează planul terapeutic în funcție de rezultatul acestora.14. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.15. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.16. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.17. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.18. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.19. Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.20. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.21. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.22. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.II. Competențe specifice în serviciul de gardă1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico – sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.3. Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă.4. Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.6. Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.10. Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.
Obligații
Etice, deontologice
Respectă următoarele acte normative:1. Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite3. Normele de etică și deontologie profesională.
ProfesionaleI. Atribuții generale1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.2. Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare.3. Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii.4. Cunoaște și respectă programul de muncă.5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.6. Efectuează controlul medical periodic general.7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.II. Atribuții specifice în activitatea curentă1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.9. Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.10. Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.11. Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.14. Respectă prevederile H.G. nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;15. Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.III. Atribuții specifice în serviciul de gardă1. Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;2. Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Prof. Dr. RODICA TOGĂNEL
Coordonator specialitate Cardiologie pediatrică Universitatea de Medicină și Farmacie Tg. Mureș
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ
Definiția specialității:
Gastroenterologia pediatrică/Medicina digestivă pediatrică cuprinde toate aspectele aparatului gastrointestinal al unui organism în creștere, din perioada fetală până la adolescență și cuprinde dezvoltarea normală, diagnosticul, tratamentul și prevenția tuturor bolilor congenitale sau dobândite ale acestuia.
Absolvenții specializării Gastroenterologie Pediatrică vor fi certificați ca și „medici specialiști pediatrie și gastroenterologie pediatrică”, având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.
Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani iar după absolvirea trunchiului comun se va continua pregătirea specifică pentru încă 2 ani în conformitate cu curriculum de Gastroenterologie Pediatrică.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat.
O perioadă de 5 luni va fi efectuată într-un centru de gastroenterologie pentru adulți recunoscut la nivel național.
Pregătirea cuprinde o parte teoretică (curs, sesiuni de prezentări de noutăți editoriale, referate) și una practică, incluzând evaluarea clinică și paraclinică a pacientului (radiografie, ecografie abdominală, explorări funcționale digestive), asistarea la/sau interpretarea de tehnici avansate (endoscopie digestivă superioară și inferioară, biopsie gastrică, duodenală, colonică, hepatică), prezentarea de cazuri.
Urmărirea activității candidaților se va face în permanență, prin jurnalul pacienților evaluați, prezentări de cazuri și evaluare permanentă de către îndrumător, astfel încât, la finalul celor 2 ani, candidatul să fie capabil să desfășoare singur, fără supervizare și în mod competent, activitatea de gastroenterologie pediatrică.
Centrele de pregătire trebuie să efectueze sau să aibă acces la toate procedurile descrise în baremul de tehnici; să aibă acces la un serviciu de chirurgie pediatrică) cu un număr de minimum 100 de operații/an, din care cel puțin 20% nou născuți și sugari. Având în vedere numărul redus de astfel de centre în România, este acceptată efectuarea unei părți din pregătire în centre care nu îndeplinesc toate aceste condiții, însă care dispun de lectori care îndeplinesc criteriile de eligibilitate.
Evaluarea finală, care se poate efectua doar în centrele de pregătire care îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate, permite obținerea titlului de medic specialist în gastroenterologie pediatrică.
După susținerea examenului de specialitate, specialiștii în gastroenterologie pediatrică vor avea competența de ultrasonografie generală și endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică (nivel I) pediatrică.
Intrarea în rezidențiat se poate face fie direct după facultatea de medicină în urma susținerii examenului de rezidențiat, fie după terminarea specialităților pediatrice ca a doua specialitate, fiind obligatorie completarea întregului curriculum de pregătire de Gastroenterologie Pediatrică, cu excepția modulelor deja parcurse în cursul rezidențiatului anterior.
Orice rezident poate efectua stagii sau parte a unor stagii în alte instituții de pregătire, specializate și recunoscute ca atare, în țări ale Uniunii Europene. Aceste stagii vor fi recunoscute și va fi echivalată perioada de pregătire în străinătate, conform prevederilor în vigoare.
Coordonatorul programului de rezidențiat în gastroenterologie pediatrică este desemnat de Ministerul Sănătății, cu avizul consultativ al instituțiilor de învățământ superior medical, având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi – pentru fiecare secție clinică – un responsabil de formare în rezidențiat. Coordonatorul rezidențiatului pentru subspecialitatea de gastroenterologie pediatrică este unic, atât pentru trunchiul comun cât și pentru cei doi ani de pregătire în subspecialitate. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.
Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice în care exista un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire sau un medic primar cu doctorat care deține toate competențele/specializările/atestatele specifice modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.

MODULUL 11 – Gastroenterologie pediatrică	Gastroenterologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	100 ore/4 ore/săpt
MODULUL 12 – Gastroenterologie pediatrică	Endoscopie digestivă pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	4 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	76 ore/4 ore/săpt
MODULUL 13 – Gastroenterologie pediatrică	Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	24 ore/4 ore/săpt
MODULUL 14 – Gastroenterologie generală	Gastroenterologie adulți
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	50 ore/4 ore/săpt
MODULUL 15 – Gastroenterologie generală	Endoscopie digestivă diagnostică și intervențională adulți
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	18 ore/4 ore/săpt
MODULUL 16 – Gastroenterologie generală	Imagistica medicală-adulți
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	16 ore/4 ore/săpt
MODULUL 17 – Gastroenterologie pediatrică	Explorări funcționale digestive
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	16 ore/4 ore/săpt
MODULUL 18 – Gastroenterologie pediatrică	Gastroenterologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	100 ore/4 ore/săpt

Total 400 ore curs, 3500 ore practică
Modulul 11 – Gastroenterologie pediatrică
Durata 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 875 oreI. Tematică1. Anatomia sistemului digestiv2. Dezvoltarea și îmbătrânirea sistemului gastrointestinal3. Fiziologia sistemului digestiv4. Fiziopatologia sistemului digestiv5. Microbiologia sistemului digestiv6. Farmacologia sistemului digestiv7. Morfopatologia sistemului digestiv8. Imunologia și mecanismele de apărare ale sistemului digestiv9. Afecțiuni ale cavității orale: stomatita aftoasă, gingivo-stomatita herpetică, herpesul labial, perle Epstein – noduli Bohn, keilita, frenul lingual scurt, limba geografică (glosita migratorie), limba scrotală10. Manifestări orale în boli digestive sau extradigestive11. Anomalii congenitale ale cavității orale12. Anatomia și fiziologia esofagului,13. Anomalii congenitale ale esofagului14. Hernia hiatală15. Refluxul gastro-esofagian16. Tulburări de motilitate esofagiană17. Achalazia18. Leziuni traumatice esofagiene, corpi străini esofagieni19. Esofagite la copil – esofagite postcaustice, infecțioase, micotice20. Tratamentul suferințelor esofagiene21. Vărsăturile la copil22. Anatomia și fiziologia stomacului23. Malformații congenitale gastrice24. Gastrite acute și cronice la copil25. Ulcer gastric și duodenal26. Neoplasme esofagiene și gastrice27. Tulburări motorii. Stenoza hipertrofică de pilor28. Hemoragia digestivă la copil29. Tratamentul suferințelor gastrice și duodenale30. Anatomia și fiziologia intestinului31. Malformații congenitale ale intestinului32. Enterocolita ulceronecrotică33. Stenoza pilorică34. Intestinul în malnutriție35. Alergii alimentare36. Gastroenterita acută și sindromul de deshidratare acută37. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție38. Boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică39. Sindromul de intestin scurt40. Sindromul de intestin iritabil41. Parazitoze intestinale42. Constipația la copil43. Sindromul de pseudoobstrucție intestinală cronică44. Durerea abdominal arecurentă45. Encoprezisul46. Patologie tumorală intestinalăII. Barem de activități practice
● Interpretarea unor buletine de analiză pentru evaluarea sindromului carențial (modificări hidro-electrolitice, sindromul anemic, deficient vitaminice, hipoproteinemia, hipoalbuminemia, hipolimpemia, etc)
● Cunoașterea utilității investigațiilor imagistice, endoscopice și a testelor funcționale digestive în patolologia pediatrică
● Evaluarea și interpretarea datelor de laborator pentru explorarea statusului imunitar. Ig E specifice la proteinele laptelui de vacă, alți alergeni alimentari, testare cutanată etc.
● Evaluarea și interpretarea perturbărilor hidro-electrolitice și acido-bazice: ionogramă, Astrup
● Evaluarea și interpretarea sindromului inflamator: disproteinemia, VSH
● Evaluarea și interpretarea testelor hematologice: examen hematologic periferic complet (hematii, hemoglobină, indici eritrocitari, leucocite, reticulocite, trombocite), deficiența de acid folic
● Interpretarea unei coprocitograme, a unei coproculturi, a testelor de intoleranță la gluten, a testelor de încărcare la lactoză, fructoză, calprotectineiIII. Obiective educaționale și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1	Recunoașterea copilului cu suferință digestivă și cunoașterea manoperelor adecvate de tratament	1. Recunoaște pacientul cu gastrită, RGE, ulcer gastric. 2. Recunoaște copilul cu FC, intoleranță la lactoză, intoleranță la proteinele laptelui de vacă 3. Recunoaște copilul cu diaree, sindrom de deshidratare, constipație. 4. Asigură suportul vital de bază adecvat fiecărei afecțiuni. 5. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 6. Face parte, ca și membru al echipei în diagnosticul și tratamentul diferitelor afecțiuni gastro-intestinale 7. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul tratamentului. 8. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul tratamentului.
2	Recunoașterea copilului critic (cu hemoragie digestivă, sindrom de deshidratare) și inițierea măsurilor imediate	1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3	Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare	1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boală severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4	Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul	1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli gastrointestinale, inclusiv cu patologii asociate respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5	Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.	1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.
6	Dezvoltarea abilităților de comunicare	1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării patologiei evidențiate la copiii lor. 2. Comunicarea empatică cu copiii și adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor investigațiilor

MODULUL 12 – Gastroenterologie pediatrică Endoscopie digestivă pediatrică
Durata 4 luni
Nr. ore curs: 76 ore
Nr. ore practică: 665 oreI. Tematică1. Endoscopie – noțiuni generale, echipamente, unitatea de endoscopie2. Spălarea și dezinfecția endoscoapelor3. Pregătirea pacientului pentru endoscopie (inclusiv anestezia pacientului)4. Endoscopia digestivă superioară: indicațiile endoscopiei digestive superioare, contraindicațiile endoscopiei digestive superioare, tehnica examinării cu endoscopul cu vedere axială5. Patologia esofagului: aspecte endoscopice normale ale esofagului, esofagita infecțioasă, de reflux, alergică, micotică, caustică, esofagul Barett, hernia hiatală, varicele esofagiene, tumorile esofagiene6. Patologia stomacului: ulcerațiile mucoasei gastrice, gastrita cu Helicobacter pylori, gastrita de altă etiologie, gastrita hipertrofică (boala Menetrier), boala ulceroasă7. Patologia intestinului subțire: boala celiacă, gastroenteropatia eozinofilică, enteropatia alergică (alergia la proteinele laptelui de vacă), enteropatii inflamatorii, boli asociate (limfoame gastrice, limfangiectazia congenitală, polipi hamartomatoși, boala Crohn, etc)8. Explorarea endoscopică în hemoragia digestivă superioară: hipertensiunea portală, varicele (esofagiene, gastrice, duodenale), gastropatia din hipertensiunea portală9. Colonoscopia: indicațiile colonoscopiei, contraindicațiile colonoscopiei, tehnica colonoscopiei10. Patologia colonului: colita ulcerativă, boala Crohn, colita infecțioasă, colita alergică, colita din colagenoze, afectarea colonului în vasculite, polipi colonici (juvenili, adenomatoși, hiperplastici) polipoze intestinale (familiale, sindrom Gardner, sindromul Peutz-Jegers, polipoza colonică juvenilă), tumori maligne (leiomiosarcoame, limfoame gastrointestinale, carcinom colonic), malformații vasculare ale tubului digestiv11. Ultrasonografia endoscopică12. Videocapsula endoscopică13. Managementul endoscopic al hipertensiunii portale14. Terapia endoscopică a sângerărilor non-variceale15. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă la copil16. Ingestia de corpi străini; extracția endoscopică17. Gastrostomia endoscopică percutană18. Polipectomia endoscopică19. Terapia endoscopică a stenozelor esofagiene20. Viitorul în endoscopia pediatricăII. Barem de activități practice1. Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator: 100 cazuri2. Executare endoscopii digestive superioare: 1503. Executare rectoscopii – sigmoidoscopii: 504. Executare colonoscopii: 1005. Asistare și/sau executare asistată a următoarelor manevre de endoscopii intervenționale:– hemostază endoscopică din HDS variceale: 10– hemostază endoscopică din HDS nevariceale: 10– dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 20– gastrostomă percutană: 10– polipectomii: 20III. Obiective educaționale și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Formularea indicațiilor pentru endoscopia digestivă superioară în cazul pacienților pediatrici	Este capabil să execute manevre de endoscopie digestivă superioară diagnostică, să descrie corect și complet leziunile, să efectueze corect biopsii de mucoasă (inclusiv biopsie duodenală) și să formuleze diagnosticul endoscopic.
2.	Formularea indicațiilor pentru rectosigmoidoscopie/colonoscopie în cazul pacienților pediatrici	Este capabil să execute manevre de endoscopie digestivă inferioară diagnostică, să descrie corect și complet leziunile, să efectueze corect biopsii de mucoasă și să formuleze diagnosticul endoscopic.
3.	Recunoașterea urgențelor endoscopice în cazul pacienților pediatrici	1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru urgența endoscopică 2. Este capabil să execute manevre de hemostază endoscopică în cazul hemoragiilor variceale și non-variceale 3. Este capabil să execute extracția de corpi străini
4.	Alegerea unor proceduri optime de terapie endoscopică	1. Este capabil să efectueze polipectomia endoscopică 2. Este capabil să efectueze dilatații endoscopice în cazul stenozelor esofagiene
5.	Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.	1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora pacientul trebuie reevaluat endoscopic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.
6.	Dezvoltarea abilităților de comunicare	1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării aspectelor endoscopice evidențiate la copiii lor. 2. Comunicarea empatică cu copiii și adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor examinărilor.

MODULUL 13 – Gastroenterologie pediatrică Imagistică medicală
Durata 2 luni
Nr. ore curs: 24 ore
Nr. ore practică: 210 oreI. Tematică1. Noțiuni generale de ecografie. Definiția metodei. Fizica ultrasunetelor2. Producerea imaginii ecografice. Moduri de examinare. Aparatura utilizată în ecografie. Transductoare. Informația ecografică. Standarde de orientare a imaginii ecografice.3. Semiologie ecografică. Imagini de bază. Artefacte4. Noțiuni de anatomie abdominală normală, descriptivă și topografică (secțiuni).5. Vasele abdomenului. Anatomia ecografică normală a vaselor abdomenului. Patologie vasculară abdominală (fără Doppler).6. Ficatul. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomie ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a ficatului. Hepatopatii difuze. Leziuni hepatice focale. Afecțiuni hepatice septice, traumatice, postoperatorii. Transplantul hepatic.7. Sistemul venei porte. Anatomie, hemodinamică, aspecte ecografice normale. Hipertensiunea portală. Tromboza portală. Șunturi porto sistemice.8. Arborele biliar. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a arborelui biliar. Semiologia modificărilor biliare de conținut, perete și de vecinătate. Patologia colecistului (litiază, colecistite acute și cronice, tumori). Patologia căilor biliare. Diagnosticul icterelor. Tumori ale căilor biliare. Angiocolita.9. Pancreas. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a pancreasului. Patologie pancreatică (pancreatite acute/cronice, tumori)10. Splina și sistemul limfatic. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a splinei și limfonodulilor abdominali. Patologia splinei și sistemului limfatic abdominal.11. Tubul digestiv. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a tubului digestiv. Noțiuni de endosonografie. Aspecte ecografice în patologia tubului digestiv. Urgențe digestive.12. Peretele abdominal și peritoneul. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică a cavității peritoneale. Patologia peretelui abdominal și a peritoneului (colecții, peritonite, tumori, hernii).13. Rinichi. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală a rinichilor și ureterelor. Metodologia examinării ecografice a rinichilor și ureterelor. Patologie reno-ureterală; Anomalii, malformații. Boli renale parenchimatoase, tumori și boli chistice renale, litiaza reno-ureterală, (uretero)hidronefroza. Transplantul renal.14. Retroperitoneu. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală cavității retroperitoneale și a glandelor suprarenale. Metodologia examinării ecografice a retroperitoneului și a glandelor suprarenale. Patologia generală a spațiului retroperitoneal. Adenopatii retroperitoneale. Tumori retroperitoneale primitive. Colecții retroperitoneale. Patologia glandelor suprarenale.15. Vezica urinară. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală vezicii urinare. Metodologia examinării ecografice a vezicii urinare. Patologia vezicii urinare16. Prostata și veziculele seminale. Noțiuni de anatomie descriptivă și topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a prostatei și veziculelor eminale. Patologia prostatei și a veziculelor seminale. Noțiuni de ecografie endorectală.17. Uterul și ovarele. Anatomie descriptivă și topografică. Anatomie ecografică. Metodologie de examinare prin abord suprapubian. Noțiuni de ecografie endovaginală.18. Structuri moi superficiale. Scrotul și testiculele (anatomie normală a scrotului, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie în afecțiuni acute și cronice). Regiunea cervicală – inclusiv glanda tiroidă (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie). Regiunea oculo – orbitară (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie).19. Structuri musculo – scheletale (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie).20. Torace și mediastin (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normală, patologie)21. Ginecologie – obstetrică. Semiologie ecografică normală; Patologie ecografică ginecologică; Obstetrică: aspecte US normale și patologice în trim. I; Aspecte US normale și patologice ale sarcinii în trim. II -III; Evaluarea stării fetale intrauterine prin profilul biofizic fetal și US Doppler22. Ecografie pediatrică (acoperă tematica de ecografie generală a adultului cu particularizare pentru patologia pediatrică). Particularitățile examenului ecografic la copil; Ecografie hepatobiliară; Ecografia pancreasului și splinei; Ecografia tubului digestiv; Ecografia aparatului reno-ureteral.; Ecografie transfontanelară. Urgențe pediatrice. Anomalii.23. Ecografie vasculară periferică. Noțiuni introductive privind fizica US vasculară; Semiologia US arterială și venoasă normală; US vasculară în patologia arterială periferică; US vasculară în patologia venoasă periferică; US vasculară viscerală. Ultrasonografie vasculară în ischemiile de organ. Ultrasonografie vasculară în patologia organelor transplantate.24. Ecocardiografie. Anatomie, metodologie și semiologie cardiacă normală; Valvulopatii, cardiomiopatii, complicațiile cardiopatiei ischemice; Pericardite, tumori cardiace; Vasele mari de la baza inimii, tehnici speciale de explorare25. Noțiuni de ultrasonografie intervențională; Principii, aparatură, metodologie; Instrumentar utilizat pentru tehnici diagnostice/terapeutice; Biopsia ecoghidată – metodologie, indicații, riscuri; Drenajul percutan, abordarea formațiunilor chistice, tumori; Noțiuni de US intraoperatorie26. Progrese și tehnologii noi în ultrasonografie. Ultrasonografia tridimensională. Explorarea cu agenți de contrast. Aplicații ale telemedicinei în ultrasonografie27. Aplicații ale ultrasonografiei în urgențe medico-chirurgicale majore28. Noțiuni radioimagistice de bază și specifice utilizate în patologia gastroenterologică pediatrică – principii de funcționare ale radiologiei convenționale, rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), scintigrafiei.29. Semiologia radioimagistică a aparatului digestiv.30. Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite). Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor diferitelor examene imagistice în afecțiunile gastro-intestinale31. Capacitatea de a evalua calitatea examinării imagistice în imagistica abdominală.
Baremul de activități practice pentru ecografia abdominală1. Tehnica ecografiei abdominale la copii și adulți2. Efectuarea secțiunilor clasice în plan frontal, tranversal și coronal, precum și a secțiunilor specific pentru fiecare organ.3. Semiologia normală ecografică: ficat, splină, pancreas, căi biliare, retroperitoneu, anse intestinale, etc4. Semiologia ecografică patologică: hepatomegalie, modificări de structură hepatică, splenomegalia, modificări de structură splenică, raporturi cu organele din jur, aspecte patologice ale pancreasului, evaluarea căilor biliare, recunoașterea hipertensiunii portale; identificarea colecțiilor abdominale; identificarea formațiunilor patologice, a tumorilor5. Efectuarea de examinări ecografice la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți și aprecierea diferențelor între un aparat portabil de ecografie și un aparat fix6. Alegerea substanțelor de contrast cele mai potrivite și utilizarea lor optimă în radiologia pediatrică, în funcție de tehnica imagistică utilizată, de problema clinică și de vârstă7. Realizarea cu supervizare a ecografiei cerebrale (transfontanelare) la nou-născuți și sugari pentru: hidrocefalie, hemoragie subependimară și intraventriculară, leucomalacie periventriculară și tumori 100 ecografii8. Realizarea cu supervizare a ecografiei toracale la nou-născuți, sugari și copii, inclusiv pentru evaluarea revărsatului pleural, condensării pulmonare și timusului normal. 20 ecografii9. Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari, copii și adolescenți, incluzând următoarele patologii: stenoza hipertrofică de pilor, invaginație intestinală acută, apendicita acută, ocluzie intestinală și volvulus, hernie inghinală 100 ecografii10. Realizarea cu supervizare a ecografiei abdominale la nou-născuți, sugari,copii și adolescenți pentru: tumori abdominale și pelvine, ureterohidronefroză, litiază urinară și nefrocalcinoză, boli chistice renale 100 ecografii11. Realizarea cu supervizare a ecografiei pelvisului feminin la sugari, copii și adolescenți pentru durere pelvină acută 100 ecografii12. Realizarea cu supervizare a ecografiei scrotale la sugari, copii și adolescenți pentru scrot acut și tumori scrotale 20 ecografii13. Realizarea cu supervizare a ecografiei de șold la nou-născuți, sugari și copii, în particular pentru displazia congenitală de șold și sinovita tranzitorie. 30 ecografii14. Aplicații terapeutice ecografice: puncții/biopsii ghidate; efectuarea unor proceduri invazive de drenaj, de decompresie; efectuarea elastografiei hepatice; stăpânirea tehnicii de ecografie cu contrast15. Cunoașterea modului de a efectua o examinare radiologică a tractului digestiv superior cu substanță de contrast, precum și a pregătirii pacientului în vederea efectuării acestei investigații16. 3. Cunoașterea modului de a efectua studii cu contrast simplu și dublu, precum și aprecieri ale motilității; înțelegerea principiilor și limitelor acestor studii precum și avantajele și dezavantajele lor în comparație cu endoscopia17. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor clismei cu substanța de contrast18. Capacitatea de a interpreta o clismă baritata, cunoașterea aspectelor normale (recunoașterea detaliilor anatomice ale rectului și colonului).19. Capacitatea de a indica și de a interpreta o examinare CT a abdomenului20. Cunoașterea tehnicilor de colonoscopie CT; cunoașterea potențialului enteroclizei CT21. Capacitatea de a indica și de a interpreta o examinare RM a ficatului, tractului biliar și pancreasului22. Capacitatea de a indica și de a interpreta o examinare RM a tractului gastrointestinal; cunoașterea potențialului enteroclizei RM; cunoașterea protocolului de bază al examinării RM a regiunii anorectale23. Cunoașterea rolului explorărilor nucleare în patologia abdominală;24. Capacitatea de a identifica metoda de examinare radio-imagistică specifică în următoarele afecțiuni: obstrucția intestinală, boli inflamatorii, boli infiltrative, perforația și ischemia intestinului subțire, tumori.III. Obiective educaționale și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Elaborarea unui buletin ecografic la copilul cu patologie gastro-intestinală și hepatică	1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică, splenică, digestivă, ocluzie intestinală, abdomen acut și cronic din punct de vedere ecografic 2. Efectuează investigația ecografică, formulează corect și complet diagnosticul ecografic 3. Prezintă medicului curant rezultatul ecografiei și propune ajustarea planului de măsuri terapeutice în funcție de aceasta
2.	Interpretarea unei tomografii computerizate abdominale native și cu contrast	1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică, splenică, digestivă, ocluzie intestinală, abdomen acut și cronic din punct de vedere al ex computer tomografic
3.	Interpretarea unui RMN abdominal	1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică, splenică, digestivă, ocluzie intestinală, abdomen acut și cronic din punct de vedere al RMN
4.	Interpretarea unei radiografii abdominale native sau cu contrast (irigografii, pasaj baritat, clisma baritată, etc)	1. Recunoaște pacientul cu suferință hepatică, splenică, digestivă, ocluzie intestinală, abdomen acut și cronic și elaborează diagnosticul imagistic
5.	Să cunoască indicațiile imagistice în urgențe abdominale (gastroenterologice)	Să cunoască indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: 1. Traumatism abdominal 2. Pneumoperitoneu 3. Apendicita 4. Diverticulita Meckel 5. Invaginație 6. Peritonita 7. Ocluzie intestinală/Volvulus 8. Hemoragie digestivă 9. Enterocolita ulceronecrotică 10. Torsiune de ovar
6.	Dezvoltarea abilităților de comunicare	1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării aspectelor imagistice evidențiate la copiii lor. 2. Comunicarea empatică cu copiii și adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor examinărilor.

MODULUL 14 – Gastroenterologie generală-Gastroenterologie adulți
Durata 3 luni
Nr. ore curs: 50 ore
Nr. ore practică: 438 oreI. Tematică1) Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile ei. Esofagitele. Diverticulii esofagieni2) Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic3) Cancerul esofagian4) Gastritele acute și cronice5) Ulcerul gastric și duodenal. Complicații6) Tumorile benigne și maligne ale stomacului7) Diareile acute și cronice8) Sindromul de malabsorbție9) Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice. Carente dizaharidazice10) Boala Whipple, sindromul intestinului scurt, sindromul de ansa oarba. TBC intestinal11) Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)12) Boala Crohn13) Colita ulcerativă14) Constipația15) Intestinul iritabil16) Polipii colonici. Polipozele digestive17) Cancerul colorectal18) Diverticuloza colonică19) Suferințele ano-rectale20) Pancreatitele acute și cronice21) Hemoragia digestivă superioară și inferioară22) Cancerul pancreatic și tumorile endocrine pancreatice23) Sindromul icteric24) Litiaza biliară. Sindromul postcolecistectomie25) Colecistitele. Angiocolitele acute26) Icterele familiale27) Hepatitele medicamentoase28) Hepatitele cronice virale B29) Hepatita autoimună30) Patologia hepatică alcool – indusă31) Cirozele hepatice.32) Complicațiile cirozelor hepatice: ascita, peritonita bacteriană spontană, hemoragiile variceale, encefalopatia hepatică, sindromul hepatorenal33) Cancerul hepatic și al căilor biliare34) Tumorile benigne ale ficatului35) Peritonitele acute și cronice. TBC peritoneal36) Suferințele digestive de origine vasculară37) Hipertensiunea portală – etiologie, patogenie, complicații38) Afecțiuni hepatice cu determinare genetică (CBP, CSP, boala Wilson, deficitul de alfa 1-antitripsina)39) Chistul hidatic hepatic40) Chirurgia cancerului gastric, colonic, rectal, hepatic și pancreaticII. Barem de activități practice1. Paracenteza: 102. Puncție biopsie hepatică – efectuare: 103. Explorarea cu capsula endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor: 15III. Obiective educaționale și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
7	Recunoașterea pacientului adult cu suferință digestivă și cunoașterea manoperelor adecvate de tratament	1. Recunoaște pacientul cu gastrită, RGE, ulcer gastric. 2. Recunoaște pacientul cu FC, intoleranță la lactoză, 3. Recunoaște pacientul cu diaree acută și cronică, sindrom de deshidratare, constipație 4. Recunoaște pacientul cu insuficiență hepatică, colestază, hepatită, ciroză 5. Recunoaște pacientul cu patologie pancreatică, tulburare de nutriție, etc. 4. Asigură suportul vital de bază adecvat fiecărei afecțiuni. 5. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 6. Face parte, ca și membru al echipei în diagnosticul și tratamentul diferitelor afecțiuni gastro-intestinale 7. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul tratamentului. 8. Este capabil să comunice aparținătorilor evenimentele desfășurate în timpul tratamentului.
8	Recunoașterea pacientului critic și inițierea măsurilor imediate	1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
9	Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare	1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boală severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
1	Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat pacientul	1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli gastrointestinale, inclusiv cu patologii asociate respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
1	Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.	1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora pacientul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.
1	Dezvoltarea abilităților de comunicare	1. Comunicarea cu aparținătorii în vederea explicării patologiei 2. Comunicarea empatică cu pacienții în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor investigațiilor

MODULUL 15 – Gastroenterologie generală
Endoscopie digestivă diagnostică și intervențională adulți
Durata 1 lună
Nr. ore curs: 18 oreI. Tematică1. Endoscopie – noțiuni generale, echipamente, unitatea de endoscopie2. Spălarea și dezinfecția endoscoapelor3. Pregătirea pacientului pentru endoscopie (inclusiv anestezia pacientului)4. Endoscopia digestivă superioară: indicațiile endoscopiei digestive superioare, contraindicațiile endoscopiei digestive superioare, tehnica examinării cu endoscopul cu vedere axială5. Patologia esofagului6. Patologia stomacului7. Patologia intestinului subțire8. Explorarea endoscopică în hemoragia digestivă superioară9. Colonoscopia: indicațiile colonoscopiei, contraindicațiile colonoscopiei, tehnica colonoscopiei10. Patologia colonului11. Ultrasonografia endoscopică12. Videocapsula endoscopică13. Managementul endoscopic al hipertensiunii portale14. Terapia endoscopică a sângerărilor non-varicele15. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă16. Ingestia de corpi străini17. Gastrostomia endoscopică percutană, gastrojejunostomia18. Polipectomia colonoscopică19. Enteroscopia21. Tehnici endoscopice noi SRETTA, POEM, colonoscopia virtuală, enteroRM; NBI, cromoendoscopiaII. Barem de activități practice1. Executare gastroscopii, colonoscopii pe simulator: 50 cazuri2. Endoscopii digestive superioare: 30
a) asistă și/sau efectuează sub supraveghere polipectomii gastrice: 10
b) asistă și/sau efectuează sub supraveghere hemostaza endoscopică din HDS variceale: 10
c) asistă și/sau efectuează sub supraveghere hemostaza endoscopică din HDS nevariceale: 10
d) asistă și/sau efectuează sub supraveghere dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 103. Rectoscopii – sigmoidoscopii: 204. Colonoscopii: 20
a) asistă și/sau efectuează sub supraveghere polipectomii: 105. Asistă și/sau efectuează sub supraveghere extracții corpi străini 106. Explorarea cu capsula endoscopică. Asistare, interpretarea rezultatelor: 157. Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale:– ERCP: 10– ecoendoscopii – puncții cu ac fin ecoghidat: 10– gastrostoma percutană: 10III. Obiective educaționale și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Formularea indicațiilor pentru endoscopia digestivă superioară în cazul pacienților adulți	Este capabil să execute manevre de endoscopie digestivă superioară diagnostică, să descrie corect și complet leziunile, să efectueze corect biopsii de mucoasă și să formuleze diagnosticul endoscopic.
2.	Formularea indicațiilor pentru rectosigmoidoscopie/colonoscopie în cazul pacienților adulți	Este capabil să execute manevre de endoscopie digestivă inferioară diagnostică, să descrie corect și complet leziunile, să efectueze corect biopsii de mucoasă și să formuleze diagnosticul endoscopic.
3.	Recunoașterea urgențelor endoscopice în cazul pacienților adulți	1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru urgența endoscopică 2. Este capabil să execute manevre de hemostază endoscopică în cazul hemoragiilor variceale și non-variceale 3. Este capabil să execute extracția de corpi străini
4.	Alegerea unor proceduri optime de terapie endoscopică	1. Este capabil să efectueze polipectomia endoscopică 2. Este capabil să efectueze dilatații endoscopice în cazul stenozelor esofagiene
5.	Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.	1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora pacientul trebuie reevaluat endoscopic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

MODULUL 16 – Gastroenterologie generală
Imagistica medicală-adulți
Durata 1 lună
Nr. ore curs: 16 ore
Nr. ore practică: 140 oreI. Tematica1. Anatomia radioimagistică și variante anatomice ale: tractului gastro-intestinal; regiunii hepato-biliare; pancreasului; splinei; peritoneului și rădăcinii mezenterului.2. Substanțe de contrast utilizate în evaluarea organelor abdominale; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea gastro-intestinală; tehnici radioimagistice utilizate în evaluarea organelor abdominale (ficat, căi biliare, pancreas, splină, cavitate peritoneală, mezenter, vase – sistem port, artere digestive); tehnici de postprocesare utilizate în evaluarea radioimagistică gastro-intestinală și abdominală.3. Indicații și contraindicații ale procedurilor și tehnicilor radioimagistice relevante pentru evaluarea bolilor: tractului gastro-intestinal; hepato-biliare; pancreatice; splenice; peritoneale; mezenterice și de perete abdominal.4. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a peritoneului, mezenterului și peretelui abdominal.5. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a esofagului.6. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie gastro- duodenală.7. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a intestinului subțire.8. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a colonului.9. Indicațiile imagistice în boala Crohn sau alte boli inflamatorii intestinale la adult.10. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie hepatică; diagnosticul radioimagistic în transplantul hepatic.11. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a căilor biliare.12. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală, dobândită și evaluarea postoperatorie a pancreasului.13. Diagnosticul radioimagistic în patologia congenitală și dobândită a splinei.14. Indicațiile imagistice în urgențele gastrointestinale medicale la adult.15. Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.16. Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele: pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.17. Indicațiile imagistice în tumorile abdominale la adult.II. Barem de activități practice
Să asiste și să efectueze sub supraveghere
Să asiste la procedurile de stentare a sistemului biliar
Să asiste la procedurile de embolizare pentru controlul hemoragiei acute abdominale
Să asiste și/sau să efectueze sub supraveghere biopsii hepatice percutanate ghidate imagisticIII. Obiective educaționale

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1	Să cunoască indicațiile imagistice în urgențe abdominale	Să cunoască indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: 1. Traumatism abdominal 2. Pneumoperitoneu 3. Apendicita 4. Diverticulita Meckel 5. Invaginatie 6. Peritonita 7. Ocluzie intestinală/Volvulus 8. Hemoragie digestivă
2	Să aibă noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală Să cunoască indicațiile radiografiei abdominale (toraco-abdominale) pe gol la adult și să identifice principalele entități patologice Să cunoască indicațiile și contraindica- țiile administrării de substanță de contrast orală la pacienții adulți	Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale/etc. Să cunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia inflamatorie, infecțioasă și tumorală a tubului digestiv (se face referire la entitățile patologice cele mai frecvent întâlnite)
3	Să cunoască indicațiile ecografiei abdominale și aspectele ecografice normale și patologice	Să cunoască principalele modificări ecografice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală a ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (se face referire la entitățile patologice cele mai frecvent întâlnite).
4	Să cunoască indicațiile RM și CT în patologia digestivă a adultului (cele mai frecvente afecțiuni)	Noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.
	Dezvoltarea abilităților de comunicare	Să comunice cu pacientul pentru obținerea consimțământului informat anterior procedurilor de diagnostic imagistic sau intervenționale ale abdomenului și/sau sistemului gastrointestinal Să comunice cu pacienții și rudele lor pentru a explica rezultatele/aspectele imagistice ale evaluării abdominale sau ale tractului gastrointestinal

MODULUL 17 – Gastroenterologie pediatrică
Explorări funcționale digestive
Durata 1 luna
Nr. ore curs: 16 ore
Nr. ore practică: 140 oreI. Tematică1. Principiile explorării pH-metriei esofagiene: tehnica pH-metriei, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor2. Principiile manometriei esofagiane: tehnica, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor3. Principiile manometriei ano-rectale: tehnica, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor4. Scintigrafia esofagiană: metoda, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelor5. Testul respirator cu uree marcată. Principiile testelor respiratorii (administrare orală de carbon radioactive, dozarea carbonului radioactive din CO2 expirat)6. Iontoforeza cu pilocarpina: tehnică, indicații, contraindicații, analiza și interpretarea datelorII. Barem de activități practice
Efectuare ph-metrii esofagiene: 10
Efectuare și/sau efectuare asistată manometrii esofagiene: 5
Efectuare și/sau efectuare asistată manometrii ano-rectale: 5
Asistare la scintigrafii esofagiene: 5
Efectuare teste respiratorii cu uree marcată: 10
Efectuare iontoforeze: 10III. Obiective educaționale și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Formularea indicațiilor pentru pH-metrie esofagiană și impedance pH-metrie	Este capabil să execute pH-metria esofagiană și impedance pH-metria și să interpreteze rezultatele Este capabil să propună medicului curant un plan de tratament și monitorizare în funcție de rezultatele investigației
2.	Formularea indicațiilor pentru manometrie esofagiană	Este capabil să execute manometria esofagiană și să interpreteze rezultatele Este capabil să propună medicului curant un plan de tratament și monitorizare în funcție de rezultatele investigației
3.	Formularea indicațiilor pentru manometrie ano-rectală	Este capabil să execute manometria ano-rectală și să interpreteze rezultatele Este capabil să propună medicului curant un plan de tratament și monitorizare în funcție de rezultatele investigației
4.	Formularea indicațiilor pentru testul respirator cu uree marcată	Este capabil să execute testul respirator cu uree marcată și să interpreteze rezultatele Este capabil să propună medicului curant un plan de tratament și monitorizare în funcție de rezultatele investigației
5.	Formularea indicațiilor pentru iontoforeza	Este capabil să execute iontoforeza cu pilocarpina și să interpreteze rezultatele Este capabil să propună medicului curant un plan de tratament și monitorizare în funcție de rezultatele investigației
6.	Formularea indicațiilor pentru scintigrafie esofagiană	Asistă la efectuarea scintigrafiei; este capabil să interpreteze rezultatele și să

MODULUL 18 – Gastroenterologie pediatrică
Durata 6 luni
Nr. ore curs: 100 ore
Nr. ore practică: 872 ore1. Abdomenul acut chirurgical2. Mucoviscidoza3. Pancreatite acute și cronice la copil4. Patologie pancreatică tumorală5. Sindromul Zollinger Elisson6. Boli hepatice neonatale7. Icterul prelungit8. Abordarea hiperbilirubinemiei la copil9. Hepatitele neonatale10. Hepatita cronică virală la copil11. Hepatita autoimună la copil12. Hepatita toxică la copil13. Steatoza nonalcoolică14. Ciroza hepatică și sindromul de hipertensiune portala15. Sindromul de colestaza16. Boli hepatice metabolice (inclusiv boala Wilson)17. Insuficiența hepatică18. Hipertensiunea portală19. Indicațiile transplantului hepatic, managementul pre- și post transplant20. Bolile hepatice în sarcină21. Nevoile nutritive de bază ale copilului22. Fiziologia nutriției, digestiei, metabolizarea și eliminarea23. Alimentația exclusive la sân24. Alimentația complementară25. Diversificarea alimentației26. Alimentația cu formule de lapte27. Alimentația copilului mic, a preșcolarului, școlarului și adolescentului28. Alimentația prematurului29. Nutriția copilului cu boala de reflux gastroesofagian30. Nutriția copilului gastrita și boala peptică ulceroasă31. Nutriția copilului obez32. Nutriția copilului cu diabet zaharat33. Nutriția copilului cu anorexie nervoasă și bulimie nervoasă34. Nutriția copilului malnutrit35. Nutriția copilului cu fibroza chistică36. Nutriția copilului cu boala celiacă37. Nutriția copilului cu alergii alimentare38. Nutriția copilului cu intoleranță la lactoză39. Nutriția copilului cu boală diareică40. Nutriția copilului cu constipație41. Nutriția suportivă în boli cronice (hepatice, renale, cardiac, malignități) ale copilului42. Nutriția enterală și parenterală43. Manifestări gastrointestinale în colagenoze44. Manifestări gastrointestinale în Boli cardiace45. Manifestări gastrointestinale în boli renale46. Manifestări gastrointestinale în boli hematologice47. Manifestări gastrointestinale în obezitateIII. Barem de activități practice
● Evaluarea și interpretarea datelor de laborator în sindromul de hepatocitoliză: GPT (ALAT), GOT (ASAT), raportul ASAT/ALAT, GGT, LDH, Piruvat-kinaza, Ornitin-carbamil-transferaza, vitamin B 12, sideremia
● Evaluarea și interpretarea datelor de laborator în sindromul hepatopriv: proteinemia totala, proteinograma, electroforeza proteinelor, timpul Quick (TQ), colinesteraza serică, ceruloplasmina, alfa-1- antitripsina, lipidele totale, colesterol
● Evaluarea și interpretarea testelor de traversare hepatică: Bi totală, directă, indirectă, testul de bromsulfonftaleină (BSP)
● Evaluarea și interpretarea sindromului de colestază: Bi, acizii biliari, colesterol, lipemie, sumar urină, examenul materiilor fecale arată picături de grăsimi, TQ, Ca
● Evaluarea și interpretarea sindromului imunologic: imunoglobulinele, complementul seric, complexele immune circulante (CIC), crioglobulinele, crioaglutininele, test Coombs, anticorpi antinucleari ANA, anticorpi antimușchi neted (SMA), anticorpi antimitocondriali, anticorpi antimicrozomali (LKM 1) autoanticorpi hepatici, anticorpi anticitosol hepatic (LCA).
● Evaluarea și interpretarea unor teste serologice pentru stabilirea diagnosticului etiologic de hepatită: testele se adresează evidențierii infecției provocate de unul sau mai multi viruși hepatici: VHA (atc anti-VHA IgM, IgG), VHB (Atg Hbs, Atg Hbe, Atg HBc, viremia) VHC (ARN-VHC), VHD, VHE, VHF, VHG.
● Elaborarea unei diete adecvate pentru nou-născutul la termen, prematur, dismatur
● Stabilirea unei diete adecvate copilului mic, preșcolarului, școlarului și adolescentului
● Elaborarea unei diete pentru copilul cu gastrită, RGE, obez, malnutrit, cu diabet zaharat, enterocolită, constipație, fibroză chistică, celiachie, intoleranță la lactoză, la proteinele laptelui de vacă
● Elaborarea unei diete adecvate pentru copilul cu suferință hepatică (hepatită, ciroză, colestază)
● Elaborarea unei scheme adecvate de nutriție enterală și parenterală (cu formule standard, oligomerice, polimerice)III. Obiective educaționale și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1	Recunoașterea copilului cu insuficiență hepatică, patologie pancreatică, tulburare de nutriție și cunoașterea manoperelor adecvate de tratament	1. Recunoaște pacientul cu insuficiență hepatică, colestază, hepatită, ciroză 3. Recunoaște copilul cu patologie pancreatică, tulburare de nutriție, etc 5. Asigură suportul vital de bază adecvat fiecărei afecțiuni. 6. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 7. Face parte, ca și membru al echipei în diagnosticul și tratamentul diferitelor afecțiuni gastro-intestinale și hepatice 8. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul tratamentului. 9. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul tratamentului.
2	Recunoașterea copilului critic (cu hemoragie digestivă, insuficiență hepatică) și inițierea măsurilor imediate	1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3	Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare	1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boală severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4	Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul	1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli hepatice, inclusiv cu patologii asociate respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5	Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.	1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia. 3. Realizează un plan de nutriție enterală la domiciliu
6	Dezvoltarea abilităților de comunicare	1. Comunicarea cu părinții/tutorii în vederea explicării patologiei evidențiate la copiii lor. 2. Comunicarea empatică cu copiii și adolescenții într-un mod adecvat vârstei, în vederea explicării procedurilor diagnostice sau intervenționale, precum și a rezultatelor investigațiilor

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:I. Comunicare;II. Etică și profesionalism;III. Asigurarea calității actului medical;IV. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor) și gastroenterologică pediatricăV. Organizare și conducere.I. Comunicare
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
A. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.– utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)
B. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz,etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
C. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II. Etică și profesionalism
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.– capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;– abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.– utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple– capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor– metodologia cercetării științifice.III. Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV. Expertiză pediatrică și gastroenterologică pediatrică
Rezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.– Își însușească modul de completarea a documentelor medicale– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecțieV. Organizare și conducere
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale.– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	18
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10)	3 ani
MODULUL 1	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 2	Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 3	Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 4	Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 5	Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 6	Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 7	Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 8	Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 9	Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 10	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA DE PEDIATRIE GENERALĂ (modulele 11-18) FIE CU SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE	2 ani

Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică
Structura programului
Modulul 1 – Pediatrie:
Nr. ore curs. 150
Nr. ore practică. 1300I. Tematică ore curs.1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.2. Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.4. Febra la copil.5. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.6. Bronșiolita acută.7. Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală – indicații.8. Diareea acută bacteriană și virală.9. Constipația cronică și encoprezisul.10. Malformațiile congenitale de cord necianogene.11. Malformațiile congenitale de cord cianogene.12. Anemiile hemolitice genetice.13. Anemiile hemolitice dobândite.14. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.16. Infecția de tract urinar.17. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.18. Glomerulonefritele acute și cronice.19. Sindromul nefrotic.20. Hipertensiunea arterială la copil.II. Barem de activități practice2. Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).3. Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic – sub supraveghere.4. Recoltarea de sânge capilar.5. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.6. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).7. Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.8. Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.9. Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere.10. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.11. Suportul vital de bază- participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului.12. Administrarea de substanțe medicamentoase:
a. oral.
b. cutanat.
c. intrarectal.
d. în aerosoli.
e. intraconjunctival.
f. intramuscular, subcutanat, intradermic.
g. intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient- sub supraveghere.
h. în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.13. Efectuarea otoscopiei – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului-îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.	Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar.
8.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/ biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio-respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare.	1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. 2. Asigură suportul vital de bază. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.
2.	Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate.	1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3.	Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare.	1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4.	Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul.	1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5.	Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.	1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

Modulul 3 – Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică:1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.2. Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.4. Cefaleea și migrena.5. Sindromul hipoton la sugar și copil.6. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7. Fenomene paroxistice neepileptice.8. Epilepsia.9. Malformațiile SNC.10. Sindroamele ataxice.11. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber).12. Paraliziile cerebrale.13. Boli neuro-musculare.14. Boli degenerative ale SNC.15. Afecțiuni cerebro-vasculare.II. Barem de activități practice.1. Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare – cu îndrumarea medicului coordonator.2. Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.4. Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.5. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.6. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.7. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.8. Alcătuirea planului de investigații în ataxii.9. Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică.10. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.11. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere.III. Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.– Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.– Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.– Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV. Rezultate așteptate– Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.– Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.– Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.– Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.– Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent.2. Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).3. Dizabilitatea intelectuală.4. Tulburările de somn la copil și adolescent.5. Tulburările de alimentație.6. Tulburările de anxietate la copil și adolescent.7. Depresia și riscul suicidar.8. Tulburările de spectru autist.9. Abuzul la copil și adolescent.10. Tulburările psihotice.11. Tulburări psihice în bolile somatice.12. Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.II. Barem de activități practice1. Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.2. Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională.3. Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.4. Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară.5. Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.6. Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia.III. Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.– Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.IV. Rezultate așteptate– Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.– Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.– Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.– Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.– Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting.
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Traumatismele majore și politraumatismul.2. Arsurile.3. Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.4. Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5. Stenoza hipertrofică de pilor.6. Hernia ombilicală.7. Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.8. Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9. Malformațiile anorectale.10. Hernia inghinală și hidrocelul.11. Invaginația intestinală.12. Enterocolita ulcero-necrotică.13. Herniile diafragmatice.14. Peritonitele primitive și secundare.15. Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.16. Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17. Litiaza urinară la copil.18. Varicocelul.19. Fimoza și hipospadiasul.20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21. Coalescența labială și imperforația himenală.22. Torsiunea anexială la copil.23. Tumori ovariene.24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25. Probleme comune de ortopedie pediatrică:
a. Piciorul strâmb congenital.
b. Deformările membrelor inferioare.
c. Patologia genunchiului.
d. Osteocondritele.
e. Displazia luxantă de șold.
f. Pronația dureroasă a cotului.
g. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.
h. Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.
i. Torticolisul congenital.
j. Traumatismele musculo-scheletale.
k. Luxații, entorse, fracturi.
l. Osteomielita și osteocondrita septică.II. Barem de activități practice1. Efectuarea tehnicilor de asepsie.2. Hemostaza plăgilor.3. Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului.4. Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.5. Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.6. Tehnica tușeului rectal.7. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis.8. Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.9. Tratamentul local și sutura plăgilor.10. Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Recunoașterea marilor sindroame asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală).	1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv. 2. Să participe la planul de investigații. 3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2.	Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora.	1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). 2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.
3.	Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă.	1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații. 2. Să propună un plan terapeutic.
4.	Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă.	1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. 2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate. 3. Să enunțe principii de tratament.
5.	Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor.	1. Să poată prezenta principalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică). 2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).
6.	Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate.	Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.
7.	Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală).	1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. 2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. 3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut 4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8.	Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament.	1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. 2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.
9.	Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung.	1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil. 2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. 3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia
10.	Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon).	1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia. 2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. 3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.
11.	Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă.	1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. 2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.
12.	Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice.	1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell). 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. 3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13.	Înțelegerea modificărilor anatomo- patologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora.	1. Este capabil să interpreteze radiografia toraco-abdominală într-un caz de hernie diafragmatică. 2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).
14.	Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia.	1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. 2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). 3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.
15.	Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei.	1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală. 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. 3. Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.
16.	Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului reno-urinar.	1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.
17.	Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil.	1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.
18.	Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului.	1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare). 2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.
19.	Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului.	1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/aderențele balano-prepuțiale. 2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. 3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului.
20.	Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia.	1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil. 2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie). 3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical).
21.	Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia.	1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). 2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). 3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22.	Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale.	1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. 2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.
23.	Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil.	1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. 2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.
24.	Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne).	1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană. 2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.
25.	Cunoașterea patologiei pleuro- pulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie).	1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro- pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger). 2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuro-pulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

Modulul 6 – Neonatologie:
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).2. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).4. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.6. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.7. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.8. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.10. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.12. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.14. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano- rectale.16. Enterocolita ulcero-necrotică.17. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.18. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19. Insuficiența renală acută la nou-născut.20. Ambiguitatea genitală la nou-născut.21. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut.22. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.23. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.24. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.25. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală.26. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.27. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.28. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.29. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.30. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II. Barem de activități practice.1. Reanimarea neonatală.2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal.3. Cateterismul arterei și venei ombilicale.4. Tehnici de alimentație.5. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.6. Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie.7. Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.8. Puncția lombară – asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin.9. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin.10. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.11. Fototerapia.12. Indicațiile exsanguinotransfuziei.13. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.14. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.15. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).16. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.17. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/ biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

Modulul 7- Boli Infecțioase:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Imunizări active și pasive.2. Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.4. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală.6. Diareea de cauză bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic-uremic, Clostridium difficile).7. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.8. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.II. Barem de activități practice.1. Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic- sub supraveghere.3. Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.5. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.6. Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.7. Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.8. Recoltarea secreției conjunctivale.9. Recoltarea secreției nazale.10. Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).11. Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.12. Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.13. Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.14. Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient- sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto-contagioase.	Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2.	Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului.	Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.
3.	Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase.	Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).
4.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător	Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Poate preciza criteriile de continuare/ modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

Modulul 8 – Genetică medicală:
Nr. ore curs: 15
Nr. ore practică: 150I. Tematică ore curs.1. Introducere în genetica medicală: definiție, terminologie, aspecte epidemiologice.2. Genomul uman. Transmiterea mendeliană și non-mendeliană a bolilor genetice. Testele genetice.3. Principalele categorii de boli genetice:
● Anomaliile cromozomiale numerice și structurale. Mecanisme de producere. Corelații genotip- fenotip.
● Boli monogenice autozomale și gonozomale. Ereditatea dominantă și recesivă. Corelații genotip-fenotip.
● Ereditatea poligenică-multifactorială.
● Bolile mitocondriale.4. Anomaliile congenitale. Clasificare. Mecanisme de producere. Teratogeneza.II. Barem de activități practice.1. Abordarea clinică a unui copil cu boală genetică.2. Indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testelor genetice.3. Sfatul genetic. Obiective și etape. Indicații. Probleme etice.4. Screeningul genetic prenatal, neonatal și populațional (familial) al heterozigoților.5. Abilitatea de accesare a bazelor de date genetice.III. Obiective specifice:
● cunoașterea principalelor clase de boli genetice.
● cunoașterea principalelor tipuri de transmitere a unei boli genetice.
● recunoașterea trăsăturilor dismorfice.
● recunoașterea sindroamelor genetice și dismorfice comune.
● capacitatea de selectare și îndrumare a pacienților către genetician.IV. Rezultate așteptate. La sfârșitul stagiului rezidentul este capabil:
● să încadreze corect o boală genetică în una dintre principalele categorii.
● să precizeze modul de transmitere ereditară a principalelor boli genetice (prezentate la curs).
● să descrie corect anomaliile clinice la un pacient cu dismorfism.
● să indice corect explorările genetice necesare pentru stabilirea diagnosticului la un pacient cu suspiciunea clinică de boală genetică.
● să prezinte principalii pași în acordarea unui sfat genetic.
● să cunoască situațiile în care îndrumă pacientul spre un specialist în Genetică Medicală.
Modulul 9 – Imagistică medicală:
Nr. ore curs: 40
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Noțiuni radioimagistice de bază – principii de funcționare ale radiologiei convenționale, ultrasonografiei (US), rezonanței magnetice (RM), computer tomografiei (CT), PET-CT.2. Noțiuni de radioprotecție – Principiul ALARA (As Low As Reasonably Achivable) în pediatrie.3. Semiologie radioimagistică.4. Imagistica în urgențele pediatrice.5. Imagistica toracelui în pediatrie (indicații, contraindicații, limite).6. Imagistica afecțiunilor digestive (indicații, contraindicații, limite).7. Imagistica afecțiunilor reno-urinare.8. Imagistica afecțiunilor musculoscheletale (traumatisme, boli reumatologice, boli metabolice, boli genetice, tumori).9. Imagistica afecțiunilor neurologice.10. Imagistica în afecțiunile endocrine și genetice pediatrice.II. Baremul activităților practice.1. Indicațiile imagistice în urgențele pediatrice medicale și chirurgicale.2. Integrarea unui buletin radiologic în diagnosticul final.3. Recunoașterea aspectului radiologic în următoarele afecțiuni: pneumotorace, pneumonie acută bacteriană, pneumonie interstițială, colecție pleurală masivă, atelectazie, bronșiolită, pneumoperitoneu, ocluzie intestinală.4. Diagnosticul refluxului vezico-ureteral și gradele acestuia pe uretrocistografia micțională clasică.5. Algoritmul de examinare imagistică în dilatările reno-urinare diagnosticate antenatal.6. Algoritmul de examinare imagistică în infecțiile urinare joase și înalte.7. Indicațiile imagistice în tumorile abdominale pediatrice.8. Indicațiile imagistice în tumorile cerebrale pediatrice.9. Indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.10. Indicațiile imagistice în sindromul de vărsături la nou-născut și sugar.11. Indicațiile imagistice în boala Crohn, alte boli inflamatorii intestinale și boala Hirschprung.12. Indicațiile imagistice în fibroza chistică.13. Indicațiile imagistice în artrita juvenilă idiopatică și alte afecțiuni reumatologice pediatrice.14. Indicațiile imagistice în afecțiunile endocrine/metabolice/genetice cele mai frecvente.III. Obiective educaționale și rezultate așteptate.
Obiective generale.1. Obținerea de noțiuni de bază de interpretare a imaginilor radiologice, ecografice, CT și RM.2. Cunoașterea și justificarea principalelor investigații imagistice utile în patologia pediatrică (radiologie convențională, ultrasonografie, computer tomografie, rezonanță magnetică).3. Capacitatea de a înțelege și integra rezultatul radioimagistic în diagnosticul final.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe: I. Urgențe cranio-cerebrale II. Urgențe vertebromedulare III. Urgențe toracice IV. Urgențe abdominale V. Inghino-scrotal VI. Părți moi/musculoscheletale VII. Vascular	Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: 1. Traumatism craniocerebral. 2. Encefalita/meningoencefalita. 3. AVC ischemic/hemoragic. 4. Sindrom convulsiv. 5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian). 6. Traumatism vertebral cu risc. 7. Deficit neurologic brusc instalat. 8. Traumatism toracic. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 10. Trombembolism pulmonar. 11. Hernia diafragmatică. 12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie. 13. Corp străin. 14. Traumatism abdominal. 15. Pneumoperitoneu. 16. Apendicita. 17. Diverticulita Meckel. 18. Invaginația interstinală. 19. Peritonita. 20. Ocluzia intestinală/Volvulus. 21. Hemoragia digestivă 22. Enterocolita ulceronecrotică. 23. Torsiunea de ovar. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. 26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură). 27. Hernia inghinală încarcerată. 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 29. Ruptura musculară. 30. Tromboza venoasă profundă. 31. Anevrism/Disecție arterială.
2.	IMAGISTICA TORACELUI I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea în diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare și a colecțiilor pleurale. III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice.	2. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul. 3. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie. 4. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/ infecțioase: ● bronșiolita ● pneumonia interstițială ● pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârstă și etiologie) ● colecții pleurale ● TBC ● fibroză chistică 5. Să recunoască modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor cardiace. 6. Să recunoască aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice. 8. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice.
3.	IMAGISTICA ABDOMENULUI I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală. II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice. III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici. IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale și patologice. V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni).	1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. 2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice /pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale,etc 3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil. 4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: – a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite); – ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite). 5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv.
4.	IMAGISTICA RENOURINARĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale.	1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora. 2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare). 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare înalte și joase. 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral. 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). 6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afecțiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora.
5.	IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare. III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică. IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne. V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă.	1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului și sa explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și monitorizare (clasificarea Graf a DDS). 2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/ osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM). 4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă.
6.	NEURORADIOLOGIE I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar. II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice.	1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale. 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH. 3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/encefalită/ meningoencefalită. 4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
7.	ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism.	2. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. 3. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie). 4. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM). 5. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). 6. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. 7. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare.

Modulul 10 – Pediatrie:
Nr. ore curs. 145
Nr. ore practică. 1300I. Tematică ore curs.1. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.2. Obezitatea.3. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.4. Sindromul de vărsături.5. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.6. Tuberculoza pulmonară primară și secundară.7. Sifilisul congenital și dobândit.8. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).9. Hepatitele cronice și ciroza hepatică.10. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.11. Pericarditele. Endocardita infecțioasă.12. Tulburări de ritm și conducere.13. Deficite imune, genetice și dobândite.14. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.15. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.16. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.17. Enurezisul.18. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.19. Hematuria.20. Proteinuria.21. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.22. Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.23. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.24. Bolile genetice de metabolism.25. Hipoglicemiile sugarului și copilului.26. Diabetul zaharat la copil.27. Cetoacidoza și coma diabetică.28. Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).1. Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.2. Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.3. Efectuarea abordului intraosos.4. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – sub supraveghere.5. Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6. Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază).7. Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8. Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.9. Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare- sub supraveghere.10. Efectuarea otoscopiei.11. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează evaluarea clinică a pacientului.	1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2.	Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator.	1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.	1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.	Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații.	1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5.	Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.	1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/ primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8.	Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală.	1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie includ dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:VI. Comunicare;VII. Etică și profesionalism;VIII. Asigurarea calității actului medical;IX. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);X. Organizare și conducere.I. Comunicare.
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
D. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio- economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.);– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav;– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale;– Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie).
E. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate:– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar;– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
F. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical:– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II. Etică și profesionalism.
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați;– Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real;– Capacitatea de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– Abilitatea de a evalua și expune conținutul întâlnirilor științifice;– Abilitatea de a accesa informații medicale, de a înțelege diferența dintre cercetare și audit clinic;– Capacitatea de a utiliza și înțelege interpretarea testelor statistice simple;– Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor;– Însușirea metodologia cercetării științifice.III. Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical;– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului;– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic;– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și a instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV. Expertiză pediatrică.
Rezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice;– Își însușească modul de completarea a documentelor medicale;– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsurile de protecție ce se impun în astfel de situații.V. Organizare și conducere.
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului;– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stress și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale;– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă – Da– examen clinic – Da– proba endoscopie – Da– proba ecografie – Da– proba caseta video – Da
După susținerea examenului medicii confirmați în specialitatea Pediatrie și Gastroenterologie Pediatrică care au efectuat pregătire în ultrasonografie generală și endoscopie digestivă conform curriculei de rezidențiat, sunt abilitați să exercite activitatea de ultrasonografie generală și endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică pediatrică nivel I, fără susținerea examenului de atestat.
Endoscopia terapeutică pediatrică nivel I se referă la extracția de corpi străini, dilatația stenozelor esofagiene și polipectomia endoscopică.
TEMATICA DE EXAMEN – TRUNCHI COMUN1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3. Patologia neonatala: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemica, hemoragiile intracraniene infecțiile nn, convulsii neonatale.4. Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6. Obezitatea.7. Febra la copil.8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10. Insuficiența respiratorie acută.11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.13. Malformațiile congenitale de cord necianogene.14. Malformațiile congenitale de cord cianogene.15. Hipertensiunea arterială la copil.16. Diareea acută bacteriană și virală.17. Sindroamele de deshidratare.18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).19. Boala inflamatorie intestinală.20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.21. Constipația cronică și encoprezisul.22. Icterele la sugar și copil.23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26. Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă.29. Tulburări de ritm și conducere.30. Insuficiența cardiacă.31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.33. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.35. Infecția de tract urinar.36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.37. Glomerulonefritele acute și cronice.38. Sindromul nefrotic.39. Insuficiența renală acută.40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42. Sifilisul congenital și dobândit.43. Deficite imune genetice și dobândite.44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.47. Urgențele oncologice la copil.48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.53. Hiperglicemiile sugarului și copilului.54. Hipoglicemiile sugarului și copilului.55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia,). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.59. Meningita și encefalita.60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicelă, herpes zoster, scarlatina.61. Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.62. Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.63. Șocul. Anafilaxia.64. Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon).65. Insuficiența hepatică.66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.67. Coma și statusul convulsiv.68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.69. Paraliziile cerebrale infantile.70. Stenoza hipertrofică de pilor.71. Invaginația intestinală.72. Enterocolita ulcero-necrotică.
TEMATICA DE EXAMEN – SUBSPECIALITATE GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ1. Anatomia și fiziologia aparatului digestiv.2. Fiziologia și fiziopatologia digestiv. Diagnosticul bacteriologic în clinica infecțiilor digestive3. Afecțiuni ale cavității orale4. Manifestări orale în boli digestive sau extradigestive5. Anomalii congenitale ale cavității orale6. Anatomia și fiziologia esofagului, anomalii congenitale7. Refluxul gastro-esofagian8. Tulburări de motilitate esofagiană9. Leziuni traumatice esofagiene, corpi străini esofagieni10. Esofagite la copil – esofagite postcaustice, infecțioase, micotice;11. Tratamentul suferințelor esofagiene12. Vărsăturile la copil13. Anatomia și fiziologia stomacului14. Malformații congenitale gastrice15. Ulcer gastric și duodenal16. Gastrite acute și cronice la copil17. Neoplasme esofagiene și gastrice18. Tulburări motorii. Stenoza hipertrofică de pilor19. Hemoragia digestivă la copil20. Tratamentul suferințelor gastrice și duodenale21. Mucoviscidoza22. Pancreatite acute și cronice la copil23. Hepatitele neonatale24. Hepatita cronică la copil25. Ciroza hepatică și sindromul de hipertensiune portală26. Sindromul de colestaza27. Indicațiile transplantului hepatic, managementul pre- și post transplant28. Anatomia și fiziologia intestinului29. Malformații congenitale ale intestinului30. Enterocolita ulceronecrotică31. Intestinul în malnutriție32. Alergii alimentare33. Gastroenterita acută și sindromul de deshidratare acută34. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție35. Boala Crohn, colita ulcerativă36. Sindromul de intestin scurt37. Sindromul de intestin iritabil38. Parazitoze intestinale39. Constipația la copil40. Sindromul de pseudoobstrucție intestinală cronică41. Durerea abdominală recurentă42. Encoprezisul43. Patologie tumorală intestinală44. Abdomenul acut chirurgical45. Explorarea radiologică a tubului digestiv46. Testul respirator cu uree marcată47. Ultrasonografie, CT abdominal48. Endoscopia digestivă superioară49. Colonoscopia50. Endoscopia intervențională în pediatrie51. Ph-metria esofagiană52. Iontoforeza53. Aspecte ale alimentației naturale, alimentația cu formule de lapte, diversificarea alimentației54. Aspecte ale nutriției copilului cu patologie digestive (celiakie, fibroză chitică, alergii alimentare, boala inflamatorie intestinală, copil obez, malnutriție, boli cronice)55. Nutriția enterală cu debit constant, nutriția parenterală
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)1. Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2. Soluții pentru rehidratare orală: compoziție proprietăți, indicații, contraindicații.3. Stabilirea regimului dietetic în alergia la proteinele laptelui de vacă4. Stabilirea recomandărilor regimului dietetic în celiachie.5. Stabilirea regimului dietetic în boala inflamatorie intestinală6. Stabilirea regimului dietetic la copilul alergie la proteinele laptelui de vacă7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.8. Interpretarea unui examen de computer tomografie abdominală9. Interpretarea testeor serologie hepatice10. Interpretarea probelor hepatice11. Interpretarea proteinogramei, a disproteinemiei12. Interpretarea buletinelor de ecografie abdominală13. Interpretarea imaginilor de endoscopie digestivă superioară14. Interpretarea imaginilor de endoscopie digestive inferioară15. Interpretarea probelor de digestie16. Interpretarea probelor paraclinice digestive.17. Interpretarea unui examen histopatologic din proba de biopsie gastrică sau duodenală18. Interpretarea unui examen histopatologic din proba de biopsie colonică19. Paracenteza: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului de ascită.20. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE ȘI GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ
Competența profesională intrinsecă specialitățiiI. Competențe specifice în activitatea curentă1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.4. Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5. Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.6. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.8. Trimite pacienții la consulturi interclinice.9. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.12. Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.13. Efectuează ecografii și endoscopii digestive diagnostice și unele manevre terapeutice (nivel I) și ajustează planul terapeutic în funcție de rezultatul acestora.14. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.15. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.16. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.17. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.18. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.19. Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.20. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.21. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.22. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.II. Competențe specifice în serviciul de gardă1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.3. Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de gardă.4. Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.6. Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.10. Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.
Obligații
Etice, deontologice
Respectă următoarele acte normative:1. Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite3. Normele de etică și deontologie profesională.
ProfesionaleI. Atribuții generale1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.2. Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare.3. Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii.4. Cunoaște și respectă programul de muncă.5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.6. Efectuează controlul medical periodic general.7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.II. Atribuții specifice în activitatea curentă1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.9. Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.10. Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.11. Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.14. Respectă prevederile H.G. nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;15. Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.III. Atribuții specifice în serviciul de gardă1. Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;2. Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.
Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic (puericultura) și unul curativ, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:1. Cardiologie pediatrică.2. Gastroenterologie pediatrică.3. Hematologie și oncologie pediatrică.4. Pneumologie pediatrică.5. Nefrologie pediatrică.
Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1-5 vor fi certificați ca și „medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată) ………..” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematică prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat. Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală, respectiv pentru fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.
Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi – pentru fiecare secție clinică – un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.
Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume: Prof. Univ. Dr. Marin Burlea
Semnătura:
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE PEDIATRICĂ
Definiția specialității:

Nefrologia pediatrică este specialitatea medicală care se ocupă cu patologia
reno-urinară la copil, abordează diagnostic și terapeutic cauzele și sechelele
afecțiunilor renale și ale căilor urinare. Se ocupă cu luarea în evidență a
pacienților copii suferind de boli renale, de la naștere și până la sfârșitul
pubertății/adolescență. Specialiștii în nefrologie pediatrică trebuie să
privească sănătatea și boala pacienților interdisciplinar.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar,
prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica
prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu
individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin
credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul
de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La
sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o
evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de
stagiu și îndrumător.
Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu
(log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapa în credite,
activitatea în programele de cercetare participarea la manifestării
științifice și de educație continuă.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1. Durata programului 24 Luni = 400 ore didactice

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	2 ani (an IV – V)
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	2
MODULUL 1 (AN IV)	NEFROLOGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	12
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4 ore

MODULUL 2 (AN V)	NEFROLOGIE ADULȚI ȘI NEFROLOGIE PEDIATRICĂ
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	12
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4 ore

Total ore pregătire teoretică	384
Total ore pregătire practică	2880

Modulul 1 – Nefrologie Pediatrică (an IV):
Nr. ore curs. 192
Nr. ore practică. 1440I. Tematică curs.1. Embriologia rinichiului și a tractului urinar. Funcția renală în procesul creșterii și dezvoltării.2. Valoarea și interpretarea ecografiei fetale în anomaliile congenitale reno-urinare3. Fiziologia rinichiului: funcția glomerulară, tubulară, echilibrul hidroelectrolitic și acidobazic în bolile renale.4. Explorarea imagistică a tractului urinar (ecografia, cistografia micțională, urografia intravenoasă, cistomanometria, scintigrafie, CT, RMN)5. Evaluarea simptomatologică unei boli renale, monitorizarea pacientului renal6. Displazia, hipoplazia renală7. ITU febrilă la sugar și copilul mic. ITU joase (cistitele), vulvovaginitele și uretritele8. Disfuncțiile vezicale simple. Sindromul Hinman. Incontinența urinară9. Tubulopatiile. Boala Dent.10. Boala litiazică renourinară. Nefrocalcinoza11. Diabetul insipid12. Malformațiile obstructive ale tractului urinar (joncționale, ureterocel, diverticuloze, duplexul, valvele de uretră posterioară, etc)13. Refluxul vezico-ureteral14. Nefropatia de reflux și boală de stază urinară intrarenală15. Sindromul nefritic, nefrotic, proteinuria, hematuria16. Nefropatiile glomerulare/glomerulonefrite (entități)17. Sindromul nefrotic congenital18. Boala polichistică renală (ADPKW ARPKD)19. Tumora Wilms20. Injuria renală acută la copil21. Sindromul hemolitic uremic22. Tulburări metabolice în injuria renală acută (IRA) și boala renală cronică (BRC)23. Hipertensiunea de cauza renală24. BRC la copil: etiologie, diagnostic, abordare clinică, terapeuticăII. BAREMUL DE MANEVRE, TEHNICI, ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE1. Însușirea algoritmului diagnostic în bolile renale acute și cronice la copil2. Indicații tehnica cateterismului vezical3. Indicații tehnica uretro-cistografiei micționale4. Indicații tehnica urografia intravenoase5. Indicații tehnica cistomanometriei6. Indicații tehnica puncție biopsie renală7. Indicații și interpretarea unui examen ecografic (inclusiv ecografie fetală)8. Indicații și interpretarea diferitelor tipuri de scintigrafii renale9. Tehnica abordului temporar al venei femurale, jugulara internă, subclavie, jugulara externă împreună cu specialiști ATI10. Tehnica monitorizării parametrilor vitali în cursul ședinței de hemodializă11. Tehnica exploatării abordului vascular definitiv (fistula arterio-venoasă)12. Stabilirea indicațiilor și parametrilor de hemodializă13. Indicații și tehnica dializei peritoneale acute și cronice la nou-născut, sugar și copilului mic.14. Indicații și tehnici în alte tipuri de dializă: hemofiltrare, hemodiafiltrare, plasmafereza, etc15. Indicații și tehnica epurării renale în intoxicații16. Diagnosticul și tratamentul edemului pulmonar acut în IRA17. Interpretarea corectă a unui examen sumar de urină/urocultură18. Recunoașterea urgenței și planul terapeutic în IRA19. Monitorizarea pacientului cu IRA în sindromul hemolitic uremic20. Noțiuni de consiliere familială în IRA și BRC21. Însușirea schemei terapeutice în peritonita din sindromul nefrotic și la pacientul dializat peritoneal.22. Stabilirea protocolului terapeutic într-o pielonefrită acută la sugar.23. Cunoașterea protocolului terapeutic de bază în sindromul nefrotic al copilului de vârstă mică la debut
Modulul 2 – Nefrologie Adulți (6 luni) și Nefrologie Pediatrică (6 luni) – an V:
Nr. ore curs. 192
Nr. ore practică. 1440I.A. Tematică curs Nefrologie Adulți.1. Semiologia aparatului urinar.2. Explorări paraclinice în nefrologie.3. Bolile glomerulare (patogeneza și clasificare, prezentare clinică generală, boala cu leziuni minime, glomeruloscleroza focală și segmentală, nefropatia membranoasă, glomerulonefrita membranoproliferativă, crioglobulinemia, nefropatia cu imunoglobulina A, nefrita Henoch- Schonlein, boala Goodpasture, vasculite renale și sistemice, nefrita lupică, boli glomerulare asociate cu infecții, amiloidoza renală).4. Boala renală datorată disproteinemiilor.5. Microangiopatiile trombotice.6. Nefropatia diabetică.7. Hipertensiunea esențială și secundară.8. Infecțiile tractului urinar (infecțiile tractului urinar la adult, tuberculoza renală, infecțiile fungice ale tractului urinar).9. Bolile renale în sarcină.10. Bolile chistice renale.11. Nefrolitiaza și nefrocalcinoza.12. Nefropatii tubulointerstițiale acute și cronice.13. Nefropatii vasculare.14. Sindromul renocardiac și cardiorenal.15. Insuficiența renală acută (inclusiv sindromul hepatorenal).16. Boala renală cronică.17. Tumorile renale.18. Urgențe nefrologice.19. Metode de epurare extrarenală (hemodializa, hemofiltrarea, hemodiafiltrare, plasmafereza, dializa peritoneală).20. Transplantul renal.21. Principii de administrare a medicamentelor la pacientul cu boală cronică de rinichi.22. Nutriția la bolnavul renal.II.A. BAREMUL DE MANEVRE, TEHNICI, ȘI ACTIVITĂȚI PRACTICE
Interpretarea unei investigații:1. Hemograma.2. Ionograma sanguină și urinară.3. Electroforeza și imunoelectroforeza proteinelor serice și urinare.4. Uree, acid uric, creatinina, cistatina C, NGAL (neutrophil gelatinase-associated lipocalin) – serice și urinare5. Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexe imune circulante, produșii de degradare ai fibrinei, proteina C reactivă, anticorpii anti-membrană bazală glomerulară, factorul antinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASLO (antistreptolizina O), test Coombs, ANCA (anticorpi anti-citoplasmă neutrofile), anticorpi anti-receptor fosfolipaza A-2.6. Echilibrul acidobazic.7. Examen sumar de urină, examenul urinii pe 24 ore.8. Examen bacteriologic al urinii.9. Probe funcționale glomerulare.10. Probe funcționale tubulare.11. Explorări imagistice renale:– radiografia renală simplă– radiourografia cu/fără compresie, cu/fără cistografie– pielografia ascendentă– arteriografia renală– nefrograma izotopică– nefroscintigrama– ultrasonografia aparatului urinar– tomografia computerizată, uro-CT– RMN12. Puncția biopsie renală.13. Lichidul de dializă peritoneală.
Manevre/prescripții/indicații:1. Puncția biopsie renală.2. Tehnica inserției unui cateter de hemodializă.3. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemodializă în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic); conectarea/restituirea unui pacient la aparatul de hemodializă.4. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de hemofiltrare/hemodiafiltrare în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului (acut sau cronic).5. Stabilirea parametrilor de efectuare a unei ședințe de plasmafereză în funcție de statusul clinic și bioumoral al pacientului.6. Desfășurarea unui schimb la pacienții dializați peritoneal – metodă.7. Inițierea dializei peritoneale – parametrii.8. Conduita terapeutică în funcție de analizele lichidului peritoneal.9. Efectuarea practică a unui test de echilibrare peritoneală; interpretarea rezultatelor testului.10. Interpretarea Kt/V în hemodializă și dializă peritoneală, și modificarea parametrilor de dializă în funcție de aceste valori.11. Efectuarea și interpretarea unei ultrasonografii a aparatului urinar.I.B. Tematica curs Nefrologie Pediatrică1. Creșterea și dezvoltarea la copilul cu BRC. Tratament2. Anemia de cauză renală: terapie. Osteopatia uremică3. Terapia imunosupresoare, indicații și actualități, complicații4. Nutriția copilului cu BRC5. Indicații de dializa cronica și transplant renal, relația nefrolog-pediatru-familie-chirurg/urolog6. Dializa peritoneală: indicații, contraindicații, complicații, soluții utilizate7. Hemofiltrarea și alte tipuri de dializa (plasmafereza, etc)8. Hemodializa, abordul vascular temporar/definitiv, medicația anticoagulantă, patologia pacientului pediatric hemodializat9. Nutriția în bolile renale la pacientul pediatric10. Relația psiholog-pacient cronic. Aspecte psihosociale copii/familie, școala11. Relația nefrolog-pediatru – nefrolog-adult12. Biopsia renală – indicații și tehnici13. Etica în patologia nefrologică și cercetare la copilII.B. Barem
(se va folosi baremul din anul IV)
TEMATICA DE EXAMEN PENTRU OBȚINEREA ATESTATULUI DE STUDII COMPLEMENTARE1. Proba scrisă: 120 subiecte din tematica cursului, 2 ore, nota minimă 72. Proba clinică: examen fizic, examinare diagnostică și terapeutică, precum și prezentarea unui caz din tematica cursului, 60 minute.3. Proba practică: interpretarea unui examen de urină, urocultura, buletin ASTRUP. Interpretarea unei radiografii pulmonare după montarea unui cateter pentru abord temporar dializă. Interpretarea unei radiografii renale simple, uretrocistografie micțională, urografie intravenoasă, ecografie abdominală, CT abdominal, diferite tipuri de scintigrafii. Recunoașterea diferitelor tipuri de catetere utilizate în procedurile de dializă. Cunoașterea unor date generale despre diferitele tipuri de soluții utilizate în dializă. Indicațiile tratamentului anticoagulant și al anemiei.
Bibliografie1. Infecții severe în patologia pediatrică coordonator și autor Mihaela Balgradean Ed. Universitara „Carol Davila”, București, 20132. Nelson Textbook of Pediatrics, 19th edition, Robert Kliegman, Waldo E. Nelson, Elsevier – Saunders, 2011*)
*) Ediția on-line, cu referire la tematica cuprinsă în curricula.3. Patologie Actuală în Nefrologia Pediatrică, ediția a 2-a, Mihaela Balgradean, Ed. MedBook, București 2016.4. Protocoale de diagnostic și tratament în Pediatrie – coordonator Prof. Dr. Mircea Nanulescu, Ed. rev. Editura Medicală Amaltea – București, 2017
Obiective și rezultate așteptate. Specialitatea Nefrologie Pediatrică

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.	Participă la elaborarea planului de investigații în pielonefrite cu substrat malformativ (malformații obstructive, reflux vezico- ureteral) împreună cu medicul îndrumător.	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical (cistografie, CT abdominal/renal, scintigrafie renală, puncție biopsie renală). c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.	Participă la stabilirea diagnosticului și a stadialității IRA și BCR împreună cu medicul îndrumător.	Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale. 1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor (managementul diagnostic și terapeutic în IRA și BCR) medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG (investigații paraclinice și imagistice: ecografie, cistografie micțională, urografie intravenoasă, CT renal și diferite tipuri de scintigrafii). d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic. e. Supraveghează evoluția și investigațiile necesare pe termen lung la pacientul cu IRA și BCR. f. Comunică aparținătorilor necesitatea unei proceduri/protocol de dializă acută sau cronică (dializă peritoneală sau hemodializă) și/sau a transplantului renal în IRA și BCR.
4.	Participă împreună cu medicul îndrumător la elaborarea planului diagnostic și terapeutic în cazul nou-născutului și sugarului diagnosticat cu anomalii reno- urinare și alte modificări renale (displazii/hipoplazii renale, rinichi polichistic) prin ecografie fetală trimestrul II și III de sarcină.	1. Cunoaște modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament și explică motivația diferitelor investigații și terapii din schema diagnostică și terapeutică. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.	Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției în toată patologia reno-urinară la copil.	1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar absolut necesar în patologia reno-urinară la copil.
8.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9.	În discuția cu medicul îndrumător poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.	1. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii în ceea ce privește momentul delicat al trecerii pacienților cu BCR din spre 2. Compartimentele de Nefrologie Pediatrică spre cele de Nefrologie Adulți. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE (valabil și pentru specialitatea Nefrologie Pediatrică):
Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:I. Comunicare;II. Etică și profesionalism;III. Asigurarea calității actului medical;IV. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);V. Organizare și conducere.I. Comunicare
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
A. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.– utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)
B. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
C. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II. Etică și profesionalism
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.– capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;– abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.– utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple– capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilorIII. Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV. Expertiză pediatrică
Rezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.– Își însușească modul de completarea a documentelor medicale– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecțieV. Organizare și conducere
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale.– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
Examenul de medic specialist, specialitate nefrologie pediatrică:
Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă – Da– examen clinic – Da– probă de abilități/manualități – Da2. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	12
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10)	3 ani
MODULUL 1	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 2	Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 3	Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 4	Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 5	Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 6	Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 7	Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 8	Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 9	Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 10	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ FIE CU STRUCTURA DE PEDIATRIE GENERALĂ (modulele 11-19) FIE CU SUBSPECIALITĂȚILE PEDIATRICE	2 ani

Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică
Structura programului
Modulul 1 – Pediatrie:
Nr. ore curs. 150
Nr. ore practică. 1300III. Tematică ore curs.1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.2. Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.4. Febra la copil.5. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.6. Bronșiolita acută.7. Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală – indicații.8. Diareea acută bacteriană și virală.9. Constipația cronică și encoprezisul.10. Malformațiile congenitale de cord necianogene.11. Malformațiile congenitale de cord cianogene.12. Anemiile hemolitice genetice.13. Anemiile hemolitice dobândite.14. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.16. Infecția de tract urinar.17. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.18. Glomerulonefritele acute și cronice.19. Sindromul nefrotic.20. Hipertensiunea arterială la copil.IV. Barem de activități practice1. Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2. Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic – sub supraveghere.3. Recoltarea de sânge capilar.4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.5. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).6. Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.7. Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.8. Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere.9. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.10. Suportul vital de bază – participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului.11. Administrarea de substanțe medicamentoase:
a. oral.
b. cutanat.
c. intrarectal.
d. în aerosoli.
e. intraconjunctival.
f. intramuscular, subcutanat, intradermic.
g. intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere.
h. în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.12. Efectuarea otoscopiei – sub supraveghere.V. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
10.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
11.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
12.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigatii și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
13.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului- îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
14.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
15.	Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar.
16.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
17.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio- respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare.	1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. 2. Asigură suportul vital de bază. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.
2.	Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate.	1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3.	Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare.	1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4.	Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul.	1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5.	Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.	1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

Modulul 3 – Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică:1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.2. Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.4. Cefaleea și migrena.5. Sindromul hipoton la sugar și copil.6. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7. Fenomene paroxistice neepileptice.8. Epilepsia.9. Malformațiile SNC.10. Sindroamele ataxice.11. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber).12. Paraliziile cerebrale.13. Boli neuro-musculare.14. Boli degenerative ale SNC.15. Afecțiuni cerebro-vasculare.II. Barem de activități practice.1. Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare – cu îndrumarea medicului coordonator.2. Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.4. Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.5. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.6. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.7. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.8. Alcătuirea planului de investigații în ataxii.9. Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică.10. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.11. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere.III. Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.– Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.– Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.– Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV. Rezultate așteptate– Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.– Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.– Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.– Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.– Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent.2. Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).3. Dizabilitatea intelectuală.4. Tulburările de somn la copil și adolescent.5. Tulburările de alimentație.6. Tulburările de anxietate la copil și adolescent.7. Depresia și riscul suicidar.8. Tulburările de spectru autist.9. Abuzul la copil și adolescent.10. Tulburările psihotice.11. Tulburări psihice în bolile somatice.12. Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.II. Barem de activități practice1. Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.2. Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională.3. Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.4. Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară.5. Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.6. Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia.III. Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.– Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.IV. Rezultate așteptate– Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.– Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.– Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.– Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.– Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting.
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Traumatismele majore și politraumatismul.2. Arsurile.3. Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.4. Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5. Stenoza hipertrofică de pilor.6. Hernia ombilicală.7. Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.8. Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9. Malformațiile anorectale.10. Hernia inghinală și hidrocelul.11. Invaginația intestinală.12. Enterocolita ulcero-necrotică.13. Herniile diafragmatice.14. Peritonitele primitive și secundare.15. Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.16. Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17. Litiaza urinară la copil.18. Varicocelul.19. Fimoza și hipospadiasul.20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21. Coalescența labială și imperforația himenală.22. Torsiunea anexială la copil.23. Tumori ovariene.24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25. Probleme comune de ortopedie pediatrică:
a. Piciorul strâmb congenital.
b. Deformările membrelor inferioare.
c. Patologia genunchiului.
d. Osteocondritele.
e. Displazia luxantă de șold.
f. Pronația dureroasă a cotului.
g. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.
h. Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.
i. Torticolisul congenital.
j. Traumatismele musculo-scheletale.
k. Luxații, entorse, fracturi.
l. Osteomielita și osteocondrita septică.II. Barem de activități practice1. Efectuarea tehnicilor de asepsie.2. Hemostaza plăgilor.3. Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului.4. Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.5. Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.6. Tehnica tușeului rectal.7. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis.8. Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.9. Tratamentul local și sutura plăgilor.10. Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Recunoașterea marilor sindroame asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală).	1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv. 2. Să participe la planul de investigații. 3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2.	Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora.	1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). 2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.
3.	Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă.	1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații. 2. Să propună un plan terapeutic.
4.	Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă.	1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. 2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate. 3. Să enunțe principii de tratament.
5.	Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor.	1. Să poată prezenta principalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidro- electrolitică și acido-bazică). 2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).
6.	Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate.	Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.
7.	Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală).	1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. 2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. 3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut 4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8.	Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament.	1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. 2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.
9.	Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung.	1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil. 2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. 3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia
10.	Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon).	1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia. 2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. 3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.
11.	Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă.	1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. 2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.
12.	Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice.	1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero-necrotice (Bell). 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. 3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13.	Înțelegerea modificărilor anatomo- patologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora.	1. Este capabil să interpreteze radiografia toraco- abdominală într-un caz de hernie diafragmatică. 2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).
14.	Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia.	1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. 2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). 3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.
15.	Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei.	1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală. 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. 3. Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.
16.	Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidro- nefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului reno- urinar.	1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.
17.	Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil.	1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.
18.	Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului.	1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare). 2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.
19.	Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului.	1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/ aderențele balano-prepuțiale. 2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. 3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului.
20.	Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia.	1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil. 2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie). 3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical).
21.	Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia.	1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). 2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). 3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22.	Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale.	1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. 2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.
23.	Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil.	1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. 2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.
24.	Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne).	1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană. 2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.
25.	Cunoașterea patologiei pleuro- pulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie).	1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger). 2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuro- pulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

Modulul 6 – Neonatologie:
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).2. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).4. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.6. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.7. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.8. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.10. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.12. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.14. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano- rectale.16. Enterocolita ulcero-necrotică.17. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.18. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19. Insuficiența renală acută la nou-născut.20. Ambiguitatea genitală la nou-născut.21. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut.22. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.23. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.24. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.25. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală.26. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.27. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.28. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.29. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.30. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou- născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II. Barem de activități practice.1. Reanimarea neonatală.2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal.3. Cateterismul arterei și venei ombilicale.4. Tehnici de alimentație.5. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.6. Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie.7. Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.8. Puncția lombară – asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin.9. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin.10. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.11. Fototerapia.12. Indicațiile exsanguinotransfuziei.13. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.14. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.15. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).16. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.17. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

Modulul 7 – Boli Infecțioase:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Imunizări active și pasive.2. Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.4. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală.6. Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic- uremic, Clostridium difficile).7. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.8. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.II. Barem de activități practice.1. Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic – sub supraveghere.3. Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.5. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.6. Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.7. Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.8. Recoltarea secreției conjunctivale.9. Recoltarea secreției nazale.10. Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).11. Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.12. Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.13. Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.14. Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient- sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto- contagioase.	Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2.	Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului.	Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.
3.	Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase.	Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).
4.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibiotico- terapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe: I. Urgențe cranio-cerebrale II. Urgențe vertebromedulare III. Urgențe toracice IV. Urgențe abdominale V. Inghino-scrotal VI. Părți moi/musculoscheletale VII. Vascular	Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: 1. Traumatism craniocerebral. 2. Encefalita/meningoencefalita. 3. AVC ischemic/hemoragic. 4. Sindrom convulsiv. 5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian). 6. Traumatism vertebral cu risc. 7. Deficit neurologic brusc instalat. 8. Traumatism toracic. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 10. Trombembolism pulmonar. 11. Hernia diafragmatică. 12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie. 13. Corp străin. 14. Traumatism abdominal. 15. Pneumoperitoneu. 16. Apendicita. 17. Diverticulita Meckel. 18. Invaginația interstinală. 19. Peritonita. 20. Ocluzia intestinală/Volvulus. 21. Hemoragia digestivă 22. Enterocolita ulceronecrotică. 23. Torsiunea de ovar. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. 26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură). 27. Hernia inghinală încarcerată. 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 29. Ruptura musculară. 30. Tromboza venoasă profundă. 31. Anevrism/Disecție arterială.
2.	IMAGISTICA TORACELUI I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea în diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare și a colecțiilor pleurale. III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice.	1. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul. 2. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie. 3. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase: bronșiolita pneumonia interstițială pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârsta și etiologie) colecții pleurale TBC fibroză chistică 4. Să recunoască modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor cardiace. 5. Să recunoască aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare. 6. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice.
3.	IMAGISTICA ABDOMENULUI I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală. II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice. III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici. IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale și patologice. V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni).	1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. 2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale, etc. 3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil. 4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: – a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite); – ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite). 5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv.
4.	IMAGISTICA RENOURINARĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale.	1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora. 2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare). 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare înalte și joase. 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral. 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). 6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afecțiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora.
5.	IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare. III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică. IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne. V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă.	1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului și să explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și monitorizare (clasificarea Graf a DDS). 2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM). 4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă.
6.	NEURORADIOLOGIE I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar. II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice.	1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale. 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH. 3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/ encefalită/meningoencefalită. 4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
7.	ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism.	1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. 2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie). 3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM). 4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). 5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. 6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează evaluarea clinică a pacientului.	1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care îl sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2.	Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator.	1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.	1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.	Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații.	1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5.	Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.	1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8.	Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală.	1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE
Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:VI. Comunicare;VII. Etică și profesionalism;VIII. Asigurarea calității actului medical;IX. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);X. Organizare și conducere.I. Comunicare
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
D. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.– Utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)
E. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
F. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II. Etică și profesionalism
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.– Capacitatea de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– Abilitatea de a evaluare și expune conținutul întâlnirilor științifice;– Abilitatea de a accesa informații medicale, de a înțelege diferența dintre cercetare și audit clinic.– Capacitatea de utiliza și înțelege interpretarea testelor statistice simple– Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor;– Însușirea metodologia cercetării științificeIII. Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV. Expertiză pediatrică
Rezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.– Își însușească modul de completarea a documentelor medicale– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsurile de protecție ce se impun în astfel de situațiiV. Organizare și conducere
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului;– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale.– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă – Da– examen clinic – Da– probă de abilități/manualități – Da– probă pe casetă video – Nu– probă operatorie – Nu– dizertație – Nu
TEMATICA DE EXAMEN

1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice.
Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea
copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul
asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea
interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.
2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale,
rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă,
diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și
adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție.
Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.
3. Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale,
encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile
neonatale, convulsii neonatale.
4. Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.
5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.
6. Obezitatea.
7. Febra la copil.
8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita
medie acută. Mastoidita.
9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.
10. Insuficiența respiratorie acută.
11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia.
Pneumotoracele.
12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic.
Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și
angioedemul. Alergiile medicamentoase.
13. Malformațiile congenitale de cord necianogene.
14. Malformațiile congenitale de cord cianogene.
15. Hipertensiunea arterială la copil.
16. Diareea acută bacteriană și virală.
17. Sindroamele de deshidratare.
18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza
chistică și celiachia).
19. Boala inflamatorie intestinală.
20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte
sindroame dureroase recurente la copil.
21. Constipația cronică și encoprezisul.
22. Icterele la sugar și copil.
23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică.
24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.
25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.
26. Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.
27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.
28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă.
29. Tulburări de ritm și conducere.
30. Insuficiența cardiacă.
31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.
32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.
33. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii,
trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea
intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale.
34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.
35. Infecția de tract urinar.
36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-
ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.
37. Glomerulonefritele acute și cronice.
38. Sindromul nefrotic.
39. Insuficiența renală acută.
40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).
41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară.
42. Sifilisul congenital și dobândit.
43. Deficite imune genetice și dobândite.
44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.
45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.
46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice
congenitale și dobândite.
47. Urgențele oncologice la copil.
48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul).
Histiocitozele.
49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.
50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.
51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.
52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia,
tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială,
hipertrigliceridemia familială.
53. Hiperglicemiile sugarului și copilului.
54. Hipoglicemiile sugarului și copilului.
55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.
56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).
57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.
58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia).
Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.
59. Meningita și encefalita.
60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gura, varicela,
herpes zoster, scarlatina.
61. Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.
62. Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.
63. Șocul. Anafilaxia.
64. Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine,
opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de
carbon).
65. Insuficiența hepatică.
66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.
67. Coma și statusul convulsiv.
68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.
69. Paraliziile cerebrale infantile.
70. Stenoza hipertrofică de pilor.
71. Invaginația intestinală.
72. Enterocolita ulcero-necrotică.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)

1. Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută
simplă.
2. Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații,
contraindicații.
3. Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.
4. Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil.
5. Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută.
6. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură,
mediastin).
7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.
8. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.
9. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin
periferic, medulogramă, teste de hemostază).
10. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.
11. Interpretarea probelor funcționale respiratorii.
12. Interpretarea probelor paraclinice hepatice.
13. Interpretarea probelor paraclinice renale.
14. Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic
(metoda Astrup).
15. Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni
cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale
cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).
16. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.
17. Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații.
Interpretarea buletinului de analiză a LCR.
18. Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații.
Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural.
19. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente).
Spălătura gastrică în intoxicații.

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE
Competența profesională intrinsecă specialității

I. Competențe specifice în activitatea curentă
1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație
clinică generală.
2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați
și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.
3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de
observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul
corespunzător.
4. Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul
despre consecințele refuzului tratamentului medical.
5. Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.
6. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi
îngrijește.
7. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și
auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.
8. Trimite pacienții la consulturi interclinice.
9. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate
de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul,
date legate de evoluție și pronostic.
10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile
de prevenire a transmiterii infecțiilor.
11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile
ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în
special pacienților.
12. Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul
în funcție de particularitățile pacientului.
13. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef
de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.
14. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act
medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care
îi are sau i-a avut în îngrijire.
15. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă,
după 2 ore de la deces.
16. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care
le-a avut în îngrijire.
17. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.
18. Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a
pacientului.
19. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.
20. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și
aparținătorilor.
21. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având
atribuții specifice comisiilor în care este numit.
II. Competențe specifice în serviciul de gardă
1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului
medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente
și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare
care lucrează în ture.
2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul
gărzii, menționându-le la raportul de gardă.
3. Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de
gardă.
4. Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de
urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a
internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul
oricărui specialist din cadrul spitalului.
5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și
cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.
6. Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și
consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care
a administrat-o.
7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită
internare.
8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați
în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.
9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă
dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.
10. Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica
destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul
gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații
necesare, prezintă raportul de gardă.

Obligații

Etice, deontologice
Respectă următoarele acte normative:
1. Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
2. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și
completările survenite
3. Normele de etică și deontologie profesională.
Profesionale
I. Atribuții generale
1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și
Funcționare, a Regulamentului Intern al unității și regulile stabilite de
șeful secției.
2. Cunoaște și respectă normele igienico – sanitare.
3. Cunoaște și respectă normele P. S. I. și de securitate a muncii.
4. Cunoaște și respectă programul de muncă.
5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie
profesională.
6. Efectuează controlul medical periodic general.
7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a
echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație
continuă;
8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare
sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte
persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării
la și de la locul de muncă.
9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de
persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de
muncă.
10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea
profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare
a Colegiului Medicilor.
II. Atribuții specifice în activitatea curentă
1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a
vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și
solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.
2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile
deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-
legale.
3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în
îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.
4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor
desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care
lucrează.
5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și
antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de
activitate pe care îl are în grijă.
6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit
dispozițiilor în vigoare.
7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului din
subordine.
8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din
aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile
și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri
medicale a bolnavilor.
9. Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării
întocmite de medicul șef secție.
10. Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de
perfecționare, simpozioane, congrese.
11. Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a
circuitului acesteia.
12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de
diagnostic și tratament;
13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în
bune condiții a activităților din cadrul secției.
14. Respectă prevederile H.G. nr. 1103/2014 cu referire la prevenirea și
intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire
sau părăsiți în unități sanitare;
15. Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1103/2014 cu referire
la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu
privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/
exploatare/violență/vătămare;
16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul
pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul
bolnavilor.
17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia
acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.
18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;
19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor
rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare,
precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate
de către Comitetul Director.
20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a
infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în
vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru
aprobate de către Comitetul Director.
III. Atribuții specifice în serviciul de gardă
1. Răspunde de buna funcționare a secției, de aplicarea dispozițiilor
prevăzute în regulamentul intern și a sarcinilor date de șeful de secție,
pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital.
2. Anunță prin toate mijloacele posibile șeful secției, conducerea spitalului
și autoritățile competente în caz de incendiu sau alte calamități ivite în
timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu
mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de
managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia. Anunță șefului secției
și Directorului Medical cazurile cu implicații medico-legale.
3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând
examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la
bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând
observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de
secție.
4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită
precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia
măsurile necesare.

Prof. Dr. Mihaela Bălgrădean,
Coordonator Rezidențiat Nefrologie Pediatrică
UMF „Carol Davila” – București
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA NEFROLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
Definiția specialității:

Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului
de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic, care cuprinde
puericultura și unul curativ, într-un context socio-etic și managerial
specific, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce
se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:
1. Cardiologie pediatrică
2. Gastroenterologie pediatrică
3. Oncologie și hematologie pediatrică
4. Pneumologie pediatrică
5. Nefrologie pediatrică
Absolvenții specializării de Oncologie și hematologie pediatrică vor fi
certificați ca și „medici specialiști pediatrie, oncologie și hematologie
pediatrică” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în
specialitatea Pediatrie și Oncologie-hematologie pediatrică precum și de a
acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform
curriculei de pregătire.
Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului
comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va
continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite
distinct.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar,
prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru
tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual
dirijat.
Oncologia și hematologia pediatrică este subspecialitatea care se ocupă cu
afecțiunile oncologice și hematologice la copil și adolescent.
În anul 2001 Uniunea Europeană a Specialităților Medicale (European Union of
Medical Specialists-UEMS) a aprobat subspecialitatea de oncologie și
hematologie pediatrică și curricula europeană de pregătire în cadrul
subspecialităților de îngrijire pediatrică terțiară.
Această specialitate include pregătire de pediatrie 3 ani (trunchi comun
pediatrie generală), și pregătire de subspecialitate de 2 ani în oncologie și
hematologie pediatrică.
Curricula de oncologie și hematologie pediatrică a fost elaborată de
Societatea Internațională de Oncologie Pediatrică – Europa (SIOPE) și de
Societatea Europeană de Hematologie Pediatrică și Imunologie (ESPHI) în anul
2001 și revizuită de SIOPE în 2013.
În România specialitatea de Oncologie și hematologie pediatrică a fost
înființată prin Ordinul nr. 1109/2016 pentru modificarea Ordinului ministrului
sănătății publice nr. 1.509/2008
Curricula de pregătire în specialitatea Pediatrie, Oncologie și hematologie
pediatrică respectă cerințele documentelor Europene menționate, ceea ce permite
recunoașterea ei Uniunea Europeană
Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de
învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului
de rezidențiat și de a numi – pentru fiecare secție clinică – un responsabil de
formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare
cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din
secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de
pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul
gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al
activității clinice pe durata gărzii.
Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a
curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire,
coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți
astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este
permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita
supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de
rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face
cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic
(titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific
modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice
de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul
respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea
tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției
activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor
îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele
profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate,
atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în
rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final
de modul.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	17
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-10)	3 ani
MODULUL 1	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 2	Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 3	Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 4	Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 5	Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 6	Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 7	Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 8	Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 9	Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 10	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU STRUCTURA DE ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ	2 ani

Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică

TRUNCHIUL DE ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ modulele: 1-7 (11- 17)	2 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	7
MODULUL 1 (11) – Hematologie și oncologie pediatrică	Oncologie generală și tumori solide
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 2 (12) – Hematologie și oncologie pediatrică	Radioterapie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 luna
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
Modulul 3 (13) – Hematologie și oncologie pediatrică	Laborator de hematologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 4 (14)- Hematologie și oncologie pediatrică	Hematologie non-malignă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
Modulul 5 (15) – Hematologie și oncologie pediatrică	Hematologie malignă
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 6 (16) – Hematologie și oncologie pediatrică	Transplant medular/celule stem
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 7 (17) – Hematologie și oncologie pediatrică	Tumori cerebrale
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
Total ore pregătire teoretică Trunchiul de Hematologie și oncologie pediatrică	400
Total ore pregătire practică Trunchiul de Hematologie și oncologie pediatrică	3500
Total ore pregătire teoretică	1000
Total ore pregătire practică	8750

Structura programului:I. TRUNCHIUL COMUN DE PEDIATRIE: 3 ANI
Modulul 1 – Pediatrie:
Nr. ore curs. 150
Nr. ore practică. 1300I. Tematică ore curs.1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare. Indicatori ai stării de sănătate a copilului.2. Alimentația sugarului și a copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.4. Febra la copil.5. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Otita medie acută. Mastoidita.6. Bronșiolita acută.7. Bronhopneumonia. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele. Puncția pleurală – indicații.8. Diareea acută bacteriană și virală.9. Constipația cronică și encoprezisul.10. Malformațiile congenitale de cord necianogene.11. Malformațiile congenitale de cord cianogene.12. Anemiile hemolitice genetice.13. Anemiile hemolitice dobândite.14. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).15. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.16. Infecția de tract urinar.17. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.18. Glomerulonefritele acute și cronice.19. Sindromul nefrotic.20. Hipertensiunea arterială la copil.II. Barem de activități practice1. Spălarea mâinilor și tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2. Puncția venoasă și montarea unui cateter venos periferic – sub supraveghere.3. Recoltarea de sânge capilar.4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.5. Efectuarea electrocardiogramei (ECG). Recunoașterea traseului normal și patologic (sesizarea anomaliilor către medicul îndrumător).6. Abordul intraosos: asistă la procedură și, în funcție de resurse, efectuează manopera pe manechin sau pe pacient sub supraveghere.7. Puncția lombară, puncția pleurală și paracenteză: asistă la procedură; în funcție de resursele logistice efectuează manoperele pe manechin.8. Efectuează intubația nazogastrică sau orogastrică pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient – sub supraveghere.9. Efectuează administrarea prin diverse metode a oxigenului.10. Suportul vital de bază- participă la manoperele de resuscitare în cadrul echipei – sub supravegherea coordonatorului.11. Administrarea de substanțe medicamentoase:
a. oral.
b. cutanat.
c. intrarectal.
d. în aerosoli.
e. intraconjunctival.
f. intramuscular, subcutanat, intradermic.
g. intravenos: pe manechin (în funcție de resursele logistice) sau pe pacient- sub supraveghere.
h. în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.12. Efectuarea otoscopiei – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigatii și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului- îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.	Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate în urma consultului interdisciplinar.
8.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Recunoașterea copilului în stop respirator și cardio- respirator și cunoașterea manoperelor de resuscitare.	1. Recunoaște pacientul cu stop respirator sau stop cardio-respirator. 2. Asigură suportul vital de bază. Preia rolul de conducător al echipei până la sosirea medicului specialist/primar. 3. Face parte, ca și membru al echipei, din echipa de suport vital de bază și avansat. 4. Este capabil să țină evidența scrisă a manoperelor și medicației administrate în timpul resuscitării. 5. Este capabil să comunice părinților evenimentele desfășurate în timpul resuscitării.
2.	Recunoașterea copilului critic și inițierea măsurilor imediate.	1. Este capabil să recunoască pacientul critic. 2. Cunoaște situațiile și momentul în care trebuie să anunțe medicul specialist/primar. 3. Inițiază măsurile de resuscitare până la sosirea medicului specialist/primar.
3.	Evaluarea semnelor de boală gravă sau cu potențial de agravare.	1. Cunoaște semnele și simptomele sugestive pentru boala severă. 2. Cunoaște situațiile clinice cu potențial de evoluție spre boală severă.
4.	Cunoașterea criteriilor de internare în spital. Alegerea secției unde va fi internat copilul.	1. Cunoaște criteriile de internare în cazul principalelor boli respiratorii, cardiace, digestive, renale, neurologice, sistemice. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător secția unde va fi internat copilul. 3. Cunoaște și pregătește documentele necesare internării pacientului.
5.	Recomandări de tratament și urmărire la domiciliu.	1. Este capabil să recunoască pacientul ce poate fi tratat în siguranță la domiciliu. 2. Este capabil să propună medicului îndrumător un plan de tratament la domiciliu, semnele de alarmă la apariția cărora copilul trebuie reevaluat de către medic, necesitatea reevaluării și momentul acesteia.

Modulul 3 – Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică:1. Examenul clinic neurologic al nou-născutului, sugarului și copilului.2. Noțiuni de dezvoltare neuro-cognitivă la copil (motorie, cognitivă, prehensiune, vorbire).3. Afecțiuni neurologice în perioada de nou-născut.4. Cefaleea și migrena.5. Sindromul hipoton la sugar și copil.6. Convulsiile provocate (inclusiv convulsiile febrile).7. Fenomene paroxistice neepileptice.8. Epilepsia.9. Malformațiile SNC.10. Sindroamele ataxice.11. Sindroame neurocutanate (neurofibromatozele, complexul scleroza tuberoasă, boala Sturge – Weber).12. Paraliziile cerebrale.13. Boli neuro-musculare.14. Boli degenerative ale SNC.15. Afecțiuni cerebro-vasculare.II. Barem de activități practice.1. Efectuarea anamnezei și a examenului clinic neurologic la nou-născut, sugar, copil mic/mare – cu îndrumarea medicului coordonator.2. Identificarea întârzierilor neuro-cognitive și stabilirea coeficientului de dezvoltare (QD).3. Identificarea factorilor de alarmă în cefalee la copil; plan de management.4. Alcătuirea planului de investigații și management în sindroamele neurocutanate la copil.5. Identificarea factorilor de risc pre/perinatali pentru dezvoltarea paraliziilor cerebrale.6. Alcătuirea planului de investigații și management individualizat în convulsiile febrile simple.7. Alcătuirea planului de investigații și management personalizat în sincope.8. Alcătuirea planului de investigații în ataxii.9. Alcătuirea planului de investigații în pareza facială periferică.10. Elemente cheie de recunoaștere și alcătuirea planului de investigații în distrofia musculară Duchenne, amiotrofia spinală, miozitele acute, sindrom Guillaine-Barre, miastenii.11. Puncția lombară – noțiuni teoretice și practica pe manechin sau pacient sub supraveghere.III. Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen neurologic la copil.– Screeningul și identificarea precoce a principalelor probleme de dezvoltare motorie și cognitivă la copil.– Diferențierea între afecțiuni neurologice care pot/trebuie să fie manageriate de pediatru și afecțiuni neurologice obligatoriu de trimis la neurologul pediatru.– Identificarea semnelor de urgență în neurologia pediatrică.IV. Rezultate așteptate– Efectuează singur anamneza completă și examenul neurologic screening.– Recunoaște semnele principale ale unei afecțiuni neurologice la copil.– Recunoaște urgențele neurologice și știe să le îndrume spre serviciile specializate.– Recunoaște afecțiunile neurologice care pot fi manageriate de medicul pediatru și le investighează/tratează corect.– Identifică și accesează corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului neurologic și intervenție de specialitate.
Modulul 4 – Psihiatrie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Examenul principalelor funcții psihice în funcție de vârstă la copil și adolescent.2. Etapele dezvoltării normale cognitive și emoționale. Perturbări de dezvoltare la diferite vârste: copil mic (crize de afect, spasmul hohotului de plâns), școlar (efectul utilizării excesive a tehnologiei TV, calculator, telefon; agresivitatea; fenomenul de bullying), adolescent (comportamente inadecvate, consum de droguri și alcool).3. Dizabilitatea intelectuală.4. Tulburările de somn la copil și adolescent.5. Tulburările de alimentație.6. Tulburările de anxietate la copil și adolescent.7. Depresia și riscul suicidar.8. Tulburările de spectru autist.9. Abuzul la copil și adolescent.10. Tulburările psihotice.11. Tulburări psihice în bolile somatice.12. Tehnici de consiliere și parenting utilizate în psihiatria copilului și adolescentului.II. Barem de activități practice1. Aplicarea instrumentelor de screening pentru depistarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.2. Efectuarea anamnezei și a examenului psihic pentru identificarea problemelor de dezvoltare cognitivă și emoțională.3. Identificarea factorilor de risc asociați cu apariția sau agravarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.4. Identificarea riscului suicidar și adoptarea primelor măsuri din planul de intervenție în criza suicidară.5. Întocmirea și comunicarea copilului/adolescentului și familiei a planului de psihoigienă în funcție de vârstă, patologie și factorii de risc identificați.6. Întocmirea și comunicarea părinților a planului de tehnici de parenting pe care trebuie să le folosească în funcție de vârsta copilului și/sau patologia acestuia.III. Obiective specifice– Familiarizarea cu noțiunile generale de anamneză și examen psihic la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor probleme de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copil și adolescent.– Screeningul și identificarea principalelor tulburări psihice la copil și adolescent.– Familiarizarea cu noțiunile de psihoigienă și parenting.IV. Rezultate așteptate– Să poată identifica problemele de dezvoltare cognitivă și/sau emoțională la copii și adolescenți.– Să poată recunoaște semnele principale ale unei tulburări psihice la copil și adolescent.– Să identifice și să acceseze corect serviciile medicale unde pot trimite pacienții pentru confirmarea diagnosticului psihiatric și intervenție de specialitate.– Să identifice pacientul cu risc suicidar și să aplice primele măsuri de intervenție în criza suicidară.– Să comunice corect copilului/adolescentului/familiei măsurile de psihoigienă necesare și tehnicile de parenting.
Modulul 5 – Chirurgie și Ortopedie pediatrică:
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematică ore curs.1. Traumatismele majore și politraumatismul.2. Arsurile.3. Hemoragiile digestive superioare și inferioare la nou-născut, sugar și copil.4. Obstrucțiile tractului digestiv la sugar și copil.5. Stenoza hipertrofică de pilor.6. Hernia ombilicală.7. Apendicita acută și patologia diverticulului Meckel.8. Megacolonul congenital aganglionar și secundar.9. Malformațiile anorectale.10. Hernia inghinală și hidrocelul.11. Invaginația intestinală.12. Enterocolita ulcero-necrotică.13. Herniile diafragmatice.14. Peritonitele primitive și secundare.15. Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomului, osteosarcomului și tumorilor părților moi.16. Malformațiile tractului urinar (uretero-hidronefroza și boala de reflux).17. Litiaza urinară la copil.18. Varicocelul.19. Fimoza și hipospadiasul.20. Criptorhidia. Scrotul acut (torsiunea, traumatismul, orhiepididimita). Hidrocelul.21. Coalescența labială și imperforația himenală.22. Torsiunea anexială la copil.23. Tumori ovariene.24. Tratamentul chirurgical al pleuropneumoniilor complicate.25. Probleme comune de ortopedie pediatrică:
a. Piciorul strâmb congenital.
b. Deformările membrelor inferioare.
c. Patologia genunchiului.
d. Osteocondritele.
e. Displazia luxantă de șold.
f. Pronația dureroasă a cotului.
g. Anomalii congenitale ale coloanei vertebrale.
h. Scoliozele și cifozele idiopatice ale adolescentului.
i. Torticolisul congenital.
j. Traumatismele musculo-scheletale.
k. Luxații, entorse, fracturi.
l. Osteomielita și osteocondrita septică.II. Barem de activități practice1. Efectuarea tehnicilor de asepsie.2. Hemostaza plăgilor.3. Tehnici de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului.4. Însușirea tehnicii corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical.5. Însușirea tehnicilor de imobilizare provizorie a fracturilor, luxațiilor, entorselor.6. Tehnica tușeului rectal.7. Toracocenteza și instalarea unui drenaj pleural în sistem închis.8. Cateterismul venos prin denudare la sugar și copil.9. Tratamentul local și sutura plăgilor.10. Puncționarea și drenajul infecțiilor superficiale.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Recunoașterea marilor sindroame asociate politraumei (hemoragic, sindromul de iritație peritoneală).	1. Să efectueze singur anamneza și examenul obiectiv. 2. Să participe la planul de investigații. 3. Să asiste la munca în echipă (urgentist, imagist, chirurg).
2.	Cunoașterea tipurilor de arsuri și a tratamentului de bază al acestora.	1. Să poată evalua gradul unei arsuri și să prezinte modalitățile evolutive (inclusiv potențialele complicații). 2. Să fie capabil să efectueze tratamentul în urgență al unei arsuri de grad I/II.
3.	Cunoașterea cauzelor hemoragiei digestive pe grupe de vârstă.	1. Să participe la efectuarea unui plan de investigații. 2. Să propună un plan terapeutic.
4.	Cunoașterea cauzelor obstrucțiilor digestive pe grupe de vârstă.	1. Să poată enumera principalele mecanisme de producere a obstrucțiilor digestive. 2. Să recunoască tulburările hidoelectrolitice și acido-bazice asociate. 3. Să enunțe principii de tratament.
5.	Cunoașterea simptomatologiei clinice și a metodelor diagnostice utilizate în stenoza hipertrofică de pilor.	1. Să poată prezenta principalele elemente de pregătire preoperatorie a pacientului (inclusiv reechilibrarea hidro- electrolitică și acido-bazică). 2. Să fie capabil să efectueze diagnosticul diferențial al vărsăturilor la vârsta de sugar (diagnostic diferențial al stenozei hipertrofice de pilor).
6.	Cunoașterea elementelor de diagnostic clinic al herniei ombilicale și metodele terapeutice utilizate.	Să fie capabil să enumere indicațiile operatorii ale herniei ombilicale și să argumenteze necesitatea intervenției.
7.	Recunoașterea abdomenului acut (sindromul de iritație peritoneală).	1. Să poată enumera complicațiile diverticulului Meckel și posibilitățile evolutive. 2. Să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar în abdomenul dureros acut. 3. Să fie capabil să evalueze clinic și să interpreteze rezultatele imagistice în cazul unui abdomen acut 4. Să poată enumera alte cauze de abdomen nechirurgical la copil.
8.	Recunoașterea tipului de malformație anorectală (joasă sau înaltă) și descrierea principiilor de tratament.	1. Participă la elaborarea unui plan de investigații paraclinice pentru evaluarea patologiei malformative. 2. Este capabil să poată prezenta aparținătorilor rezultatele pe termen lung și scurt ale tratamentului.
9.	Cunoaște tabloul clinic și modalitățile diagnostice ale megacolonului congenital aganglionar, precum și principiile de tratament chirurgical în boala Hirschprung.	1. Este capabil să diferențieze megacolonul congenital de cel secundar la copil. 2. Poate elabora un plan de nutriție pentru acești pacienți. 3. Cunoaște patologia asociată unei stome digestive și îngrijirea acesteia
10.	Cunoaște simptomatologia clinică a tipurilor de persistență a canalului peritoneo-vaginal (hernie, hidrocel, chist de cordon).	1. Recunoaște hernia strangulată și complicațiile acesteia. 2. Este capabil să prezinte teoretic și să efectueze practic manevra de taxis pentru reducerea herniei. 3. Poate explica părinților necesitatea tratamentului chirurgical și momentul acestuia.
11.	Recunoașterea sindromului ocluziv la sugar sau copil și a cauzelor invaginației intestinale la această vârstă.	1. Este capabil să enumere cauzele mai frecvente de invaginație pe grupe de vârstă. 2. Poate prezenta algoritmul de diagnostic paraclinic în invaginația intestinală. 3. Este capabil să descrie tehnica efectuării unei clisme cu efect terapeutic.
12.	Recunoașterea simptomatologiei clinice și a diagnosticului imagistic al enterocolitei ulcero-necrotice.	1. Este capabil să redea clasificarea evolutivă a enterocolitei ulcero- necrotice (Bell). 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan terapeutic al pacientului cu enterocolita ulcero-necrotică. 3. Este capabil să urmărească evoluția clinică și paraclinică a pacientului cu enterocolită ulcero-necrotică.
13.	Înțelegerea modificărilor anatomo- patologice din herniile diafragmatice congenitale și a consecințelor acestora.	1. Este capabil să interpreteze radiografia toraco- abdominală într-un caz de hernie diafragmatică. 2. Poate prezenta succint patologia asociată herniilor diafragmatice congenitale, precum și prognosticul acestei afecțiuni (evoluție, morbiditate, complicații).
14.	Recunoaște abdomenul acut (sindromul de iritație peritoneală) și cauzele acestuia.	1. Este capabil să enumere cauzele cele mai frecvente de peritonită secundară la copil. 2. Este capabil să prezinte semnificația investigațiilor paraclinice (imagistice și de laborator). 3. Este capabil să efectueze un pansament simplu la pacientul operat, sub îndrumare.
15.	Cunoaște principiile de tratament chirurgical al celor mai frecvente tumori ale copilăriei.	1. Poate interpreta corect rezultatele investigațiilor de bază efectuate într-un caz de patologie tumorală. 2. Poate prezenta principalele elemente ale unui plan de îngrijiri postoperatorii. 3. Participă la ședințe interdisciplinare cu privire la evoluția pacientului.
16.	Cunoașterea fiziopatologiei ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral și a consecințelor acestora asupra aparatului reno- urinar.	1. Poate descrie modificările investigațiilor de laborator și imagistice în diagnosticul ureterohidronefrozei și a refluxului vezico-ureteral. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu ureterohidronefroză și reflux vezico-ureteral.
17.	Cunoașterea simptomatologiei și a complicațiilor litiazei urinare la copil.	1. Este capabil să interpreteze investigațiile de laborator și imagistice în diagnosticul litiazei urinare. 2. Poate elabora un plan terapeutic postoperator pentru îngrijirea pacienților cu litiază urinară.
18.	Recunoașterea simptomatologiei clinice a varicocelului.	1. Poate prezenta evaluarea clinică a gradului varicocelului (clasificare). 2. Este capabil să enumere principalele metode terapeutice chirurgicale în varicocel.
19.	Recunoașterea fimozei. Diagnosticul clinic al hipospadiasului.	1. Este capabil să diferențieze fimoza congenitală de fimoza dobândită/ aderențele balano-prepuțiale. 2. Poate descrie clasificarea anatomică a hipospadiasului și asocierea cu alte malformații. 3. Este capabil să descrie etapele tratamentului chirurgical al hipospadiasului.
20.	Recunoașterea criptorhidiei (testiculul necoborât) și semnificația acesteia.	1. Este capabil să diferențieze testiculul ectopic de testiculul necoborât și de testiculul retractil. 2. Este capabil să propună investigații suplimentare pentru evaluarea copilului cu testicul nepalpabil (ecografie, imagistică prin rezonanță magnetică, laparoscopie). 3. Înțelege și poate descrie metodele terapeutice utilizate în tratament (hormonal, chirurgical).
21.	Recunoașterea simptomatologiei acute în sindromul de scrot acut și a gravității acesteia.	1. Poate enumera cauzele de scrot acut (torsiune de testicul, hidatida, trauma). 2. Este capabil să argumenteze importanța investigațiilor imagistice și valoarea acestora (ecografia în diagnosticul torsiunii testiculare). 3. Poate prezenta principiile de tratament chirurgical în scrotul acut.
22.	Recunoașterea coalescenței labiale și a simptomatologiei imperforației himenale.	1. Este capabil să stabilească diagnosticul și să prezinte îngrijirea fetiței cu coalescența labiilor. 2. Participă la interpretarea rezultatelor ecografice abdominale și importanța în diagnosticul hematocolposului și hematometriei în imperforația himenală.
23.	Recunoașterea abdomenului acut – (torsiunea anexială) la copil.	1. Este capabil să indice investigațiile imagistice utile în evaluarea pacientei cu torsiune anexială. 2. Este capabil să enumere principalele complicații ale torsiunii anexiale.
24.	Cunoașterea principalelor formațiuni ovariene prezente la vârsta copilăriei (benigne sau maligne).	1. Este capabil să indice investigațiile paraclinice (laborator și imagistice) utile în evaluarea unei paciente cu formațiune ovariană. 2. Este capabil să prezinte modalitățile evolutive în funcție de tipul formațiunii tumorale.
25.	Cunoașterea patologiei pleuro- pulmonare infecțioase la copil (inclusiv modalitățile evolutive și indicațiile tratamentului chirurgical: drenaj pleural pasiv/activ, decorticare, pleurectomie).	1. Poate descrie principalele manevre minim invazive în patologia supurațiilor pleuro-pulmonare la copil (toracocenteza, toracotomie minimă cu instituirea unui drenaj pleural, tehnica Seldinger). 2. Este capabil să interpreteze investigațiile paraclinice (laborator + imagistice) la un caz cu patologie pleuro- pulmonară ce necesită manopere chirurgicale.

Modulul 6 – Neonatologie:
Nr. ore curs: 60
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).2. Asfixia la naștere. Reanimarea nou-născutului.3. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni de părți moi, leziuni craniene și cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice și ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).4. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate și la domiciliu.5. Alimentația nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentația naturală. Alimentația artificială. Tehnici de alimentație. Preparate de lapte folosite în alimentația artificială.6. Alimentația parenterală parțială și noțiuni de alimentație parenterală totală.7. Prematuritatea. Definiție. Categorii de prematuri. Complicațiile prematurității. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul și cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurității. Monitorizarea multidisciplinară a nou-născutului cu risc.8. Copilul mic pentru vârsta gestațională (dismaturitatea). Definiție, etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile dismaturității, profilaxia și tratamentul acestora. Prognosticul și cauzele de deces la dismaturi.9. Copilul mare pentru vârsta gestațională și postmatur. Etiologie, particularități morfofuncționale. Complicațiile și profilaxia acestora.10. Patologie respiratorie. Detresa respiratorie la nou-născut. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumotoraxul și pneumomediastinul în perioada neonatală.11. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgență.12. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.13. Urgențele cardiologice neonatale: insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, șocul cardiogen, pneumopericardul.14. Vărsăturile în perioada neonatală: etiologie, diagnostic și tratament.15. Obstrucțiile congenitale ale tractului digestiv: Atrezia de esofag și fistula eso-traheală atrezia și stenoza intestinală, malrotația intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformații ano- rectale.16. Enterocolita ulcero-necrotică.17. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.18. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh și ABO). Profilaxia, diagnosticul și tratamentul. Complicațiile, evoluția și prognosticul.19. Insuficiența renală acută la nou-născut.20. Ambiguitatea genitală la nou-născut.21. Infecțiile neonatale. Etiologie, particularitățile apărării antiinfecțioase în perioada neonatală, factori favorizanți, diagnosticul clinic și paraclinic. Infecția intrauterină. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-născut.22. Mijloace de profilaxie a infecțiilor secundare în secțiile de nou-născuți. Tratamentul infecțiilor neonatale.23. Hipotiroidismul și hipertiroidismul în perioada neonatală.24. Tulburări metabolice și electrolitice în perioada neonatală: hipoglicemia, hiperglicemia, hipocalcemia; hiponatremia și hipernatremia, hipo- și hiperkaliemia, hipomagneziemia.25. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală și îngrijirea nou-născutului suspect de boală metabolică congenitală.26. Hipotermia neonatală: diagnostic și tratament.27. Diagnosticul și tratamentul malformațiilor congenitale majore în perioada pre- și neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul și mielomeningocelul.28. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- și intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic și tratament.29. Convulsiile neonatale: etiologie, particularități clinice, diagnostic etiologic și tratament.30. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicației administrate gravidei asupra fătului și nou- născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.II. Barem de activități practice.1. Reanimarea neonatală.2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal.3. Cateterismul arterei și venei ombilicale.4. Tehnici de alimentație.5. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen.6. Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de neonatologie.7. Cunoașterea aparaturii din secția de neonatologie.8. Puncția lombară – asistarea la efectuarea acestora, cunoașterea tehnicii pe manechin.9. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – asistare și efectuare pe manechin.10. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.11. Fototerapia.12. Indicațiile exsanguinotransfuziei.13. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.14. Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală.15. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).16. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup.17. Interpretarea hemogramei normale și patologice în perioada neonatală. Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală.18. Interpretarea probelor de explorare a funcției renale în perioada neonatală.19. Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală.20. Explorarea bacteriologică și serologică în infecțiile neonatale.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet la nou-născutul la termen și la prematurul cu vârstă gestațională de 32 săptămâni sau peste. 2. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
8.	Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	1. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunică pacientului și aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

Modulul 7 – Boli Infecțioase:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 425I. Tematică ore curs.1. Imunizări active și pasive.2. Antibioticele în infecțiile la copii: noțiuni de farmacocinetică și farmacodinamică, rezistența, principalele clase de substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice.3. Infecții respiratorii transmisibile (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): tuse convulsivă, gripa.4. Infecții cu exantem (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): rujeola, rubeola, boala mână-picior- gură, varicela, herpes zoster, scarlatina, erizipel, celulita, fasciita necrozantă, șocul toxicoseptic streptococic/stafilococic, eritem migrator.5. Infecții digestive (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): infecția urliană, diareea de cauza virală.6. Diareea de cauza bacteriană (Campylobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia, sindromul hemolitic- uremic, Clostridium difficile).7. Hepatite acute virale (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): virus hepatitic A, B.8. Infecții ale sistemului nervos central (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): meningite virale, meningite bacteriene, encefalite, tetanos, rabia (tratament profilactic).9. Infecții cu sindrom ganglionar (etiologie, algoritm de diagnostic, tratament): HIV, mononucleoza infecțioasă, difteria.II. Barem de activități practice.1. Tehnici de asepsie. Măsuri epidemiologice pentru prevenirea infecțiilor asociate actului medical (triaj, izolare, urmărirea contacților, etc).2. Puncție venoasă și montarea unui cateter venos periferic- sub supraveghere.3. Recoltarea de sânge venos (inclusiv pentru hemocultură). Interpretarea buletinului de analiză.4. Recoltarea de urină prin micțiune spontană (inclusiv sac colector) sau cateterizare vezicală.5. Efectuarea examenului sumar de urină prin metoda rapidă și interpretarea buletinului de analiză.6. Recoltarea exsudatului faringian. Interpretarea buletinului de analiză.7. Recoltarea examenului de scaun (coprocitogramă, coprocultură, Gregersen, coproparazitologic). Interpretarea buletinului de analiză.8. Recoltarea secreției conjunctivale.9. Recoltarea secreției nazale.10. Recoltarea frotiului sanguin. Interpretarea rezultatului (MGG, Ziehl Neelsen, Gram).11. Recoltarea puroiului din plagă. Interpretarea buletinului de analiză.12. Recoltarea LCR (puncție lombară). Interpretarea buletinului de analiză.13. Recoltarea lichidului pleural (puncția pleurală). Interpretarea buletinului de analiză.14. Administrarea de substanțe medicamentoase: oral, intrarectal, intramuscular, intravenos (pe manechin în funcție de resursele logistice sau pe pacient- sub supraveghere), în perfuzie endovenoasă periferică (inclusiv prepararea soluțiilor și montarea perfuziei endovenoase) – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul epidemiologic al bolilor infecto- contagioase.	Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2.	Cunoaște noțiunile specifice de triaj și izolare în principalele boli infecțioase ale copilului.	Este capabil să indice corect cazurile care necesită izolare și criteriile după care se efectuează aceasta.
3.	Cunoaște măsurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase.	Este capabil să enumere măsurile specifice de profilaxie a transmiterii principalelor boli infecțioase în funcție de mecanismul de transmitere (respiratorii, digestive).
4.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreună cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
5.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor și protocoalelor de investigații și tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea și tratamentul antibiotic/antiviral de primă intenție în principalele boli infecțioase ale copilului.
7.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Poate preciza criteriile de continuare/modificare a antibioticoterapiei în funcție de evoluția clinică și rezultatele investigațiilor. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	IMAGISTICA URGENȚELOR PEDIATRICE Cunoașterea indicațiilor imagistice în diferitele tipuri de urgențe: I. Urgențe cranio-cerebrale II. Urgențe vertebromedulare III. Urgențe toracice IV. Urgențe abdominale V. Inghino-scrotal VI. Părți moi/musculoscheletale VII. Vascular	Să poată preciza indicațiile investigațiilor imagistice în urgență și principalele modificări detectate: 1. Traumatism craniocerebral. 2. Encefalita/meningoencefalita. 3. AVC ischemic/hemoragic. 4. Sindrom convulsiv. 5. Sdr PEIC (proces expansiv intracranian). 6. Traumatism vertebral cu risc. 7. Deficit neurologic brusc instalat. 8. Traumatism toracic. 9. Pneumotorace/Pneumomediastin. 10. Trombembolism pulmonar. 11. Hernia diafragmatică. 12. Afecțiuni evoluând cu detresă respiratorie. 13. Corp străin. 14. Traumatism abdominal. 15. Pneumoperitoneu. 16. Apendicita. 17. Diverticulita Meckel. 18. Invaginația interstinală. 19. Peritonita. 20. Ocluzia intestinală/Volvulus. 21. Hemoragia digestivă 22. Enterocolita ulceronecrotică. 23. Torsiunea de ovar. 24. Piosalpinx. 25. Torsiunea testiculară. 26. Traumatismul testicular (contuzie/fractură/ruptură). 27. Hernia inghinală încarcerată. 28. Flegmon/Abces ganglionar/parotidian. 29. Ruptura musculară. 30. Tromboza venoasă profundă. 31. Anevrism/Disecție arterială.
2.	IMAGISTICA TORACELUI I. Cunoașterea indicațiilor radiografiei toracice la copil și a elementelor normale ale acesteia. Cunoașterea principalelor entități patologice specifice vârstei pediatrice detectabile pe radiografia toracică. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei toracice, a rolului pe care aceasta îl poate avea în diagnosticul și monitorizarea proceselor de condensare și a colecțiilor pleurale. III. Cunoașterea indicațiilor computer tomografiei în patologia toracică. IV. Cunoașterea indicațiilor și limitelor RM toracice.	2. Să aibă capacitatea de a identifica penumotoracele, pneumomediastinul și pneumoperitoneul. 3. Să recunoască aspectul radiologic din cele mai frecvente afecțiuni care produc detresă respiratorie. 4. Să recunoască aspectul radiologic al celor mai comune afecțiuni pulmonare inflamatorii/infecțioase: bronșiolita pneumonia interstițială pneumonia bacteriană (particularități în funcție de vârsta și etiologie) colecții pleurale TBC fibroză chistică 5. Să recunoască modificările radiologice cardio-pulmonare asociate afecțiunilor cardiace. 6. Să recunoască aspectul ecografic al colecțiilor pleurale și al proceselor de condensare. 7. Să fie capabil să precizeze indicațiile computer tomografiei în afecțiunile toracice. 8. Să fie capabil să precizeze indicațiile rezonanței magnetice în afecțiunile toracice.
3.	IMAGISTICA ABDOMENULUI I. Dobândirea de noțiuni de semiologie radioimagistică abdominală. II. Cunoașterea indicațiilor radiografiei abdominale pe gol la copil și identificarea principalelor entități patologice. III. Cunoașterea indicațiilor și contraindicațiilor administrării de substanță de contrast orală la pacienții pediatrici. IV. Cunoașterea indicațiilor ecografiei abdominale și a aspectelor ecografice normale și patologice. V. Cunoașterea indicațiilor RM și CT în patologia digestivă pediatrică (cele mai frecvente afecțiuni).	1. Să cunoască semiologia radioimagistică abdominală de bază. 2. Să recunoască aspectul radiologic și semnificația patologică a nivelelor hidroaerice/pneumoperitoneului/pneumatozei intestinale, etc. 3. Să fie capabil să precizeze indicațiile și contraindicațiile administrării de substanță de contrast orală la copil. 4. Să recunoască principalele modificări radioimagistice detectate în patologia malformativă, inflamatorie, infecțioasă și tumorală: – a tubului digestiv (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite); – ficatului, căilor biliare, pancreasului și splinei (cu referire la entitățile patologice mai frecvent întâlnite). 5. Să fie capabil să precizeze indicațiile RM și CT în afecțiunile aparatului digestiv.
4.	IMAGISTICA RENOURINARĂ I. Cunoașterea indicațiilor cistografiei micționale, ale ecografiei renale (inclusiv urosonografia), scintigrafiei renale și a URO- RM. II. Cunoașterea indicațiilor ecografiei, ale RM și CT în tumorile renale.	1. Să recunoască cele mai frecvente anomalii congenitale reno-urinare și indicațiile imagistice ale acestora. 2. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în dilatările căilor urinare diagnosticate antenatal (inclusiv prezentarea clasificării dilatărilor căilor urinare). 3. Să descrie algoritmul explorărilor imagistice în infecțiile urinare înalte și joase. 4. Să descrie metodologia efectuării cistografiei micționale și să cunoască gradele de reflux vezico-ureteral. Să cunoască rolul urosonografiei ca și alternativă în diagnosticul refluxului vezico-ureteral. 5. Să descrie indicațiile examinării Doppler a vaselor renale, aspectele normale și patologice posibile și să recunoască situațiile în care sunt necesare investigații complementare (angioRM/angio CT). 6. Să explice tipurile de scintigrafie renală și rolul lor în managementul afecțiunilor pediatrice. 7. Să precizeze indicațiile URO-RM și rolul acesteia în managementul pacientului pediatric cu afecțiuni renale. 8. Să precizeze principalele tumori renale specifice pediatriei și aspectele imagistice ale acestora.
5.	IMAGISTICA MUSCULOSCHELETALĂ I. Cunoașterea indicațiilor imagistice în displazia de dezvoltare a șoldului. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice în cele mai frecvente afecțiuni osteoarticulare. III. Cunoașterea indicațiilor imagistice în artrita juvenilă idiopatică. IV. Cunoașterea indicațiilor imagistice în leziunile osoase benigne și maligne. V. Cunoașterea afecțiunilor metabolice ce determină afectare osoasă.	1. Să enumere factorii de risc ai displaziei de dezvoltare a șoldului și să explice rolul ecografiei și al radiografiei în diagnostic și monitorizare (clasificarea Graf a DDS). 2. Să precizeze rolul ecografiei în diagnosticul sinovitei tranzitorii și indicațiile imagistice în necroza aseptică a capului femural, apofizita tibială anterioară, apofizita calcaneană, osteomielita, artrita/osteoartrita septică. 3. Să explice rolul fiecărui tip de examinare în diagnosticul AIJ, stabilirea activității bolii și monitorizare (ecografie, IRM). 4. Să precizeze metodele de investigație imagistică utile pentru diagnosticul afecțiunilor osoase benigne și maligne. 5. Să descrie principalele afecțiuni metabolice ce determină afectare osoasă.
6.	NEURORADIOLOGIE I. Cunoașterea rolului ecografiei transfontanelare la nou născut și sugar. II. Cunoașterea rolului investigațiilor imagistice (ecografie, RM, CT) în cele mai frecvente afecțiuni neurologice.	1. Să precizeze rolul ecografiei transfontanelare în hemoragia matricei germinale, a asfixiei neonatale și a celor mai frecvente malformații cerebrale. 2. Să descrie indicațiile imagistice în sdr. TORCH. 3. Să precizeze indicațiile imagistice în suspiciunea de meningită/ encefalită/meningoencefalită. 4. Să precizeze indicațiile imagistice în tumorile cerebrale. 5. Să descrie indicațiile imagistice în sindromul convulsiv.
7.	ENDOCRINOLOGIE/GENETICĂ/BOLI DE METABOLISM I. Cunoașterea indicațiilor imagistice din patologia endocrină pediatrică. II. Cunoașterea indicațiilor imagistice ale celor mai frecvente boli genetice și de metabolism.	1. Să descrie entitățile patologice hipofizare ce prezintă indicație pentru RM hipofizar. 2. Să precizeze indicațiile ecografiei tiroidiene. Să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (scintigrafie). 3. Să recunoască aspectul radiologic normal al timusului și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (ecografie/RM). 4. Să precizeze indicațiile ecografiei suprarenaliene și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare (RM/CT). 5. Să precizeze indicațiile ecografiei organelor genitale interne și să identifice situațiile în care sunt necesare investigații complementare. 6. Să precizeze indicațiile ecografiei testiculare.

Modulul 10 – Pediatrie:
Nr. ore curs. 145
Nr. ore practică. 1300I. Tematică ore curs.1. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.2. Obezitatea.3. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.4. Sindromul de vărsături.5. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.6. Tuberculoza pulmonară primară și secundară.7. Sifilisul congenital și dobândit.8. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).9. Hepatitele cronice și ciroza hepatică.10. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.11. Pericarditele. Endocardita infecțioasă.12. Tulburări de ritm și conducere.13. Deficite imune, genetice și dobândite.14. Date epidemiologice și etiopatogenia cancerelor la copil. Manifestări comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase.15. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.16. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.17. Enurezisul.18. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.19. Hematuria.20. Proteinuria.21. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.22. Insuficiența renală acută. Mijloace de epurare extrarenală – dializa.23. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.24. Bolile genetice de metabolism.25. Hipoglicemiile sugarului și copilului.26. Diabetul zaharat la copil.27. Cetoacidoza și coma diabetică.28. Artrita idiopatica juvenilă, lupusul eritematos sistemic, purpura Schonlein-Henoch, boala Kawasaki.II. Barem de activități practice (în plus față de cele din modulul 1).1. Efectuarea puncției venoase și montarea unui cateter venos periferic.2. Interpretarea electrocardiogramei (ECG), recunoașterea tulburărilor de ritm și conducere amenințătoare de viață și a ritmurilor stopului cardiac.3. Efectuarea abordului intraosos.4. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – sub supraveghere.5. Montarea sondei nazogastrice sau orogastrice.6. Coordonarea echipei în cadrul SVB (suport vital de bază).7. Administrarea de substanțe medicamentoase pe cale intravenoasă.8. Prepararea unei perfuzii și montarea unei perfuzii endovenoase.9. Spirometrie și FEV: efectuare și interpretare – sub supraveghere.10. Efectuarea otoscopiei.11. Efectuarea oftalmoscopiei (fund de ochi) – sub supraveghere.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează evaluarea clinică a pacientului.	1. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să ia masuri imediate. 2. Are abilitățile de recunoaștere a copilului agresat/abuzat pe care il sesizează medicului îndrumător. Cunoaște managementul medico-legal al acestor cazuri.
2.	Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator.	1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a ține cont de comorbidități în decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.	1. Este capabil să explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunică direct pacientului și aparținătorilor diagnosticul și managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil să gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.	Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații.	1. Este capabil să elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapă. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumator un plan complet de investigații. 4. Solicită supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanță.
5.	Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.	1. Este capabil să elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de primă intenție, cu respectarea algoritmilor și protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând în considerare comorbiditățile.
6.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să ajusteze planul de investigații și tratament în funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile în care are nevoie de supervizare și o solicită medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic în cazul transferului unui pacient către o altă secție.
8.	Participă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului interdisciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală.	1. Este capabil să redacteze singur biletul de ieșire/scrisoarea medicală pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil să întocmească un plan de monitorizare și tratament post- externare în cazul afecțiunilor acute.

II. TRUNCHIUL DE ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ: 2 ANI
Modulul 1 (11) – ONCOLOGIE GENERALĂ ȘI TUMORI SOLIDE LA COPIL ȘI ADOLESCENT
Nr. ore curs. 150
Nr. ore practică. 1300
Tematică curs:1. ONCOLOGIE GENERALĂ:
Oncologie pediatrică și oncologie generală. Istoric, definiție.1.2. Bazele științifice ale oncologiei pediatrice1.2.1. Epidemiologia cancerelor la copil; date de bază de epidemiologie descriptivă, analitică și experimentală1.2.2. Etiologia cancerogenezei prin factori genetici și prin factori de mediu; Valoarea prevenției în dezvoltarea cancerului1.2.3. Cancerele copilului și ereditatea. Bazele genetice și moleculare ale cancerelor copilului.1.2.4. Biologia cancerului: biologia celulelor normale și procesele de bază ale carcinogenezei – structura, organizarea, expresia și reglarea genelor – ciclul celular, rolul său în oncogeneză și interacțiunea sa cu terapia – cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată și echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară – tehnici moleculare, cum ar fi PCR, analizele cromozomiale, și alte tehnici ale biologiei moleculare și celulare tumorale1.2.5. Imunologie tumorală în cancerele copilului: componentele umorale și celulare ale sistemului imun; acțiunea reglatoare a citokinelor asupra sistemului imun; interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorii1.2.6. Trialuri clinice în oncologie. Design-ul și desfășurarea trialurilor clinice în grupuri internaționale cooperative sau protocoale proprii instituției: studii de faza I-II-III; probleme de etică, obținerea aprobărilor de la autoritățile competențe; criteriile pentru definirea răspunsului la tratament; instrumente utilizate pentru evaluarea calității vieții; bazele și metodele statistice, cerințele legate de numărul pacienților la conceperea studiilor și interpretarea corectă a datelor; evaluarea și gradarea toxicității; rolul și funcționarea comitetelor instituționale de etică – obținerea consimțământului informat al pacienților; cunoștințe referitoare la costul terapiei și cost-eficacitatea terapiei; învățarea redactării rezumatelor, prezentărilor orale și vizuale și scrierea articolelor1.3. Principii de bază în îngrijirea și tratamentul bolilor maligne1.3.1. Diagnostic patologic în malignitățile copilului. Anatomie patologică/laborator/biologie moleculară: examinarea materialelor biopsice și pieselor chirurgicale împreună cu un anatomopatolog; cunoașterea noilor tehnici de anatomie patologică și contribuția acestora la stadializarea și îngrijirea bolnavilor cu cancer – cunoașterea testelor de laborator necesare în stadializarea și urmărirea pacienților; rolul markerilor; Nomenclatura și clasificarea tumorilor.1.3.2. Proceduri de stadializare: sistemele de stadializare; modalitățile practice de stadializare; indicațiile procedurilor de evaluare clinică, imagistică pentru diagnosticul, stadializarea și urmărirea pacienților; aprecierea răspunsului la tratament utilizând aceste examinări.1.3.3. Evaluarea clinică și diagnosticul diferențial la copilul suspect de cancer.1.3.4. Tratamentul chirurgical în oncologie: cunoașterea rolului chirurgiei în stadializare și tratament – indicațiile prezervării de organ și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament; riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/și chimioterapia; cunoașterea complicațiilor postoperatorii1.3.5. Chimioterapia citostatică: indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei maligne și în cazul recidivelor; utilizarea chimioterapiei neoadjuvante, concomitente, adjuvante și a chimioterapiei cu rol radiosensibilizator; importanța dozei și a întârzierii administrării agenților citostatici specifici; aprecierea condițiilor medicale individuale comorbide în scopul determinării raportului risc/beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici; cunoștințele de farmacocinetică, farmacogenomică și farmacologie referitoare la diferitele citostatice; profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de disfuncție de organ.1.3.6. Terapia biologică: acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici; asocierile terapeutice cu chimioterapia; conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite (anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia genică).1.3.7. Tratament suportiv și paliativ: semnificația tratamentului suportiv în cadrul terapiei cancerului; indicațiile și diferitele modalități de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora; semnificația și indicațiile terapiei paliative; îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali1.3.7.1. Tratament suportiv:1.3.7.1.1. Greața și voma: etiologia la pacienții oncologici și mecanismul de acțiune – farmacologia antiemeticelor și utilizarea în practică curentă1.3.7.1.2. Infecțiile și neutropenia; principiile diagnosticului și tratamentului infecțiilor și neutropeniei febrile; tratarea și prevenția infecțiilor; indicațiile și utilizarea factorilor de creștere hematologici.1.3.7.1.3. Anemia – indicațiile și complicațiile transfuziei de masă eritrocitară; utilizarea adecvată a eritropoetinaei1.3.7.1.4. Trombocitopenia – indicațiile și complicațiile transfuziei de masă trombocitară.1.3.7.1.5. Mucozita – diagnosticul diferențial între mucozita infecțioasă de cea cauzată de citostatice – tratamentul mucozitei1.3.7.1.6. Colecțiile maligne: semnele, simptomele și tratamentele specifice pentru ascită și colecțiile pleurale și pericardice1.3.7.1.7. Extravazarea – diagnosticul și tratamentul extravazării.1.3.7.1.8. Urgențele oncologice: prezentările clinice care necesită intervenție imediată (compresiune mediastinală, medulară, HIC); diagnosticul și tratamentul indicat în situații acute și tratamentul cronic al bolii.1.3.7.1.9. Sindroamele paraneoplazice – tipurile de cancer mai frecvent asociate cu anumite sindroame paraneoplazice și tratamentul fiecăruia dintre aceste sindroame.1.3.7.1.10. Suportul nutrițional – indicațiile și complicațiile suportului nutrițional enteral și parenteral.1.3.7.2. Îngrijirea paliativă și a pacienților terminali1.3.7.3. Durerea: evaluarea localizării și severității durerii; cunoașterea și utilizarea scarei analgezice OMS; farmacologia și toxicitatea narcoticelor opioide și a celorlalte analgezice; tratarea durerii cu metodele disponibile1.3.7.4. Alte simptome: paliatia diferitelor simptome ale tractului respirator, gastrointestinal, simptome neurologice, cutanate și mucoase, anorexia și cașexia, deshidratarea.1.3.8. Comunicarea cu pacientul și familia acestuia.1.3.9. Reabilitarea: rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator – rolul terapiei ocupaționale1.3.10. Particularități ale malignităților la sugar.1.3.11. Particularități ale malignităților la adolescent și adultul tânăr.1.3.12. Suportul psihologic și psihiatric al copilului cu cancer și familiei sale.1.3.13. Considerații etice în oncologia pediatrică1.3.14. Efecte secundare tardive ale cancerului la copil și tratamentul lor1.3.15. Aspecte educaționale la copilul cu cancer2. MANAGEMENTUL ȘI TRATAMENTUL TUMORILOR SOLIDE CU DIFERITE LOCALIZĂRI:2.1. Retinoblastomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificări stadiale și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică.2.2. Tumori hepatice: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.3. Nefroblastomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.4. Neuroblastomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.5. Rabdomiosarcomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.6. Sarcoamele non-rabdomiosarcomatoase: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.7. Sarcomul Ewing: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.8. Osteosarcomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.9. Tumori cu celule germinale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.10. Tumori endocrine: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire post-terapeutică2.11. Cancere rare Estesioneuroblastomul; tumori melanocitare; cancere de orofaringe; carcinomul de rinofaringe; cancere pulmonare; cancere cardiace; cancerele tractului digestiv; carcinom vezical; cancere col uterin; cancere vaginale și uterine; melanomul; cancere epiteliale maligne ale pielii; cancer mamar; cancer de peritoneu; tumori carcinoide.I. Barem de activități practice1. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere2. Efectuarea puncției medulare3. Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia – asistă la manoperă, o efectuează sub supraveghere4. Determinarea grupelor sangvine prin metoda Beth Vincent și Simonin. Interpretarea testului de compatibilitate directă.5. Pregătirea pacientului pentru transfuziile de produse sangvine6. Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă)7. Obține abilități de comunicare cu pacienții și aparținătorii. Asistă la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului informat și comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător. În discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii.8. Elaborarea planului de tratament oncologic multimodal în orice tumoră malignă9. Elaborarea planului de tratament citostatic în orice tumoră malignăIII. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1	Stabileste diagnosticul clinic initial si/sau suspiciunea de malignitate	2. Recunoaste principalele semne de debut in tumorile maligne.
2.	Efectuează corect anamneza completă și examenul clinic complet pe aparate si sisteme in orice tumora maligna	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet. 2. Este capabil să recunoască urgentele oncologice (sd.HIC, compresie mediastonala/spinala)
3	Cunoaste semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul initial de investigații. Propune planul complet de investigatii.	1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigatiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii. 4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigatiilor de inalta performanta.
5	Participă la stabilirea diagnosticului oncologic împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6	Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului de tratament multimodal al pacientului oncologic Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației chimioterapiei citostatice	1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigatii si tratament citostatic 2. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și radioterapiei in, să le explice pacienților și aparținătorilor. 3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și/sau radioterapie pe care le atașează în FOCG
7	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice
8.	Monitorizează evoluția pacientilor cu tumori maligne, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient catre o alta sectie.
9.	Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
10	Participa la consultul in cadrul comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord)	1. Este capabil sa decida momentul in care cazul pacientului trebuie prezentat comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord) 2. Poate expune datele medicale ale pacientului comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord) 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
11.	Participă la elaborarea planului de tratament oncologic multimodal împreună cu medicul îndrumător. Participă la elaborarea planului de tratament citostatic împreună cu medicul îndrumător.	1.Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigatii si tratament nationale/internationale pentru orice malignitate. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic multimodal 3. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan de tratament citostatic in functie de particularitatile cazului de tratat si ale pacientului
12	Elaboreaza un plan initial de tratament multimodal Propune planul complet de tratament citostatic	1. Este capabil sa elaboreze singur planul initial de tratament oncologic folosind medicatie de prima intentie, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de tratament, luand in considerare comorbiditatile.
13.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.	1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor diagnosticul oncologic si managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice 4. Este capabil sa gestioneze comunicarea vestilor proaste.
14.	Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior.	1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti.
15	Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală	1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.

* NB: Stagiul ONCOLOGIE GENERALĂ ȘI TUMORI SOLIDE LA COPIL ȘI ADOLESCENT se va desfășura într-un centru de oncologie-hematologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an: Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” București – UMF Carol Davila, Inst. Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuta” Cluj-Napoca – UMF Cluj „Iuliu Hațieganu”, SCUC „Sf. Maria ” – Institutul Regional de Oncologie Iași – UMF „Grigore T. Popa” Iași; SCUC „Louis Țurcanu” – UMF „Victor Babeș” Timișoara
Modului 2 (12): Radioterapie oncologică
Nr. ore curs: 20
Nr. ore practică: 150I. Tematica curs:1. Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului2. Surse de radiații:3. Noțiuni de radiologie;4. Tehnici de iradiere7. Indicațiile și rezultatele radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice la copil și adolescent8. Efecte secundare acute și tardive ale radioterapiei la copilII. Baremul activităților practice:1. Radioterapia în sfera oto-rino-laringologică: Plan de tratament; Iradierea externă exclusiva; Iradierea externă postoperatorie; Tehnica iradierii; Indicația radioterapiei în principalele localizări2. Radioterapia tumorilor cerebrale: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică în funcție de tipul tumorii4. Radioterapia limfoamelor maligne: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică; Efecte secundare la copil5. Radioterapia neoplasmelor ovariene: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicație terapeutică6. Radioterapia seminoamelor testiculare – Iradierea subdiafragmatică – Iradierea supradiafragmatică – Plan de tratament – Tehnica iradierii. Indicația terapeutică7. Radioterapia sarcoamelor de țesuturi moi: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică8. Radioterapie metastazelor: osoase, cerebrale, cutanate, hepatice: Plan de tratament; Tehnica iradierii; Indicația terapeutică.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1	Cunoasterea rolului radioterapiei in cadrul tratamentului multimodal al tumorilor solide la copil	1. Cunoasterea principiilor de tratament radiologic in oncologie
2.	Locul radioterapiei in tratamentul multimodal al tumorilor solide la copil	Cunoasterea indicatiilor de radioterapie in cadrul tratamentului multimodal in tumorile solide ale copilului
3	Principiile planului de tratament radiologic (pozitionare, dozimetrie, dozele optimale tumoricide)	Cunoasterea etapelor elaborarii unui plan de radioterapie intr-o tumora solida .
4	Efectele secundare acute ale radioterapiei	Cunoasterea efectelor secundare acute ale radioterapiei si managementul acestora
5	Efectele secundare tardive ale radioterapiei la copil	Cunoaste efectele secundate tardive ale radioterapiei si managementul acestora
6	Monitorizează evoluția pacientului in cursul radioterapiei și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate	1. Este capabil sa monitorizeze pacientul pe perioada radioterapiei 2. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 3. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
7.	Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
8.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului in timpul radioterapiei	1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale legate de tratamentul radiologic 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale radioterapiei în vederea obținerii consimțământului informat
9	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală	1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-radioterapie

*NB: Stagiul de RADIOTERAPIE ONCOLOGICĂ se va desfășura în unul dintre următoarele centre: Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” București – UMF Carol Davila, Inst. Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuta” – UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Institutul Oncologic Iași – UMF „Grigore Popa
Modulul 3 (13): Laborator de hematologie
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematica curs:1. Transfuzia de sânge
a. Produse sanguine utilizate în terapia transfuzională
b. Testarea compatibilității
c. Efectele adverse ale transfuziei sanguine2. Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sânge periferic, numărătoarea de reticulocite, IPF – interpretare rezultate în afecțiuni hematologice non-maligne3. Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sânge periferic – interpretare rezultate în afecțiuni hematologice maligne4. Examenul morfologic al MO, LCR (include abilitatea de a interpreta, dar nu neapărat și de a raporta rezultatele – pregătire în cadrul programului plus evaluarea abilităților cerute)5. Flowcitometrie/Imunofenotipare: teste pentru diagnostic, monitorizare evoluție6. Citogenetica/genetica moleculară: teste de diagnostic, monitorizare evoluție7. Teste de biologie moleculară: teste pentru diagnostic, monitorizarea bolii minime reziduale, monitorizare chimerism8. Histochimie/imunohistochimie – evaluare rezultate biopsie osoasă, biopsie ganglionară, biopsie9. Coagularea și hemostaza: teste de screening, teste specifice10. Trombofilia și monitorizare tratament anticoagulant11. Electroforeza hemoglobinei, monitorizare tratament chelator12. Tipizarea HLA13. Evaluarea grefonului de celule stem hematopoietice – interpretare teste14. Teste pentru imunosupresie; monitorizarea imunosupresiei postransplant15. Teste pentru diagnostic și monitorizare infecții bacteriene, fungice, viraleII. Baremul activităților practice:1. Hemograma completa, formula leucocitară – metodologie, interpretare rezultate2. Numărătoare de reticulocite – metodologie, interpretare rezultate3. Fracție trombocite imature – metodologie, interpretare rezultate4. Examen flowcitometric – sânge periferic, măduvă osoasă, lichid cefalo-rahidian – metodologie, interpretare rezultate5. Examen citogenetic și FISH (fluorescence in-situ hybridization) – metodologie, interpretare rezultate6. Examen biologie moleculară – metodologie, interpretare rezultate7. Examen morfologic măduvă osoasă – metodologie, interpretare rezultate8. Examen histopatologic și imunohistochimic – biopsie de măduvă osoasă, ganglion sau formațiune tumorală – metodologie, interpretare rezultate9. Electroforeza hemoglobinelor – metodologie, interpretare rezultate10. Teste de hemostază și tromboză – metodologie, interpretare rezultate11. Teste specifice pentru trombofilie – metodologie, interpretare rezultate12. Determinare grup sanguin – metodologie, interpretare rezultate13. Determinare HLA – metodologie, interpretare rezultateIII. Obiective și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Cunoaste tehnicile de laborator specifice afectiunilor hematologice si oncologice	Sustine diagnosticul prin paraclinice, utilizand inclusiv diagnosticul diferential. Interpreteaza teste sanguine: hemograma, formula leucocitara, reticulocite, probe hemostaza, teste grup sanguin, teste HLA, aspirat medular, electroforeza hemoglobinei, examen histopatologic, examen flow-citometric in leucemii acute, teste genetice
2.	Participa la elaborarea planul complet de investigații impreuna cu medicul indrumator	Poate prezenta indicatiile si beneficiile investigatiilor indicate.
3.	Interpreteaza rezultatele investigatiilor specifice	Este capabil sa elaboreze singur planul de tratament si sa il adapteze evolutiei pacientului.
4.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
5.	Abordeaza multidisciplinar cazurile hemato- oncologice complexe.	Este capabil sa decida singur necesitatea abordarii multidisciplinare a unui caz sa colaboreze eficient cu membrii echipei.
6.	Completeaza fara supervizare documentele medicale.	Este capabil sa completeze clar si succint toate documentele medicale aflate in uz la nivelul spitalului.
7.	Utilizeaza ghidurile de practică medicală	Foloseste corect recomandarile ghidurilor de practica medicala si argumenteaza situatiile in care se poate abate de la ghiduri.

NB: Stagiul de LABORATOR DE HEMATOLOGIE se va desfășura exclusiv în unul dintre următoarele centre: Inst. Clinic Fundeni – UMF Carol Davila, București; SCUC „Louis Țurcanu” – UMF „Victor Babeș” Timișoara SCUC „Sf. Maria” – Institutul Regional de Oncologie Iași – UMF „Grigore T. Popa” Iași;
Modulul 4 (14): Hematologie non-malignă
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematica curs:1. Hematologie neonatală1.1. Hematopoieza normală; Anemia la nou-născut; Boala hemolitică a noului-născut1.2. Hemostaza la nou-născut; Afecțiuni hemoragice al nn; Afecțiuni trombotice ale nn10. Sindroame de insuficiență medulară2.1. Anemii aplastice congenitale2.2. Anemii aplastice dobândite11. Anomalii ale producției de eritrocite3.1. Anemia feriprivă;3.2. Anemii sideroblastice;3.3. Porfirii12. Anemii hemolitice:4.1. Anemii hemolitice autoimune;4.2. Anemii hemolitice prin anomalii de membrane eritrocitară;4.3. Anomalii hemolitice prin deficite enzimatice13. Hemoglobinopatii. Sindroame talasemice14. Afecțiuni ale sistemului fagocitic.6.1. Anomalii cantitative ale leucocitelor;6.2. Anomalii calitative ale leucocitelor15. Imunodeficiențe primare.1.1. Răspunsul imun: ontogenia limfocitelor; splina; activarea limfocitelor B, activarea limfocitelor T;1.2. Sindroame de imunodeficiență primară16. Afecțiuni ale hemostazei8.1. Hemostaza normală: structura trombocitului; peretele vascular; coagularea; fibrinoliza8.2. Trombocitopenii și trombopatii congenitale și dobândite8.3. Hemofilii și boala von Willebrand8.4. Trombofilii ereditare și dobânditeII. Baremul activităților practice:1. Examen clinic complet cu recunoașterea semnelor și simptomelor caracteristice diverselor afecțiuni congenitele non-maligne (sindroame de insuficiență medulară, talasemie, imunodeficiențe etc)2. Metodologie de efectuare și interpretare rezultate teste hematologice, în raport cu vârsta pacientului3. Metodologie de efectuare și interpretare puncție medulară și biopsie osoasă4. Interpretare teste monitorizare (paraclinice, imagistice etc) specifice diverselor afecțiuni non-maligne5. Metodologie administrare produse sanguine6. Metodologie administrare terapie substitutivă cu factori antihemofilici, imunoglobuline și medicație chelatoare de fier7. Metodologie administrare factori de creștere granulocitari8. Metodologie administrare și monitorizare terapie anticoagulantă9. Metodologie administrare și monitorizare terapie imunosupresivă (corticoterapie, globulină antitimocitară, ciclosporină, tacrolimus, micofenolat mofetil etc)III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
	1.Stabileste diagnosticul pozitiv si stadial in afectiunile hematologice non-maligne	Sustine diagnosticul prin metode clinice si paraclinice, utilizand inclusiv diagnosticul diferential in sindroame anemice, anomalii de hemostaza si coagulare, afectiuni ale leucocitelor, imunodeficiente.
	2. Elaboreaza planul complet de investigații	Poate prezenta indicatiile si beneficiile investigatiilor indicate in afectiunile hematologice non-maligne
	3. Elaboreaza planul complet de management multimodal	Este capabil sa elaboreze singur planul de tratament si sa il adapteze evolutiei pacientului.
	4. Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
	5. Abordeaza multidisciplinar cazurile complexe sau rare.	Este capabil sa decida singur necesitatea abordarii multidisciplinare a unui caz sa colaboreze eficient cu membrii echipei.
	6. Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate	1. Este capabil sa monitorizeze pacientul pe perioada terapiei specifice 2. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 3. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar.
	7. Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
	8. Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului in timpul terapiei specifice	1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale legate de tratamentul specific 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale terapiei specifice în vederea obținerii consimțământului informat
	9.Completeaza fara supervizare documentele medicale.	Este capabil sa completeze clar si succint toate documentele medicale aflate in uz la nivelul spitalului.
	10.Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior.	1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare -inclusiv in bolile cronice. 3. Coopereaza la efectuarea sfatului genetic in afectiunile specifice (talasemie, hemofilii, sferocitoza ereditara, sindroame de insuficienta medulara, etc) 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului cu boala cronica la reteaua medicala de adulti.
	11.Utilizeaza ghidurile de practică medicală	Foloseste corect recomandarile ghidurilor de practica medicala si argumenteaza situatiile in care se poate abate de la ghiduri.

* NB:
Stagiul de HEMATOLOGIE NON-MALIGNĂ se va desfășura într-un centru de oncologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an cu profil de hematologie: Institutul Clinic Fundeni – UMF Carol Davila, Inst. Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuta” Cluj-Napoca – UMF Cluj „Iuliu Hațieganu”, SCUC „Sf. Maria” – UMF „Grigore T. Popa” Iași; SCUC „Louis Țurcanu” – UMF „Victor Babeș” Timișoara
Modulul 5 (15): Hematologie malignă
Nr. ore curs: 110
Nr. ore practică: 850I. Tematica curs:1. Epidemiologia leucemiei la copil2. Bazele etiopatogenice ale leucemogenezei3. Diagnosticul morfologic, imunologic și molecular al hemopatiilor maligne4. Leucemia sugarului și copilului mic.5. Leucemiile acute limfoblastice6. Leucemiile acute mieloblastice7. Leucemia granulocitară cronică la copil8. Principiile generale ale abordării comprehensive terapeutice ale leucemiei copilului.9. Mielofibroza idiopatică.10. Sindroamele mielodisplazice și mieloproliferative11. Limfomul Hodgkin12. Limfoamele maligne non-Hodgkiniene13. Histiocitozele14. Boli limfoproliferative asociate sindroamelor de imunodeficiență15. Asistență psihosocială a copilului cu leucemie și a familiei.16. Considerații etice privind studiile și trialurile clinice.17. Transplantul de CSH în leucemia copilului.II. Baremul activităților practice:1. Efectuează abord venos periferic2. Efectuează puncție medulară aspirativă3. Efectuează biopsie osoasă4. Efectuează puncție rahidiană cu administrare de citostatice5. Efectuează puncție pleurală6. Efectuează paracenteza7. Știe să utilizeze cateter venos central și cateter cu cameră implementabilă8. Știe să interpreteze CT, RMN, PET-CT9. Știe să utilizeze monitor pentru funcțiile vitale, infuzomate și seringomateIII. Obiective și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1	Efectuarea anamnezei și examenului clinic obiectiv	a. Este capabil să efectueze singur anamneza și examenul clinic și să le redacteze în FOCG b. Poate să recunoască un caz grav și să anunțe medicul îmdrumător
2	Cunoașterea sindroamelor clinice sugestive pentru diagnosticul hemopatiilor maligne	a. Recunoaște sindromul hepato-spleno-adenomegalic si situațiile în care apare b. Diferențează sindroamele purpurice și descrie adenopatiile localizate sau generalizate
3	Elaborează un plan de investigații și consulturi obligatorii pentru diagnostic și stadializare	a.Indică investigații biologice obligatorii b.Insoțește pacientul la consulturi interdisciplinare c.Pregătește pacientul pentru investigații și comunică aparținătorilor cerințele care trebuiesc respectate d.Interpretează investigațiile biologice, imagistice și consulturile e.Completează în FOCG și online cererile pentru efectuarea investigațiilor
4	Stabilește diagnosticul pozitiv și stadializează cazul	a. Interpretează rezultatele investigațiilor, le comunică medicului îndrumător și notează în FOCG b. Stabilește împreună cu medicul îndrumător diagnosticul pozitiv și diferențial c. Stadializează cazul conform ghidurilor internaționale d.Participă alături de medicul îndrumător la discuția cu familia atunci când se comunică diagnosticul de certitudine
5	Cunoaște diagnosticele diferențiale clinice și paraclinice	a.Poate argumenta singur diagnosticele diferențiale
6	Alege un plan terapeutic individualizat fiecărei afecțiuni și stadiului acesteia în conformitate cu protocoalele internaționale	a. După alegerea unui protocol terapeutic (impreună cu medicul îndrumător) îl atașează în FOCG b. Poate să prescrie medicația citostatică și suportivă pe care o supune avizării medicului îndrumător anterior inițierii tratamentului c. Explică familiei efectele adverse ale terapiei, regimul alimentar de respectat, condițiile de izolare și igienă d.Obține consimțământul familiei pentru inițierea tratamentului citostatic și/sau al transfuziilor cu produse de sânge și-l atașează în FOCG e. Consultă zilnic pacienții repartizați, notează evoluțiile și comunică superiorilor modificările apărute f. Măsoară parametrii vitali (puls, TA, respirație) și efectuează bilanțul hidric notându-le în FOCG
7	Să cunoască medicația citostatică din punct de vedere al indicațiilor, contraindicațiilor, efectelor adverse	a. Cunoaște modul de administrare al citostaticelor uzuale și asistă la administrarea acestora verificând doze și ritm de administrare b. Recunoaște eventualele efecte alergice sau alte evenimente apărute și raportează imediat medicului îndrumător
8	Să cunoască terapia suportivă (antiemetică, antiinfecțioasă, cu produse de sânge, factori de creștere, etc)	a. Cunoaște indicațiile transfuziilor cu produse de sânge, limitele la care acestea se impun și cantitățile necesare de la caz la caz b. Cunoaște dozele și preparatele antiemetice adjuvante c.Supraveghează întreținerea cateterelor venoase centrale și periferice d.Este capabil să prescrie medicație antibiotică/antifungică empirică conform ghidurilor interne
9	Să cunoască eventualele complicații ale bolii (sindromul de liză tumorală, sindromul de venă cavă superioară)	a. Este capabil să prescrie medicație profilactică pentru sindromul de liză tumorală, hemolize, edem cerebral, insuficiență renală toxică, etc. b. Sesizează complicațiile (extravazare, reacții alergice, deshidratare, mucozită, etc) și informează medicul îndrumător c.Redactează bilet de ieșire, scrisoare medicală și o supune avizării medicului îndrumător

* NB: Stagiul de HEMATOLOGIE MALIGNĂ se va desfășura într-un centru de oncologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an cu profil de hematologie: Institutul Clinic Fundeni – UMF Carol Davila, Inst. Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuta” Cluj-Napoca – UMF Cluj „Iuliu Hațieganu”, SCUC „Sf. Maria ” – UMF „Grigore T. Popa” Iași; SCUC „Louis Țurcanu” – UMF „Victor Babeș” Timișoara
Modulul 6 (16): Transplant medular/celule stem
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematica curs:
Modulul 6 – Transplantul de celule stem hematopoietice8. Definiția transplantului; sursele de celule stem hematopoietice (CSH); mobilizarea și conservarea CSH9. Proprietățile biologice ale celulelor stem hematopoietice
a. Definiția și clasificarea CSH
b. Metode analiza a CSH
c. Caracteristicile CSH
d. Nisa medulară și CSH
e. Celulele stem leucemice10. Imunogenetica transplantului alogen:
a. Sistemul HLA;
b. Alegerea donatorului funcție de HLA și sursa de celule stem11. Principiile condiționării
a. Introducere
b. Condiționarea mieloablativă vs condiționare non-mieloablativă
c. Alegerea regimului de condiționare12. Indicațiile transplantului de celule stem hematopoietice în pediatrie
a. Leucemia acută mieloblastică
b. Leucemia acută limfoblastică
c. Sindroamele mielodisplazice
d. Bolile mieloproliferative
e. Limfoame
f. Erori de metabolism
g. Sindroame de insuficiență medulară congenitală
h. Hemoglobinopatii
i. Tumori solide13. Tratamentul suportiv
a. Măsuri protective; izolarea în camere sterile, măsuri de igienă, dieta cu încărcătura bacteriană redusă
b. Suportul nutrițional
c. Îngrijirea cateterelor venoase centrale și profilaxia infecției de cateter
d. Profilaxia și tratamentul mucozitei
e. Profilaxia greții și vărsăturilor induse de chimioterapie
f. Administrarea factorilor de creștere hematopoietici14. Tratamentul transfuzional
a. Principii generale
b. Incompatibilitatea ABO și alegerea produselor sanguine
c. Depletia leucocitară
d. Iradierea produselor sanguine15. Complicațiile precoce ale transplantului
a. Cistita hemoragică
b. Complicații secundare afectării endoteliului vascular: boala veno-oclusivă hepatică, sindromul de pierdere capilară, sindromul de grefare, microangiopatia trombotică,
c. Sindromul pneumoniei idiopatice16. Complicațiile infecțioase
a. Cronologia infecțiilor posttransplant
b. Infecțiile bacteriene
c. Infecțiile fungice
d. Infecțiile virale17. Complicațiile tardive ale transplantului
a. Aspecte generale ale supraviețuirii îndelungate posttransplant
b. Complicații oculare
c. Complicații cutanate
d. Complicații orale
e. Complicații endocrine
f. Complicații pulmonare non-infecțioase
g. Complicații cardiace
h. Complicații vasculare
i. Sindromul metabolic
j. Boală cronică pulmonară
k. Complicații hepatice
l. Complicații osoase
m. Complicații hematologice
n. Malignități secundare18. Reacția de grefă contra gazda
a. Reacția acută de grefă contra gazda
b. Reacția cronică de grefă contra gazda19. Reconstituirea imună posttransplant
a. Factorii care influențează reconstituirea imună
b. Reconstituirea celulelor T
c. Reconstituirea celulelor NK
d. Reconstituirea celulelor B20. Monitorizarea moleculară posttransplant
a. Monitorizarea bolii minime reziduale
b. Chimerismul21. Registrele de donatori de celule stem – metodologia inițierii căutării în registru de donator, alegerea donatorului22. Imunoterapia post transplant – indicații, administrare, doze, monitorizareII. Baremul activităților practice:1. Procesare celule stem hematopoietice – cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură2. Crioprezervare celule stem hematopoietice – cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură3. Recoltare de măduvă osoasă – cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură4. Tehnica aferezei de celule stem hematopoietice – cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură5. Tehnica fotoferezei extracorporeale pentru tratamentul GVHD – cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură6. Spălarea și diluția produselor celulare – cunoaștere principiu metodei, asistă la procedură7. Administrare grefon celule stem hematopoietice8. Administrare infuzie tardivă limfocite de la donator9. Administrare produse celulare în caz de incompatibilitate ABO10. Administrare produse sanguine în caz de incompatibilitate ABO11. Recoltare produse sanguine pacient/familie în vederea testării HLA12. Recoltare produse monitorizare chimerismIII. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1	Stabilire indicatie si tip de transplant autolog/allogeneic	1. Cunoastere indicatii transplant functie de afectiune.
2.	Efectuează corect anamneza completă și examenul clinic complet pe aparate si sisteme in orice afectiune cu indicatie de transplant	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet. 2. Este capabil să recunoască situatiile clinice care reprezinta contraindicatii ale procedurii de transplant
3.	Efectuează corect anamneza completă și examenul clinic complet pe aparate si sisteme pentru donatorii sanatosi de celule stem hematopoetice	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul clinic complet. 2. Este capabil să recunoască situatiile clinice care reprezinta contraindicatii ale procedurii de donare de celule stem hematopoietice
4.	Cunoaste semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul de investigații pretransplant pentru procedura de autotransplant respectiv allotransplant.	1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii pretransplant. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigatiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii. 4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigatiilor de inalta performanta. 5. Este capabil sa completeze dosarul de evaluare a indicatiei de transplant de la donator inrudit sau neinrudit
5	Participă la stabilirea tipului de transplant împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător alternativele terapeutice	Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea planului terapeutic.
6.	Participa la consultul in cadrul comisiei de transplant	1.Este capabil sa decida momentul in care cazul pacientului trebuie prezentat comisiei 2. Poate expune datele medicale ale pacientului comisiei
7	Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului de transplant	1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigatii si a protocoalelor de mobilizare sau conditionare specifice (autotransplant/allotransplant) 2. Poate descrie protocoalele de profilaxie a rectiei de grefa contra gazda (in cazul allotransplantului) 3. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei, radioterapiei si imunosupresiei si să le explice pacienților și aparținătorilor. 4. Cunoaste protocoalele de administrare a grefonului in conditii de incompatibilitate ABO 5. Cunoaste protocoalele de administrare a produselor sanguine in caz de incompatibilitate ABO 6. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru transplant pe care le atașează în FOCG
7	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice 3. Cunoaste procedurile de pregatire a pacientului in vederea efectuarii manevrelor dignostice sau terapeutice (mobilizare de celule stem hematopoieice, afereza de celule stem hematopoetice, recoltare de celule stem hematopoietice, administrare grefon, administrare infuzie tardiva de limfocite de la donator)
8.	Monitorizează evoluția pacientului transplantat, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Cunoastere protocoalele specifice: neutropenie febrila, complicatii pulmonare infectioase si non-infectioase, boala veno- ocluziva, cistita hemoragica, mucozita, greata, varsaturi, reactie de grefa contra gazda acuta, etc 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient catre o alta sectie.
9.	Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare parcursul evoluției	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Este capabil sa identifice momentul grefarii celulelor stem hematopoetice 3. Este capabil sa identifice esecul grefarii 4. Este capabil sa recunoasca semnele de toxicitate secundara chimioterapiei, semnele de reactie de grefa contra gazda acuta 5. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 6. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
10.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.	1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor diagnosticul oncologic si managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice 4. Este capabil sa gestioneze comunicarea vestilor proaste.
11.	Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior.	1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti.
12	Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală	1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.
13.	Monitorizează evoluția pacientului post- transplant, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Cunoaste protocol monitorizare complexa posttransplant: reactivare infectii fungice/virale/bacteriene, monitorizare imunosupresie, monitorizare chimerism, monitorizare conversie grup sanguin 4. Cunoaste calendarul de vaccinari postransplant 5. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar pentru monitorizare efecte tardive posttransplant, cu avizul prealabil al medicului indrumator.
14.	Redactează biletul de externare/scrisoarea medicală	1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.

* NB: Stagiul TRANSPLANT MEDULAR/CELULE STEM se va desfășura într-un centru de oncologie – hematologie pediatrică cu peste 50 de cazuri noi/an, cu secție de transplant medular/celule stem pentru copii: Institutul Clinic Fundeni – UMF „Carol Davila”; SCUC „Louis Țurcanu” – UMF „Victor Babeș” Timișoara
Modulul 7(17): Tumori cerebrale
Nr. ore curs: 30
Nr. ore practică: 300I. Tematica curs:1. Aspecte generale ale tumorilor SNC: Epidemiologie, Sindroame ereditare asociate cu tumori SNC. Biologia tumorilor SNC. Genetica tumorilor SNC. Clasificarea patologică a tumorilor SNC. Simptomatologie clinică. Neuroimagistică în tumorile SNC. Neurochirurgie (diagnostic și tratament). Radioterapie tumorilor SNC. Principiile chimioterapiei tumorilor SNC. Agenți și abordări terapeutice noi în tumorile SNC.2. Ependimomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică3. Glioamele low-grade: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică5. Glioame high-grade supratentoriale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică6. Glioame de trunchi cerebral: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică7. Tumori ale căii optice: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică8. Craniogaringiomul: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică9. Neoplasmele plaxului coroid: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică10. Tumori embrionare: Meduloblastomul; Tumori neuroectodermale primitive supratentoriale (PNET): epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică11. Pinealoblastomul; Tumorile regiunii pineale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică12. Tumori spinale: epidemiologie, istorie naturală, clasificare stadială și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică (tratament multimodal), chimioterapie, urmărire post-terapeutică13. Efecte secundare tardive ale bolii și tratamentelor oncologice în tumorile cerebraleII. Baremul activităților practice:1. Efectuarea puncției lombare la copilul de diverse vârste2. Efectuarea manevrelor de urgență în criză de convulsii la copil3. Examenul fundului de ochi4. Administrarea de citostatice intra-rahidian5. Interpretarea următoarelor probe:– examen EEG– radiografie de craniu– tomografie/RMN cerebrală– tomografie/RMN spinalăIII. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1	Stabileste diagnosticul clinic initial si/sau suspiciunea de tumora cerebrala sau spinala	1.Recunoaste principalele semne de debut in tumorile cerebrale si spinale.
2.	Stabileste diagnosticul de urgenta neurologica	1. Recunoaste urgentele neurologice oncologice (HIC, convulsii, sd. compresie spinala) 17. Elaboreaza planul imediat de tratament in urgentele neurologice
2.	Efectuează corect anamneza completă și examenul neurologic in orice tumora cerebrala sau spinala	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examenul neurologic complet.
3	Cunoaste semnificația investigațiilor paraclinice. Elaboreaza planul initial de investigații. Propune planul complet de investigatii.	1. Este capabil sa elaboreze singur un plan initial de investigatii. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigatiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de investigatii. 4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigatiilor de inalta performanta.
5	Participă la stabilirea diagnosticului oncologic împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6	Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea protocolului de tratament multimodal al pacientului oncologic Participă împreună cu medicul îndrumător la stabilirea indicației chimioterapiei citostatice	1. Poate descrie modalitatea de accesare și aplicare la pacient a protocoalelor de investigatii si tratament citostatic 2. Este capabil sa enumere indicațiile și efectele adverse ale chimioterapiei și radioterapiei in tumorile cerebrale si spinale, să le explice pacienților și aparținătorilor. 3. Asistă pacienții și aparținătorii la completarea consimțământului informat pentru chimioterapie și/sau radioterapie pe care le atașează în FOCG
7	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice
8.	Monitorizează evoluția pacientului cu tumori cerebrale sau spinale, o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să ajusteze planul de investigatii si tratament in functie de evolutia pacientului. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient catre o alta sectie.
9.	Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului indrumator. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
10	Participa la consultul in cadrul comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord)	1. Este capabil sa decida momentul in care cazul pacientului trebuie prezentat comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord) 2. Poate expune datele medicale ale pacientului comisiei multidisciplinare de indicatie terapeutica oncologica (tumor bord) 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
11	Elaboreaza un plan initial de tratament multimodal Propune planul de tratament citostatic	1. Este capabil sa elaboreze singur planul initial de tratament oncologic folosind medicatie de prima intentie, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice. 2. Recunoaste situatiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului indrumator un plan complet de tratament, luand in considerare comorbiditatile.
12.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.	1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunica direct pacientului si apartinatorilor diagnosticul oncologic si managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduridiagnostice sau terapeutice 4. Este capabil sa gestioneze comunicarea vestilor proaste.
14.	Efectueaza externarea pacientului si intocmeste planul de management ulterior.	1. Este capabil sa decida in mod corect momentul externarii pacientului. 2. Este capabil sa intocmeasca si sa discute cu apartinatorii planul de monitorizare și tratament post-externare 3. Poate realiza legatura cu alti profesionisti din sanatate implicati in managementul post- externare al cazului, inclusiv facilitarea tranzitiei adolescentului la reteaua medicala de adulti.
15	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală	1. Este capabil să redacteze singur biletul de externare/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizarii medicului îndrumător. 2. Este capabil sa intocmeasca un plan de monitorizare și tratament post-externare.

* NB: Stagiul de TUMORI CEREBRALE se va desfășura exclusiv în unul dintre următoarele centre: Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” – UMF „Carol Davila” București, Inst. Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuta” Cluj-Napoca – UMF Cluj „Iuliu Hațieganu”, SCUC „Sf. Maria” – UMF „Grigore T. Popa” Iași;
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectivele generale ale pregătirii în specialitatea de Pediatrie, Oncologie și hematologie pediatrică include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:I. Comunicare;II. Etică și profesionalism;III. Asigurarea calității actului medical;IV. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);V. Organizare și conducere.I. Comunicare
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
A. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.– utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)
B. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
C. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali, psihologi, kinetoterapeuți și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II. Etică și profesionalism
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.– Capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– Evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;– Abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.– Utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple– Capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor– Metodologia cercetării științifice.III. Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV. Expertiză pediatrică și de oncologie și hematologie pediatrică
Rezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate Pediatrie, Oncologie și hematologie pediatrică: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic oncologic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.– Elaboreze planul de tratament oncologic multimodal și de monitorizare pe termen lung– Își însușească modul de completarea a documentelor medicale– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și adolescentului cu afecțiuni oncologice și să cunoască măsurile de protecțieV. Organizare și conducere
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale.– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de externare, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă – Da– examen clinic – pediatrie – Da– examen clinic – Oncologie și hematologie pediatrică – Da– probă de abilități/manualități – pediatrie – Da– proba de abilități/manualități – oncologie și hematologie pediatrică – Da– probă pe casetă video – Nu– probă operatorie – Nu– dizertație – Nu
TEMATICA DE EXAMEN – PEDIATRIE1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3. Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele neonatale, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile neonatale, convulsii neonatale.4. Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6. Obezitatea.7. Febra la copil.8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10. Insuficiența respiratorie acută.11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.13. Malformațiile congenitale de cord necianogene.14. Malformațiile congenitale de cord cianogene.15. Hipertensiunea arterială la copil.16. Diareea acută bacteriană și virală.17. Sindroamele de deshidratare.18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).19. Boala inflamatorie intestinală.20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.21. Constipația cronică și encoprezisul.22. Icterele la sugar și copil.23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26. Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă.29. Tulburări de ritm și conducere.30. Insuficiența cardiacă.31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.33. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată). Trombozele venoase și arteriale.34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.35. Infecția de tract urinar.36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.37. Glomerulonefritele acute și cronice.38. Sindromul nefrotic.39. Insuficiența renală acută.40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42. Sifilisul congenital și dobândit.43. Deficite imune genetice și dobândite.44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice.45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil.46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.47. Urgențele oncologice la copil.48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil.50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică.51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.53. Hiperglicemiile sugarului și copilului.54. Hipoglicemiile sugarului și copilului.55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.59. Meningita și encefalita.60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina.61. Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.62. Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.63. Șocul. Anafilaxia.64. Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon).65. Insuficiența hepatică.66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.67. Coma și statusul convulsiv.68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.69. Paraliziile cerebrale infantile.70. Stenoza hipertrofică de pilor.71. Invaginația intestinală.72. Enterocolita ulcero-necrotică.
TEMATICA DE EXAMEN – ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ1. Epidemiologia cancerului la copil.2. Carcinogeneza.2. Biologia cancerului. Imunologia în cancer. Terapia biologică3. Genetica în cancerele copilului. Terapia genica4. Imunologie tumorală5. Metode de diagnostic în cancerele copilului. Diagnosticul de certitudine în cancer – diagnosticul histopatologic6. Stadializarea în cancer. Principiile tratamentului multimodal7. Principiile chirurgiei oncologice8. Principiile chimioterapiei; farmacologie și farmacocinetica citostaticelor9. Principiile radioterapiei. Tipuri de radioterapie10. Urgențe oncologice11. Terapie suportivă în cancerele copilului12. Terapia paliativă în cancerele copilului13. Terapia durerii în cancerele copilului14. Monitorizarea pe termen lung. Efecte secundare tardive în cancer15. Metodologia trialurilor clinice în oncologia pediatrică16. Cancerul la adolescent. Cancerul la sugar17. Sindroame paraneoplazice18. Comunicarea cu părinții și pacienții19. Tumori ale Sistemului nervos central(SNC): tumori cerebrale și spinale20. Neuroblastomul.21. Nefroblastomul și alte tumori renale22. Retinoblastomul.23. Sarcoame osoase: Sarcoamul Ewing și Osteosarcomul.24. Sarcoamele de țesuturi moi: Rabdomiosarcomul tumorile non-rabdomiosaracom25. Tumorile cu celule germinale26. Tumori hepatice.27. Tumori endocrine: Tumori pituitare; tumori tiroidiene; Tumori neuroendocrine gastro enteropancreatice; Tumori adrenale; Feocromocitomul28. Cancere rare: Estesioneuroblastomul; tumori melanocitare; cancere de orofaringe; carcinomul de rinofaringe; cancere pulmonare; cancere cardiace; cancerele tractului digestiv; carcinom vezical; cancere col uterin; cancere vaginale și uterine; melanomul; cancere epiteliale maligne ale pielii; cancer mamar; cancer de peritoneu; tumori carcinoide.29. Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului30. Surse de radiații; Noțiuni de radiobiologie;31. Tehnici și tipuri de iradiere32. Indicațiile radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice la copil și adolescent33. Transfuzia de sânge34. Hemograma, examenul morfologic al frotiului de sânge periferic35. Examenul morfologic al MO36. Flowcitometrie/Imunofenotipare: teste pentru diagnostic, monitorizare evoluție37. Citogenetica/genetica moleculară: teste de diagnostic, monitorizare evoluție38. Teste de biologie moleculară: teste pentru diagnostic, monitorizarea bolii minime reziduale, monitorizare chimerism39. Histochimie/imunohistochimie – evaluare rezultate biopsie osoasă, biopsie ganglionară, biopsie40. Coagularea și hemostaza: teste de screening, teste specifice41. Trombofilia42. Electroforeza hemoglobinei43. Tipizarea HLA44. Evaluarea grefonului de celule stem hematopoietice45. Hematologie neonatală46. Sindroame de insuficiență medulară47. Anemii48. Hemoglobinopatii. Sindroame talasemice49. Anomalii cantitative și calitative ale leucocitelor50. Imunodeficiențe primare51. Afecțiuni ale hemostazei52. Diagnosticul morfologic, imunologic și molecular al hemopatiilor maligne53. Leucemiile acute limfoblastice54. Leucemiile acute mieloblastice55. Leucemia granulocitară cronică la copil56. Sindroamele mielodisplazice și mieloproliferative57. Limfomul Hodgkin58. Limfoamele maligne non-hodgkiniene59. Histiocitozele60. Boli limfoproliferative asociate sindroamelor de imunodeficiență61. Definiția transplantului; sursele de celule stem hematopoietice (CSH); mobilizarea și conservarea CSH62. Proprietățile biologice ale celulelor stem hematopoietice63. Imunogenetica transplantului alogen64. Principiile condiționării65. Indicațiile transplantului de celule stem hematopoietice în pediatrie66. Tratamentul suportiv în transplantul de celule stem67. Complicațiile precoce ale transplantului68. Complicațiile tardive ale transplantului69. Reacția de grefă contra gazdă70. Monitorizarea bolii minime reziduale71. Imunoterapia post transplant72. Tumori cerebrale73. Tumori spinale
Baremul de manevre, tehnici și activități practice – Pediatrie1. Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2. Soluții pentru rehidratare orală: compoziție, proprietăți, indicații, contraindicații.3. Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.4. Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil.5. Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrită acută.6. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin).7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.8. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.9. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucogramă, frotiu sanguin periferic, medulogramă, teste de hemostază).10. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.11. Interpretarea probelor funcționale respiratorii.12. Interpretarea probelor paraclinice hepatice.13. Interpretarea probelor paraclinice renale.14. Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).15. Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).16. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.17. Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.18. Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiza a lichidului pleural.19. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice – Oncologie și hematologie pediatrică
l. Efectuarea puncției lombare, a puncției pleurale și a paracentezei2. Efectuarea puncției și biopsiei medulare3. Tehnica accesării cateterului venos central cu cameră (port a cath), administrarea medicației și a perfuziilor/transfuziilor prin cateterul venos central cu cameră și tehnica îngrijirii acestuia4. Procedurile pre-transfuzionale necesare în cazul transfuziei fiecărui produs sangvin în parte (concentrat eritrocitar, concentrat trombocitar, produse de plasmă)5. Elaborarea planului de tratament oncologic multimodal în orice tumoră malignă6. Elaborarea planului de tratament citostatic în orice tumoră malignă9. Interpretarea examenelor CT, RMN, PET-CT10. Interpretarea Ex. flowcitometric – sânge periferic, măduvă osoasă, lichid cefalo-rahidian11. Interpretarea Ex. citogenetic și FISH12. Interpretarea Ex. biologie moleculară13. Interpretarea Ex. morfologic măduvă osoasă14. Interpretarea Ex. histopatologic și imunohistochimic – biopsie de măduvă osoasă, ganglion sau formațiune tumorală15. Interpretarea electroforezei hemoglobinelor16. Interpretarea testelor de hemostază și tromboză17. Determinare grup sanguin18. Procesare celule stem hematopoietice – cunoaștere principiu metodei19. Crioprezervare celule stem hematopoietice – cunoaștere principiu metodei20. Tehnica aferezei de celule stem hematopoietice – cunoaștere principiu metodei21. Tehnica fotoferezei extracorporeale pentru tratamentul GVHD – principiul metodei
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI PEDIATRU CU SUBSPECIALIZARE DE ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ
Competența profesională intrinsecă specialitățiiI. Competențe specifice în activitatea curentă1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.4. Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5. Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.6. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.8. Trimite pacienții la consulturi interclinice.9. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.12. Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile pacientului.13. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.14. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.15. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.16. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.17. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.18. Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.19. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.20. Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.21. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.II. Competențe specifice în serviciul de gardă (secție pediatrie sau secție de oncologie – hematologie pediatrică)1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.3. Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de garda.4. Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.6. Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.10. Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.
Obligații
Etice, deontologice
Respectă următoarele acte normative:1. Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite3. Normele de etică și deontologie profesională.
ProfesionaleI. Atribuții generale1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.2. Cunoaște și respectă normele igienico-sanitare.3. Cunoaște și respectă normele P.S.I. și de securitate a muncii.4. Cunoaște și respectă programul de muncă.5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.6. Efectuează controlul medical periodic general.7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.II. Atribuții specifice în activitatea curentă1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.3. Comunică zilnic medicului de gardă pacienții cu probleme medicale grave pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.9. Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.10. Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.11. Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.14. Respectă prevederile H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;15. Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.III. Atribuții specifice în serviciul de gardă1. Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;2. Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competențe în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.
PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI
CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Semnătura:
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ONCOLOGIE ȘI HEMATOLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018 )
CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ
Definiția specialității:
Pediatria este specialitatea care se ocupă cu patologia medicală a copilului de la 0 la 18 ani ea incluzând un domeniu profilactic, care cuprinde puericultura și unul curativ, într-un context socio-etic și managerial specific, la care se asociază aprofundarea suplimentară a unor subdomenii, ce se constituie în specializări derivate din pediatrie, după cum urmează:1. Cardiologie pediatrică2. Gastroenterologie pediatrică3. Hematologie și oncologie pediatrică4. Pneumologie pediatrică5. Nefrologie pediatrică
Absolvenții specializărilor nominalizate la punctele 1 – 5 vor fi certificați ca și „medici specialiști pediatrie și (urmează specialitatea derivată) ……….” având cunoștințele și calificarea necesară de a efectua gărzi în specialitatea Pediatrie și de a acorda îngrijiri pediatrice în conformitate cu competențele dobândite conform curriculei de pregătire.
Instruirea prin trunchiul comun durează 3 ani. După absolvirea trunchiului comun, pentru Pediatrie Generală și fiecare specialitate derivată se va continua pregătirea specifică în conformitate cu curriculele întocmite distinct.
Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri, demonstrații) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, fiind prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual dirijat.
Coordonatorul programului de rezidențiat este nominalizat de instituția de învățământ superior medical având rolul de a coordona desfășurarea programului de rezidențiat și de a numi – pentru fiecare secție clinică – un responsabil de formare în rezidențiat. Responsabilul de formare în rezidențiat, în colaborare cu șeful secției, repartizează rezidenții medicilor specialiști/primari din secție care devin medici îndrumători și care vor desfășura activitatea de pregătire a rezidenților în concordanță cu curricula aprobată. În cursul gărzilor medicul de gardă specialist/primar devine medic-îndrumător al activității clinice pe durata gărzii.
Coordonatorul de program va urmări respectarea duratei aferente și a curriculei fiecărui modul de pregătire. În cadrul aceluiași an de pregătire, coordonatorul programului de rezidențiat va asigura rotația medicilor rezidenți astfel încât aceștia să parcurgă toate modulele aferente anului de studiu. Este permisă parcurgerea unui modul în mod fracționat, cu scopul de a evita supraaglomerarea unor secții și alocarea simultană a unui număr mare de rezidenți unui medic-îndrumător. Desfășurarea modulelor de pregătire se va face cu prioritate în secțiile clinice de Pediatrie în care există un cadru didactic (titular sau asociat) cu specialitate/supraspecializare/atestat specific modulului de pregătire; în situația în care în niciuna dintre secțiile clinice de Pediatrie nu există îndrumători în specialitatea modulului, stagiul respectiv se va efectua în clinica de specialitate adulți.
Responsabilul de formare în rezidențiat verifică și răspunde de parcurgerea tematicii din curriculumul de pregătire, organizează la nivelul secției activitatea educațională a rezidenților, repartizează rezidenții medicilor îndrumători. Repartiția rezidenților se va face în concordanță cu competențele profesionale ale medicilor îndrumători (specialitate, supraspecialitate, atestate) și cu specificul modulului de pregătire. Responsabilul de formare în rezidențiat organizează și participă la evaluarea rezidenților la fiecare final de modul.1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ1. Durata programului

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	5 ani
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	16
TRUNCHIUL COMUN (modulele 1-9)	3 ani
MODULUL 1	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 2	Urgențe Pediatrice
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 3	Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 4	Psihiatrie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 5	Chirurgie și Ortopedie Pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 6	Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 7	Boli infecțioase
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 8	Genetică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	3
MODULUL 9	Imagistică medicală
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	2 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 10	Pediatrie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
DIN ANUL IV SE CONTINUĂ CU STRUCTURA DE PNEUMOLOGIE PEDIATRICA (modulele 11-16)	2 ani

Trunchi comun (an I-III) = 600 ore curs, 5250 ore pregătire practică

MODULUL 11 – Pneumologie pediatrică	Neurologie pediatrică
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 12 – Pneumologie pediatrică	Neonatologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	1 lună
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 13 – Pneumologie pediatrică	Pneumologie pediatrică – Modul I
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	6 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 14 – Pneumologie pediatrică	Bronhologie
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	3 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 15 – Pneumologie pediatrică	Explorari functionale respiratorii
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	4 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
MODULUL 16 – Pneumologie pediatrică	Pneumologie pediatrică – Modul II
NUMĂRUL DE SĂPTĂMÂNI/LUNI/MODUL	9 luni
ORE DE CURS/SĂPTĂMÂNĂ	4
Total ore pregătire teoretică	1000
Total ore pregătire practică	8750

Modulele 1 – 10 sunt cele ale TRUNCHIULUI COMUN
Structura programului Specialității Pneumologie Pediatrică
Modulul 11 – Neurologie pediatrică:
Nr. ore curs. 20
Nr. ore practică. 125I. Tematică curs.1. Afecțiuni ale peretelui toracic și ale diafragmului congenitale sau dobândite [scolioză de cauză neuromusculară prin afectare de motoneuron central sau periferic, ataxia Friedreich, scolioza asociată neurofibromatozei, paralizia diafragmatică congenitală sau prin lezare de nerv frenic, herniile diafragmatice congenitale].2. Leziunea medulară acută și cronică/progresivă.3. Distrofii musculare și impactul acestora asupra funcției ventilatorii [Distrofia Musculară Duchenne, distrofii miotonice, distrofii musculare ale centurilor, distrofii facio-scapulo-humerale, sindromul Emery Dreifuss, distrofii musculare congenitale]4. Alte miopatii ereditare cu afectare a funcției respiratorii [canalopatiile, paraliziile periodice familiale, miopatiile ereditare metabolice (Glicogenoza tip II Pompe, miopatii mitocondriale, etc]5. Bolile joncțiunii neuromusculare și afectarea respiratorie [Miastenia Gravis și sindroamele miastenice congenitale, botulismul]6. Amiotrofiile spinale progresive [SMA] (tip I Werdnig-Hoffmann, tip II Sindrom Intermediar Hausmanova-Petrusewicz, tip III Wohlhart-Kugelberg-Welander, tip IV)II. Barem de activități practice1. Evaluarea forței musculare prin manevre clinice specifice2. Interpretarea unei EMG (electromiograme)3. Interpretarea unui buletin de biopsie muscularăIII. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza completă și examenul obiectiv complet pe aparate și sisteme – cu focus pe aparatul locomotor.	1. Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet. 2. Este capabil să recunoască copilul grav bolnav și să anunțe medicul îndrumător despre un astfel de caz.
2.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	1. Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru investigații paraclinice.
3.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	1. Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
4.	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigații si tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Este capabil să explice motivația introducerii diverselor medicamente în schema terapeutică.
5.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze singur sau sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
6.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Este capabil să decidă momentul în care anunță modificările clinice și paraclinice medicului îndrumător. 3. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
7.	Asistă la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției.	1. Este capabil să argumenteze necesitatea consultului interdisciplinar. 2. Este capabil sa propună medicului îndrumător modificările managementului de caz (investigații, tratament) rezultate in urma consultului interdisciplinar.
8.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	1. Poate enumera capitolele scrisorii medicale/biletului de ieșire din spital. 2. Este capabil să redacteze o formă preliminară a biletului de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător. 3. Este capabil să scoată în evidență punctele cheie în argumentarea diagnosticului pozitiv.
9.	Obține abilități de comunicare cu pacienții si aparținătorii. Asista la comunicarea diagnosticului, a managementului ulterior al cazului, obținerea consimțământului si comunicarea veștilor proaste de către medicul îndrumător.	1. In discuția cu îndrumătorul poate simula un model de comunicare cu pacientul sau aparținătorii. 2. Comunica pacientului si aparținătorilor informații medicale discutate anterior cu medicul îndrumător.

IV. Rezultate așteptate– Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară.– Să efectueze evaluare clinică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării clinice echipei multidisciplinare.– Să alcătuiască planul de intervenție pentru patologia neurologică și să îl integreze în planul personalizat de intervenție al pacientului cu boală neuromusculară sau diafragmatică.
Modulul 12 – Neonatologie pediatrică:
Nr. ore curs. 20
Nr. ore practică. 125I. Tematică curs.1. Afecțiuni ale căii aeriene legate de surfactant [deficitul de surfactant la prematur, destrucția perinatală de surfactant, sindroame genetice cu sinteza anormală cantitativă/calitativă de surfactant]2. Malformații ale căii aeriene la copil, cu localizare în căile aeriene superioare – cheilo-gnato-palatoschizis, imperforația coanală, secvența Pierre-Robin, malformații laringiene, stridor laringian congenital.3. Malformații ale căii aeriene la copil, cu localizare în căile aeriene inferioare – traheobronhomalacia, fistule esotraheale, hernia diafragmatică congenitală, hipoplazia sau agenezia pulmonară, malformația adenomatoidă chistică, chiste aeriene congenitale, emfizemul lobar gigant și sindromul Swyer-James, sechestrația pulmonară, inele vasculare4. Malformații ale peretelui toracic la copil – distrofiile toracice asfixiante, pectus escavatum și pectus carinatum, anomalii congenitale vertebrale și/sau costale, sindrom Poland, sindrom VACTERL5. Gastroschizisul și omfalocelul congenital – impactul asupra funcției ventilatorii6. Malformațiile cardiace congenitale și rolul lor asupra ventilației și schimburilor de gaze7. Persistența circulației fetale; hipertensiune pulmonară în diverse MCC8. Resuscitarea neonatală la sala de nașteri; protocolul STABLE (sugar/glucose-temperature-airway-blood pressure-laboratory findings-emoțional support)9. Tehnici de control avansat ale căii aeriene la nou-născut10. Ventilația mecanică la nou-născutII. Barem activități practice1. Reanimarea neonatală – asistarea la sala de naștere a nou-născutului la termen și a nou-născutului cu greutate mică și foarte mică.2. Stabilizarea și pregătirea nou-născutului în vederea transportului neonatal. Metode de ventilație, monitorizare a nou-născutului transportat.3. Cateterismul arterei și venei ombilicale.4. Instalarea unei perfuzii în venele periferice; montarea unui cateter periferic la nou-născutul la termen și prematur (sub 37 săptămâni de gestație).5. Tehnici de ventilație asistată: metode de ventilație neinvazivă și invazivă.6. Administrarea de surfactant în sonda endotraheală.7. Puncția pleurală. Drenajul pleural în sistem închis – efectuare pe manechin/pacienți.8. Îngrijirea prematurului în incubator: cunoașterea reglării temperaturii și a umidității, fixarea parametrilor de funcționare.9. Monitorizarea nou-născutului în terapie intensivă.10. Interpretarea unei radiografii toracice la nou-născut.11. Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm și conducere, hipocalcemia neonatală).12. Interpretarea examenului gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup – particularitățile neonatale.III. Obiective și rezultate așteptate.

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează evaluarea clinica a pacientului	1. Este capabil să recunoască nou-născutul grav bolnav și să ia masuri imediate.
2.	Stabilește diagnosticul clinic inițial. Ia decizia de internare sau tratament ambulator.	1. Cunoaște criteriile de internare. 2. Are capacitatea de a tine cont de comorbidități in decizia de internare. 2. Cunoaște principalele diagnostice diferențiale. 3. Stabilește diagnosticul pozitiv inițial.
3.	Comunică eficient, verbal și în scris date privind starea de sănătate a copilului.	1. Este capabil sa explice aparținătorilor și copilului datele medicale. 2. Comunica direct pacientului si aparținătorilor diagnosticul si managementul ulterior al cazului. 3. Poate expune indicațiile, beneficiile și efectele adverse ale procedurilor în vederea obținerii consimțământului pentru diferite manopere/proceduri. 4. Este capabil sa gestioneze comunicarea veștilor proaste.
4.	Cunoaște semnificația investigațiilor paraclinice. Elaborează planul inițial de investigații. Propune planul complet de investigații.	1. Este capabil sa elaboreze singur un plan inițial de investigații. 2. Cunoaște semnificația rezultatelor investigațiilor și are capacitatea de a stabili diagnosticul de etapa. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de investigații. 4. Solicita supervizare pentru efectuarea investigațiilor de înaltă performanta.
5.	Elaborează un plan inițial de tratament. Propune planul complet de tratament.	1. Este capabil sa elaboreze singur planul inițial de tratament folosind medicație de prima intenție, cu respectarea algoritmilor si protocoalelor specifice. 2. Recunoaște situațiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil de a propune medicului îndrumător un plan complet de tratament, luând in considerare comorbidități. 4. Este capabil sa realizeze un plan de alimentație a nou-născutului cu supervizarea medicului îndrumător.
6.	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	Este capabil să efectueze manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să ajusteze planul de investigații si tratament in funcție de evoluția pacientului. 2. Recunoaște situațiile in care are nevoie de supervizare si o solicita medicului specialist/primar. 3. Este capabil să efectueze sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului și să noteze aceasta în FOCG. 4. Este capabil să redacteze un raport medical sintetic in cazul transferului unui pacient către o alta secție.
8.	Participa la discuțiile în cadrul echipei multidisciplinare în evaluarea inițială sau pe parcursul evoluției. Participa la activitățile de cercetare ale echipei.	1. Este capabil să solicite un consult interdisciplinar cu avizul prealabil al medicului îndrumător. 2. Poate expune datele medicale ale pacientului în cadrul unei întâlniri interdisciplinare. 3. Este capabil să integreze recomandările consultului disciplinar în planul de investigație și terapeutic ulterior.
9.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală	1. Este capabil să redacteze singur biletului de ieșire/scrisoarea medicala pe care ulterior le supune avizării medicului îndrumător. 2. Este capabil sa întocmească un plan de monitorizare și tratament post-externare.
10	Participa activ la efectuarea de transport neonatal	1. Este capabil sa seteze si utilizeze aparatura necesara pentru transport, monitorizarea pe timpul transportului 2. Este capabil sa monitorizeze nou-născutul pe timpul transportului.

IV. Rezultate așteptate
● Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară obstetrician-neonatolog.
● Să efectueze evaluare somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.
● Să alcătuiască planul de intervenție pentru patologia congenitală sau dobândită perinatal și sa îl integreze în planul personalizat de intervenție la copilul nou-născut.
Modulul 13 – Pneumologie Pediatrică – Modulul I:
Nr. ore curs: 120
Nr. ore practică: 1000I. Tematică1. Bazele moleculare ale morfogenezei pulmonare [etapele de dezvoltare pulmonară – embrionică, pseudoglandulară, canaliculară, saculară, capilară și alveolară]2. Genetica și epigenetica în bolile pulmonare ale copilului [mappingul genetic, GWA (Genome-Wide Association), epigenetica în bolile respiratorii, poluarea și stresul oxidativ, efectele genetice ale fumatului pasiv, efectele epigenetice ale microbiomului uman]3. Anatomia și fiziologia tractului respirator la copil [structura căilor aeriene, sistemul vascular pulmonar, limfaticele plămânului, inervația pulmonară, interstițiul pulmonar, creșterea și dezvoltarea aparatului respirator, ventilația și mecanica respiratorie, reculul elastic pulmonar, proprietățile elastic ale peretelui pulmonar, volume pulmonare, proprietățile dinamice ale căii aeriene, distribuția ventilației, circulația pulmonară, mușchii respiratori, schimbul gazos/difuzia gazelor, ventilația alveolară, spațiul mort, raportul ventilație-perfuzie, transportul sistemic al gazelor, echilibrul acido-bazic, respirația tisulară, controlul respirației, funcțiile metabolice ale plămânului]4. Surfactantul – deficitul de sinteză și destrucția de surfactant5. Mecanisme de apărare ale căii aeriene (intrinseci, înnăscute și adaptative)6. Inflamația căilor aeriene [mecanismele celulare și moleculare ale inflamației, mecanisme antiinflamatorii]7. Elemente de istoric/anamneza în bolile respiratorii8. Zgomotele respiratorii normale și patologice în auscultația pulmonară; Palparea toracelui; Percuția toracelui; Inspecția căilor aeriene superioare și a toracelui.9. Semne și simptome uzuale întâlnite în bolile respiratorii la copil [tuse acută și cronică, wheezing acut și recurent, cianoza cutaneomucoasă, hipocratism digital, durerea toracică, hemoptizia, expectorația, etc]10. Detresă respiratorie: semne clinice, etiologie, evaluare (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice).11. Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.12. Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.13. Explorarea funcțională respiratorie: explorări funcționale la copilul mic/necooperant, spirometria, pletismografia, mecanica respiratorie pasivă, mecanica peretelui toracic, capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon DLCO, peak-flow metria.14. Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii .15. Astmul bronșic: definiție, epidemiologie, etiologie (inclusiv factori declanșatori de simptome), patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, clasificarea severității bolii, profilaxie, terapie acută, terapie cronică.16. Fibroza chistică: etiologie, patogenie, tablou clinic, examinări paraclinice, evoluție, prognostic, principii de tratament.17. Tuberculoza pulmonară primară și secundară: etiologie, epidemiologie, fiziopatologie, tablou clinic, examinări paraclinice (IDR la PPD, teste de eliberare a interferonului gamma, radiografia toracică, examenul microscopic, cultura bacteriană), principii de terapie, profilaxie (vaccinarea BCG).18. Infecțiile cu Microbacterii non-tuberculoase (Mycobacterium avium complex, Mycobacterium abscessus, Mycobacterium kansasii, Mycobacterium marinum)19. Hemoragiile pulmonare – cauze de hemoptizie (trauma, diateze hemoragice, fibroza chistică, alte infecții, MCC, malformații arterio-venoase, hemoragii pulmonare în boli autoimune, hemosideroza pulmonară și iatrogen post-puncțional, post-bronhoscopic, la traheostomizati)20. Insuficiența respiratorie acută și cronică: definiție, etiologie, fiziopatologie, tipuri, explorări paraclinice, oxigenoterapia.II. Barem de activități practice1. Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare.2. Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare.3. Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF).4. Efectuarea și interpretarea spirometriei.5. Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine.6. Interpretarea testelor cutanate alergologice la pacientul cu astm bronșic.7. Interpretarea intradermoreacției la tuberculina.III. Obiective educaționale și rezultate așteptate

	Obiective educaționale	Rezultate așteptate
1.	Să identifice corect sunetele respiratorii normale sau patologice	Este capabil să identifice corect sunetele respiratorii
2.	Să identifice semnele de detresă respiratorie	Este capabil să identifice semnele de detresă respiratorie
3.	Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu tuse subacută sau cronică	Este capabil să evalueze singur un pacient cu tuse recurentă sau cronică
4.	Să evalueze (anamneză, examen obiectiv, examinări paraclinice) un pacient cu wheezing recurent sau persistent	Este capabil să evalueze singur un pacient cu wheezing recurent sau persistent
5.	Să cunoască indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii	Cunoaște indicațiile radiografiei toracice în bolile respiratorii
6.	Să interpreteze o radiografie toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare)	Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe radiografia toracică
7.	Să interpreteze o tomografie computerizată toracică normală sau patologică (leziuni bronhopulmonare)	Este capabil să identifice leziunile bronhopulmonare pe tomografia toracică computerizată
8.	Să efectueze corect determinarea debitului expirator maxim (PEF)	Este capabil să efectueze corect PEF-metria în bolile respiratorii
9.	Să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF	Este capabil să interpreteze și să explice pacientului/aparținătorilor semnificația valorilor PEF
10.	Să efectueze corect o spirometrie	Este capabil să efectueze corect o spirometrie
11.	Să interpreteze o spirometrie normală sau patologică (obstrucție vs. restricție)	Este capabil să interpreteze o spirometrie
12.	Să recomande terapia inhalatorie adecvată (tip de dispozitiv) în funcție de caz	Este capabil să indice tipul corect de dispozitiv inhalator în funcție de caz si sa exemplifice modalitatea corecta de administrare a medicației pe cale inhalatorie.
13.	Să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic	Este capabil să recunoască tabloul clinic al astmului bronșic
14.	Să cunoască criteriile de diagnostic ale astmului bronșic	Cunoaște criteriile de diagnostic ale astmului bronșic
15.	Să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic	Este capabil să interpreteze testele cutanate alergologice la un pacient cu astm bronșic
16.	Să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii	Este capabil să clasifice corect astmul bronșic în funcție de controlul bolii
17.	Să cunoască cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse)	Cunoaște cele mai frecvente medicamente utilizate în astmul bronșic (indicații, contraindicații, administrare, reacții adverse)
18.	Să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic	Este capabil să elaboreze un plan terapeutic de durată la un pacient cu astm bronșic
19.	Să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic	Este capabil să elaboreze un plan de monitorizare la un pacient cu astm bronșic
20.	Să cunoască terapia exacerbării astmatice	Cunoaște terapia exacerbării astmatice
21.	Să cunoască criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice si pe cele clinice de evoluție a bolii; sa recunoască principalele complicații ale bolii in copilărie	Cunoaște criteriile clinice de suspiciune a fibrozei chistice si evoluția naturala/sub tratament profilactic a bolii
22.	Să recunoască tabloul clinic al tuberculozei pulmonare	Recunoaște tabloul clinic al tuberculozei pulmonare
23.	Să interpreteze corect IDR la PPD	Interpretează corect IDR la PPD
24.	Să cunoască criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii	Cunoaște criteriile de diagnostic ale insuficienței respiratorii
25.	Să interpreteze un buletin de analiză a gazelor sanguine	Interpretează un buletin de analiză a gazelor sanguine
26.	Să cunoască indicațiile oxigenoterapiei	Cunoaște indicațiile oxigenoterapiei

IV. Rezultate așteptate
● Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară pediatru-urgentist-pneumolog.
● Să efectueze evaluare somatică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.
● Sa alcătuiască planul de intervenție pentru patologia respiratorie identificată și să îl integreze în planul personalizat de intervenție la copilul cu boală pulmonară acută sau cronică.
● Să poată comunica eficace și concis cu familia pacientului care are boală pulmonară acută sau cronică despre structura planului de intervenție pe durata spitalizării și despre planul de acțiune privind monitorizarea la domiciliu
Modulul 14 – Bronholologie:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 400I. Tematică1. Introducere în bronhologie, definirea termenilor.2. Indicațiile bronhoscopiei, în general; indicațiile pediatrice ale bronhoscopiei.3. Contraindicațiile bronhoscopiei.4. Bronhoscopie flexibilă versus rigidă – avantajele relative și dezavantajele comparative ale celor două tipuri de bronhoscopie5. Anatomia căii aeriene în perspectiva examenului bronhoscopic [evaluarea căilor aeriene extratoracice, respectiv a căilor aeriene intratoracice]6. Tipuri de modificări structurale identificate în calea aeriană cu ajutorul bronhoscopiei [modificări intrinseci ale căii aeriene, compresii extrinseci]7. Proceduri de diagnostic în cursul examenului bronhoscopic: a. Lavajul bronhoalveolar, b. Biopsia transbronșică, c. Biopsia epiteliului respirator și tehnica de brushing8. Proceduri terapeutice în cursul bronhoscopiei: a. Lavajul bronșic în scop terapeutic, b. Bronhoscopia terapeutică cu administrare inrabronșică a diverselor principii terapeutice (surfactant, adrenalina, mucolitice, etc), c. Proceduri invazive (dilatare cu balon a zonelor stenotice, stentare bronșică, laser-terapie, electrocauterizare, termoplastie endobronșică)9. Evaluarea ultrasonică endobronșică EBUS (Endobronchial Ultrasound)10. Complicațiile bronhoscopiei (a. pentru bronhoscopia flexibilă și b. pentru bronhoscopia rigidă)II. Barem de activități practice1. Interpretarea anatomiei endobronșice – localizare topografică.2. Interpretarea rezultatelor citologice și biochimice ale lavajului bronho-alveolar3. Interpretarea modificărilor endobronșice (intrinseci și extrinseci)4. Cunoașterea aparaturii din secția de bronhologie5. Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de bronhologie6. Participarea activă la procedurile practice ale manevrei de bronhoscopieIII. Obiective și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul pacientului ce va fi supus bronhoscopiei.	Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2.	Cunoaște noțiunile privind indicațiile si contraindicațiile bronhoscopiei.	Este capabil sa indice corect cazurile care necesita bronhoscopie si criteriile după care se efectuează selecția sau temporizarea procedurii.
3.	Cunoaște masurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase ca urmare a bronhoscopiei.	Este capabil sa enumere masurile specifice de profilaxie a transmiterii nozocomiale a unor infecții asociate manevrei de bronhoscopie
4.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru bronhoscopie.
5.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6	Participă la elaborarea planului de tratament împreună cu medicul îndrumător.	1. Poate descrie modalitatea de accesare a algoritmilor si protocoalelor de investigații si tratament ale spitalului. 2. În cadrul discuției cu medicul îndrumător este capabil să propună un plan terapeutic. 3. Poate preciza oportunitatea si tratamentul antibiotic/antiviral de prima intenție in principalele boli infecțioase ale copilului.
7	Efectuează manopere diagnostice și terapeutice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
8.	Monitorizează evoluția pacientului și o prezintă medicului îndrumător în cadrul vizitelor programate sau de urgență.	1. Este capabil să evalueze starea clinică a pacientului, în evoluție. 2. Notează sinteza evoluției clinice și paraclinice a pacientului în FOCG sub supravegherea medicului îndrumător.
9	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

IV. Rezultate așteptate
● Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară pediatru-pneumolog – bronholog.
● Să efectueze evaluare somatică specifică, să facă recomandările necesare pentru investigații paraclinice pregătitoare bronhoscopiei, să comunice rezultatele evaluării somatice echipei multidisciplinare.
● Să poată comunica eficace și concis cu familia pacientului ce urmează a fi supus procedurii de bronhoscopie exploratorie sau terapeutică.
Modulul 15 – Explorări Funcționale Respiratorii:
Nr. ore curs: 50
Nr. ore practică: 400I. Tematică1. Introducere în probele funcționale respiratorii la copil2. Volumele pulmonare – definiție și valori de referință3. Peak-flow metria – tehnică, aplicații practice4. Spirometria – tehnică și aplicații practice5. DLCO – capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon – tehnică și aplicații practice6. Evaluarea hiperreactivității bronșice – teste de bronhodilatație [testarea reversibilității bronhospasmului] și teste de provocare [testul la metacolina și alte teste de provocare]; testele de efort; teste de evaluare cardio-pulmonară7. Pulsoximetria și corelațiile funcționale8. Evaluarea gazelor sanguine în corelație cu explorările funcționale9. Inflamometria și biomarkerii măsurabil în condensatele de aer exhalat [focus pe FeNO – oxidul nitric]10. Scenarii clinice cu recunoașterea deficitelor ventilatorii de tip obstructiv, de tip restrictiv sau de tip mixtII. Barem de activități practice1. Interpretarea rezultatelor unei PEF-metrii și a jurnalului de PEF-metrie.2. Interpretarea rezultatelor unei spirometrii3. Interpretarea DLCO4. Interpretarea unui buletin de gaze sanguine [micrometoda ASTRUP]5. Interpretarea unei inflamometrii respiratorii [măsurătoare de oxid nitric în aerul exhalat; alți biomarkeri]6. Cunoașterea aparaturii din secția de Probe Funcționale Respiratorii – PFR7. Cunoașterea organizării, a regulilor de asepsie și antisepsie într-un serviciu de PFR8. Participarea activa la procedurile practice ale spirometrieiIII. Obiective și rezultate așteptate

	OBIECTIVE EDUCAȚIONALE	REZULTATE AȘTEPTATE
1.	Efectuează corect anamneza și examenul obiectiv ținând cont de specificul pacientului ce va fi supus probelor funcționale respiratorii	Este capabil să efectueze singur anamneză completă și examen obiectiv complet.
2.	Cunoaște noțiunile privind indicațiile probelor funcționale respiratorii in funcție de vârstă si de patologia subiacenta.	Este capabil sa indice corect cazurile care necesita probe funcționale respiratorii si criteriile după care se efectuează pregătirea pacientului in vederea efectuării procedurii in funcție de gradul de cooperare al pacientului.
3.	Cunoaște masurile de profilaxie a transmiterii bolilor infecțioase ca urmare a diverselor tipuri de PFR	Este capabil sa enumere masurile specifice de profilaxie a transmiterii nozocomiale a unor infecții asociate manevrei de explorare funcțională respiratorie
5.	Participă la elaborarea planului de investigații împreună cu medicul îndrumător.	Este capabil să execute activități în vederea realizării planului de investigații: a. Propunerea unui plan de investigații către medicul îndrumător. b. Pregătirea pacientului pentru investigații împreuna cu asistentul medical. c. Programarea pacientului pentru PFR.
5.	Participă la stabilirea diagnosticului împreună cu medicul îndrumător. Discută semnificația investigațiilor paraclinice. Discută cu medicul îndrumător diagnosticele pozitive și diferențiale.	Este capabil să execute activități referitoare la rezultatele investigațiilor: a. Comunicarea rezultatelor investigațiilor paraclinice medicului îndrumător. b. Notarea rezultatelor și în Foaia de Observație Clinică Generală (FOCG). c. Interpretarea, împreună cu medicul îndrumător, a rezultatelor normale și patologice și comentarea acestora la rubrica Evoluție din FOCG. d. Recunoașterea semnificației rezultatelor și ale implicațiilor acestora în stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial, precum și a planului terapeutic.
6.	Efectuează manopere diagnostice corespunzătoare baremului de activități practice.	1. Este capabil să descrie tehnica manoperelor din baremul de activități practice. 2. Este capabil să efectueze sub supravegherea medicului îndrumător manoperele diagnostice sau terapeutice prevăzute în baremul de activități practice corespunzător modulului de pregătire.
7.	Redactează biletul de ieșire/scrisoarea medicală sub supervizarea medicului îndrumător.	Este capabil să redacteze biletul de ieșire (inclusiv rețeta la externare) pe care să le supună discuției cu medicul îndrumător.

IV. Rezultate așteptate
● Să fie capabil să lucreze în echipa multidisciplinară pediatru – pneumolog specialist în explorări funcționale respiratorii.
● Să alcătuiască planul de explorări funcționale pentru patologia respiratorie identificată și să îl integreze în planul personalizat de intervenție la copilul cu boală pulmonară acută sau cronică.
● Să poată interpreta rezultatele diverselor probe funcționale respiratorii și să le integreze într-un plan de monitorizare al pacientului cu boală pulmonară.
Modulul 16 – Pneumologie Pediatrică – Modulul II:
Nr. ore curs: 140
Nr. ore practică: 1200I. Tematică1. Boli pulmonare alergice diferite de astm [Aspergiloza bronhopulmonară alergică ABPA, Pneumoniile de hipersensibilizare, Pneumoniile eozinofilice] – Factori de risc, epidemiologie, aspecte clinice, diagnostic de laborator și imagistic, diagnostic diferențial, tratament, prognostic, dispensarizare2. Malformații congenitale ale căii aeriene superioare [anomalii congenitale nazale – atrezia coanală, chistele de canal nazo-lacrimal, chistele dermoide nazale, encefalocel nazal; anomalii craniofaciale; malformații congenitale linguale – macroglosia izolată și sindromică, chist de canal tireoglos; anomalii congenitale laringiene – laringomalacia, laringocelul, chiste sacculare, paralizia corzilor vocale, stenoză subglotica congenitală]3. Malformații congenitale pulmonare [fistula esotraheală, traheomalacia, agenezia/hipoplazia pulmonară, malformația adenomatoidă chistică, chistele bronhogenice, hernia diafragmatică congenitală, sechestrația pulmonară, inelele vasculare intratoracice]4. Anomalii congenitale ale peretelui toracic și malformații spinale/vertebrale [Pectus escavatum și Pectus carinatum, Scolioza severă, Anomaliile musculare toraco-abdominale – gastroschizis, omfalocel și herniile diafragmatice congenitale; Sindromul de Insuficiență toracică – sindrom Jeune, sindrom Jarcho-Levine]5. Bronșectazii congenitale și dobândite – clasificare, fiziopatologie, aspect clinice, diagnostic de laborator, tratament, evoluție și prognostic.6. Afecțiuni pulmonare non-infecțioase [Atelectazii pulmonare – etiologie, patogenie (atelectazii obstructive și atelectazii non-obstructive), aspecte clinice, diagnostic de laborator și imagistic, management, evoluție; Manifestări respiratorii ale unor boli granulomatoase și cu mecanism imun – Artrita Idiopatică Juvenilă, Lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermie, Granulomatoza Wegener, Sindrom Churg-Strauss, sindrom Goopasture, Histiocitoza X, SCID (Severe Combined Immunodeficiency), Granulomatoza bronhocentrică și boala Crohn]7. Boli Interstițiale Pulmonare [aspect clinic, diagnostic de laborator și imagistic, biopsia pulmonară, probe funcționale respiratorii, prognostic, evoluție]8. Displazia bronhopulmonară [fiziopatologie, aspect clinice, management prenatal, perinatal și postnatal, evoluție, comorbidități]9. Revărsate pleurale non-infecțioase [chilotorax, transsudate pleurale, pleurezii hemoragice, revărsate pleurale maligne sau para neoplazice] – diagnostic pozitiv și management [toracenteza și drenaj pleural]10. Pneumotorax și pneumomediastin [fiziopatologie, aspect clinice, diagnostic pozitiv, tratament neinvaziv și invaziv (aspirația pe ac, toracostomia, pleurodeza, toracoscopia video-asistată), evoluție și prognostic]11. Hemoragiile pulmonare [etiologie, evaluare clinică, investigații de laborator, imagistică, management, evoluție și prognostic]12. Aspirația de corp străin în căile respiratorii [obstrucția mecanică, aspirația masivă de fluid, micro-aspirații recurente] – aspect clinic, diagnostic pozitiv și diferențial, management, prognostic.13. Transplantul pulmonar – indicații generale, selecția generală a candidaților pentru transplant, boli specific [fibroză chistică, deficitul de surfactant, hipertensiunea pulmonară idiopatica, sindromul Eisenmenger, displazia bronho-pulmonară, boli parenchimatoase difuze progresive]; managementul post-transplant și rejetul grefei.14. Boli pulmonare asociate cu obezitate – wheezing recurent și astm, apnee obstructive de somn, sindromul Prader-Willi15. Elemente de somnologie pediatrică [apneea obstructivă de somn – OSA] – fiziopatologia OSA, evaluarea polisomnografică, tratamentul chirurgical, ventilația non-invazivă16. Alte boli genetice [diskinezia ciliară primară, deficitul de alfa1-antitripsina, sindromul Mounier-Kuhn, sindromul Williams-Champbell, limfangioleiomiomatoza pulmonară]17. Manifestări pulmonare în alte boli cu mecanism genetic [acondroplazia, artrogripoza congenitală, sindrom Down, sindrom Hermansky-Pudlak, mucopolizaharidoze, pseudohipoaldosteronism]18. Manifestări respiratorii în malformații cardiace congenitale MCC [Fiziopatologia circulației pulmonare în MCC necianogene respective cianogene, aspect clinice și de laborator, ecocardiografia, angiCT și angioRM, evoluție/sindrom Eisenmenger]19. Complicații pulmonare în boli endocrine, metabolice și gastrointestinale20. Complicații pulmonare în boli hemato-oncologice [siclemie, tumori toracice primare sau metastatice, complicații pulmonare în cadrul polichimioterapiei, complicații pulmonare la pacientul cu transplant medular sau de celule stem]21. Complicații pulmonare în boli imunologice [Infecții pulmonare complicând o imunodeficiență congenitală (Boala granulomatoasă cronică, boala Bruton, sindrom Wiskott-Aldrich, sindrom ataxie-telangiectazie, sindrom Di George, SCID {Severe Combined Immunodeficiency}), infecții pulmonare la copilul cu infecție HIV]22. Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Radiografia toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare Tomografia computerizată toracică în bolile bronhopulmonare: indicații, aport diagnostic, interpretare.23. Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Explorarea funcțională respiratorie: explorări funcționale la copilul mic/necooperant, spirometria, pletismografia, mecanica respiratorie pasivă, mecanica peretelui toracic, capacitatea de difuzie a monoxidului de carbon DLCO, peak-flow metria.24. Dezvoltare/aprofundarea noțiunilor din Modulul I privind Terapia inhalatorie în bolile respiratorii: modalități și dispozitive de administrare a medicației inhalatorii.II. Barem de activități practice1. Interpretarea radiografiei toracice în bolile bronhopulmonare.2. Interpretarea tomografiei computerizate toracice în bolile bronhopulmonare.3. Efectuarea și interpretarea măsurării debitului expirator maxim (PEF).4. Efectuarea și interpretarea spirometriei.5. Interpretarea unui buletin de analiză a gazelor sanguine.6. Interpretarea și managementul setărilor de ventilație mecanicăIII. Obiective educaționale și rezultate așteptate – idem Modul I cu mențiunea ca ar trebui să poată îndeplini aceste activități INDEPENDENT fără intervenția semnificativă a medicului coordonator
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:
Obiectivele generale ale trunchiului comun de pregătire în pediatrie include dobândirea de noțiuni, aptitudini și abilități în următoarele domenii:I. Comunicare;II. Etică și profesionalism;III. Asigurarea calității actului medical;IV. Expertiză pediatrică (abilități clinice, procedurale și interpretarea investigațiilor);V. Organizare și conducere.I. Comunicare
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele abilități:
A. Comunicarea cu pacientul și aparținătorii:– Abilitatea de a comunica adecvat cu pacienții și aparținătorii în funcție de nivelul socio-economic și cultural al acestora, inclusiv comunicarea veștilor proaste;– Capacitatea de a prelua informațiile transmise prin limbaj verbal și non-verbal de pacient și/sau aparținători (relația dintre copil și aparținători, semne de alarmă pentru elemente conflictuale în mediul socio-familial al pacientului, etc.)– Abilitatea de a adapta îngrijirea medicală la particularitățile socio-culturale și educaționale ale pacientului și familiei acestuia, în beneficiul copilului bolnav.– Capacitatea de a rezolva conflictele între pacienți/aparținători și membrii echipei medicale.– utilizarea metodelor adecvate de a informa pacientul și familia acestuia despre evenimentele adverse ale actului medical (inclusiv iatrogenie)
B. Comunicare cu alți profesioniști din sănătate– Capacitatea de a comunica sintetic și clar în cadrul echipei medicale sau multidisciplinare; recunoașterea și respectarea rolului, responsabilităților și competenței altor membri ai echipei medicale;– Abilitatea de a rezolva conflictele în cadrul echipei medicale;– Abilitatea de a comunica eficient și succint cu alte persoane și instituții din sistemul sanitar.– Capacitatea de a prezenta succint informațiile medicale în discuțiile cu personalul medical în cadrul raportului de gardă, a prezentărilor de caz, etc.;– Capacitatea de a colabora cu colegii din alte specialități medicale cu scopul de a facilita tranziția adolescentului cu boală cronică în rețeaua medicală pentru bolnavi adulți.
C. Comunicare cu instituții din afara sistemului medical– Capacitatea de colaborare cu personalul didactic, asistenții sociali și cei din instituțiile de ocrotire pentru acțiuni profilactice și terapeutice cu scopul de a asigura starea de sănătate a copilului;– Abilitatea de a redacta în mod sintetic documente destinate instituțiilor medico-legale care asigură intervențiile conexe actului medical propriu-zis.II. Etică și profesionalism
Rezidentul trebuie să deprindă următoarele abilități:– Cunoașterea și respectarea prevederilor legale referitoare la desfășurarea profesiei de medic în România, inclusiv Codul deontologic al medicului;– Cunoașterea și respectarea legislației referitoare la drepturile pacientului, inclusiv respectarea confidențialității și adoptarea unei atitudini nediscriminatorii indiferent de vârstă, sex, religie, origine etnică și dizabilități;– Cunoașterea și respectarea Regulamentelor și Normelor interne ale spitalului unde își desfășoară activitatea; cunoașterea structurii administrative a spitalului și a raporturilor de muncă dintre angajați.– Capacitatea de a oferi o asistență medicale de cea mai înaltă calitate și de a menține un înalt nivel profesional prin educație medicală continuă;– Cunoașterea și aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, locale și naționale; utilizarea cu discernământ în actul medical a rezultatelor cercetării științifice;– Respectarea obligațiilor legale și morale în privința raportării bolilor sau situațiilor de abuz potențial sau real.– capacitate de a prezenta cazuri clinice sau conferințe;– evaluare și reflexie asupra conținutului întâlnirilor științifice;– abilitatea de a accesa informații medicale, înțelegerea diferenței dintre cercetare și audit clinic.– utilizează și înțelege interpretarea testelor statistice simple– capacitatea de a studia literatura medicală pentru căutarea dovezilor– metodologia cercetării științifice.III. Asigurarea calității actului medical.
Rezidentul trebuie să dobândească capacitatea de:– Cunoaștere sintetică a organizării structurilor de calitate din spitalul unde își desfășoară activitatea;– Cunoaștere a instrumentelor de îmbunătățire a calității actului medical– Identificare a principalelor categorii de erori medicale;– Identificare a situațiilor cu risc crescut pentru evenimente adverse în activitatea medicală de îngrijire a copilului.– Identificare și raportare a evenimentelor/efectelor adverse ale activității medicale;– Cunoașterea elementelor de bază în derularea unui audit clinic– Însușirea metodelor adecvate aplicabile pentru reducerea evenimentelor adverse;– Înțelegerea principiilor, metodelor și instrumentelor utilizate pentru creșterea siguranței pacientului.IV. Expertiză pediatrică
Rezidentul trebuie să:– Dețină cunoștințe și abilități specifice domeniului de activitate: evaluare clinică, recunoașterea pacientului grav-bolnav și inițierea măsurilor de urgență, formularea unui diagnostic pozitiv și diferențial, întocmirea planului de investigații și a celui terapeutic, modificarea planurilor în funcție de evoluția clinică și de rezultatele paraclinice.– Își însușească modul de completarea a documentelor medicale– Dobândească noțiuni referitoare la vulnerabilitatea socială a copilului și măsuri de protecțieV. Organizare și conducere
Rezidentul trebuie să dobândească următoarele aptitudini:– utilizarea rațională a timpului– prioritizarea activităților și sarcinilor;– delegarea atribuțiilor;– identificarea și controlul situațiilor generatoare de stres și acțiunile pentru minimalizarea efectelor acestora;– controlul situațiilor de criză generate de lipsa unor resurse;– cultivarea capacității de a identifica greșelile proprii și de a învăța din acestea;– recunoașterea limitelor personale și profesionale.– redactarea documentelor medicale (raport medical, bilet de ieșire, raportări, documente legale) într-un mod inteligibil, lizibil și la timp.
Examenul de medic specialist:
Probe de evaluare, specifice programului:– probă scrisă – Da– examen clinic – Da– probă de abilități/manualități – Da– probă pe casetă video – Nu– probă operatorie – Nu– dizertație – Nu
TEMATICA DE EXAMEN1. Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice. Aprecierea dezvoltării la nivelul asistenței primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltării somatice și neuropsihice la nivelul asistenței primare și în instituțiile specializate. Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare.2. Alimentația sugarului și copilului sănătos (necesități nutriționale, rația dietetică recomandată, alimentația naturală și mixtă, diversificarea alimentației sugarului, alimentația copilului și adolescentului sănătos). Criteriile de apreciere a stării de nutriție. Formule de lapte adaptate. Transferul medicamentelor prin laptele matern.3. Patologia neonatală: detresa respiratorie, icterele nn, encefalopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene infecțiile nn, convulsii neonatale.4. Embriopatii, fetopatii: TORCH, sdr. alcoolic fetal, sifilis congenital.5. Falimentul creșterii. Malnutriția protein-energetică și proteică.6. Obezitatea.7. Febra la copil.8. Rinoadenoidita acută. Faringita acută. Stomatitele și cheilitele. Otita medie acută. Mastoidita.9. Crupul. Laringotraheobronșita acută. Bronșiolita acută.10. Insuficiența respiratorie acută.11. Pneumonia acută comunitară. Supurația pulmonară. Pleurezia. Pneumotoracele.12. Principiile de diagnostic și tratament ale bolii atopice. Astmul bronșic. Rinita alergică. Alergiile alimentare. Dermatita atopică. Urticaria și angioedemul. Alergiile medicamentoase.13. Malformațiile congenitale de cord necianogene.14. Malformațiile congenitale de cord cianogene.15. Hipertensiunea arterială la copil.16. Diareea acută bacteriană și virală.17. Sindroamele de deshidratare.18. Diareea cronică și sindroamele de malabsorbție (inclusiv fibroza chistică și celiachia).19. Boala inflamatorie intestinală.20. Abdomenul acut nechirurgical. Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil.21. Constipația cronică și encoprezisul.22. Icterele la sugar și copil.23. Hepatitele cronice și ciroza hepatică.24. Hemoragiile digestive la nou-născut și copil.25. Sindroamele de hipertensiune portală. Colestaza neo-natală.26. Insuficiența pancreatică exocrină. Fibroza chistică.27. Miocarditele. Cardiomiopatiile primare și secundare.28. Pericarditele. Endocardita infecțioasă.29. Tulburări de ritm și conducere.30. Insuficiența cardiacă.31. Rahitismul carențial și anemiile carențiale.32. Anemiile hemolitice congenitale și dobândite.33. Sindroame hemoragice: purpura vasculară, trombocitopenii, trombocitopatii, coagulopatii ereditare și dobândite (inclusiv coagularea intravasculară diseminată).34. Tratamentul substitutiv cu produse de sânge.35. Infecția de tract urinar.36. Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil: refluxul vezico-ureteral, anomaliile obstructive ale tractului urinar.37. Glomerulonefritele acute și cronice.38. Sindromul nefrotic.39. Insuficiența renală acută.40. Boala cronică renală (Insuficiența renală cronică).41. Tuberculoza pulmonară primară și secundară.42. Sifilisul congenital și dobândit.43. Deficite imune genetice și dobândite.44. Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice45. Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil46. Aplazia medulară idiopatică și secundară. Anemiile hipoplastice congenitale și dobândite.47. Urgențele oncologice la copil.48. Tumorile SNC. Tumorile solide (neuroblastomul, nefroblastomul). Histiocitozele.49. Anomaliile hidro-electrolitice și acido-bazice la copil50. Sindromul hemolitic-uremic și purpura trombotică trombocitopenică51. Hipocalcemiile și hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente.52. Bolile congenitale de metabolism: fenilcetonuria, hiperamoniemia, tirozinemia, galactozemia, glicogenozele, hipercolesterolemia familială, hipertrigliceridemia familială.53. Hiperglicemiile sugarului și copilului.54. Hipoglicemiile sugarului și copilului.55. Diabetul zaharat la copil. Acidocetoza și coma diabetică.56. Cromozomopatii (trisomia 21, Turner, Klinefelter).57. Reumatismul articular acut. Artrita idiopatică juvenilă.58. Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia,). Vasculitele. Bolile autoinflamatorii.59. Meningita și encefalita.60. Infecții cu exantem: rujeola, rubeola, boala mână-picior-gură, varicela, herpes zoster, scarlatina.61. Infecția urliană. Mononucleoza infecțioasă.62. Infecții respiratorii transmisibile: tusea convulsivă, gripa.63. Șocul. Anafilaxia.64. Intoxicațiile acute (acetaminofen, alcool, barbiturice, benzodiazepine, opioide, digitalice, substanțe caustice, anticolinergice, monoxid de carbon.65. Insuficiența hepatică.66. Hipertensiunea craniană și edemul cerebral acut.67. Coma și statusul convulsiv.68. Sindromul convulsiv. Convulsiile febrile.69. Paraliziile cerebrale infantile.70. Stenoza hipertrofică de pilor.71. Invaginația intestinală.72. Enterocolita ulcero-necrotică.
Baremul de manevre, tehnici și activități practice (maxim 2000 caractere)1. Stabilirea recomandărilor regimului dietetic într-o boală diareică acută simplă.2. Soluții pentru rehidratare orală: compoziție proprietăți, indicații, contraindicații.3. Elaborarea unei indicații de perfuzie endovenoasă.4. Stabilirea regimului dietetic în diabetul zaharat infantil juvenil.5. Stabilirea regimului dietetic la copilul cu glomerulonefrita acută.6. Interpretarea unui examen radiologic toracic (plămân, cord, pleură, mediastin).7. Interpretarea unui examen radiologic al tubului digestiv.8. Interpretarea unui examen radiologic al aparatului reno-ureteral.9. Interpretarea analizelor de hematologie (hemoleucograma, frotiu sanguin periferic, medulograma, teste de hemostază).10. Interpretarea buletinelor de analize de bacteriologie.11. Interpretarea probelor funcționale respiratorii.12. Interpretarea probelor paraclinice hepatice.13. Interpretarea probelor paraclinice renale.14. Interpretarea ionogramei sanguine și urinare, a echilibrului acido-bazic (metoda Astrup).15. Interpretarea unei EKG normale și în principalele afecțiuni cardiovasculare (miocardite, pericardite, supraîncărcări și dilatații ale cavităților cardiace, tulburări de ritm și de conducere).16. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie.17. Puncția lombară: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a LCR.18. Puncția pleurală: indicații, tehnici, incidente, accidente, complicații. Interpretarea buletinului de analiză a lichidului pleural.19. Sondajul nazogastric și orogastric (indicații, tehnici, incidente). Spălătura gastrică în intoxicații.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST PEDIATRIE
Competența profesională intrinsecă specialității pacientului.I. Competențe specifice în activitatea curentă1. Examinează bolnavii la internare și completează foaia de observație clinică generală.2. Întocmește planul de investigații paraclinice pentru pacienții internați și folosește investigațiile paraclinice efectuate ambulator.3. Examinează zilnic bolnavii internați și consemnează în foaia de observație: evoluția, explorările de laborator, alimentația și tratamentul corespunzător.4. Obține consimțământul informat și informează pacientul/aparținătorul despre consecințele refuzului tratamentului medical.5. Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor.6. Întocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește.7. Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii și auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal.8. Trimite pacienții la consulturi interclinice.9. Informează pacientul/însoțitorul acestuia cu privire la aspectele legate de boală, incluzând: diagnosticul, examinările paraclinice, tratamentul, date legate de evoluție și pronostic.10. Consiliază pacienții, vizitatorii și personalul în legătură cu tehnicile de prevenire a transmiterii infecțiilor.11. Instituie tratamentul adecvat pentru infecțiile existente și ia măsurile ce se impun pentru a preveni transmiterea acestora și altor persoane, în special pacienților.12. Aplică ghidurile de practică medicală dar individualizează tratamentul în funcție de particularitățile13. Asigură contravizita potrivit graficului stabilit de către medicul șef de secție sau, în situații deosebite, din dispoziția acestuia.14. Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire.15. Constată decesul și dă dispoziții de transportare a cadavrului la morgă, după 2 ore de la deces.16. Participă la autopsii și confruntările anatomoclinice la cazurile pe care le-a avut în îngrijire.17. Anunță cazurile cu implicații medico-legale conform legilor în vigoare.18. Propune soluții pentru îmbunătățirea activității de îngrijiri medicale a pacientului.19. Desfășoară, după caz, activitate de cercetare medicală.20. Depune o activitate permanență de educație sanitară a bolnavilor și aparținătorilor.21. Face parte din diverse comisii organizate la nivelul spitalului, având atribuții specifice comisiilor în care este numit.II. Competențe specifice în serviciul de gardă1. Controlează la intrarea în gardă prezența în serviciu a personalului medico-sanitar, existența mijloacelor necesare asigurării medicale curente și de urgență, precum și predarea serviciului de cadre medii și auxiliare care lucrează în ture.2. Supraveghează cazurile grave existente în secție sau internate în timpul gărzii, menționându-le la raportul de gardă.3. Înscrie în registrul de consultații orice bolnav prezent la camera de garda.4. Internează bolnavii care au bilet de trimitere precum și cazurile de urgență care se adresează secției răspunzând de justa indicație a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul spitalului.5. Răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul spitalului și cheamă la nevoie alți medici necesari pentru rezolvarea cazului.6. Întocmește foaia de observație a cazurilor internate de urgență și consemnează evoluția bolnavilor internați și medicația de urgență pe care a administrat-o.7. Acordă asistență medicală de urgență bolnavilor care nu necesită internare.8. Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvați în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor.9. Confirmă decesul, consemnând aceasta în documentele medicale și dă dispoziții de transportare la morgă, după 2 ore de la deces.10. Întocmește la terminarea serviciului raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secție pe timpul gărzii, măsurile luate, deficiențele constatate și orice observații necesare, prezintă raportul de gardă.
Obligații
Etice, deontologice
Respectă următoarele acte normative:1. Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările survenite3. Normele de etică și deontologie profesională.
ProfesionaleI. Atribuții generale1. Cunoaște și respectă prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare, a Regulamentului Intern ale unității și regulile stabilite de șeful secției.2. Cunoaște și respectă normele igienico-sanitare.3. Cunoaște și respectă normele P.S.I. și de securitate a muncii.4. Cunoaște și respectă programul de muncă.5. Respectă secretul profesional și codul de etică și deontologie profesională.6. Efectuează controlul medical periodic general.7. Se preocupă de actualizarea cunoștințelor profesionale și de utilizare a echipamentelor, prin studiu individual sau alte forme de educație continuă;8. Desfășoară activitatea astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte persoane participante la procesul de muncă, precum și în timpul deplasării la și de la locul de muncă.9. Aduce la cunoștința șefului direct accidentele de muncă suferite de persoana proprie și/sau de alte persoane participante la procesul de muncă.10. Respectă Statutul Colegiului Medicilor din România privind exercitarea profesiei de medic, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Medicilor.II. Atribuții specifice în activitatea curentă1. Prezintă medicului șef de secție în cadrul raportului de gardă și a vizitelor mari, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar.2. Participă la consultări cu medicii din alte specialități și în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum și la expertizele medico-legale.3. Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în îngrijire și care necesită supraveghere deosebită.4. Controlează și răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfășurată de personalul mediu, auxiliar și elementar sanitar cu care lucrează.5. Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protecția muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă.6. Raportează cazurile de boli infecțioase și profesionale potrivit dispozițiilor în vigoare.7. Răspunde de disciplina, ținuta și comportamentul personalului în subordine.8. Răspunde prompt la toate solicitările de urgență, la consulturile din aceeași secție și alte secții și colaborează cu toți medicii din secțiile și laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor.9. Efectuează consultații de specialitate în ambulator, conform programării întocmite de medicul șef secție.10. Își dezvoltă pregătirea profesională prin participarea la cursuri de perfecționare, simpozioane, congrese.11. Aplică regulile stabilite pentru completarea și gestionarea FOCG și a circuitului acesteia.12. Urmărește introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament;13. Participă la ședințele organizate în scopul asigurării desfășurării în bune condiții a activităților din cadrul secției.14. Respectă prevederile H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la prevenirea și intervenția cazurilor de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare;15. Respectă prevederile Legii nr. 272/2004 și H.G. nr. 1.103/2014 cu referire la obligația de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare/violență/vătămare;16. Păstrează secretul profesional, confidențialitatea și anonimatul pacientului și oferă informații aparținătorilor numai în interesul bolnavilor.17. Manifestă atitudine respectuoasă atât față de pacient și patologia acestuia, cât și față de însoțitorul acestuia.18. Respectă drepturile pacienților conform legislației în vigoare;19. Aplică și respectă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.20. Aplică și respectă Normele de supraveghere, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare, conform legislației în vigoare, precum și procedurile operaționale și instrucțiunile de lucru aprobate de către Comitetul Director.III. Atribuții specifice în serviciul de gardă1. Răspunde de buna funcționare a secției și de aplicarea dispozițiilor prevăzute în regulamentul intern, precum și a sarcinilor date de șeful de secție, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent în spital;2. Anunță prin toate mijloacele posibile managerul spitalului și autoritățile competențe în caz de incendiu sau alte calamități ivite în timpul gărzii și ia măsuri imediate de intervenție și prim ajutor cu mijloacele disponibile până la constituirea celulei de criză condusă de managerul spitalului sau de înlocuitorul acestuia.3. Asistă la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, efectuând examenul organoleptic, cantitativ, calitativ al alimentelor distribuite la bolnavi, le îndepărtează pe cele necorespunzătoare, consemnând observațiile în condica de la blocul alimentar și anunță medicul șef de secție.4. Urmărește disciplina și comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită precum și prezența ocazională a altor persoane străine în spital și ia măsurile necesare.

PRIN ACEASTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI
CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM
PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
Nume, prenume:
Semnătura:
(la 03-04-2018, CURRICULUMUL DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ a fost introdus de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 251 din 23 februarie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 297 din 03 aprilie 2018